Dimineaţa, februarie 1910 (Anul 7, nr. 2131-2158)
1910-02-01 / nr. 2186 (2131)
AWCTL vn No. 2186 PUBLICITATEA I COHCEDATÂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Com» BUCUREȘTI Str.Karageorgevlcl 1S-Telelőn 3/« Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 CIONST_MILLE ."Abonamente cu premii: •••••«•« , Lei 20 Iani.............................. și 8 luni........................., " e pentru «tramptate prețul ele"undeii TELEFON: Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . 1410 » M Provincia. . 1499 „ „ Străinătatea. „ 1240 —— -----------------■?,-T- - .■ ■ •• ,-----------------------------------------------~ Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței Es-E3-rn DIRECTOR Congresul social-democrat Se deschide azi, în sala Opler, congresul organizațiilor sindicale și socialiste din Romînia. Acest al patrulea congres al nouei mișcări cîștigă însemnătate deosebită prin faptul că ‘în el se va declara Constituit partidul social-democrat romîn". Proectul de program al noului partid e cunoscut, căci a fost dat publicității de mai de mult. Rămine acum ca el să fie adoptat ca program definitiv de întreaga mișcare prin organele ei reprezentative, lucru ce se va face în congresul ce se deschide azi. In jurul utilitătei întemeerei acestui nou partid s’au iscat firește, multe discuții, și, iarăși firește, mai toată lumea noastră politică nu s’a găsit nici una. Conservatorii sînt din principii împotriva oricărei mișcări muncitorești. Pentru ei, muncitorii sînt și trebue să rămîe niște minori politici, cari trebue să lase clasa stăpînitoare să se îngrijească de soarta lor. Naționaliștii și-au arătat sentimentele față de noua mișcare prin potopul de înjurături pe care i l-au aruncat: internaționaliști, vînduți străinilor, trădători de neam, anarhiști, etc. Conservatorii-democrați au stat cam în rezervă, au evitat să se pronunțe categoric pînă acum. Nu mai încape îndoială însă că nici ei nu pot vedea cu ochi buni întemeerea unui partid al muncitorilor care le-ar face o serioasă concureță în masa electorală a orașelor. Se pare chiar că spectrul anarhizmului îi înspăimîntă și pe ei Astfel, unul din cei mai înaintați din conducătorii lor, d. Rădulescu-Motru, își arăta teama că muncitorii noștri nu vor avea tăria să rămîe adevărați socialiști ci vor face anarhism, ceea ce ar fi un pericol pentru viața noastră publică. Liberalii, la rîndul lor, sînt și ei contra noului partid. Pînă mai deunăzi ei negau pur își simplu existența în tura etcastră a unei trumxiculiri industriale. Acum n'o mai tăgăduesc. Găsesc însă că clasa muncitoare nu e încă destul de diferențiată prin interese de celelalte clase, așa că nu era nevoie să se constitue în partid aparte. Ceva mai mult, ei socotesc că muncitorii au făcut un pas necugetat, și au trădat propriile lor interese grupîndu-se într-un partid propriu, care forlamente nu va putea avea o serioasă influență asupra trebilor publice. Interesul muncitorilor, zic ei,e să meargă cu partidul liberal, să dea acestuia destulă putere pentru ca, impotriva celorlalte partide, să poată realiza o operă bogată de reforme sociale. Singuri democrații cu adevărat sinceri, recunosc marea utilitatea a întemeerei partidului social-democrat De altfel discuția era de prisos, de îndată ce muncitorii însăși —cei mai interesanți în cauză — au găsit că, pentru apărarea intereselor lor, nu au altă cale mai bună decât constituirea în partid aparte. Și ce dovadă mai bună de necesitatea acestei ruperi cu partidele istorice decît atitudinea dușmănoasă pe care au avut-o partidele politice fată de mișcarea muncitorilor încă de la începutul ei? Ce îndemn mai vorbitor pentru alcătuirea lucrătorilor în partid aparte, decît lungul șir de persecuții ale cărora victeme sînt de aproape cinci ani, persecuții cari și-a fi atins Cu>paea de