Dimineaţa, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 2047-2075)
1909-11-26 / nr. 2071
ANUL VI.—No. 2071 Joi 26 Noembrie 1909 PUBLICITATEA I CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate ‘ CrtROL SCHULDER & Comp ^*®L li bucurești a j' Jb Str.Kartgeorgertcl 1I—Telelőn Olé ^ (Sj ' Birourile ziarului: ■* Str. Sărindar No. 11 USR.RCTOR: CONST. MILLE Abonamente cu premii: ■"Ș Un an....................... Lei 20 ■ « Inni............................. „n 3 Inni......................................... „ e Pentru străinătate prețul este îndoit telefon « Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală n 14/10 n „ Provincia. „ 14/99 i „ Străinătatea. „ 12/40 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței V5ă-6S1 -£ 3 Alegerile parțiale Candidații opoziției —* J. Cî. Iamandi O. Bl. Vasiliu Christescu conservator-democrat conservator-carpist Candidații opoziției la colegiul II de Cameră din Tutova; alegerea va avea loc in ziua de 13 Decembrie. Reorganizarea Curții de Casație Din principiile anteproedulaî ■S'a amDnțat, prin mesagrul regal modificarea, de către ministrul justiției, a legei de organizare a Curții de casație. D. Toma Stelian, după o muncă de un an de zile a întocmit un anteproect de reorganizare, pe care la înaintat ieri chiar Curții de casație, care urmează să se pronunțe asupra dispozițiunilor lui. Iată cum sunt principiile generale ale proectului: ; Se mențin toate trei secțiuni ale înaltei Curți. Asupria, acestui punct putem da un, amănunt interesant, care arată citeva de pornită, ministru Toma Stelian și anume: La început d-sa voia sa desființeze cu totul secția treia, rămînînd Curtea de casație numai cu două secțiuni. Față de op fzițiunea strașnică întîmpinată Chiar iar aceî consilieri cui cariă, ministru a bine-voit să se cod SfjiXte, a trebuit să cedeze și să renunțe la ideia desființării secțiunii. Argumentele clasațienilor erau că chiar cu trei secțiuni Curtea de casație de abia poate dovedi recursurile extrem de numeroase de cari este sesizată. In al doilea fină, nu va mai fi o secțiune cu atribuțiunea de "contencios administrativ, ci se dă în genere în attribuțiunea Curții de casație, judecarea recursurilor contra abuzurilor adiministrative propriu zise. Iar aceste recursuri se vor judeca oricare din secțiuni, după repartiția primului președinte. Se reduce deci atribuțiunea contenciosului la mai puțin de jumătate, ridicîndu-i dreptul de a judeca recursurile contra decretelor regale. In al treilea rînd se orînduește stabilitatea judecătorilor fiecărei secțiuni, adică, se suprimă tragerea la sorți care se făcea la începutul anului judiciar pentru trecerea unui număr de consilieri de la o secție al alta. In fine am mai aflat că în proect se prevede facerea de raporturi, la fiecare afacere venită în recurs, în care să se expună un istoric scurt al cauzei, adică așa cum se procedează la Curțile de apel. Acestea sunt punctele mai de seamă ale anteproectului, asupra căruia vom reveni cu amănunte. Deja Ministere de finanțe Numiri și avansări în serviciul exterior Pe ziua de 26 Noembrie curent,a făcut următoarele înaintări în rviciul exterior al ministerului de lante: D. Octavian Costin, actual imigat cl. II, la administrația financia din Brăila, a fost înaintat pregat cl. I. D. Al. I. Popescu, impiegat cl. la administrația financiară din lotul Prahova, a fost avansat imigat cl. I. D. I. Branov, impiegat cl. TI. la ministratia financiară a Capita, a fost avansat impiegat cl. I. D. N. A. Frangea, impiegat auiar cl. II la Constanta a fost ansat cl. I. D. Al. V. Popescu, impiegat auiar cl. II, în administrația finanică a Capitalei, a fost avansat I. D. M. Savaricu, impiegat auxiliar II la Brăila, a fost avansat cl. I. D. G. Basilescu, impiegat cl. I, administrația financiară din ju Gorj, a fost numit impiegat, cl. în serviciul exterior al Gredituagricol, repartizîndu-se la Bull. D. C. G. Popescu, impiegat aurar cl. II în administrația finanță a județului Prahova, a fost unit ca impiegat auxiliar cl. I, în viciul exterior al Creditului agri, repartizîndu-se la județul Pui, în locul d-lui N. I. Gheorghe, cut în altă funcție,ILIe G. Danielescu, a fost numit piegat auxiliar cl. II, în serviciul merior al ministerului de finanțe, partizîndu-se la administrația funciară a județului Prahova. 