Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)
1910-01-14 / nr. 2113
ANUL VII No. 2113 " •."J 1 PUBLICITATEA. CONCIDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER,# Com# BUCUREȘTI str. Karageorgevlcl ll-T(l(loaI/| Birourile ziarului: : Str. Sărindar No. 1i DIRECTOR Joi 14 Ianuarie 1916 ^CONST. MILLE ""Abonamente cu premii: ....................................Lei 2« hol I ........................ li S lnnl...............................;: " 6 Pentru străinătate prețul este Tadeit T*ILIVELFON s Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . 14/10 nn Provincia. „ 14/9» „ „ Străinătatea. M 12/40 -E3 "E3Apare zilnic cu cele din urma satirii ale nopței ISSU »BMI TRSBI LEGEA SOLDELOR LA SENAT Budgetul războiului sporit cu 6 milioane cămașă și jumătate la doi soldați.—Luxul cu trăsurile și soldați fără hrană — Secțiunile Senatului și noua lege — Erî s’a distribuit la Senat proectul d-lui general Crăiniceanu a scuipra ,soldei în armată“. Prin noul proect se sporește, într’o anumită proporție, soldele ofițerilor noștri de toate gradele, dîndu-se astfel satisfacție cererilor legitime, pe cari ofițerii inferiori, mai cu osebire, le formulează de ană și ani de zile. In expunerea de motive a ministrului se recunoaște că mărirea soldelor, ofițerilor constitue o absolută necesitate. Admițîndu-se urgența, aproectul a și fost luat imediat în discuția secțiunilor Senatului. D. general Crăiniceanu a trebuit să meargă din secțiune în secțiune pentru a da explicațiuni, deoarece foarte multi senatori cereau și mențin de altfel această cerere, ca noua lege să se pună în aplicare cu începere de la 1 Aprilie atît în, ce privește hrana soldatului cît și în partea privitoare la sporirea soldelor. ■ Ministrul a declarat că este în imposibilitate materială ca să admită acest deziderat al Senatului, deoarece sporul de șase milioane pe care i l-a acordat ministerul de finanțe nu i se poate pune la dispoziție decit dela 1 Octombrie a. c. Din aceasta cauză soldele nu se pot mări decît începînd de la 1 Octombrie, rămînînd să intre în vigoare dela 1 Aprilie numai partea din proiect referitoare la ■hrana soldatului. Neînțelegerea aceasta ar dat foc la discuțiuni aprinse în secțiuni și se crede că senatorii vor ceda în cele din urmă în fața imposibilităței materiale, din calza căreia ministrul de războiu, oricîtă bunăvoință ar avea, nu le poate satisface dezideratul. Dar in legătură cu sporirea budgetului războiului, sintem în măsură de a face o serie de interesante destăinuiri, cari privesc, deopotrivă, hrana și echipamentul armatei, destăinuiri cari vor pune in adevărată lumină situația care domnea, și cu care credem că se va curma, •« administratia războiului. Din sporul de șase milioane a. Acordat de ministerul de finanțe în budgetul ministerului de războiu, trei milioane și ceva sunt destinate pentru mărirea soldelor și restul de aproape trei milioane pentru complectarea echipamentului I . Era și timpul, de altfel, să se vină cu asemenea dispozițiune. Din punctul de vedere al echipamentului, datorită unor economii deplasate, armata noastră se pare că stă mai prost decit chiar cele mai mici state balcanice. Din informațiunile absolut pozitive pe cari le avem și cari nu sufăr de smințire, putem afirma, în cea mai perfectă cunoștință de cauză, că armata română, după calculele statistice, „de abia are o cămașe și jumătate pentru doi oameni“. Nu avem cu ce îmbrăca soldații, acesta e adevărul adevărat și fără cea mai mică exagerare. " Mai mult decît atlt. Putem afirma iarăși că, în timpul concediilor pentru sărbători, unii comandanți de trupe au fost siliți să oblige pe soldați ca să îmbrace haine civile pentru a li se permite să meargă la vetrele lor. Și aceasta din pricina lipsei de uniforme necesare. Am putea citi anume cazuri, la nevoie. ■ In această stare se găsește echipamentul armatei noastre. Cauzele? Administrația războiului, de care nici un ministru nu a binevoit să se ocupe ,pină acum. Credem a Ști, însă, că d. general Crăiniceanu o va face și, făcînd,o, nu va greși. Și pentru ca să se vadă ce puțin interes se punea pină acum pentru soldatul român, vom trece la hrana soldatului, și vom face o foarte interesantă destăinuire în strînsă