la 1907 încoace? Orîcît s’ar susține contrariul, muncitorii au interese proprii cu a cărora susținere nu se pot însărcina celelalte partide. Mișcarea lor reprezintă interesele unei clase în antagonizm cu celelalte clase ale căror interese sînt susținute de partidele așa zise burgheze. Degeaba se tăgăduește existența luptei de clase la noi. Ea se afirmă tot mai mult pe zi ce trece și constituirea noului partid nu e decît o urmare a acestui adevăr. Partidul social democrat are un rost în această țară și o utilitate ce pa se poate tăgădui. El se ridică chiar peste interesele de clasă ale muncitorimeí. Eștu va pune nu|amai în discuție marile problemîhe de legislație socialä la originea zilei țtzî îj^toate țările rrî dustrialev sau•n începuturi de industrie,. da.r va contribui și la însănătoșarea moravurilor noastre politice. Politicei egoiste și interesate de pînă azi el ii va opune o politică de principii, ceea ce nu va rămîne fără efect asupra întregei noastre vieți publice. Dar, se va spune, a mai fost în țara asta un partid socialdemocrat care a pierit prin neputință, și aceeași soartă îl așteaptă și pe noul născut. Ne îndoim de temeul acestei preziceri pesimiste. Mai întîi în, suprafața noului partid e cu mult mai întinsă decât a celui dispărut. Industrializarea progresivă a țărei a creat în ultimii ani o muncitorime numeroasă și conștientă, ceea ce e un mare avantaj față de mișcarea trecută . Apoi, pe cînd mișcarea trecută încetiuse de sus în jos și era mai mult un reflex al sforțărilor unor intelectuali, fără îndoială sinceri dar fără legături cu masele muncitorilor și prea nerăbdători, partidul actual și-a luat naștere de jos în sus, ca expresie a însăși intereselor muncitorilor. Iată de ce, partidul actual are mult mai mulți sorți de trai decît cel trecut. Astăzi, cînd partidul socialdemocrat își ia ființa, nu-i putem saluta decît cu bucurie și-i urăm să îndeplinească tot ce țara așteaptă de la el. IOSIF NADDEJDE Conferința profesorilor secundari Era, la orele 5 și jum., după amiază, d. Al. Demetrescu, a ținut conferință la cercul profesorilor secundari, din str. Episcopiei No. 3 vorbind despre ,,Invățământul In Germania și pedagogia“. D-sa a început conferința aratind organizarea și funcționarea școalelor din Germania, pe unde d-sa a fost pentru studii, accentuînd deosebirea ce există între acele școale și ale noastre. După aceea a vorbit despre pedagogia în școlile germane, spunînd că punctul cardinal al ei nu este cel pe care mulți din țara noastră îl socotesc, ci cooperația tuturor dascălilor la nevoile școalei, și deci ea isvorăște din nevoe, convingere și din discuția acestora, pe cînd la noi aproape totul este oficial. Din această cauză, spune .conferențiarul, profesorii noștri nu se prea ocupă de pedagogie. Arată apoi nevoea cooperarea tuturor profesorilor la ceea tac uinei pedagogii sistemtice, coespunzătoare nevoilor noastre, propunînd în acest scop, scoaterea unor publicațiuni, și creiarea unor școli speciale. Vorbește apoi despre însemnătatea școalelor de adulți bine organizate, de cari la noi se simte multă nevoe, și face un apel călduros la toți profesori pentru a se ocupa de această chestie, căreia, el i-ar putea fi de un însemnat folos. La 6 și jumătate, d. Dumitrescu, a terminat interesanta d-sale conferință, pe care a ilustrat-o cu multe exemple din viața practică, și care a fost mult aplaudată de numeroase asistență. — Sili. Epilogul procesului din Galați MUTAREA SOCOT -COLONELULUI POPOWATZ ȘI A SERGENTULUI GHEMBALEANU. GALAȚI, 30 ianuarie. — In sfîrșit d. locot. colonel Popovătz din regimentul H Șiret, despre ale cărui fapte am vorbit de atîtea ori, a căpătat răsplata... muncei sale. In mod telegrafic și pe cale disciplinară, d-sa a fost mutat la regimentul 33 Tulcea. Bineînțeles că pedeapsa nu putea să se limiteze numai la