3. Ilie Dumitrescu, controlor fisîn județul Tecuciu, a fost trecu impiegat cl. I, în locul d-lui R. Manea, numit controlor. 3 P. P. Sterescu, impiegat cl. I, serviciul Creditului agricol de ív, a fost numit în funcțiunea de pregat cl. II, în serviciul exter, repartizîndu-se la administrafinanciară a Capitalei, în locul al C. Mardaloescu, numit „contor. 3. Sterie I. Zlotescu, impiegat aurar cl. I. din administrația Capiei, a fost trecut ca impiegat c. în locul d-lui D. Costescu, nut controlor. 3. M. Trușculescu, impiegat auxar cl. I, în administrația, finanță a județului Vasluiu, a fost nut impiegat clasa II, în locul d-lui G. Vasilescu, din administrația lotului Brăila, trecut în altă funcție; D. Trușculescu însă a fost refuzat tot la administrația finanță din județul Vasluiu. D. N. I. Gheorghiu, impiegat aurar clasa I, la Creditul agricol din lotul Putna, a fost numit, ca îmigat clasa II, în aceiași adminisție în locul d-lui C. Stoenescu, ce a fost transferat la județul NIT, în locul d-lui Ilie Bronescu, unit controlor* , D. N. Giroveanu, diplomat al școalei superioare de comerț, a fost numit ifpiegat cl. II, în administrația financiară a județului Teleorman în locul d-lui Al. Oculescu, neprezentat la post. Au fost numite ca auxiliari el. II pe data depunerea jurămîntului, următorii : D. N. Serafim, licențiat în științele comerciale, la administrația financiară a județului Argeș, în locul d-lui T. Stelian, demisionat. D. N. C. Dumitraș, bacalaureat, la administrația financiară a județului Botoșani,, în locul d-lui G. M. Gheorghiu, lăsat în disponibilitate. D. Ștefan M. Constantinescu, la administrația financiară a județului Tecuciu, în locul d-lui Al Străchinescu, care a părăsit serviciul. D. P. Crăciunescu, bacalaureat, la administrația financiară din județul Brăila, în locul d-lui M. Trușculescu, înaintat la Vasluiu. D. Ion S. Focșa, la administrația financiară a județului Falciu, în locul d-lui I. Filimon, care a fost transferat, la administrația financiară a județului Tutova, în locul d-lui G. Barbu, transferat în Capitală, în locul d-luî Stere Zlotescu, înaintat.. • D. Deciș Casmir, la administrația financiară a județului Putna, în locul d-lui N. Stoica, demisionat. D. Haralamb B. Constantinescu, la administrația financiară a județului Gorj, în locul d-luî G. Basilescu, trecut în altă funcțiune. D. Al. Gheorghiu, bacalaureat, la administrația financiară a județului Buzau, în locul d-lui Eugeniu Pîrvulescu, trecut în altă funcțiune. * D-nuî controlori: Paul Namian și Radu Popa, cel dintîi ș la județul Vîlcea, iar cel de al doilea la județul Falciü, au fost suspendate din serviciu pe timp de două luni. Consiliul comunal ORDINEA DE ZI . Următoarele chestiuni vor fi discutate, în ședința consiliului comunal, care va avea loc astăzi după amiaza la orele 5, în localul primăriei : Aprobarea concesiunei iluminatului cu ulei mineral dens sau petrol; Lărgirea pieței de intersecție, str. Știrbei Vodă și calea Plevnei; Deschiderea unui credit de 8000 de lei, pentru aducerea la curent a planului orașului București, și alte diferite credite; Aprobarea conturilor definitive ale comunei pe exercițiul 1908— 1909 încheiate la 30 Septembrie; Alegerea unui consilier In consiliul de administrație al cassei lucrărilor orașului București, conform regulamentului aprobat de consiliu; Știri politice • nr*~— >• ^ ■ Chestia împrumutului "Am anunțat că guvernul tratează contractarea unui împrumut în străinătate. Oficioasele guvernului publică cu privire la