Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)

1910-10-27 / nr. 2391

y Y rfirtfL Vrí;—No. 2d9á PUBLICITATEA: COINCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. 8n>. Karageorgevici, 1B.—Telefon 314 Birourile ziarului 1 Str. Sărindar No. 11 București in miercuri 27 Octombri YȘ^ I DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu phf.ill i ■a ■> a..: so.— I • mus Lot *l.— 3 Inul . • © Le C-f— Pentru străinătate prețul mte îndoit TELEFONI Direcția și Administrația Ho. 14/1* Redacția I cu Capitala „ 14 10 _ Provincia » 14/90 Străinătatea „ 12.4­­0 =====11 APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA . . i •**­ ® v 8* mmss Accidentele de automobile — Răspunderea autorităților polițienești — Accidentul de automobil de un regulament, care, ntî se daun azi, a cărui urmare ne­ pare, s’a prăfuit prea mult norocită a fost moartea d-nei colonel Coadă, redeschide dis­­cuțiunea în jurul reglementa­rei circ­ultatiunieî automobile­lor pe străzile Capitalei. Și, cu toate că nu e singu­rul accident de autombil ca­re să fi legitimat o mai rigu­roasă aplicare a dispozițiuni­­lor regulamentului în ființă, cu toate că aproape nu e zi in care rubrica faptelor diverse a ziarelor cotidiane să nu ai­bă de înregistrat măcar un singur accident de automobil, datorit în cea mai mare parte vitezei exagerate cu care con­ducătorilor sau proprietarilor de automobile le place să cir­cule pe străzile Bucureștilor ; cu toate aceste considerente destul de convingătoare, ni se pare nouă, poliția e mai mult de­cît indulgentă, mai mult de­cît îngăduitoare față de sportmanii care-șî permit luxul de a nenoroci cel puțin un individ pe zi și, aceasta, în cazul cel mai bun. Accidentul de zilele trecu­te, spre pildă, e datorit tot vi­tezei exagerate cu care auto­mobilul parcurgea bulevardul Colțea, viteză care, e firesc lu­cru, înseamnă o greutate mai mult în evitarea accidentelor acestora, pe cari prea î­n­tort­o­­chiatele străzi ale Capitalei noastre nu fac de­cît să le în­lesnească. U­n cuvânt mai mult, prin urmare, ca să se impună o­­dată rînduiala care s’a regle­mentat în circulația automo­bilelor, rîn­duială, care, cele mai dese­ ori nu se respectă, pentru motivul, de­ altfel foar­te curent în țara noastră, că .proprietarul cutărei­ ori cută­­rei mașini care contravine re­gulamentului, e un perso­nagiu simandicos, sau cel pu­țin un prieten al acestuia. Prietenia cu puternicii zilei e un titlu în țara aceasta, un titlu care, dacă nu servește la ■altceva, slujește cel puțin la aceia că te pune în afară de lege sau, în cel mai moderat caz, îți dă putința să faci, fă­ră frică, acela ce nu este în­găduit celor mult­e. 4 . Printre celelalte, aceasta ni Se pare a fi una din princi­palele cauze explicative ale ,prea frecventelor accidente de automobil de la noi, acciden­te a căror răspundere, dacă în primul rînd cade asupra con­ducătorilor sau proprietari­lor de mașini, revine în­să în bună parte și asupra autori­tăților cari nu vor sau nu știu să facă a se respecta, de către toți de-o­potrivă, regulamen­tele cari rînduesc circulația automobilelor. Viteza, în­ cursele automo­bilelor, înseamnă desigur pen­tru unii o plăcere, care le pro­cură anume senzații și emo­­țiuni, care-și au, firește e­x­­plicațiunea lor. Aceasta nu înseamnă, îns­ă, că­­ cetățenii urmează să plătească cu­­ viața lor senzațiile și emoțiunilie sporstmanilor