Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)
1910-10-27 / nr. 2391
y Y rfirtfL Vrí;—No. 2d9á PUBLICITATEA: COINCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. 8n>. Karageorgevici, 1B.—Telefon 314 Birourile ziarului 1 Str. Sărindar No. 11 București in miercuri 27 Octombri YȘ^ I DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu phf.ill i ■a ■> a..: so.— I • mus Lot *l.— 3 Inul . • © Le C-f— Pentru străinătate prețul mte îndoit TELEFONI Direcția și Administrația Ho. 14/1* Redacția I cu Capitala „ 14 10 _ Provincia » 14/90 Străinătatea „ 12.40 =====11 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA . . i •** ® v 8* mmss Accidentele de automobile — Răspunderea autorităților polițienești — Accidentul de automobil de un regulament, care, ntî se daun azi, a cărui urmare ne pare, s’a prăfuit prea mult norocită a fost moartea d-nei colonel Coadă, redeschide discuțiunea în jurul reglementarei circultatiunieî automobilelor pe străzile Capitalei. Și, cu toate că nu e singurul accident de autombil care să fi legitimat o mai riguroasă aplicare a dispozițiunilor regulamentului în ființă, cu toate că aproape nu e zi in care rubrica faptelor diverse a ziarelor cotidiane să nu aibă de înregistrat măcar un singur accident de automobil, datorit în cea mai mare parte vitezei exagerate cu care conducătorilor sau proprietarilor de automobile le place să circule pe străzile Bucureștilor ; cu toate aceste considerente destul de convingătoare, ni se pare nouă, poliția e mai mult decît indulgentă, mai mult decît îngăduitoare față de sportmanii care-șî permit luxul de a nenoroci cel puțin un individ pe zi și, aceasta, în cazul cel mai bun. Accidentul de zilele trecute, spre pildă, e datorit tot vitezei exagerate cu care automobilul parcurgea bulevardul Colțea, viteză care, e firesc lucru, înseamnă o greutate mai mult în evitarea accidentelor acestora, pe cari prea întortochiatele străzi ale Capitalei noastre nu fac decît să le înlesnească. Un cuvânt mai mult, prin urmare, ca să se impună odată rînduiala care s’a reglementat în circulația automobilelor, rînduială, care, cele mai dese ori nu se respectă, pentru motivul, de altfel foarte curent în țara noastră, că .proprietarul cutărei ori cutărei mașini care contravine regulamentului, e un personagiu simandicos, sau cel puțin un prieten al acestuia. Prietenia cu puternicii zilei e un titlu în țara aceasta, un titlu care, dacă nu servește la ■altceva, slujește cel puțin la aceia că te pune în afară de lege sau, în cel mai moderat caz, îți dă putința să faci, fără frică, acela ce nu este îngăduit celor multe. 4 . Printre celelalte, aceasta ni Se pare a fi una din principalele cauze explicative ale ,prea frecventelor accidente de automobil de la noi, accidente a căror răspundere, dacă în primul rînd cade asupra conducătorilor sau proprietarilor de mașini, revine însă în bună parte și asupra autorităților cari nu vor sau nu știu să facă a se respecta, de către toți de-opotrivă, regulamentele cari rînduesc circulația automobilelor. Viteza, în cursele automobilelor, înseamnă desigur pentru unii o plăcere, care le procură anume senzații și emoțiuni, care-și au, firește explicațiunea lor. Aceasta nu înseamnă, însă, că cetățenii urmează să plătească cu viața lor senzațiile și emoțiunilie sporstmanilor acestora îndrăsneți, cari sunt liberi, bineînțeles, să facă asemena experiențe pe cont propriu, dar cărora nu trebue să li se îngărduiască luxul de a schilodi sau omorî oameni, cari, desigur, au ceva mai bun de făcut. Și dacă îndrăsneților acestora li se cuvine, fără indulgență, pedeapsa cea mai grea, care să servească drept exemplu tuturor celorlalți, ar trebui să se cheme odată la răspundere și autoritățile care-șî au partea lor de complicitate morală, prin chiar toleranța nepermisă cu care îngădue excesele de viteză ale unor automobiliști fără scrupule. Căci este evident lucru, pentru toți cei cari vor să-și dea seama, că, dacă