această știre următoarul comunicat: „Știrea este absolut falsă. Guvernul n'a contractat nici un împrumut și nici că poate să «negocieze vreunul pină nu sa vor vota două legi privitoare la căile ferate județene și la complectarea materialului și construcțiunilor întregei retele de căi ferate. Mai este clat timp pină să fie vorba de contractarea unui imprimut și sumela foarte însemnate ce state disponibile in cassa tezaurului exclud orice urgentă-Cînd momentul va fi venit, guvernul va ști să găsească resurse acolo unde această cestiune pur financiară va putea fi tratată in afară de orice considerațiune politică precum și în afară de orice obligațiuni străine operațiune în sine, precum, de pildă, angajamente de furnituri și alte pretențiuni pe cari Statul român nici n'ar putea să le tolereze." luarea unii din Iași IAȘI. Și Noembrie. — ’Aseară s'au întrunit membrii clubului liberal pentru a alege consiliul electoral, compus din 9 membri. ședința a fost prezidată de d. Stere, care n'a spus decît cîteva cuvinte, îndemnînd pe membri de a contribui la reușita candidatului liberal la alegerea apropiată. Consiliul electoral a fost apoi ales astfel: d-niî Alexandru Teodoreanu, R. Sculy, Alex. Voicin, P. Bogdan, Petru Cujbă, Dumbravă, Obrogea, Musteați și dr. Brăescu. Astăzi la orele l și jumătate, acest consiliu electoral se întrunește cu comitetul executiv liberal pentru a fixa definitiv pe candidat,, iar seara la 9, membrii clubului liberal, se întrunesc din nou pentru a lua cunoștință de candidatul hotărît, care, cu siguranță, va fi d. dl. Manicatide. Dant HUȘI, 23 Noembrie.— In cursul lunei Decembrie se va face inaugurarea noului club conservatorde ipocrat, precum și a clubului național liberal. — Jean. *• S’au înscris pentru a lua cuvintul la discuția răspunsului pentru Mesagiu, d-nnî deputați: N. I Bălănescu, N. Moisescu, Meitani, I. Gh. Duca, C Alimănișteanu, Vintilă Brătianu N. Iorga și G. Banu. Agapa agrosomilor * «mira» Aseară s’au întrunit la re»taumamstul Iordache un grup de 30 agroniomi, caii pe lingă petrecere au discutat diferitele măsuri ce se iau pentru propustaia agriculturei raționale. S’a decis formarea unei societăți a diplomaților școalei superioiaire de agricultură da la Herăstrău și a diplomaților din străinătate, cari să adune în jurul lor pie toți fruntașii agronomi din țară, cari acum simt desbinați S’a ales un comitet, care să lucreze în acest sens, compus din d-Diiî: Duicuîesicu și Buștreanu, inspectori agricoli ai obștiiilor și coperativelor, P. Moncovescu și C. Filipescu, controlori agronomi ai Casei centrale a băncilor populare și obștiilott, St. Dimitrescui-Spătar, revizor agricol și I. B. Cruceru, expert agronom al Casei Rurale. La agapă — pe lângă cei numiți mai sus — au mai luatt parte din I. Galu, chimist agronom, Al. Dedau, inspector horticol, Bădulescu și M. Istrati, controlori agronomi, I. Manolescu, inspector agricol, I. Tocilă, Papadopol, Al. Filoti, Mogîl’dea, Filipeanul, S. Dumitrău, loan Botez profesor la școala de agricultură, etc. Um taraf de lăutari a distrat pe coimie mișenî. ..........——Mfr» * irf Baam—— I Convențiunea noastră telegrafică cu Ungaria D. P Zahariade, directorul general al poștelor, s’a întors dela Budapesta, unde a încheiat o convenție telegrafică foarte avantagioasă pentru noi cu statul vecin; încheierea acestei convenții cu Ungaria a fost necesitată de faptul că Austria s’a despărțit de Ungaria în ce privește telegraful și poșta- Astfel că, convențiuniea pe care noi o aveam cu* 1. * 3 * * I. * 3 1 Austro-Ungaria a fost denunțată prin însuși faptul la narațiune!. -Cu Austria noi am încheiat anul trecut o convențiune nouă, cu ocazia congresului internațional de la Lisabona și în baza căreia taxele telegrafice cari mai înainte erau de 12% centime de fiecare cuvînt, au fost scăzute la 19 centime între Romînia, Bucovina, și Galiția, și la 11 centime între Romînia și celelalte