acestora îndrăs­­neți, cari sunt liberi, bine­în­țeles, să facă asemena expe­riențe pe cont propriu, dar cărora nu trebue să li se îngă­­rduiască luxul de a schilodi sau omorî oameni, cari, desigur, au­ ceva mai bun de făcut. Și dacă îndrăsneților aces­tora li se cuvine, fără indul­gență, pedeapsa cea mai grea, care să servească drept exem­plu tuturor celorlalți, ar tre­bui să se cheme odată la răs­pundere și autoritățile care-șî au partea lor de complicitate morală, prin chiar toleranța nepermisă cu care îngădue excesele de viteză ale unor au­­tomobiliști fără scrupule. Căci este evident lucru, pentru toți cei cari vor să-și dea seama, că, dacă autoritate în drept și-ar face datoria fără excep­ție față de­ toți automobiliștii, dacă contravenieniții ar fi trași la răspundere, iarăși fă­ră de excepție, accidentele de automobil ar fi și ele mai pu­țin frecvente. Siguranța răspunderei și, mai ales, a pedepsei, ar pu­ne, fără îndoială, oare­care frîu în abuzurile acestor domni, cari s’au obicinuit prea mult cu toleranța con­damnabilă a autorităților. De altfel, ne place a cre­de, că măcar nenorocitul acci­dent de dăunăzi va servi de lecție și unora și celorlal­țe, unora pentru a o face să pri­ceapă mai bine consecințele exceselor de viteză pe cari și le permit împotriva tuturor regulamentelor și, celorlalți, pentru aî convinge mai bine că ar fi timpul să-și facă da­toria, aplicând, cu toată seve­ritatea și la toți de-o­potrivă,­­ în cartoanele prefecture­ de poliție. Să se aplice regulamentul a­­cesta, să se aplice în mod se­rios, cu un cuvînt ,poliția să-și facă datoria la care este obli­gată și, de­sigur, accidentele de automobil vor fi mai pu­țin numeroase. E o soluție și ușoară și prac­tică, împotriva căreia nimeni nu se va putea ridica, și sin­gura soluție, de altfel, ale că­rei bune urmări nu vor recla­ma multă vreme ca să le cons­tatăm. Și soluția aceasta se impu­ne imediat, pentru că, dacă cei în drept nu vor înțelege că au datoria să pună publi­cul la adăpostul exceselor a­­cestora, publicul va ști atunci să pună singur rînduiala a­­colo unde autoritatea se ara­tă neputincioasă sau rău­voi­toare. Drept încheere a observa­­țiunilor acestora, e locul să a­­dăugăm și pe aceia că auto­mobilele autorităților sunt cele dinti­ü cari dau pilda cea rea, circulînd în plin centru al o­­rașului cu o viteză nepermis de exagerată față cu aglome­rația de pe străzile din această parte a Capitalei. Aplicarea regulamentului ar trebui să înceapă, deci, cu automobilele acestor autori­tăți. ALEX. MAVF.ODI ---------------. Un dar ai regine! — O TELEGRAMA DE MULȚUMIRE A MITROPOLITULUI MOLDOVEI— IAȘI, 25 Octombrie. — Regina Elisabeta a­ trimis mitropolitului Moldovei două învelitori. „■­ lu­­crate în broderii de însăși suve­rana, — pentru bisericile Trei Erarcliî și Sf. Nicolae din loca­litate. Mline, cu ocaziunea­ sărbătoarei Sf. Dumitru, se va face sfințirea obiectelor primite. Mitropolitul Moldovei, drept mulțumire, a trimis reginei ur­­­mătoarea telegramă: „Dacă biserica din Curtea de A­­geș a lui Neagroe Basarab a fost înzestrată de Voi cu minu­nata Voastră lucrare, apoi și bi­serica lui Ștefan cel Mare și cea a lui Vsile Lupan, le-ați înzestrat azi cu două strălucite acoperi­șuri pentru sfintele potire. ..Ele vor râmîne pentru vecie o mărturie a­­­­ dragostei ce aveți pentru biserică și credință. „Cu ocaziunea sătrrbătoarei