autoritate în drept și-ar face datoria fără excepție față de toți automobiliștii, dacă contravenieniții ar fi trași la răspundere, iarăși fără de excepție, accidentele de automobil ar fi și ele mai puțin frecvente. Siguranța răspunderei și, mai ales, a pedepsei, ar pune, fără îndoială, oarecare frîu în abuzurile acestor domni, cari s’au obicinuit prea mult cu toleranța condamnabilă a autorităților. De altfel, ne place a crede, că măcar nenorocitul accident de dăunăzi va servi de lecție și unora și celorlalțe, unora pentru a o face să priceapă mai bine consecințele exceselor de viteză pe cari și le permit împotriva tuturor regulamentelor și, celorlalți, pentru aî convinge mai bine că ar fi timpul să-și facă datoria, aplicând, cu toată severitatea și la toți de-opotrivă, în cartoanele prefecture de poliție. Să se aplice regulamentul acesta, să se aplice în mod serios, cu un cuvînt ,poliția să-și facă datoria la care este obligată și, desigur, accidentele de automobil vor fi mai puțin numeroase. E o soluție și ușoară și practică, împotriva căreia nimeni nu se va putea ridica, și singura soluție, de altfel, ale cărei bune urmări nu vor reclama multă vreme ca să le constatăm. Și soluția aceasta se impune imediat, pentru că, dacă cei în drept nu vor înțelege că au datoria să pună publicul la adăpostul exceselor acestora, publicul va ști atunci să pună singur rînduiala acolo unde autoritatea se arată neputincioasă sau răuvoitoare. Drept încheere a observațiunilor acestora, e locul să adăugăm și pe aceia că automobilele autorităților sunt cele dintiü cari dau pilda cea rea, circulînd în plin centru al orașului cu o viteză nepermis de exagerată față cu aglomerația de pe străzile din această parte a Capitalei. Aplicarea regulamentului ar trebui să înceapă, deci, cu automobilele acestor autorități. ALEX. MAVF.ODI ---------------. Un dar ai regine! — O TELEGRAMA DE MULȚUMIRE A MITROPOLITULUI MOLDOVEI— IAȘI, 25 Octombrie. — Regina Elisabeta a trimis mitropolitului Moldovei două învelitori. „■ lucrate în broderii de însăși suverana, — pentru bisericile Trei Erarcliî și Sf. Nicolae din localitate. Mline, cu ocaziunea sărbătoarei Sf. Dumitru, se va face sfințirea obiectelor primite. Mitropolitul Moldovei, drept mulțumire, a trimis reginei următoarea telegramă: „Dacă biserica din Curtea de Ageș a lui Neagroe Basarab a fost înzestrată de Voi cu minunata Voastră lucrare, apoi și biserica lui Ștefan cel Mare și cea a lui Vsile Lupan, le-ați înzestrat azi cu două strălucite acoperișuri pentru sfintele potire. ..Ele vor râmîne pentru vecie o mărturie a dragostei ce aveți pentru biserică și credință. „Cu ocaziunea sătrrbătoarei Sf. Dumitru le voiți sfinți și le voiți expune spre a fi văzute de popor“. Mîine, desigur, nciie se vor duce să admire darul suveranei. B. Take Ionesci la Craiova CRAIOVA, 25 Octombrie. — In zilele de 2 și 3 Noembrie, d. Take Ionescu va fi în Craiova, unide are mai multe procese. In ziua de 3 Noemebrie va fi o adunare la clubul conservatordemocrat. — Xam. întemeietorul „Crucea Roșii Henry Dunant Zilele trecute a încetat din viată Henry Dunant, intemeetorul „Crucei Roșii“. Sinuciderea din Brăila BRAILA, 25 Octombrie. Trecătorii au găsit azi la amiază în grădina publică un om în nesimțire. Fiind înștiințate autoritățile i-au transportat pe muribund la spital. Aci s-a constatat că necunoscutul încercase să se sinucidă, luînd o soluție toxică. Din cercetările făcute ulterior, s-a dovedit că sinucigașul se numește Dumitru Gheorghiu, domiciliînd în strada Cazărmel 5. Cauzele cari s’au hotărît să încerce a se omorî, nu se cunosc încă. Starea sinucigașului s’a îmbunătățit în urma îngrijirilor date și se crede că va scăpa cu viață—Verio. --------------- Moșiile Spiridoniei 3- Arendarea lor — IAȘI, 25 Octombrie.