regiuni ale Austriei D- Zahariade a obținut cu Ungaria ca această Taxă să fie scăzută la 10 centime. A aparut: Almanah Ziarelor Adevĕrul și Dimineața Po 1910 Un volum de 200 pagini, cu un I sumar din cele mai alese și numeroase ilustrațiuni în text. De vînzare la librari și la toți dejapozitarii de ziare din țara — 30 bani exemplarulu l| Noul guvern italian Bomet, ’14 'Noembrie.. "Situația politică este aproape aceiași ca și er". Solnino a tratat cu șefii tuturor partizilor. Se afirmă că a căzut de acord cu Aprile, fost ministru în cabinetul CrisU. Giolitti este înțeles în această chestie. Amiralul Bettolo ar fi refuzat să intre, in cabine Roma, 55 Noembrie. *— Președintele Camerei deputaților. Marcori a declarat că se vioi retrage împreună cu întregul bimon, în caz că Somino va forma cabinetul. Ca succesori al lui Sonicio este indicat Guicciardini, 1 Roma, 24 Noembrie.— Sonnino va forma cu siguranță guvernul, cu care se va prezenta în Faffa Camerei la 14 Decembrie.Președintele Camerei a demisionat. In prima ședință se va alege un nou președinte, sesiunea vă fi apoi închisă. NOUn MINIȘTRI Roma, 24 Noembrie. — Noaptea tîrziu s’a fixat lista nonilor miniștri. Iat-o: SONINO, președinția consiliului; HALANDPA, internele; BETTOLO, afacerile străine; GARLOTTO, lucrările publice; DANILO, poștele; PANI, agricultura; CARBINI, finanțele; RUDINI, tesaurul; GRENET, marina; SPICARDI, războiul; MIARTINI, învățămîntul ; FINOGHIARĂ, justiția. -x-In caz că se vor înființa proiecta,tele două ministere, LUZATTI va lua portofoliul muncei și NOVA portofoliul căilor de comunicație. CU CE SE FĂLESC UNGURII Buda,pesta, 24 Noembrie. — La, Berlin s’a deschis o expoziție, a industriei casnice, la care participă și Ungaria. „Suspita“ scrie că citei să examinezi catalogul expozițiilor, constantați că' toate obiectele expuse de unguri stat ale româniilor din Ungaria și ale boismaiciilor’. „Lupta" relevează cum unigneniI se sfătesc în străinătate cu lucrările minții onalitățiToki ț pe cari în țară le apasă prin toaite mijloacele. , STAREA SANATATEI ȚARINEI Ci spune ministrul de războiu al Rusiei Berlin, S, Noembrie. —jnfinismil de războiu al Rusiei, SiM Riomlinow a declarat era corespondentului din Petersburg al ziarului „Berliner Tageblog“ cum că e mirat de comunicatele ziarelor cu privire la starea țarinei. Ministrul a afirmat că starea împărătesei este cît se poate de bună și că nu lasă nimic de dorit. Țarina face zilnic plimbări, întovărășită de soțul ei. Singurul lucru adevărat din toată afacerea, e că țarina, din pricina, slăbiciunea stomacului refuză de a ingera carnea; ea se nutrește cu vegetale. Berlin, 24 Noembrie — „Lokal Anzeiger“ află din Petersburg că ministrul de războiu Soudomonov a exprimat corespondentului său toată bucuria sa pentru starea excelentă a sănătatei țarinei care face zilnic lungi preumblări. Starea sănătăței sale nu lasă aproape nimic de dorit. La sfîrșitul lui Decembrie familia imperială se va duce pentru puțin timp la Tzarskojeselo și de acolo la palatul de iarnă din Petersburg unde mai multe serbări au fost proiectate. Ministrul a avut ocaziunea de a constata personal excelenta sănătate a țarinei, care a exprimat întreaga sa satisfacțiune pentru bunele efecte ale petrecerei sale în Crimea- NAUFRAGIU Kookshafen, 24 Noembrie— Astăzi au fost aruncate la mai mai multe cadavre omenești- Se crede că vaporul „Epina" s’a înecat în Marea Nordului. IN JURUL CRIMEI BESTIALE DIN BERLIN Berlin, 3-', Noembrie.—Am vorbit despre pescuirea unui cadavru de femei din rîul Spree. Astăzi s'a găsit la mal un pachet negru în care se suflau brațele cadavrului. GREVA GENERALA A LUCRATORILOR DE LA CAILE FERATE AMERICANE Paris, și Noembrie.