Sf. Dumitru le voiți sfinți și le voiți expune spre a fi văzute de­­ po­por“. Mîine, de­sigur, nciie se vor duce să admire darul suveranei. B. Take Ionesci la Craiova CRAIOVA, 25 Octombrie. — In zilele de 2 și 3 Noembrie, d. Take Ionescu va fi în Craiova, unide are mai multe procese. In ziua de 3 No­eme­­brie va fi o adunare la clubul conservator­­democrat. — Xam. întemeietorul „Crucea Roșii Henry Dunant Zilele trecute a încetat din via­tă Henry Dunant, intemeetorul „Crucei Roșii“. Sinuciderea din Brăila BRAILA, 25 Octombrie.­­ Trecă­torii au găsit azi la amiază în gră­dina publică un om în nesimțire. Fiind înștiințate autoritățile i-au transportat pe muribund la spital. Aci s-a constatat că necunoscutul încercase să se sinucidă, luînd o soluție toxică. Din cercetările făcute ulterior, s-a dovedit că sinucigașul se numește Dumitru Gheorghiu, domiciliînd în strada Cazărmel 5. Cauzele cari s’au hotărît să în­cerce a se omorî, nu se cunosc încă. Starea sinucigașului s’a îmbună­tățit în urma îngrijirilor date și se crede că va scăpa cu viață—Verio. ---------------­ Moșiile Spiridoniei 3- Arendarea lor — IAȘI, 25 Octombrie.— Epitropia Sfîntului Spiridon, în urma in­tervenției făcută pe lingă rege de către obștiile sătești din Basara­bia, a trimis acestor obștii o a­­dresă prin care le rncunoștiin­­teaza că a adjudecat asupra lor moșiile pe cari Eforia le are in Basarabia. — Dan. Ravagiile unui ciclon O telegramă sosită erl anunță că un ciclon teribil a făcut mari pustiiri in Portugalia. Localitatea Villa Real a fost aproape toată distrusă. Villa Real are o populație de 7.000 locuitori și e situată la îmbucătura Guadianei. Villa Real de Santo Antonio Congresul funcționarilor comerciali PROGRAMUL. — PREGĂTIRILE BRAILA, 25 Octombrie. — Mîi­ne, 26 col., se va ține în localitate al 5-lea congres anual al funcționa­rilor comerciali din toată țara. Ședințele vor fi pubblice și ele se vor ține în sala teatrului regal. Congresul se va deschide la orele 9 dimineața și ședința va dura până la orele 12 a .m. De La 2—6 p m. se va ține a doua și ultima ședință. La congres vor participa delegați ai asociațiilor funcționarilor comer­ciali din mai toate orașele țârei. Dintre cele trei chestiuni anunțate în programul congresului, spre a fi discutate, aceea care v­a preocupa mai mult va fi oehstiunea modifi­cărilor care treb­uesc aduse actualei legi a repaosu­lui duminical. Delegația din București și cele din celelalte orașe,l «osescăci cu trenu­rile­­ de dimineață. Ele vor fi întâmpinate de comitetul asociației funcționarilor comerciali din localitate. Eri la orele 3 după amiaz a a­­vut loc o întrunire a funcționarilor comerciali din localitate. D. Petre Jecu președintele socie­­tății a arătat scopul convocarea con­gresului de mîine, inzistînd asupra chestiunilor de la ordinea zilei. Societatea corală „Avrihil“, de sub președinția d-șoarei Fa­usta Ră­­dulescu, va cînta, înainte de deschi­derea ședinței de după amiază mai multe arii naționale. — Verao. ---------Hk--------­Victimele explozibilelor CONSTANȚA, 25 Octombrie. — Tinerii Nicolae Dumitrache și Do­bra D. Mateiu, am­bii din comu­na Topalu, au găsit pe malul Dunărei o mitralieră, de pe vre­mea tragerilor făcute de­­ escadra de monitoare a Dunărei. Neștiind ce este, cei doi tineri au luat mi­­h­ailera și au lovit-o da o pia­tră, pentru a o desface în două. S’a produs­­ însă, explozie, care