d-sa, sergentul Ghimbășeanu, holul de păgubaș, a fost mutat și dînsul la Buzău. Astăzi ofițerii regimentului 11 Siret, au fost convocați le regiment și au luat în discuție situația d-lul locot. Șandor. Chestiunea a fost dacă acesta trebue sau nu să fie trimis înaintea unui consiliu de onoare. In majoritate ofițerii au opiniat în mod afirmativ: Pe lingă acuzatiunea cei se aducea d-lul locotenent Șandor de a nu fi declarat adevărul în afacerea d-lui locot. colonel Popovătz, mai era și aceea că dînsul împrumuta bani ofițerilor. D-sa a dovedit însă netemeinicia acestei acuzațiuni. Rămîne acum ca consiliul de onoare să se pronunțe ce va trebui să se facă cu d. locotenent Șandor. i— Val. Principele Ferdinand la o vînătoare în jud. Brăila Principele Ferdinand, însoțit de dor Antipa și de alți invitați, a sosit astăzi dimineață în localitate, pentru a lua parte la vânătoarea de lupi ce a fost organizată pe domeniul Brăilei, în vecinătatea comunei Gropeni A luat parte și d. A. Orășeanu, precum și funcționarii administrației pescăriilor statului Goană s’a făcut pe ostrovul Galiul, situat între Gropeni și Mițcani. Din cauza apelor prea mari, vânătoarea n’a dat rezultatele dorite. S’au împușcat numai trei lupi. Unde se joacă „Chantecler balada teatrului Porte-Saint-Martin de sub direcția d-lor Herz și Goduelin, unde se joacă frumosul poem al lui Rostand: „Chantecler“ Sir Mitan din Brăila BRAILA, 29 ianuarie. — V’am relatat telegrafic despre sinuciderea studentului Petre Ananescu care a luat două grame, de morfină dizolvate în 150 grame apă. Sfîrșitul tragic al acestui tînăr a impresionat profund pe toți cari l’aui cunoscut. Prin felul amabil cum se purta cu toată lumea era simpatizat aci de toți. In multe cercuri în cari deși i se cunoșteau micile cusururi și multele-i slăbiciuni omenești, și unde era totuși primit în chip cu totul prietesc, amintirea lui Petre Ananescu va trăi multă vreme. Tînăr, numai de 24 ani, avînd date două examene la. facultatea de drept, sinucigașul de azi, era fiul defunctului avocat Alex. Ananescu, fost magistrat și unul din fruntașii baroului local. BRAILA, 30 ianuarie, — Astăzi a sosit în oraș, venind din Capitală, familia sinucisului Petre Ananescu. Parchetul a autorizat înmormîntarea, care se va face mîine înainte de amiază. Cadavrul lui Petre Ananescu va fi luat astă-seară de la morgă și de pus în una din bisericile din oraș-O scrisoare a sinucisului Intre scrisorile rămase de la sinucigaș.. .parchalul a găsit una adresată ostiei lui amante, Magda Cocha. Scrisoarea e scrisă în limba germană; iată cuprinsul ei in traducere românească: Iubit și nefericit copil: „Nu știu cum să încep am spune hotărîrea ce am luat. Am făcut multe nesocotințe. Acum, adio! Iartă-mă și nu uita că am petrecut lingă line cele mai frumoase clipe din viață. Un an și jumătate cu am trăit împreună, să fii sigură că am jertfit familia mea pentru dragostea ce ți-am purtat. Dar acum s’a sfîrșit totul. Am petrecut amîndoi ore de nespusă, drăgălășie. Iți sînt recunoscător. Amintește-ți cîteodată de timpurile frumoase cînd ne jucam ca douî copilași Te rog, nu fii supărată. Studentul Petre Ananescu Lasâ-mă în credința că în ultimele momente ale vieței mele, tu mă iubești, ca și atunci cînd ne-am cunoscut intim Iubirea egoistă și asta o știm amîndoi. Mă gîndesc însă la ceea ce aș putea deveni de aci înainte. Ultimul meu gînd e la tine. Duc în mormînt amintirea ta scumpă. ,Te sărut de nenumărate ori. . ..Al tău nenorocit ..Petrache..P. S- — Vreau la mormîntul meu să-mî aduci flori și să depui o lacrimă pe pămîntul ce mă va acoperi“. Verno Greva unor lucrătoare din Galați La fabrica de cac Westfalia în Galați, 0 lucrătoare au părăsit lucrul din următoarele cauze: Lucrătoarele sunt plătite cu cîte 1.10 — 1.30, iar în schimb sunt puse la munci cari întrec puterile lor. In