—„Ea Matin” află din New-York că o grevă generală a lucrătorilor de la C. F. este iminentă. Direcțiile căilor ferate mu vor să accepte cerințele muncitorilor. ACCIDENTUL UNUI BIPLAN Giorz, 24 Noembrie — Frații Rusian, au construit un biplan. Eri a avut loc primul sbor. Biplanul se înălțase la 3 metri, cînd se lovi de o trăsură-Un cal a fost rănit; trăsura: a suferit mici stricăciuni- O aripă a biplanului a fost ruptă. ^ v?L_, CRIZA DIN AUSTRIA’ ^ — Conferința șefilor de partide — Viena, 24 Noembrie — Azi dimineață a avut loc la Camera deputaților o consfătuire a șefilor de partid- Conferința a durat 2 ceasuri și trei sferturi-Nu s’a ajuns la nici un rezultat practic. Cehii nu vor să trateze cu cabinetul Bienerth; ei mențin condiția lor de a se face o remaniere ministerială, înainte de a se stabili un program de activitate. Germanii, la rîndul lor, perzistă în punctul lor de vedere- Glombinsky a fost Însărcinat să convoace o nouă consfătuire.. Ea va avea loc Joi. ..„1 Criza din Ungaria UN MINISTER HEDERVARG Viena, 34 Noembrie. — „Al. Fr. Presse“ află cu privire la criza din Ungaria că se va numi în curând un minister de funcționari sub președinția lui Hedervarg. Ministerul acesta ar avea misiunea să treacă prin Cameră un budget provizoriu și de a înjgheba un cabinet cu membrii partidelor de la 67. Dacă această combinație nu va reuși, se va recurge la Lucaci și Justii, cu condiția ca să obție o prelungire a sistemului provizoriu al băncilor și că Justii să nu ceară concesii militare. CHESTIA LIMBILOR IN CONSILIUL COMUNAL DIN FRAGA Praga, 34 Noembrie. La ședința de eră a consiliului comunal a avut loc interpelarea în chestia limbilor.S’a arătat că statistica orașului continuă a fi redactată în limba cehă și germană. Primarul a răspuns că cu începere de la anul nou ea va fi redactată in limbile cehă și franceză. INCENDIU LA BOLOGNA: Bologna, 24 Noembrie, —* Erî a izbucnit un incendiu la gara de aci. Cu toate grabnica intervenție a pompierilor, din lipsă de apă, focul n’a putut fi localizat la timp. S’a izbutit, totuși, a se izola o mare cantitate de butoaie cu ulei. IN JURUL OTRĂVITORULUI DIN VIENA — Hofrichter e agitat —1 Viena, 24 Noembrie. — Azi la prînz s’a luat strimtul interogatoriu lootenentului Hectoliohitiar. ) De cîteva zile locotenentul e foarte agitat. Cu toate acestea doctorul n'a conistantatț. vre-o boală. Hofrichter șade ceasiuiii întregi la masa cellulei, sale, oul mlimete întinse,îintr’o, coimplecită ,stasie de toTo pe-ailă., GROAZA DE NUDURI FEMEEȘTI — Răspunsul lui Lueger la o interpelară — Viena, 24 Noembrie. — La, interpelarea de azi în chestia nudului de femee, de pe statuia lui Priesshnitz, primarul a răspuns că groaza de miduri.... este nemotivată. Lueger a declarat că va cere papei să închidă museul Pascal, care, în fudevăr, este plin de nuduri femeești. MOARTEA UNUI PRELAT Paris, 24 Noembrie. — Arhhiepiscopul din Bessancon, monseniorul Petite a încetat din viață, în vîrstă de 77 de ani. . ZEPPELIN LA POLUL NORD Kid, 24 Noembrie. — Statul a pus la dispoziția contelui Zeppelin vaporul „Poseidon“ pentru călătoria polară ca urmează să o întreprindă în 1910. Vaporul a fost vizitat ori de prințul Heinrich. In timpul etnii vasul va fi amenajat pentru a face apel drumul pînă la Spitzberg. UN MOMENT IMPORTANT IN VIAȚA GUVERNULUI TURC Constantinopol, 34 Noembrie. — Se așteaptă cu mare nerăbdare răspunsul la interpelarea în chestia concesiilor cu privire la serviciul de navigațiune în Mesopotamia. Guvernul va pune, fără îndoială, chestia de încredere și, în caz că nu va obține majoritate, se va retrage. LUEGER SE RETRAGE DIN VIAȚA POLITICA Viena, 34 Noembrie.