— Epitropia Sfîntului Spiridon, în urma intervenției făcută pe lingă rege de către obștiile sătești din Basarabia, a trimis acestor obștii o adresă prin care le rncunoștiinteaza că a adjudecat asupra lor moșiile pe cari Eforia le are in Basarabia. — Dan. Ravagiile unui ciclon O telegramă sosită erl anunță că un ciclon teribil a făcut mari pustiiri in Portugalia. Localitatea Villa Real a fost aproape toată distrusă. Villa Real are o populație de 7.000 locuitori și e situată la îmbucătura Guadianei. Villa Real de Santo Antonio Congresul funcționarilor comerciali PROGRAMUL. — PREGĂTIRILE BRAILA, 25 Octombrie. — Mîine, 26 col., se va ține în localitate al 5-lea congres anual al funcționarilor comerciali din toată țara. Ședințele vor fi pubblice și ele se vor ține în sala teatrului regal. Congresul se va deschide la orele 9 dimineața și ședința va dura până la orele 12 a .m. De La 2—6 p m. se va ține a doua și ultima ședință. La congres vor participa delegați ai asociațiilor funcționarilor comerciali din mai toate orașele țârei. Dintre cele trei chestiuni anunțate în programul congresului, spre a fi discutate, aceea care va preocupa mai mult va fi oehstiunea modificărilor care trebuesc aduse actualei legi a repaosului duminical. Delegația din București și cele din celelalte orașe,l «osescăci cu trenurile de dimineață. Ele vor fi întâmpinate de comitetul asociației funcționarilor comerciali din localitate. Eri la orele 3 după amiaz a avut loc o întrunire a funcționarilor comerciali din localitate. D. Petre Jecu președintele societății a arătat scopul convocarea congresului de mîine, inzistînd asupra chestiunilor de la ordinea zilei. Societatea corală „Avrihil“, de sub președinția d-șoarei Fausta Rădulescu, va cînta, înainte de deschiderea ședinței de după amiază mai multe arii naționale. — Verao. ---------Hk--------Victimele explozibilelor CONSTANȚA, 25 Octombrie. — Tinerii Nicolae Dumitrache și Dobra D. Mateiu, ambii din comuna Topalu, au găsit pe malul Dunărei o mitralieră, de pe vremea tragerilor făcute de escadra de monitoare a Dunărei. Neștiind ce este, cei doi tineri au luat mihailera și au lovit-o da o piatră, pentru a o desface în două. S’a produs însă, explozie, care a omorît pe loc pe Dumitrache și a rănit grav pe Maftei, care a fost transportat la spitalul din Cernavodă. Săteanul Gheorghe Aldan din comuna Tolpolog (Tulcea), pe cînd era cu oile la cîmp, a găsit un oroua, care,făcând o explozie Va rănit grav la mîna stingă și piciorul sting. In stare gravă, a fost transportat la spital. ---------- Escnrsia elevilor dela școala din Herăstrău CONSTANTA, 25 Octombrie. — Astăzi, cu trenul de 1.45 după amiază, "a sosit in localitate în escursiune științifică un număr de 50 de elevi al școailor de agricultural de la Herăstrău. Ei au vizitat cu de amănunte instalațiile pentru exportul cerealelor din magazia silozurilor.—Siylvian. --------*--------- Escrocheria din Constanța Iarăși. apa de aur CONSTANȚA. 25 Octombrie. — D-na Maria Petrescu, menajeră din acest oraș, strada Tomis No. 20, a fost victima unei escrocherii îndrăznețe din partea țigăncei Tudorița, soția lui Tomică Ilie. Intr’o zi sa prezentat la d-na Petrescu această țigancă, găitîndu-se că e muritoare de foame, și a cerut ceva de pomană. D-na Petrescu a primit-o, îinvoindu-se cu ea ca în schimbul serviciilor ce-l face să-i dea de minurie și locuință. Mai târziu, țiganca Tudorița propuse stupinei sale s-o îmbogățească prin miraculoasa apă de aur și anume să-i facă dintr’un pol-doî. D. Petrescu încredința țigăncei suma de 2000 lei în lire sterline și turcești. Țiganca, după ce puse mîna pe bani, împreună cu țiganul Tomică Ilie, dispăru din localitte. Cazul fiind dus la cunoștința poliției, a fost însărcinat de comisar Ștefan Rumininntu cu ancheta. Comisarul a făcut o descindere la bucătăria unde sta țiganca și a găsit diferite tipare de plumb, forme de bani, substanțe chimice și o sticlă pe care era scris: „apa fiarelor”, obiecte cu care a înșelat buna credința d-nei Petrescu. Dindu-se telegrame de urmărire, țiganii escroci au fost arestați de poliția din Caracal