ultimul timp însă direcția le-a impus ca să ducă lăzile cu marfă la casele ce trebue să le expedieze la gară. Lucrătoarele nefiind mulțumite cu acest sistem de muncă la care sunt supuse de către direcție, au părăsit lucrul. Direcția, însă, le-a înlocuit cu bărbați, lusînduse astfel fără lucru. CONGRESELE DE BREASLA Prima conferință a linierii! Ilplari Ședința de dimineață Astăzi la orele 9 jumătate dimineața s’a deschis în sala sindicatelor din str. Piața Amzei 26, prima conferință a lucrătorilor tîmplari din țară, convocată de ,,Uniunea lucrătorilor în lemn și mobilă din Romînia“. Azistă delegați ai sindicatelor lucrătorilor tîmplari din mai multe localități ale țarei. După ce d- L C Frimu a declarat conferința deschisă și a comunicat numărul delegaților sosiți, s’a procedat la validarea mandatelor și alegerea biuroului care se compune astfel: d- I. G. Frimu președinte și A Sanda Iași secertar. RAPORTUL ȘI SITUAȚIA UNIUNEI LUCRATORILOR IN LEMN ȘI MOBILA“. D- I. G. Firam a început prin a face o dare de seamă a ,,Uniunea lucrătorilor în lemn și mobilă din Romînia“ de la înființarea ei pînă in prezent. Continuă, vorbind despre scopul „„Uniune!“ și arată că ea urmărește ca să atragă in mișcarea sindicală pe toți lucrătorii din industria lemnului. , Arată sindicatele din țară cari au aderat la ,,Uniune” și spune că cu prilejul conferinței de astăzi, s’a afiliat la „Uniune" și sindicatul lucrătorilor tapițeri din Capitală. Constată cu regret că sindicatul lucrătorilor tîmplarî din Iași care deși puternic, totuși,pînă acum, ril s’a afiliat la ,,Uniune”. Crede însă că nu mai eârziu timpul cînd această afiliare se va face, Indee spunînd că în această conferință se vor modifica statutele „Uniunei" și încheie fugind pe delegați ca să-și depună rapoartele asupra sindicatelor ce reprezintă. D. Traian Stoianovici din Galați, după ce face darea de seamă materială, a sindicatelor lucrătorilor fabricei de lemn, și al tîmplarilor, face istoricul ambelor sindicate și arată evenimentele prin cari ele au trecut Ișî exprimă speranța că ele vor progresa în viitor. D- Petre Georgescu din Ploești face darea de seamă a sindicatului lucrătorilor tîmplari din localitate, și spune că în urma unei greve pe care a susinut’o, i s’au cîștigat unele reforme și arată că el e o forță în localitate. D. Victor Marinov din Ploești face de asemeni un amănunțit istoric a sindicatului din localitate și arată că în viitor el se va afilia la „Uniune' D„ G. Marinică delegatul sindicatului lucrătorilor tapițeri a făcut un istoric al crearei acestui sindicat și spune că dacă el nu poate progresa este fiindcă străinii nu pot fi aduși la sindicat din cauza situației lor cetățenești, iar romînii nu vor să vină la organizație. • Spune că sindicatul tapițerilor e afiliat la ,,Uniunea internațională a tapițerilor“ și că se va afilia și la ,,Uniunea lucrătorilor în lemn și mobilă“, D. I. C Fiimu a citit raportul sindicatului din Iași. D. Tanăsescu din București vorbește despre mersul sindicatului tîmplarilor din Capitală ’’de la înființare," arată succesele repurtate de acesta și spune că în timpul celor 5 ani de cînd ființează sindicatul s’au înscris întrînsul peste 1100 membrii. D. I. C. Frimu constată cu satisfacție un progres în mersul de organizare al lucrătorilor tîmplari din țară. Pune la vot rapoartele: ,,Uniunea lucrătorilor în lemn și zdlobică din Romînia“ și ale sindicatelor din țară, cari sunt aprobate. AGITAȚIA ȘI TACTICA MIȘCAREI Se trece La punctul al 2-lea al congresului care este chestia agitației și tacticei mișcărei sindicale. Ia cuvântul «L Gh. Oprescu, raportor, care arată tactica și agitația mișcărei sindicale. Mai departe arată cu date fraudele ce se comit la corporație și cum sînt tratați acolo lucrătorii, îndeamnă la o neobosită acțiune pentru progresul mișcărei sindicale a lucrătorilor tîmplari. D. I. C. Frimu vorbește în sensul Qiratoruilui de mai sus, arătând în mod foarte lămurit foloasele mișcărei sindicale. La ședința de dimineață s’,a primit următoarea telegramă: * T.Severin.