— In cercurile parlamentare, zvonul despre MVptragerea lui Lueger din viața politică a făcut o impresie penibilă. In actuala stare de lucruri, se crede că Lueger trebue să rămînă cu orice preț în fruntea partidului creștin-social. RĂZBOIUL LIMBILOR IN AUSTRIA Praga, 24 Noembrie. — Casa de avansuri a comunicat casei poștelor din Viena că pentru ușurarea manipulatiunilor, va întrebuința in corespondentă limba cehă/ Casa poștelor a răspuns că, în acelaș scop, va tine corespondenta in limba germană • wre« a - ' Situația politică în Rusia Pînă acum guvernul Stolypin a avut sprijinul necondiționat al octobriștilor. Acest sprijin a contribuit mult la menținerea la guvern a cabinetului actual. De astăzi înainte însă Stolypin nu mai poate conta pe octobriștî Intr’adevăr într’un congres al partidului octobrist, al cărui șef este Gutskov, s-a hotărît ca acest partid să facă front spre elementele din stînga și politica reacționară a guvernului să fie combătută. Efectele acestei hotărîri au și început a fi simțite de guvern.. GUTSKOV, șeful octobriștilor Ridicarea unui monument lui M. Kogălniceanu • P --------- - ’ IAȘI, 24 Noembrie. —■ Se știe că acum câiva ani, la 1899, se înființase în Iași o societate pentru ridicarea unui monument lui Mihail Kogălniceanu. Comitetul ei adunase suma de 22.000 lei, din cari 10.000 au fost luați de Vizanti, care a dispărut din țară. Au rămas numai 12.000 lei. Acum comitetul pentru ridicarea unei statui lui Cuza-Vodă s’a adresrat acestei sociietăți cu cererea de a ceda pentru această statue cei 12.000 lei, deoarece și Mihail Kogălniceanu figurează pe piedestalul ei. Aseară membrii societății pentru monumentul lui Kogălniceanu s’au întrunit și, după o vie discuție, au respins propunerea, hottărînd, din contra, să reînceapă activitatea pentru a stringe suma necesară spre a se ridica un monument lui Mihail Kogălniceanu în Iași. Acest comitet s'a mai complectat, prin primirea de noul membri printre cari d-niî: dr. Bogdan, Lascar Antoniu, părintele Goten și Buțureanu. — Dan, Re la Liga Culturală IN MEMORIA LUI AUGUSTIN IV BUNEA 1) Pentru veșnica amintire a lui Augustin Bunea, care a adus atît de esențiale servicii nu numai științei romînești, dar culturii noastre întregi și vieții naționale a românilor din Ardeal și Ungaria la care a luat parte ca luptător de frunte, Liga Culturală institue ur premiu de 300 lei pe an, plătibil din veniturile fondului inalienabil adunat de secția București, pentru cea mai bună lucrare scrisă de un tânăr din Ardeal și Ungaria și care ar trata un singcet din istoria bisericei sau viața religioasă actuală a românilor de peste munți. 2) Lucrarea se poate prezintă în manuscript, în care caz autorul se îndatorează a o publica, sau în formă de coală tipărită. 3) Judecata asupra lucrării ;o va rosti o comisiune alcătuită din profesorul de istorie bisericească la facultatea teologică, din București, din prof. de istorie bis. dela seminarul din Sibiu, din profesorul de ist. bis. dela școala de teologie din Blaj. 4) Premiul se via decerne- solemn în Blaj, Sibiu sau București după hotărârea comisiunii în fiecare an la 17 Noembrie st. v. ziua cînd Augustin Bunea a trecut, la cele vecinice. Comitetul Central a luat hotărârea ca membrii Ligei să poarte la solemnități, și escursii făcute în comun un semn distinctiv, lucrat, din smalț în 3 culori, care va purta stema lui Mihai Viteazul, cuprinzând pe ale celor 3 țări romînești cucerite de dtnsul— stema din 1600, descoperită de d. prof. Onciul, și inițialele L. U. p. P«t . o # Duminică 29 Noembrie va avea loc inaugurarea nouei secții a Ligei din Huși cu care prilej secretariatul general al Ligei, d. profesor N. Iorga va dezvolta o conferință: „Starea culturală a romînilor din Basarabia, dela 1812 pînă în timpul de față“. 4^ ‘ r o societate de patronagi. Pentru foștii elevi ai liceului „Matei Basarab“ Următorul apel a fost lansat către foștii elevi ai liceului „Matei Basarab" din Capitală. Un comitet de inițiativă, format din foștii elevi ai liceului „Matei Basarab“, luînd hotărîrea de a înființa o societate de patronaj a elevilor din această școală, roagă cu stăruință pe toți cei cari și-au făcut studiile în acest liceu ca să se adune în ziua de 29 Noembrie, la orele 4 jum. p .