și vor fi militați poliției din localitate. Sylvian Cronica Judiciară UN EPILOG AL AFACERII STOENESCU-JELEA. Această afacere de tristă memorie din toate punctele de vedere, a avut un epilog, puțin însemnat de altfel, dar evocator al celui mai penibil episod din instrucția atentatorului. Acest epilog este judecarea lui Nicu Mihai, agentul de poliție care avusese în sarcina lui, paza lui Antoenescu-Jelea, în cabinetul judelui Instructor, a doua zi după atentat. El a fost tras la răspundere pentru că nu-l supraveghiase destul de bine pe Jelea, pe cînd acesta intrase în latrină, astfel că putuse să sară pe fereastră de la înălțimea aceea amețitoare de nouă metri. Erl, în fața tribunalului, secția a patra, agentul Nicu Mihai, s’a dezvinovățit omenește, că nu putea prevedea actul nebunesc al atentatorului, care a fost săvîrșit cu o iuțeală fulgerătoare, de om scos din minți. De altfel a dovedit că tot dînsul a fost cel dintîî, care, alergînd jos in curtea palatului de justiție, a pri mina pe atentatorul căzu în jitire. Tribunalul l’a condamnat la 20 lei amendă. Totuși, agentul declară apel, pe loc contra sentinței tribunalului. CRIMA PASIONALA DIN PLOEȘTI. — Disperat că lucrătoarei Anastia Teodorescu, pe care o iubea nebunește, nu răspunde la sentimentul sau, ba din contră fișî bate joc de el glumind cu alții, tînărul Ioan Săvulescu, călcător la o spălătorie din Ploești, se hotărî la o faptă disperată. Să se sinucidă, dar nici una să nu rămînă în viață. Acest gînd îl liniști desigur căci, numai astfel se explică sîngele rece cu care își execută planul criminal. Era în ziua de 24 Iunie, pe la orele zece dimineața. Săvulescu care călca gulerele spălate și trăgea cu coada ochiului ce face colega lui de atelier, profită de momentul în care aceasta se aplecase să dreagă focul cazanului cu rufe și trase asupra ei două gloanțe de revolver. După aceea alergă în pivniță și descărcă în dreptul inimei lui alte două gloanțe. Sărmana Anastasia muri, dar Săvulescu scăpă cu viață astfel că putu fi judecat și condamnat de Curtea cu jurați de Prahova, la cinci ani muncă silnică. PROCESUL TRINUITORILOR CELOR 54.000 LEI BONURI FURATE. Ele au continuat înaintea judecătoriei ocolului întîî, procesul lui Bertalan Barna, Kain și Calaharis, trinitatea care încercase cu atîtea precauțiuni să vinză tre Europa, bonuri furate de la arendașul Papagheorghiu, în valoare de 54.000 lei. Dezbaterile s'au început la ora trei și pentru că la înfățișarea precedentă se terminaseră interogatoriile inculpaților, judecătorul a dat cuvântul avocaților spre a-șî dezvolta pledoariile. Au vorbit d-niî. Al. Vlădescu și Vlvineanu, în apărarea lui Kain. Tema pe care sail Vas este că acesta nu a știut că bonurile sunt de furat și că marele vinovat și singurul este numai Calaharis, care de sigur că este și autorul furtului acestor bonuri, astfel că versiunea, că ele au fost aduse de un barcagiu din Mitilene Și celelalte, sunt o legendă. Dezbaterile vor continua Marcuri. CUPIDITATEA UNUI PRIMAR FARA SCRUPULE. — Iordache Tomescu, primar în 1907, al comunei Bucu, din județul Ialomița, știa că un sătean Florea N. Iacov din satul Lacu Rezi (Brăila), fusese împoprietărit pe 5 hectare și jumătate pă■mint în Bucu, dar că de la împroprietărire și pînă acum nu a dat semn de viață, neprezintîndu-se nici o dată în comună. Pentru a deveni stăpînul acestui ■teren, Tomescu pune pe unchiul sau Iorgu Ionescu să joace rolul de cumpărător al pământului, iar pe băcanul din sat, Dumitru Iancu să figureze ca proprietar vînzător. In acest scop, primarul liberează acestuia din urmă un certificat cum că îl chiamă Florea Iacov și că este plugar, liberează de asemenea și celelalte acte false necesare reușitei acestei afaceri frauduloase. El prezintară la tribunalul din Călărași și autentificară actul prin care Dumitru Iancu, care se prezintă sub numele de Florea Iacov, vinde lui Iorgu Ionescu cele 5 hectare pe preț de o mie de lei. Urma apoi ca