— Salut prima conferință a lucrătorilor în lemn și mobilă , din Romînia întrunită pentru revendicările lor. 1 Haralambie Í # Ședința de dimineață a luat sfârșiiX la oneile 12. Ședința de după amiazi e S'a deschis la orele 2 jumătate p. m. . La deschiderea ședinței d. Fri•mu a citit următoarea rezoluție ■ în chestia agitafiei și tacticei care ■ a format al doilea punct din discuția congresului. ,,Conferința,, în privința agitațiilor și tacticei, recomandă organizațiiitori în lemn și mobilă să ducă o propagandă cît mai activă în contra corporații,dar și pentru organizarea tuturor lucrătorilor ce țin de „Uniune”. „Propaganda pentru organizare treime să se întindă și asupra, lucrătorilor din faibricele de cheriestea și întreprinderile forestiere. Toți salariații ce lucrează în ’ liemn, cu lemn, și la lemn să se ’ găsească în organizațiile lor de„tlia'&u. _ . ’ ... Ini acest scop, organizațiile ce ■c«..«apiun „Uniunea” sunt invitate ,a urma tactica indicată de „Uniuniei” „pentru gruparea la un loc a tuturor robii care transformă lemnul în aur”. Rezoluția a fost aprobată cu unanimitate de voturi. MODIFICAREA STATUTELOR Luîndu-se în discuție modificarea statutelor au fost modificate mai multe articole din statutele „Uniune!”. In rezumat articolele modificate și adăugiate sunt următoarele : Moduri de distribuție al ajutoarel cti ce trebuiesc date membrilor în diferite împrejurări. Introducerea obligațtivităței abonsiune! membrilor la „România Muncitoare” Centralizarea fondurilor,etc. Iată și rezoluția luată în privința modificarea statutelor; REZOLUȚIE „Conferința constatând "ca actualul statut suferă, în ceea ce privește aranjarea articolelor și redactarea lor, și avînd îm vedere că aceste modificări nu i se pot face actiuna, dă însărcinare comittei titlu! „Uniune!” ca la o noua imprimare de statute să facă toate îndreptările și aranjările necesare. „Conferința maî dă autorizație comitetului .Uniune!” ca atunci cînd va apare un ziar sindical, sau o foaie de breaslă, să se ridice cu 5 bani cota pe săptămînă în schimbul căreia membrii organizațiilor vor primi ziarul. „Comitetul „Uniune!’’ va reglemenitia atunci modul de distribuire a foaiei și modul de plată a sindicatelor către administrația foaie!”, alegerea comitetului „UNIUNEI“ . Ultima chestiune la ordinea zilei a conferinței este alegerea noului comitet de conducere al „Uniunei”. Au fost aleși cu unanimitate de voturi: D-niu I. C. Frimu, I. C. Dițescu, t. Oprescu, I. Tănăsseacul și I. Marin, toți din București. ÎNCHIDEREA CONFERINȚEI Discuițiunile luînd sfîrșit, d. I. C. Frimu ia cuvîntul. D-sa a mulțumit delegaților pentru interesul cu citire au urmărit lucrările și a spus că confarinția are datoria de a trimite un sincer salut de dragoste unui luptător pentru binele muncitorime!, dr. C. Racowski (Aplauze). Mai departe d. Frimu a pomenit de un lucrător tîmplar decedat, Voicu Andreescu-Rîureanu, aducînd elogii memoriei celui plecat dintre cei vii. După ce a mai urat spor și muncă delegaților în lupta ce o duc spenntru binele, clase lucrătoare, a conchis spuinînd că lucrările conferințe de astăzi se vor întregi cu acelea ale marelui colgres social-democrat de mîine. Conferința a fost declarată închisă la orele 6 seara.