- în localul liceului.Cu această ocazie se vor discuta și măsurile ce trebuesc luate pentru sărbătorirea aniversării de 50 ani de la întemeierea liceului. Comitetul speră că foștii „Măteiști“ își vor aduce aminte de anii petrecuți împreună și folosindu-se de prilejul de a se vedea iarăși laolaltă, vor da tot sprijinul pentru școala, de care se leagă amintirile lor cele mai frumoase-Cel din provincie, cari nu vor putea lua parte la întrunirea proectată, sunt rugate a-șî trimite adeziunile scrise pe adresa d-lui DConstantinescu, directorul liceului Dr. G. Stoicescu, profesor universitar; C. F. Robescu; C- I- Stoicescu, fost ministru, inginer Anghel Demetrescu; C. Miculescu, profesor universitar, membru al consiliului permanent de instrucție; Dr. M Mirinescu, inginer ;- Mircea; Mihail Ianculescu, profesor universitar; A. Lupa Antonescu, inspector general al învățămîntului; Alex. Goga, profesor; Alex D- Caloglu, deputat; I- Valahori, inspector școlar; Oct. Lugoșan, directorul intern, la liceul Sf. Sava; Dr G- Robin, inginer D- Bănescu Dr. Mihail Vera; Alex. Tzigara-Samarca; Maior Roroceanu; Dr. I. Furtună; Dr- Fraenkel; M Pantazzi, advocat; Timoleonu- Pisani; Mircea Poenaru-Bordea, avocat; N. Dumitrescu, subdirectorul învățămîntului secundar; loan Tatnc, profesor secundar; Athanasia Macovei, profesor secundar; C. Banu, profesor secundar, deputat; loan F. Barbescu, profesor secundar; Teodorescu Gh- Dem Dumitru, student universitar; D- Constantinescu, directorul liceului . noua biserică mic la București — Solemnitatea de mîine — Mîine se sfințește, cu solemnitate excepțională, noua biserică rusă din Capitală, un adevărat monument, care strălucește mai cu seamă printr’o ornamentație de o bogăție ce se poate numi fără greș extraordinară.. Construirea bisericei începută în 1905 din inițativa d-lui de Giers ministrul Rusiei la București, a fost terminată de abita lamriilaicesta, adică după patru ani de neîntrerrupate lucrări, executate sub conducerea,constructorului Toma Gantzel. Blănurile acestui monument religios, ale cărui cupola în aur de douăzeci și două carate, privite în lumina soarelui, se întrec în strălucire cu strălucirea orbitoare a soarelui, planurile se datoresc profesorului Preobrajinsky de la academia imperială de bellearte din Peersburg. Picturile din interiorul bisericei, toate în stil bizantin ca șimotivele întregei ornamentațiuni, au fost executate de către pictorul Vasilieff din Petersburg, o personalitate artistică mult apreciată în lumea artelor din Rusia. E firesc lucra deci ca lucrarea aceasta atît de bogată să fi reclamat și mari sacrificii materiale din partea împărăției vecine, care pare a fi ținut să clădească în Capitala Romîniei o biserică care să rivalizeze cu toate celelalte monumente religioase dela noi. Și, în adevăr, costul lucrărilor se urcă la cifra respectabilă, de opt sute de mii de lei. "Serviciul religios la solemnitatea de mîine va fi oficiat de către , episcopul rus Vladimir de la Berlin, care are și titlul de șef al tuturor, bisericelor legațiunii lor și ambasadelor Rusiei din străinătate. . . Episcoptul Vladimír va aji fi azist tat de mai mulți prieoți rusiști de către pupitoereul Politorff dela Weimar, care a și fost numit superior ai nouei biserici rusești din Capittalia noastră. Corul e pus aulb conduicerea d-luî Drosdorft ' ■ m ■ Pentrul Eoemunifiatea Sd ''mîinia șiau lansat pînă acum două suta da invitațiumî. Au fost invitați toțî membri guvernului, miniștri, străini la București, corpiui cotai suiargi șefii diferitelor, lauibjrikitățî, ^. Iți, S'iaÜ trilmng Invitațiumî își]Fai ■paliat, oare, se crede, vai fi, rei prezențuat prin principeler f t'inuj,i nand... ' if" f ‘.IM "" c După’ sfîntirea bieertciei,' val ’o« veia, loc o recfepțiiune la legațituinea Rusiei din calea Victoriei, unde se va servi șampanie, persoaneloir Invitațte.. . "4 . Țaruilui Rusiei, sfințirea biseiricei din București i se va face cunoscut mîine primtr’o felagraimă dinn paiptea, d-tliu-I de Guiers. ’ M Um amănnuiit interesabli. Legațiunuiea Russi,eî a trimis erî