acesta să se vînză nepotului săi, primarul Iordache Tomescu. Totul fu descoperit însă și tribunalul de Ialomița a condamnat pe primarul vinovat, Tomescu la un an și jumătate închisoare, iar pe ceilalți douî complici la câte 3 luni. Cu toții făcură apel, pe care Curtea din București, secția treia îl respinse era după largi dezbateri. DIVERSE. — Curtea de Casație, secția a doua a respins recursul locuitorului Stare Mateiu, din comuna Bleajoi, județul Prahova, condamnat de jurați la 15 ani muncă silnică, pentru uciderea cu voință a lui Lamba Gh. Ion, pe care voia să se răzbune pentru că îl dusese boii la oborul satului și trebuise să plătească astfel taxa legiuită. Din isprăvile jandarmilor rurali, Curtea de Casație a respins era recursul lui Iosif Ungureanul, jandarm în comuna BojbăUa (Mehedinți), care a rămas astfel, condamnat la 15 zile închisoare pentru, că lua mită de la săteni, în bani sau ouă, spre a nu le intenta procese de contravenție, cum de pildă, că nu-și văruesc casele. — Tribunalul de comerț a declara ■dn stare de faliment pe d-nii P. Niculescu și G. Manolescu, proprietarii magazinului de coloniale din strada Halelor No. 25. A fost ea confirmat mandatul de arestare emis de cabinetul 3 de insrucție contra șoferului Alexandru Gheorghiu, care a ucis cu automobilul ,pe d-na colonel Coadă. " -** " * Procesul contra d-lui inginer Popovici BRAILA, 25 Octombrie.— La secția a II a tribunalului, ia venit azi procesul intentat de d. Atanasie Christu, antreprenor al lucrărilor de reparație făcute acum 2 ani la Lacul Sărat — contra d-lui inginer Popovici, inginerul -stațiune, în acel timp. D. Christu revendica de la d. Popovici suma de 2000 lei ce i s’ar mai fi cuvenit din lucrările executate, susținînd că d. Popovicî l’ar fi înșelat, însușindu-și d-sa acești bani. D. inginer Popovici a dovedit cu chitanțele primite la vreme de la reclamantul de azi, că nu-î datorește nici un ban. Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată. VRUTE ȘI NEVRUTE Citiți dimineața! Un prieten, intr’o conferință pe care a tinut-o la o societate oarecare, a vorbit despre Poezie. Prietenul meu fiind poet, dînsul afirmă că e nu numai poet, dar și poet de talent — negreșit că nu putea să-și aleagă un subiect mai nimerit. Fiecare cu subiectul lui — zice o zicătoare romînească, și, deci, asupra subiectului plam nimic de obiectat. __ Dar, conferențiarul, adres finduse auditorului sau, — alcătuit din oameni muncitori a căror vreme e toată ocupată — le-a spus grav și sentențios, așa cum șade bine unui conferențiar, tânăr,: — „Vă sfătuesc să citiți. Dar cum toată ziua sînteți cuprinși de lanțurile muncei, iar seara veniți zdrobiți de oboseală, vă sfătuesc să citiți dimineața”. Iată, într’adevăr un sfat ’Original. Nu seara, nu la amiază, să citești poezii și dis de dimineață. Pînă acum programul era acesta, — după cum glăsuește și poezia pe care copiii o învață în clasa I primară: ___ M’am sculat de dimineață M’am spălat, m’am îmbrăcali iji din suflet m’am rugat ! Dumnezeu să ne dea mintie ! Sănătate și noroc De acum programul trebue schimbat. După ce te speli și te îmbraci începi, pe nemîncate, să citești poezii ! Inlocuești cartea de rugăciuni cu volumul de poezii. Foarte frumos, și, mai cu seamă, foarte practic. Un lucru însă nu ne-a spus conferențiarul. Poezii — bine , dar ale cui poezii să le citești cum te-aî spălat pe ochi ? Ale sale — nu-i așa ? Altfel ce rost ar mai fi avut conferința ! N'o fi ținut-o doar așa, de florile mărului! Maximin Un succes românesc în străinătate — Corespondență specială — < Constantinopol, 22 Oct. D. A. Simionis, conducătorul proprietar a unui birou tehnic minunat instalat din strada Hezarene din Constantinopol, a repurtat dăunăzi un succes, în luptă cu concurența străină, un succes de care nu avem decît să fim perfect mulțumiți pentru că e vorba de o întreprindere romînească. Ministerul imperial otoman de comerț și lucrări publice a contractat, în urma