—A. n I .unjnnit II -*■ w MiagiM VitoroM Utam Alger, s6 Ianuarie. — Căpitanul vaporului „General Chanzy“, Copoi, avea reputatiunea de a fi excesiv de prudent. In serviciu era notat ca un excelent căpitan. Vaporul „Chanzy“ unul dintre cele mai solide ale companiei transatlantice, avea pe bord 233 saci cu scrisori și cu colele poștale Printre pasageri se aflau câțiva ofițeri, subofițeri, agenți vamali, artiști, femei și copii. Cauzele naufragiului nu se cunosc. Consulul Franței din Ciudadela află că numeroase corpuri omenești plutesc pe apă însă că e cu neputință a fi adunate din cauza furtunel. Consulul Boliviei, Dachot, a fost asasinat după prînz tocmai cînd se ducea la cheii să afle știri despre vaporul Chanzy. * Paris, 30 Ianuarie. — Numărul victimelor de pe vaporul „General Chanzy“ sunt, în număr de 158 (pasageri și echipagii). Tot în punctul unde s’a întîmplat dezastrul vaporului „Chanzy“ a pierit acum cîtva timp și corabia franceză „Matilde“. E probabil că naufragiul bastimentului „Chanzy“ s’a întîmplat noaptea. Batea un vînt puternic de la Nordvest. Vaporul plecase Mercur de la Marsilia spre Algeria, cu un cargo de 2920 tone. Proprietara bastimentului „Compania generală transatlantcă“ ezită de a pune la dispoziție lista călătorilor. Se crede că mai toți pasagerii sunt din sudul Franței și din Corsica. Singurul călător salvat n’a putut nici pînă acum să răspundă la întrebările ce i s’au pus. Algier, 30 ianuarie.— Știrea despre dezastrul vaporului „General Chanzy“ a produs o mare durere. Cu toată întîrzierea ce se semnalase, lumea spera că bastimentul va sosi cu bine. Comandantul era un marinar foarte bine notat. Ba i se reproșa că e prea prudent. In asemenea ocaziune, el răspundea: „Am acasă opt copii cari mă așteaptă. Nu vreau să mă înec, în dorința de-a cîștiga o oră". Dintre cei 86 pasageri de pe vapor 35 călătoreau în cabine; ceilalți pe covertă. Algier, 30 ianuarie. Pînă în prezent nu se cunosc cauzele cari au produs, catastrofa, vaporului „tieneraL Chanzy”. Toți căpitănii de bastimente sosiți aci, declară că marea a fost bîntuită de o furtună cam de 40 ani nu s’a mai pomenit pe Mediterană. E probabil că furtuna a smuls cîrma, sau a culcat bastimentul într'o lână. Toate cercetările făcute pînă acum au rămas fără rezultat. Palma, 30 Ianuarie. — Unicul spraviețuitor al catastrofei vaporului „General Chanzy“ este un anume MARCEL BADEZ. Femei în Finanțe Prima femee, căreia i s-a încredințat conducerea unei mari societăți financiare și de întreprinderi din Schoenlanke (provincia Posen). D-șoara Emmeline Stegmann Ceaiul de la Bulevard Era după amiază, a avut hpte în marea sală de mâncare a hotelului Bulevard un ceaiu dat de societatea „Leagănul Sf. Ecaterina“ de sub președinția d-nei Ecat- G. Cantacuzino. La bufet au vîndut d-ne și d-ne din înalta societate.O animație mare a domnit în tot timpul și orchestra lui Dinicu a fermecat asistența cu cele mai frumoase arii. Dăm aci numele d-nelor și d-relor cari au vîndut în folosul , societăței ceaiuri, șocolate, bomboane, etc. D-nele Arion, Itarion, Butculescu, d-ra Băleanu, Catargi, d-na D. Catargi, d-ra Olga Catargi, ș-na Paciurea, d-na Costinescu, d-ra Economu,d-na Filipescu, d-ra Chica d-rele Mandrea, d-ra Moscu, d-ra Missir, d-ra Negruți, d-ra Odobescu, d-ra Palladi, d-na Sovescu, d-na Sturdza, d-ra Veron, d-na Zănescu, etc., etc. Astăzi Duminică la orele 4 va avea loc la Bulevard un mare ceas lot în folosul acestei societăți. Va asista și principesa Maria Ful. NUVELELE „DIMINEȚEI* Un mijloc de a se îmbogăți de pe urma cometei — Cine vrea să facă prinsoare cu mine că nu se prăpădește lumea cînd va veni cometa, strigă Tănase Palavră, intrind în prăvălia unui prieten. E de prisos să lămuresc aci că prietenul e lui cîrciumari și prăvălia lui e o cotineață, ba nu o cocină, el lucru naibii am vrut să zic o circiumă. Dair nu e o circiumă In care să intri treaz și să eși beat, nu este una din acelea în care intri beat și eșî treaz. Fun local de băuturi antialcoolice. Ca nici odată însă,amicul lui Palavră, e beat turtă, și cînd •aut de propunerea lui Tanase zice: — Primesc prinsoarea pe cît vrei. — Mă prind zece lei contra o mie, zice Tanase Palavră bucuros că a găsit un om