legătură cu noul proect de iepe depus erî la Senat. Alocația budgetară pentru hrana soldatului era pînă acum și va rămîne și de aci înainte 45 DE BANI pe zi. De fapt, însă nu se cheltuia pentru hrană decît 35 DE BANI pe zi de fiecare soldat. Ce se făcea atunci cu diferența dintre alocația budgetară și cheltuiala de fapt? Se făcea un lucru ciudat, foarte ciudat chiar: diferența aceasta se ridica, pentru întreaga oștire, la o sumă anuală de 700.000 DE LEI. Cu acești bani SE ÎNTREȚINEAU TRASURILE COMANDANȚILOR DE TRUPE. Cu alte cuvinte, soldatul e lipsit de hrana la care are dreptul pentru a se face un lux inutil, de care se bucurau comandanții de trupe. Ei bine, cu începere de la 1 Aprilie a. c., ministrul de război și a suprimat luxul acesta, a suprimat trăsurile plătite din hrana soldatului, hotărînd ca, de la această dată, întreaga alocație budgetară să fie întrebuințată pentru hrana oștirii. Măsura aceasta, firește, va provoca nemulțumiri printre unii comandanți de trupe. Nu e, însă, mai puțin adevărat că e o măsură bună, foarte bună, care face să se îmbunătățească, măcar din acest punct de vedere, starea soldatului român. Aceasta e și explicația pentru care se poate pune în aplicare, de la 1 Aprilie, numai partea din sife edul depus era la Senat referitoare la hrana armatei. * Cu alte cuvinte se suprimă un lux inutil pentru a se da hrană soldatului. Destăinuirile acestea, pe cari le ținem din sursă foarte bine informată, nu vor putea fi desmințite. Ele dovedesc,însă, o anumită stare de lucruri care domnește în armata noastră și foarte bine face generalul Crăiniceanu cînd înțelege că trebue să se termine odată. ■ Credem că ne facem și de data aceasta datoria de buni romîni arătind răul acolo unde el dăinuește în detrimentul uneia din cele mai importante instituțiuni din stat, Alex. Mavrodi Gară atacată CALARAȘI, în ianuarie. Opt indivizi beți s'au dus inarmați la halta Dunărea, în apropiere de Cernavoda, și, prin amenințări, au cerut șefului haltei să le dea bani, trăgînd în acelaș timp focuri de revolver asupra edificiului gării Șeful stației, îngrozit, a expediat o telegramă parchetului local, din proporțiuni exagerate faptelor. Abia mai tírziu s'a observat că totul n’a fost decit o simplă Incercare de furt. Azi s'au început cercetările pentru descoperirea celor opt indivizi. Căpetenia lor se crede că un anume Ciolacu, de fel din Fetești. Căutat fiind la domiciliu, s-a constatat că lipsește din comună, iar ceilalți oameni cari îl însoțeau se crede a fi de pe la tirlele din apropiere. — Vi ou de bandiț Din Camera ungară Budapesta, în ianuarie.Ședința de azi a Camerei deputaților a fost mai liniștită. Deputatul Hortsy, în numele partidului Kossuthist a declarat, că partidul sau nu poate exprima încrederea sa noului cabinet mai cu seamă din pricina atitudinei acestuia în chestia băncii. In urmă a luat cuvîntul primul ministru Khuen Hedervary care a polemizat cu Justh și cu Holtsy. Apoi a vorbit contele Julius Andrassy. In cursul ședinței de azi guvernul nu va face nici un pas , probabil că abia mîine va amina Camera. UN IMPORTANT DISCURS LUI ANDRASSY Budapesta, în ianuarie. D in cuvântarea sa contele Julius Andrassy a pornit de la ideea că partidul constitutional nu va exprima încrederea sa noului cabinet, dar oratoriul n'a făcut decît să pledeze cu căldură împotriva văzului de neîncredere. In urma discursului lui Andrassy, care a făcut o adâncă impresie, se crede cu siguranță că partidul constituțional va sprijini cabinetul Hedervary. Andrassy a declarat că admîe politica lui Hedervay, dar că nu-i de acord cu dînsul în chestia reformei votului universal. Dar cea mai interesantă parte din discursul lui Andrassy a fost mărturisirea că acum Sani a demis o mare greșală, intrând în coaliție și dînd sprijin la organizarea așa zisei apărări naționale. Această apărare națională s'a dovedit a fi o pavăză a intereselor personale pentru membrii partidului independent în urmă primul ministru Hedervary a luat din nou, cuvîntul, punînd în evidență înaltul caracter merit al contelui Andrassy. Premizînd în chestia reformei electorate, Khuen a spus că Andrassy e desigur o papacitate pe acest tărîm, dar că el, Khuen, nu ploate să se dezică de principiile