licitației ținute și la care au concurat și alte case străine, cu biroul d-lui Simionis un angajament pentru executarea studiilor geologice necesare în vederea alimentarei cu apă a vilaetelor Jemen și Ossir. In acest scop, o misiune specială, în frunte cu geologul român George Botez, ales după recomandația d-lui profesor Mrazek, va pleca în numitele localități, unde va întreprinde studiile pe cari le impune importanța lucrării, urmînd a fi secundar în aceste studii și de un inginer topograf. De altfel, însuși d. Mrazek este așteptat zilele acestea la Constantinopol în vederea unei conferințe la care a fost invitat de către ministrul otoman de lucrări publice, împreună cu care va lua ultimele dispozițiuni relative la aceste studii. Presa otomană din Constantinopol înregistrează acest succes ca cel dinții al unei întreprinderi românești în noua Turcie, adăugînd că guvernul otoman a dispus să se pună la dispozițiunea misiunei escorta de care va avea trebuință în cercetările sale. E un frumos început, care merită a fi relevat cu atît mai mult, cu cît e o pildă care ne dă dreptul să credem că un larg cîmp de activitat,*• dechide în Turcia pentru tehnicianii români, dacă vor ști mai ales să facă a se prețui aci capacitatea și cunoștințele lor. E locul să adăugăm că d Papiniu, ministrul Romîniei la Constantinopol, nu a refuzat concursul sau biroului tehnic al d-lui Simionis, sprijinindu-l în oferta pe care a făcut-o guvernului otoman și căruia i s’a dat preferință, deoarece prezintă toate garanțiile morale că va duce la bun sfârșit întreprinderea a cărei sarcină și-a luat-o. Lucrările vor dura între cinci și șase luni, în care timp misiunea va încasa suma de 5000 lei lunar și o diurnă de 250 lei pe zi. Odată lucrările terminate, se va adresa un raport guvernului otoman, în care se va arăta detailat rezultatul cercetărilor, după ce se va întocmi proectul definitiv pentru sondagii, captări, puțuri artesiene și celelalte. .j Const. Gloriai T aviatiunei Colonelul Cody Telegramele noastre au anunțat invenția colonelului englez Cody, devenit celebru sub pseudodonimul Bufalobil. Colonelul Cody a construit aeroplanul cel mai mare din lume și a obținut din primele zile recordul vitezii. El a străbătut o distanță de 150 kilometri în 2 ore și 25 minute,. -If ---------------- Școala de cintări bisericești — ABSOLVENȚII ȘCOALEI — Dăm aci lista absolvenților școalei speciale de cîntări bisericești din localitate, de sub direcțiunea d-lui Ioan I. Popa, cari la examenul ținut de comisiunea constituită din prea Cucernicia Sa Pr. iconom Toma Petrescu,protoereul județului Bacaü, ca prezident, Sfinția Sa părintele Th. Macoveiu, sub protoereul județului, și Sfinția Sa preotul iconom I. Enea. ca membri, au fost promovate următorii elevi: David Contea, Itan Augustin, Bucur Constantin, Dimitrie Comănescu, G. Tătaru, N. V. Pară, Bălăuță Simion, Dumitru Barcan, Gh. Pălărie, Lupu Pavel, Vasilache loan, C. G. Nichita, loan V. Brumă, Briticare A. Ion, Spătaru C. N., Mândru I. Ioan, Darie I. loan, Vrapciu V. Ioan, Grigoriu A. V., Buținca N., Ninolau I. I. Leziunea sinodului — Ședința de eri — .*tf. ” * n --------------• ■- 1V Ședința sa deschis la orele 10 și jum. și a fost prezidată de către mitropolitul primat. Dintre prelați, afară de episcopul de Roman, au mai lipsit mitropolituil Moldovei și arhiereul Nicodem Băcăuanul. D. ministru Haret și d. Gîrboviceanu au luat parte la ședință. După îndeplinirea formalităților obișnuite, episcopul Nifon al Dunărei de jos, a citit sumarul ședinței trecute, care a fost aprobat. ADRESA EPISCOPULUI DE ROMAN Secretarul Sinodului spune că episcopul de Roman, ca răspuns la invitațiunea Sinodului, a trimis o nouă adresă prin care își motivează absența.Iată textul acestei adrese : înalt Prea Sfintite Președinte. Osebit de împrejurarea, că am fost și sunt suferind, aș fi preferat să aștept în Roman, reședința mea episcopală, atît rezultatul pare ce am depus pe biroul