cu care să pună la cale cometa și mersei el. — Pune banii jos, strigă cîrciumariul, căci altfel nu se prinde prinsoarea Tanase Palavră începe a-și scotoci buzunarele și după o muncă de vreo zece minute reușește să-și adune capitalul plasat în diferite efecte, adică, în batistă, în fîșiî de hârtii rupte în firimituri depline și după ce scutură tot pe masă, începe să facă o adevărată selecțiune. Gunoiul îl trece de o parte șă gologurzii de altă parte și cu ajutorul tuturor sfinților, reușește să pună pe picioare capitalul cerut de prinsoare— Acuma, zice el cîrciumanului, scotocește-ți și tu buzunarele, să vădi dacă găsești atîta capital și atîta material ca la mine. — E drept, se amestecă unul dintre mușterii, că numai cu gunoiul găsit în buzunarele domnului Tănase Palavră s'ar putea pune bazele unei fabrici de înrășăminte chimice. — Și cui ăla din capul d-tale, replică Tanase morocănos, s’ar putea fertiliza toate cîmpiile și terenurile neproductive din lume. Cîrcimarul, după ce bîjleie o jumătate de ceas prin buzunare, ca să găsească cheiia de la casa de bani, își aduce aminte că uitat să cumpere o astfel de comedie, fe oarece n’aire ce prine în ea. Dar fiind, pietruns ile convingerea că pământul are să se scufunde cînd o trece cometia cui coada ei peste calea Victoriei, face repede o poliță, șii cheamă pe argatul lui să o gireze. Tanase Palavră ia polița, și, ca amicul său să fie mai legat face un înscris. După aceia îl lasă cei zece lei ai lui ca garanție și se așează liniștit la o masă, cerând un pahar cu ceai. — Dar ce te face nene Tănase să fii atît de sigur de cometă, îl întreabă un cunoscut. - Iată secretul afacerei mele, dar întîi să’nu spui de ce e beat azi circium-arii. - Păi nu știi? a aflat că o să se prăpădească lumea cînd o trece cometa cu coada peste pămîntul nostru și de atunci o duce într’o beție. — Vai de mine, asta de convins e că piere lumea? I — Așa de convins. — Fi comedie! -Dar nu e nimic. Am să’ți spun și ție da bun prieten secretul meu. — Sunt tare cap?Jos! ►- Dar n’o să-l spui nimănui ? — Te rog nene Tănasel Drept cine mă iei? — Și nici n’o să-l pui în practică singur? — Ași, m’a ferit Dumnezeu, uite pa,T.olalce amicul uidînidu-și degetul cel maire în gură și întinzîndu-l spre Tănase. — In cazul acesta am să’țî spun ce e cu secretul meu. Secretul meu e simplu: fac pricisoare pe oricît o fi și am să string o adevărată avere. — Dar cum să faci avere ? — Iată cum pun prinsoare cu cineva pe cît o fi. < — Până acuma nu văd nimic și nici nu-mi pare iliubitul așa grav. — O să-l vezi: fac ‘ prinsoare pe orice sumă. —* Dar dacă n’are omul parale deocamdată? — Fac pe polițe, dacă n’alte polițe fac pe ce o fi: pe ghete, pe haine, pe cisme, pe o pălărie, pe mănuși, pe o găină, pe un purcel sau orice o fi, numai să prezinte o valoare orî cît de mică.— Dar de unde o să scoți atâtea parale cînd o fi la plătit prinscoarea? ! — Dar eu crez că o să scot din pungă măcar o parachioară? — Nu înțeleg, zău dacă înțeleg nene Tănase, zice amicul. — Și cu toate astea e atît simplu: faci prinsoare numai că nu piere lumea cu ăi oare spun că piere. " — Pînă aci înțeleg, cam greu, dar înțeleg. — Ei și după aceia dacă piere lumea, pierim cu toții! —jAșa își aci înțeleg! — Și ídacü pierim cu toți, să poftească să vie ăl cari au cîșigat să le plătesc. — Pui atunci care e afacerea nene Tănase. Aci e afacerea, că dacă nu piere, nu numai că nu am nimic de dial, dar încă am de luat della toți cu câți am făcut prinsoare, adică nu risc nimic, dar absolut nimic.' Risc, numai să iau parale! Interlocutorul lui Tănase Palavră holbează ochii Și zice, de VASILE POP — Uite mă minunată idee ! î Apoi își ia pălăria și fuge repede afară, să facă repede vre-o sută sau două de prinsori până nu se află ideia și de alții. Tănase rămîne în prăvălie și flueră a pagubă uitîndu-se