sale democratice în chestia sistemului electoral. Iar pentru că Andrassy s'a prins că primul ministru nu s'a pronunțat în chestia băncii, Hodervay spune că poate s'o facă, dar lumea, nu va afla ceva nidită, căci se știe — a spus Khuen — că sunt pentru banca comună ! Apoi a vorbit de Theodor Mihály, președinele partidului nationalităților, spunând că acest partid, nu avea o atitudine pasivă, pînă ce guvernul va veni cu votul universal ș, în cazul acesta, paridul va sprijini cabinetul. Dezbaterile continu d. * Primul ministru Hedervary a depus era pe binroul Camerei 5 proiecte de legi, între care unul este CONVENȚIA CU ROMINIA. AL Prigonirea sindicaliștilor din Brăila BRAILA. În ianuarie. — Astă noapte, subcomisarul Vasile Popescu, însoțit de un sergent major și doui sergenți, fără vre-o autorizație prealabilă, au călcat domiciliul muncitoului Costică Atanasiu, forțînd ușa, speriind soția și copiii muncitorului, fapt de care polițiștii nu s'au intimidat, continuînd a răscoli peste tot și negăsind altceva mai compromițător, au confiscat, cineva broiWk « PM». Aplanarea conflictului Sinodal Cri s-a tratat la Senat, între Episcopul de Roman și banca prelaților, aplanarea conflictului bisericesc, în sensul ca Sinodul și d. Haret să-și ia angajamentul în ședința de mîine a Sinodului, cu privire la modificarea legei sinodale, fără a fixa însă vre-un termen pentru aceasta. Episcopul de Roman va primi această soluțiune și mîine își va relua locul în Sinod. Episcopul Nifon al Dunărei de jos, într’o convorbire avută azi la Sinod cu Episcopul Gherasim i-a spus că prin această soluție nu vor fi nici învingători nici învinși și că episcopul de Roman reluîndu-și locul în Sinod, în aceste condițiunî nu va apare de Ioc micșorat, ci din potrivă într’o lumină foarte frumoasă. Episcopul de Roman ne-a declarat astăzi că în ședința de mîine va apare la Sinod. Conflictul sinodal rămîne deci a fi aplanat definitiv în ședința de mîine a Sinodului, A. M. Știri piolitice Se ște că delegația munciorilor prezentîndu-se la d. B. Missir, președintele Camerei, pentru a'î înmîna memoriul muncitorilor, d-sa s'a arătat surprins de cele ce i s’au spus asupra faimoasei circulari a direcției căilor ferate. Prin această circulară s'au luat dispoziții cari nu sunt prevăzute de lege, și s'au impus restricțiuni cari se bat cap în cap chiar cu legea aceasta destul de restrictivă și ea. Președintele Camerei a cerut delegației să î procure un exemplar din această circulară care i s'a părut Și d.saie Curioasă. Era sindicalistul Cristescu s'a prezentat la locuința dlui Missir pentru a î preda un exemplar din acea circulară. Pentru astăzi se așteaptă răspunsul d-lui Missir la demersul făcut de delegația muncitorilor. In această privință se afirmă că a avut loc era o întrevedere intere d-gil. B. Missir și M. Ferechide. * Concediul d-lui I. .Bratianu a fost prelungit pînă la 23 Ianuarie. . * Cu privire la alegerea de balotagiu din Iași, ziarele conservatoare anunță că se va menține la balotagiu candidatura d-lui C. Meissner. * Liberalii pregătesc o o frumoasă primire d-lui Brătianu, la înapoierea d-i sale din străinătate. E vorba să se dea în onoarea d-sale un banchet la Teatrul Național. * CALARAȘI, 12 Ianuarie.— în sa. Ioanele d-lui Gussi, fost prefect de Ialomița, va avea loc o întrunire a conservatorilor cu artiști din Ialomița, în ziua de 17 Ianuarie cor. înrâurirea va fi prezidată de d. Miișu Cantacuzino, șeful Harpiștilor ialomițeni.—Vionu Guvernul a hotărît ca proectele mai importante cari sînt depuse în parlament să nu fie luate în discuție nici chiar în secțiuni pină la înapoierea d-luî Brătianu. In chestia col. Marian Comisiunea însărcinatei de .d. ministru de razboiu cu o nouă și minuțioasă cercetare a gestiunei colonelului Marian, cît timp dîn.suil funcționase ca șef al serviciului de geniu al corpului II de armată, prin raportul depus a conchis că o mare parte de vină, în neregulile săvîrșite pe acea vreme, o au și căpitanul de administrație Condeescu — pe atunci casier al corpului — și sublocul de administrație Zamfirescu, din cancelaria serviciului de geniu. De altfel acest lucru reișise și din dezbaterile faimosului proces al colonelului Marian și fusese relevat