Sfîntului Sinod, la 14 Maiv, 1910, împotriva I. P. S. mitropolit primat D. D. Atanasie Mironescu, cît și chiemarea mea în judecata Sfîntului Sinod, pentru învinuirile ce mi s'au adus în Sfîntul Sinod și prin enciclica sinodală de la 24 Maiv, 1910, așa cum am cerut prin actul meu cu No. 906 de la 18 Iunie 1910, adresat Sfîntului Sinod. —Aș fi preferat, zic, să aștept în Roman cele ce se vor chibzui și se vor pune la cale, pentru a se reda sfintei noastre biserici, pacea trebuincioasă și a se liniști conștiința binecredincioșilor creștini. Dar în loc de rezultat la țara ce am depus la Sfîntul Sinod împotriva I. P. S. mitropolit primat D. D. Athanasie Mironescu, și în loc de chiemarea mea în judecata Sfîntului Sinod, pentru care cerusem convocarea de urgență a Sfîntului Sinod, mă văd chiemat să iau parte la ședințele Sfîntului Sinod. Trecînd peste considerațiuni de sănătate, cari mă opreau să plec din Roman, am venit în București spre a fi la dispozițiunea Sfîntului Sinod. Din motive de sănătate nu pot să vin la ședința de azi și de aceea sînt nevoit să declar în scris, ceea ce aș fi avut de spus verbal, în Sfîntul Sinod, și anume: , 1 1) Nu pot participa la ședințele sfîntului Sinod pe cită vreme acest Si. Corp este prezidat de I. P. S. mitropolitul primat D. D. Athanasia Mironescu, care este acumt ca plagiator, imoral și eretic. Nu se poate îngădui ca Președintele Sfîntului Sinod să fie sub astfel de acuzațiuni, căci este păgubitor un lucru ca acesta, atit intereselor bisericești, cît și intereselor Țorei, deci lumină trebue sa se facă. 2) Nu pot participa la ședințele Sfîntului Sinod pentru că și mie însumi mi s’au adus, în urmă, învinuiri, și care se lucru ca înainte de a lua parte la ședințele Sfîntului Sinod să se hotărască judecătorește, după lege și dreptate asupra învinuirilor ce mi s’au adus întru cit nici ea nu pot sta sub învinuiri nedovedite, fără a păgubi prestigiul episcopatului roman și al Sfintei noastre Biserici. In același timp tin să mai declar, că orice hotărîre se va lua in Sfîn Iui Sinod, sub președinția I. P. S. mitropolit primat D. D. Athanasia Mironescu, pus sub acuzațiuni, după toate formele canonice, le voi considera ca nule și de nul efect, luate fiind în afară de orînduirile canonice, a citit o pastorală cu privire îa pericolul propagandei adventiste. Tot asupra acestei chestiuni a vorbit și episcopul de Huși. Episcopul Dunărei de jos a dat citire unui proect de regulament și program asupra fondațiunei școalei de cîntăreți. Regulamentul a fost votat cu oarecari modificări. In urmă episcopul Nifon, invită pe înalții prelati la inaugurarea noului azil pentru văduvele sărmane, azil construit dintr’un fond lăsat de defuncta Sevastița Costescu. , Ședința sa ridicat la orele 12, anuntîndu-se cea viitoare pentru .Joul dimineața ■' Ban. j GERASIMOT Episcop al Romanului Și această adresă a episcopului de Roman ca și celelalte din trecut a fost considerată nulă și neavenită, rămînînd ca Sinodul să se pronunțe cînd și cum va crede de cuviință asupra incidentului. ATITUDINEA ARHIEREULUI CALISTRAT S’a remarcat și comentat foarte mult faptul că arhiereul Galistrat avioane că nu ia parte la ședințele sinodului. Imediat după dechiderea ședinței, înaltul prelat, părăsește sala. Acelaș lucru s’a intîmplat și la ședințele consistoriului. Prin atitudinea sa, arhiereul Gastrat — spun marii prelați— vrea să ne arate că aprobă în totul vederile episcopului de Roman. Din această cauză înaltul prelat este suspectat în sinod. DIVERSE LUCRĂRI ALE SINODULUI Episcopul Dionisie an Buzăului a dat un referat cu privire la acuzația cerdinciosului Brașoveanul din Buzău, cum că diaconul Octav Ialomițearea n’ar fi botezat. In urma anchetei făcute de episcopul Buzăului, s-a constatat că acuzațiile lui Brașoveanu sunt lipsite de temeiu. Falsificări de mandate poștale — NOUĂ AMĂNUNTE — CALAFAT, 23 Octombrie. — Am relatat la timp că un mic imprumat’ de la oficiul poștal din