d-lui D. A. Sturza la Paris o invitaiție la isofireminitatea de mîine. t Membrii legiațiuneî ruse vor plurita mînme uniforma die mare gală. Pentrul invitați, inaustia s’a lăsat a fi Melasă între ipac și redingotă. . •. p ® a Congres evreesc Convorbire cu d-má I. Blechman, mare exportator și Leon Juster, președintele epitropiei spitalului israelit din Iași IAȘI — Continuu azi cu ancheta deschisă, cu privire la ideia născută în enul populației izraelite de a se convoca un congres, în care să se discute diferitele chestiuni privitoare la populațiunea izraelită- Vom reda azi convorbirile avute cu -d-niî I- Blechman și Leon luster, ambii cetățeni romîni. ; 1 -r" ' W'' i# CONVORBIRE CU D. J. : ■ ' BLECHMAN ^ D. Blechman este un comerciant bine cunoscut în localitate, care s-a ocupat multă vreme și cu exportul, fiind unul dintre cei dintîiu, cari au introdus la noi exportul de lemne pentru Anglia, Franța și Italia- La întrebările mele, d- Blechman îmi spune: —„Sînt de acord cu părerea de a se convoca un congres evreesc și iată motivele ce mă îndeamnă la aceasta. In primul rînd ar avea a explica conducătorilor tăreî, că evreii reprezintă o massă însemnată în populația orașelor, care produce budgetului’ tăreî, fără a se folosi de el. Luînd pe fiecare evreu în parte, născut și crescut în țară, se constată că își iubește tara, că sînt adevărați naționaliști, deoarece prin naționalism nu se poate concepe alta decît iubire de țară, supunere la legile tărei, și satisfacerea tuturor datoriilor Către patrie La noi însă, se găsesc unii, cari, din nefericire, înțeleg a-șî demonstra naționalismul prin a fi pur și simplu antisemit. Analizînd origina unora dintre acești naționaliști de reclamă, vom găsi că mulți din ei sînt de origină străină de neamul romînesc și că eî totuși ocupă situații însemnate în țară, folosinduse de budgetul țărei. In schimb caută a agita populația autohtonă în contra evreilor, cu cari de altfel această populație a trăit întotdeauna in bune legături-Acest congres ar avea deci menirea de a ilumina opinia publică din țară, că evreii reprezintă un factor monastic, casa câttribui* în/ptdeajma la, ridicarea și înflorirea t’a ceste tari". . " * * Cu privire la proectul de lege pentru încurajarea industriei nationale, d. Blechman îmi spune: — „Nu cunosc încă acest proertij de lege, dar cred, din cele auzite, că n’ar lovi ciuman în evrei, dar la întreaga țară. ” Evreii acestei țări au fost și ei dintre acei, cari au pus bazele industriei naționale, atît în industriaț și comercial mare, cît și în cel mici. La desvoltarea acestei industrii s’au întrebuințat, direct și indirect, brațe românești, încă înainte de a fi fost legi cari să impună aceasta, deoarece evreii au înțeles nntotdeaun una, că 'o conlucrare frățească cu‘ romîniî vor putea ajunge la un poi merciu sanatos și o industrie sănătoasă. E firesc că evreii s’au dedat col* merciului și industriei, neavînd resurse budgetare, cum o are majoritatea populației autohtone din orașe.'Ar fi deci nedrept, a se lovi în evrei și pe acest teren și congresul ar avea menirea iarăși de a lămuri clasele conducătoare și opinia publică din țară, că lovindu-se in evreii, se lovește în țară, căci evreii au cântat M’otdeauna a pune în legătură afacerile lor comerciale și industriale cu țările străine prin import și export, de pe urma căror bu gâturi țara a tras foloase însemnate, deoarece străinătatea nu înțelege religia în comerciu și industrie, ci înțelege comerciul și industria dințară, drept comerciu și industrie romînească. Continuând, d. Blechman tmj spune: — „O țară se desvoltă prin libertatea ce se acordă locuitorilor de a se îndeletnici prin industrie și comerciu, fără a se căuta a se priistavilă și a se lovi In niște harnici muncitor, cari au dat dovadă di dragostea lor pentru țară, numai pe simplul motiv că sunt de altă religie. Așî putea aduce destule dovezi corxeliaü «viu șoarte sperai«