de apărătorii acestuia în pledoariile făcute atunci. In urma conscluiziunilor raportului comisiunii, ministerul prin comandamentul corpului de armată a decis trimiterea d-lor Condeescu și Zamfirescu în judecata consiliuilui de reformă, pentru aceleași abateri grave pentru cari fusese trimes înaintea aceleiași instanțe de onoare. colonel Marian. Convocarea consiliului de reformă pentru a judeca pe cei doi ofițeri, fusese fixată pentru ziua de 26 Ianuarie. Compoziția consiliului era următoarea : d. colonel Bogdan, președinte, d-niî coloneii Petrescu, Socec, locot. ,coloneii țsabintendenti) Ciovică și Dumitriu, membrii Putem anunța azi că convocarea consiliului a fost suspendată pe timp nelimitat. Motivul acestei suspensioni se atribue faptului că d. sabin,tendent Dumitriu «— cu sediul la Constanța, fiind cel mai tînăr, și urmînd ca atare să îndeplinească de drept atribuți munea de , raportor al consiliului, nu ar fi avut pînă acum timp să facă lucrările respective. Intr’o afacere, însă, atît de delicată și, cu cote misterioase, ca afacerea Marian, motivele invocate ca aparență treimei primite sub beneficiu de inventar și nu trebue exclusă survenirea unei explicațiuni surprinzătoare. B. Alegerile din Anglia ___Copii... agenți electorali Fetița lui Lloyd George, ministru de finanțe al Angliei, solicitind unturi pentru tatăl ei Moartea profesorului Teohari Antonescu Ilustrația de mai jos este luată după excelenta publicație Figuri contemporane, a colegului nostru d. Th. Cornel, din care reproducem și următoarele note biografice : Antonescu Teohari, profesor la Universitatea din Iași, s’a născut în București, la 1 Septembrie 1866. Părinții săi sînt: Petre Caloianu, mort, și d.na Luxița, născută Anton. D-na Eugenia Antoneseu, soția sa, este născută Vîrgolici. După ce isprăvi cu mare izbîndă cursurile universitare din București, luînd licența la facultatea de litere din acest oraș, în anul 1889, d. Antonescu obținu de la stat o bursă în virtutea căreia, se duse la Paris ca să studieze mai departe. Această bursă îi se acordă din fondul universitar Nicllleseu. Acolo urmă cursurile școalei de înalte știința al cărei diplomat ește de aci trecu la Heidelberg și la Berlin, unde studiă un an. După aceasta se duse la Athena, la școala germană, și luă parte la toate lucrările practice ale acestei școli, la studiile arhheologice ce se fac acolo și mai ales la săpăturile importante din acel timp,care l-a pus în curent cu conducerea și reglementarea unei întreprinderi științifice de acest gen. Aceste lucrări îi înlesniră putința să-și probeze însușirile sale de cercetător prudent și ager și să pue în practică cunoștințele cîștigate pînă atunci, înarmat cu o numeroasă documentație arheologică, ajuns specialist recunoscut în chestiunile de etnicică și de epigrafie greacă și romană, d. Antonescu se întoarse în țară pe la 1894, cînd fa numit imediat profesor de limba greacă la liceul Sf. Sava din București, calitate ce a avu numai două luni. in adevăr, d,sa fu numit maestru de conferințe pentru archeologie, însă, după aceia îi se încredința suplinirea catedrei de arhheologie, la Universitatea din Iași, catedră pe care o obținu cu titlul definitiv, prin concurs, în 1896, și pe care a ocupat-o pînă în ultimul timpale cultului sumeric, a vorbit de minunata Niniva și a dat studii arheologice asupra Egiptului. De asemeni nu se poate uita nici studiul cultului Cabirilor în Dacia, care studia în adevăr este o admirabilă prezentare de analiză și critică istorică a credințelor popoarelor moarte, a rolului lor psihologic și social, a esenței lor filozofice. D-sa are darul netăgăduit de a prezenta într’un mod lămurit și precis subiectele tratate, lucru ce se vede în toate operele sale. D. Antonescu publica în ultimul timp o operă importantă, intitulată ,,Columna Traian“, care se prezintă din trei puncte de vedere : istoric, militar și arheologie. Autorul urmărea să localizeze pe teren scenele figurate pe columnă și să determine prin aceasta în chip precis mersul armatelor romane pînă la cucerirea definitivă a Daciei. D. Antonescu poseda o frumoasă colecție de monede antice romane și grece. Distincțiuni: Cavaler al ordinului „Coroana Romîniei“. D. Antonescu, deprins