localitate, anume N. Liță, a falsificat un număr de mandate poștale. Revin acum cu nouă și complecate amănunte. D. controlor N. Paisescu care a luat în mină această afacere, ajuns în Craiova, a luat declarație În scris sergentului Anghel Bărbuceanu cum că a primit suma de lei 220 trimiși de Liță și i-a înapoiat conform cererea lui prin scrisoare recomandată. Operațiune analoagă cu cea a lui Oprea I. Ganea din Corabia. Reîntors în localitate, d. controlor chiamă din nou pe aspirantul N. Liță și confruntându-l cu declarația lui Bărbuceanu, aspirantul confirmi falsul. In acel moment se prezintă din nou Oprea I. Ganea și spune d-iul controlor că a mai primit în urmă, tot sub aceeași formă. Încă două mandate a 750 lei adresate de Lita în gara Moțățel, pe adresa lui. Strîns din toate părțile, inculpatul declară că a falsificat cinci sandate poștale în valoare de lei 1760 bani pe cari și-a însușit în modul următor: un mandat în valoare de ■ lei 340 adresat lui Oprea L Ganea la Corabia prin luna Aprilie -anul curent ; lei 750 după un mic interval adresat totul Oprea I. Ganea în gara Moțăței, lei 220 adresați lui Anghel Bărbuceanu, sergent la gimnaziul fiilor de militari din Craiova și lei 450 adresați lui Ion Al. Vișan în Giurgiu, actualmente locuind în București la d. M. Focșăneanu, comersant de cereale. După declarațiile inculpatului, Inntre toti cei cărora le-a trimis bani, numai I. A. Vișan nu i-a înapoiat. D. controlor Păisescu a dresat actele în cauză, ancheta fiind terminată. Inculpatul a fost liberat cu condițiune că in termen de 10 zile să depună întreaga sumă pînă in prezent a depus tatăl său suma de lei 300 fărefînd să se complecteze și și restul. ■ .. . ■ •-----------------. Agitația țăranilor din Udrești (Frafiovaj PLOEȘTI, 25 Octombrie. — Țăranii din comuna Udrești, sunt enoii, zicheri pe moșia d-lui Corlătescu, proprietar din acea localitate. Pînă acum, uzul era ca ei să achite taxa anuală a embaticului la administrația financiară și justificarea o făceau înaintea proprietarului, prinn prezentarea recepției respective. Anul acesta proprietarul a voit sa strice acest obiceiu, pretinzînd ca plata să i se facă direct, fapt la care țăranii s’au opus. Din această pricină proprietarul n’a voit să le dijmuiască porumbul și cocenii. De aci s-a născut conflict între țărani și proprietar. Administratorul de plasă respectiv, transportîndui-se la fața locului, a găsit pe săteni, un mare fierbere și a constatat că dreptatea este de partea lor. Proprietarul, perzietând de a nu dijmui porumbul și cocenii, în acest timp înaintat, țăranii au amenințat că’și vor face dreptate singuri. Cazul comunicîndu-se prefecturil, el a dispus ca administrația să nu se amestece atîta timp cît lucrurile vor fi pacinice. — Stavăr. —.... jn ■ . ■ , , Controlul automobilelor Față de ultimele accidente de automobil întâmplate, d. Emil Petrescu, prefectul poliției, a datorit sa ia cele mai severe, măsuri pentru înlăturarea viitoarelor accidente. In acest scop de prefect, a mai alcătuit încă două echipe de control, compuse din ofițeri de poliție și sergenți. Scopul d-lui prefect al • Capitalei este însă să le înmulțească numărul, olnduind și pe celelalte străzi principale echipe de control. Pe de altă parte d. Emil Petrescu a chemat e.rî, în cabinetul d-sale, ,pe toți sergenții de oraș, cari au posturi în calea Victoriei sau prin vecinătatea acestei străzi ,și le-a arătat cami sîntatribuțiile lor,atrăgîndu-le luarea aminte asupra răspunderii ce au în caz cînd se vor întâmpla accidente de automobil în posturile lor, din pricina neprevederei sauneglijenței lor. D. prefect a ordonat sergenților să noteze și să raporteze pe toți conducătorii de mașini cari dau o iuțeală prea mare automobilelor, sau cari nesocotesc măsurile de ordine luate de către prefectura poliției Capitalei. Prefectura poliției a comunicat" circumscripțiilor să fie cu cea mai mare băgare de seamă în ceea ce privește controlul dix.