dupa prietenul bun și devotat, care a fugit să se îmbogățească cu ideia lui. VASILE POP viz Intrunirile de azi Azi se vor ține în Capitală următoarele întruniri: DE DIMINEAȚA ora 9 dim. Bul. Maria 20, ședința corpor. zidari, dulgheri, constr.; ora 9 dim. strada Atelier 26, ședința comitetului soc. „Cornelia", ora 9 dim. strada Isvor 34, ședința comitetului soc. „Aureliu“, ora 9 dim Bursa Muncei, ad., membrilor soc .,Peleș și Vîrful cu dor; ora 9 dult. sală Sf. Ionică, adunarea societățea patronilor tîrziari; ora 9 dim. Camera de comerciu, adunarea generală a „Uniunei industriașilor“ ;ora 30 dmn. str. Corăbiei 6, adunarea generală a soc. „Alter Ego“. DUPĂ AMIAZI v Ora 2 p. m., calea Victoriei 31.i adunarea generală a soc. „Economia“, ora 3 p. m., Universitate, adunarea generală a soc studenților, în științe și ședința studenților în teologie și drept; ora 3 p. m, Sala Eforiei, asalt de arme; ora 1 p. m., calea Văcărești 201, sed.; comit, soc. „Sf. Gheorghe“; ora 5 p. m., Balade; 67, sed. sectei „Baptiste"; ora 3 p. m., strada Sevastopol, act. general^ a soc. „Cultura“., — SEARA Orele 9 seara „Bursa Muncel“* ședința cercului „Miron Costin“V -orele 9 seara, strada Spitalului 31, sed- sectei „adventiste"; Congresul partidului social-democrat la sala Oppler, » Giurgiul fără apă Cearta liberalilor.— Ancheta minis*terului de interne ,, pi GIURGIU, 30 Ianuarie.— După cum am anunțat în numerile noastre trecute, din cauza certei lor dintre bătrînii și tinerii liberali din localitate, consiliul colmunal nu poate lucra, așa dî chestiunile importante rămîn în restanță, cum s’a întîmplat cu chestia apei. După ce cei 6 consilieri tineri liberali au votat o moțiune de neîncredere în primar, acesta a raportat cazul d-lui ministru de interne, reclamînd trimiterea unei anchete, care să stabilească faptele. z I D. ministru de interne a trimit în anchetă pe d. inspector administrativ Manolescu, care a și sosit în orașul nostru, astăzi la orele 10 jum. a. m. D-sa a chemat la primărie pe cei 6 consilieri comunali, cari au semnat moțiunea de neîncredere, și anume: Tănase Guran, Petra Drăgănescu, Ghiță Păsculescu,Marin Dobrescu, Leopold Pittner, și Gh. Teoharide. D. inspector administrativ a luat declarațiile tuturora în fața primarului, care a arătat în urmă cu acte că creditul cerut era justificat de pretențiile documentate ale antreprenorului Moțoi. D. primar a arătat că prelungirea sorbului trebue să se facă neapărat, precum și dublarea pompelor și a motoarelor. D. Manolescu a părăsit orașul astă-seară, întorcîndu-se în Capitală, unde își va depune raportul la ministerul de interne peste două zile. E lesne de înțeles nerăbdarea cu care așteaptă giurgiuvenii soarta apei, pentru că de el depinde în mare parte soarta apei. Idem Operație prin stovanizare ROMAN. 29 Ianuarie. — Sistemul de operațiune prin anesteziare cu stovaină cîștigă din ce in ce mai mult teren. 1 Am avut prilejul să azist astăzi la două operațiuni efectuate prin procedeul de mai sus la spitalul „Precista Mare“ din localitate de către d. dr. Mîrzescu, medic primar al spitalului. Unul dintre pacienți, anume Ștefan Dinu, în etate de 35 ani din comuna Simionești (județul Roman) suferind de hernie a fost operat cu succes în interval de 15 minute. In timupl operației pacientul era bine dispus berbicia și glumind într'una. Al doilea caz de operațiune prin stovanizare prezintă un interes cu totul deosebit, avînd în vedere greutatea operațiunei." Pacienta Ținea Șindilaru, în etate de 14 ani, din comuna Trifești, suferind de mai mulți ani de o tumoare osoasă, neregulată, situată în treimea inferioară, a femurului drept, având mărimea unui pumn, a fost de-asemenea operata prin ajutorul stovainei. Ambele aceste operațiuni au avut o reușită complectă. — Fernando. CITITI Almanahul „Adevărul’„ și „Dimineața ziarelor