cu metodele științifice moderne întrebuințate la săpături și la cercetări pe teren, nu numai teoretic, dar și prictic, a întreprins o viguroasă campanie înpotriva metodei de care se serveau alți areheologi la noi. Cultul sau pentru ruinele cu caracter istoric, artistic și social, și cari trebuesc conservate, l’a îndemnat să contrazică sistemul de cercetare adoptat de un alt arheolog, d. Gr. Tocilescu. Astfel se explică puternica opoziție științifică ce se vede în unele din lucrările sale. Aceste polemici își au rolul lor determinat și valoros, însă, ele, documentate cu prisosință, cu o solidă erudiție tehnică, nu ne pot face să uităm opere de o rară frumusețe intelectuală, ca ..Lumi uitate“, care, cercetînd origina depărtată a Arienilor, ne-a pus în față imaginea unor popoare dispărute, ne-a reclădit hermetismul filozofic chaldean, a explicat cultul zeiței Iștar, epopeea lui Isdubar din vechia .Ghâlâse, practicile religioase Tsobari Antonescu Sinuciderea din Bîrlad BIRLAD, 12 Ianuarie. — Astă noapte tînărul Neculai Zalaru în etate de 18 ani, funcționar comercial in serviciul magazinului de coloniale Manzavinato, fiu al d-lui N. Zalaru, ajutor de casier la administrația financiară locală, s’a sinucis la locuința părinților săi, strada Dunării, trăgîndu-și un foc de revolver în gură. Toate ajutoarele medicale, Ce i s’au dat imediat, n’au fost de nici un folos. Nefericitul a încetat din viată după două ore. Cauza sinuciderii se crede a fi dragostea. Sinucisul a lăsat cîteva scrisori, al căror conținut nu se cunoaște încă. Parchetul fiind avizat, a ordonat, după primele cercetări, transportarea cadavrului la morga cimitirului, — Sulf. Aniversarea luării Smîrdanului SERBAREA DE LA REGIMENTUL 4 ILFOV No. 21 Era fiind a 32-a aniversare a luărea Smîrdanului, o foarte frumoasă serbare a avut loc la reg. 4 Ilfov No. 21. In curtea regimentului se aflau adunați toți soldații regimentului împreună cu comandanții de companie. La orele 10, a sosit 3, general Zottu, comandantul diviziei a 4-a, însoțit de către d. general Gheorghiu și au fost întîmpinați de către d. colonel Solacolu, comandantul regimentului și d. colonel Simionescu, comandantul regimentului 6 Mihaiu-Viteazu, colonel Stratilescu și Theodorescu, lt.-colonel Toplicescu și d-ni. maior Stătescu și Marghiloman. S-a oficiat un serviciu religios de către confesorul regimentului preotul Serafim iar răspunsurile au fost date de către corul regimentului format din soldații bacalaureați. După terminarea serviciului religios, d. colonel Solacolu, a ținut o cuvîntare aratînd între altele importanța acestei zile pentru arma infanteriei și pentru regimentul 21 în special. A răspuns d. general Zottu. In urmă corul regimentului a cîntat mai multe cîntece nationale. Pe o scenă improvizată, mai mulți soldați din regiment, au jucat cu multă însuflețire piesa „Peneș Curcanul“. La urmă a avut loc un banchet la care au luat parte, afară de persoanele invitate și comandanții de companie. .. S’altoi mi mists le Minsli' j Contractul mancei CASA DE AJUTOR — DREPTUL DE GREVA Dămn extras, următoarele amănunte asupra cuprinsului proiectului de lege pe care d. M. G. Orleanu îl va depune zilele acestea la Cameră.. In fiecare județ se vor înființa de către Camerile de comerț birouri de plasare gratuite, cari vor funcționa sub controlul acestor Camere. Fiecare fabrică sau atelier va trebui să aibă o Casă de ajutor pentru cazurile de boală ale muncitorilor, soțiilor sau copiilor lor și cazurile de naștere sau de moarte. Aceste caise de ajutor vor fi alimentate de reținerile de 2% asupra salariului muncitorului. Patronul va contribui cu o suimă identică. Vor fi alimentate, de asemeni, de amenzile muncitorilor și alte venituri, pe cari le va da fabrica sau atelierul. Cu veniturile specificate mai sus, Statul va putea să înființeze o casă de ajutor, pentru întreaga țară. Legea înființează în fiecare localitate, unde va fi nevoie, un Consiliu al munceîțial industrieît compus dintr-un număr egal de muncitori și patroni, numit de ministru pe timp de trei ai, și care se va ocupa cu toate chestiunile relative la industriei la muncă și în special cu molul cum se va executa contractul de muncă. Acest consiliu vavea rolul de intermediar de împăcare între patroni și munci. ,ort. 1 Cu privire la greve, se va proceda în chipul următorr. pentru a se evita pe cît va fi posibil suspendarea muncei, toate reclamațiunile personalului nemulțumit la patron, vor fi transmise comsiliului industriei și muncei care, prin intermediul unui delegat. Suit din finul sau, via trebui să le mpne patronului, în termen de l1 de ore cel mult. Patronul, din parter, va trebui, în timp de cel mult 48 de ore, să iși dea răspunsul sau. Dacă nu primește reclamaițiile muncitorilor, dhar dacă consimte să supue diferendul unui arbit vagiu, patronul va desemna un arbitru și muncitorii un altul, ^omisiunea arbitrilor va trebui să.șî dea hotărirea în termen de tel zile cel mult. In caz de împărțire a voturilor, judecătorul de pace respectiv va decide în calitate de supra-arbitru, hotărînd n ultima instanță. Dacă patronul nu acceptă preteniiunile muncitorilor și nu consimte nici să recurgă la arbitragiu, munciorii vor avea dreptul de a se pune n grevă, după termenul fixat, în cazul cînd majoritatea muncitorilor din atelier va fi hotărît astfel prin vot secret.. Ca votul să fie valabil,a trebui să întrunească jumătatea Hus unul a voturilor și o treime cel puțiți din muncitorii cari au dreptul la vot-N’au dreptul la vot muncitorii mai mici de 18 ani. Acest vot se va repeta în fiecare sptămînă în aceleași condițiuni. Dacă e favorabil grevei, aceasta va continua. Cînd votul va fi defavorabil grevei, aceasta va înceta imediat. I Campania electorală din Iași IAși,43 ianuarie. — la clubul carpist s’fil tinulaseară o nobuă consfătuire, la care, după o vie discuțiune, s’a hotărît menține, reia candidatului la balotagiul de Duminică. & Unii liberali cearcă a răspîndi zvonul că d. Ferechtde, ministrul de interne, ar fi admlomestat pe prefectul de poliție, ardonindin’î de „a m ai stringe frîna“ la balotagiul de Duminică. Membrii clubului onservatorderitocrat sînt convocați pentru mîine la orele 1 d. a. * D. A. D. Xenopol a trimis ziarului carpist din localitate o scrisoare prin care rectifică cele spuse de acest, ziar cu privire la moartea colonelului Lipan. . In rezumat, d. Xenopol spune că I , colonelul lipan, care era rudă cu soția d.sale, venise la d-sa acasă pentru a vedea Pe d. Nicu Xenopol, iar nicidecum spre a se întreține în chestiunea alegerii ce urma a avea loc Duminică.—Dan. I , Cărțile subversive . ________ ] SIGURANȚA STATULUI SALVATA ] — Ce conținea biblioteca , V. A Urechiă“ din Galați — I , GALAȚI, 13 Ianuarie. — Un caz Ii pe cît de interesant pe atît de pu. ■, țin serios am avut de înregistrat 1 zilele acestea în localitate. Siguranța locală a raportat a 3 cum cîtva timp direcției generale « a siguranței statului că printre numeroasele volume din biblioteca locală A. Life elită“ se ga Iosesc și cărți cu conținut subversiv, ceea ce contribue la prevestirea spiritelor elevilor din liceu, cari consultă aceste cărți. Atlt de serios a părut raportul f acesta celor dela centru. c«_ pen. ctru siguranța statului, s’a intervenit imediat la ministerul de instrucție publică ca să dea ordin să se stringă și dosească din această bibliotecă toate cărțile cu conținut subversiv. c Ministrul de instrucție, de acord cu siguranța generală a statului, a a dat ordin în consecință directorului liceului local, care s’a și executat, trimițînd ministrului una sau două cărți, considerate ca subversive. ș Credem că de acum siguranța statului e in afară de orice peri 1onal, —C12&, ■§ NUVELELE „DIMINETEI* Fără judecată^ de AL. CAZABAN, • I După un umblet obositor prin I mocirla neagră și ciioasă a băl Iței, care sub frămintarea pasului, Se împrăștia un miros greoiü de pește și de papura putredă, vînătorul Marin Traistaru ajunse la liman. Răsuflînd mai ușurat, se luă acum repede pe ridicătura uscată și bătătorită, îndreptînduse spre o baltă mai îndepărtată , numită Ochiul negru, care cădea Pe moșia ciocoiască, unde vînătoriul avea drept să vîneze și pe unde, locurile fiind mai îmbrăcate cu trestie și cu stuf, nădăjduia să găsească păsări sau alte sălbătăciuni de baltă. ■ Ca să dai de Ochiul negru, trebue să treci printr’o braniște dea •să, de sălcii bătrîne cu rămurile răsucite și cu trunchiurile scurboroase, în care, pe timpuri grele de iarnă, își găsesc adăpost viidrele și pisicile sălbatice. La sfîrșitul brăniștei, pornesc stufișurî buruienoase în cari piciorul încîlcindu-se nu,și mai poate face drum înainte. Dacă nu ești vînător umblat prin locurile acelea, poți să te învîrteștî o zi întreagă pe marginele bălței, fără să poți pătrunde la vre-un luminiș sau în apropierea ochiurilor pe deasupra cărora se văd învîrtindu-se cîrduri grăbite de gîște și de rațe sălbatice. Da Trăisteanu, care cunoștea toate cotloanele păpurișului și toate cotiturile gîrlelor, își făcu îndată loc, și deschizind spărturi argintii prin zidul de papură, înainta, stîrnind foșnete zgomotoase, spre locul de pază. Dar nu se așeză bine, în fața unui ochiul întins, pe alocuri acoperit de frunze late și grele de nufăr, cînd deodată deosebi un zgomot ușor, o foșneală ciudată care se apropia tot mai mult de el. Cînd își întoarse ochii în stiigă, zăbovindu-se printre trestii, botul ascuțit și urechile pleoștite ale cîinelui sau de vînătoare, pe care îl legase, cînd plecă de acasă. Copoul se apropia tărîndu-se de burtă, și da din coadă cu sfială. Cînd îl văzu, vînătorul vru să-l lovească cu patul poștei, daîntîlnindu’î privirea care pare o cerea iertare, îî fu milă și îl chemă la el. Mîngăindu’l de cîtev ori pe cap, I făcu să șcadă nemișcat... * Cînd Marin eși din baltă, soarele trecuse de amiazi. Vînătorui înainta încet, simțindu-se sfîrși d la oboseală. Cîrnd s’ajungă 1 drum, în nădejdea să găseasc vreo căruță care să-l mai scutească de lungimea drumului, auz la spate un zbupuit neașteptat și întoncînd capul se găsi în fața uniui isprăvnicei de moșie, dar tocmai își opria calul cu o mișcare scurtă. Cu vocea înecată, necăjit că alergase peste miriști și arătură, isprăvnicelul îl întrebă nerăsuflate: — Da, pe moșie ce cauți ?... — Ce să caut î Că doar am învoire de la curte ! — răspunse vînătorul și căută să-șî vadă di drum. Isprăvnicelul se încruntă: N>î voie !... Știu '30 Și mergi la curte... hai la curte, ci așa a poruncit boerul.... — Cum să n’am voie — stătu vînătorul. Eu sînt Traistaru din Suhaia... Trebue să mă știi... — Te știu eu las... că nu-s dieri de alaltăeri pe aici... Tocmai Pe tine cînd te-oi vedea pe moșie mi-a spus boerul să te duc pe sus la curte... Traistaru, aruncind o priviri obosită îndărăt, unde de abea și vedeau licărind arbori, curțeli boerești, se întinse alene și efte ușor. — Vai de picioarele mele !.. Și ocolesc acu și pe la curte... Ș zău că degeaba mai merg... Nu m’a întâlnit, acu o lună, boerul în luncă în tot cu pușcă în spate — și nu m’.a spus nimic... Ză £ degeaba merg !... — O fi și așa — încuviință îsprăvnicelul. Da, așa am eu poruncă... Trăistaru dădu din umeri în semn de supunere, și mărlurind din ochi lungimea drumului, zise: — Haidem, dacă’i așa... * Arendașul moșiei, un Valțami, din țîrnos, scurt de statură, bine legat, cu fața rotundă în care jucau doi ochi bulbucați, reci ca strălucirea sticlei, era cel mai bogat arendaș din județ. Sub nasu’î de berete, buzele’ aveau un sur,îs batjocoritor, gata s’arunce o vorbă de ocară celor din jurul sau. Cum dete cu ochii de Mărin Traistaru, care intra sfios ,pe poartă, ținîndu-șî din scurt cîinele, îî sări înainte plin de amenințare : — Da bine, hoțomanule, cum mai îndrăznești să vînezi pe moșie 7 ! Nedumerit, vînătorul întrebă: — Numai odată m’ați prins pe moșie Că doar nu umblu fără învoirea d-voastră, păcatele mele. — Acu face pe prostu — se umflă arendașul. Ai uitat vorba noastră ?... Nu ți-am spus acu o săptămînă să mî aduci un epure... Știi cînd aiveam musafirî... Vînătorul, făcînd un gest ca și cînd ar fi vrut să jure, se dezvinovați. — N’am găsit, nimic cucoane în ziua ceia... Nici n’am văzut picior de... — Taci — îl întrerupse înfuriat arendașul. Nu știu eu că aî fost la oraș și ai vîndut doi epurîi ! — Asta a fost alt’dată ! — Bine, bine... Să știi că-țî iau pușca. Nu te iert, hotărî arenda, știi și dînd cu ochii de clinele care se lipsa de sumanul stăpînului, adaugă: să știi că-țî împușc și ttfmnle...,chiar sub ochii tai ! Să prinzi minte altăi împușc... dată ! In ogradă se adunase toți argan tii și totî oamenii din slujba conacului... Venise și o femee — o servitoare — care ținea în brațe un copilaș bălaiu... Totî se uitasi cu spaimă la mișcările boerului care și luase pușca din mîinile pușcașului. Cu vocea’x strepeziă, strigă: ‘. — Mitrane, leagă clinele de Stilpul cel de lîngă zid... Ia seamă, să nu te muște turba !.. După ce hargatul îi îndeplini dorința, arendașul cumpenind de cîteva ori pușca în mînă, strigă tare, pătrunzător. — La o parte, ia o parte :« Cu toții. Cu o tremurare pătimașe a degetelor, ridică oțelele și mai strise gînd încă odată „la o parte“ în* dreptă gurile întunecate ale pietei spre clinele care se zbătea în legătoare. Dar în clipa cînd să dea drumul focului, se simți apu* cat de braț: - ’ i i — Nu’i ucide domnul — imploră vînătorul. Mai bine ți-l dăruiesc... Paci un mare păcat ! — Ce’mî trebue pomana ta, pt £ L pădurule! — se stropși arendașul și, cu patima cu care ar trage vînătorul într’o fiară în codru, așa descarcă focul in clinele cel legat. Detunătura bubui ca tunul Intre zidurile înalte ale curții, împrăștiind un fum înecăcios de pucioasă și cărbune. Atins de moarte, clinele se ridică odată în două labe, mușcă aerul cu gura înșira, gerată și înăbușind o mîrîitură, se rostogoli jos. Bătu de cîteva ori din labe și rămase întins, turînd cerul cu un ochiu plin de sînge... i-iar Cam palid, cu buzele strînse, vrendașul întorcîndu-s-e către Trăistaru, care rămăsese întemnit, U întinse pușca rînjind:oo — Ține ! Ia-ti rugina !... Să nu te mai văd pe moșie... Apoi plecă repede spre casă. Cînd se văzu stăpîn pe pușcă, Trăistarul fu fulgerat de gîndul că i-a mai rămas o țară incărcată,și fără voie ochii i se îndreptară turburați spre partea încotro plecase boerul. Dar privirea lui căzînd pe fata copilului din brațele servitoarei, simți că brațul II se moaie Și în clipa aceia îi răsări înainte chipul bălai ,a fetiței lui de acasă. Fără murmur tșî zvirlî pușca în spinare și sarn cînd Oi ultimă privire spre clinele dein care pare că își lua rămas-bun, se îndreptă cu pasul șovăitor spre poarta larg deschisă a curții boerești, AL. CAZABAN. i Inundațiile din franța Paris, 12 ianuarie. Nouile cap male de scurgere s’au rupt la strada Saint Honoré și la spatele ministerului de externe. La Albortville, apa a ajuns în stradă la o înălțime de 4 metri. Numeroși cai s’au înecat. Pompierii și artileriștii au salvat 30 de locuitori refugiat în insula St. Pierre. Rămîn lîngă Alfort vre-Q zăca inși au salvați. Cîmpia de curse de la Long champs și cîmpia Regatelle sun* inundate. Juvis sur Orge, 12 Ianuarie. Toată valea Orgel este inundată* Casele amenință a se prăbuși, p * Châlons sur Maine, 12 Ianuarie.,1 Pagube enorme s’au pricinuit prin revărsările Marnei. Numeroase case s’au prăbușit. Locuitorii au fost salvați cu mare greutate. La Châlons o sută de case sunt serios amenințate. * Paris, 12 Ianuarie.—Sena crește mereu. Ploile sporesc marsele de apă. Mai totî locuitorii de la mal și au părăsit locuințele. Circulația de poduri este întreruptă, ele armenintând să se prăbușească. Rezervoriile din oraș mai au mici provizii de apă. Curățirea străzilor a fost interzisă din motive de economie. Prefectul a făcut apel către cetățeni să nu facă risipă de apă. In periferiile orașului situația e și mai grea. * Pans,7 Ianuarie. — Știrea că, din cauza inundațiilor, s’au prăbușit mai multe poduri, ducînd în adine oamenii ce se aflau pe dins** le nu se confirmă. * Paris, 12 Ianuarie. — Inl mai multe localități s’a simțit nevoia de intervenția pompierilor, ei transportă alimente in luntri pentru locuitorii izolați. In orașul Reuildigul a fost smuls de torent, și apele au inundat șesul. In scurt timp s-a format un lac, înalt de 3 metri. Podul Alma a fost aruncat la aer de către ingineri. Trenurile subterane și de pe străzi nu pot circula, din cauza slăbiciunea curentului electric. Legăturile telefonice și conductele de lumină sunt deranjate. Circulația pe căile ferate Paris- Lyon e întreruptă. Pe linia Orleans de asemenea. Șoselele sunt impracticabile. Comerțul și industria la Paris stagnează. Prin provincie, Aiharii pradă casele părăsite. E nevoie de intervenția armatei. Paris, 12 Ianuarie. — Camera a încuviințat credital de două milioane pentru victimile inundației. 1977 de abonați la telefon nu pot «Mina Bălulea citi na put.