a­­ omorît pe loc pe Dumitrache și a rănit grav pe Maftei, care a fost transportat la spitalul din Cernavodă. Săteanul­ Gheo­rghe Aldan din comuna Tolpolog (Tulcea), pe cînd era cu oile la cîmp, a găsit un oroua, care,­­făcând o explozie Va rănit grav la mîna stingă și pi­ciorul sting. In stare gravă, a fost transportat la spital. ----------­ Escnrsia elevilor dela școala din Herăstrău CONSTANTA, 25 Octombrie. — Astăzi, cu trenul de 1.45 după a­­miază, "a sosit in localitate în es­­cursiune științifică un număr de 50­­ de elevi al școailor de agricul­tural de la Herăstrău. Ei au vi­zitat cu de amănunte instalațiile pentru exportul cerealelor din magazia silozurilor.—Siylvian. --------*--------- Escrocheria din Constanța Iarăși.­ apa de aur CONSTANȚA. 25 Octombrie. — D-na Maria Petrescu, menajeră din acest oraș, strada Tomis No. 20, a fost victima unei escrocherii îndrăznețe din partea țigăncei Tudorița, soția lui Tom­ică Ilie. Intr’o zi sa prezentat la d-na Petrescu această­ țigancă, găitîn­­du-se că e muritoare de foame, și a ceru­t ceva de pomană. D-na Petrescu a primit-o, îin­­voindu-se cu ea ca în schimbul serviciilor ce-l face să-i dea de minurie­ și locuință. Mai târziu, țiganca Tudorița propuse stupinei sale s-o îmbo­gățească prin miraculoasa apă de aur și anume să-i facă dintr’un pol-doî. D. Petrescu încredința țigăncei suma de 2000 lei în lire sterline și turcești. Țiganca, după ce puse mîna pe bani, împreună cu țiganul To­­mică Ilie, dispăru din localitte. Cazul fiind dus la cunoștința poliției, a fost însărcinat de comi­sar Ștefan Rum­ininntu cu an­cheta. Comisarul a făcut o descindere la bucătăria unde sta țiganca și a găsit diferite tipare de plumb, forme d­e bani, substanțe chimi­ce și o sticlă pe care­­ era scris: „apa fiarelor”, obiecte cu care a înșelat buna credința d-nei Pe­tre­scu. Dindu-se telegrame de urmă­rire, țiganii escroci au fost ares­tați de poliția din Caracal și vor fi militați poliției din localitate. Sylvian Cronica Judiciară UN EPILOG AL AFACERII STOE­­NESCU-JELEA.­­ Această afacere de tristă memorie din toate punctele de vedere, a avut un epilog, puțin însemnat de altfel, dar evocator al celui mai penibil episod din in­strucția atentatorului. Acest epilog este judecarea­­ lui Nicu Mihai, agentul de poliție care avusese în sarcina lui, paza lui Anto­­enescu-Jelea, în cabinetul judelui In­structor, a doua zi după atentat. El a fost tras la răspundere pen­tru că nu-l supraveghiase destul de bine pe Jelea, pe cînd acesta intrase în latrină, astfel că putuse să sară pe fereastră de la înălțimea aceea amețitoare de nouă metri. Erl, în fața tribunalului, secția a patra, agentul Nicu Mihai, s’a dez­vinovățit­ omenește, că nu putea pre­vedea actul nebunesc al atenta­toru­lui, care a fost săvîrșit cu o iuțeală fulgerătoare, de om scos din minți. De altfel a dovedit că tot dînsul a fost cel dintîî, care, alergînd jos in curtea­ palatului de justiție, a pri mina pe atentatorul căzu în ji­tire. Tribunalul l’a condamnat la 20 lei amendă. Totuși, agen­tul declară apel, pe loc contra sentinței tribunalului. CRIMA PASIONALA DIN PLO­­EȘTI. — Disperat că­­ lucrătoarei A­­nastia Teodorescu, pe care o iubea nebunește, nu răspunde la sentimen­tul sau, ba din contră fișî bate joc de el glumind cu alții, tînărul Ioan Săvulescu, călcător la o spălătorie din Ploești, se hotărî la o faptă dis­perată. Să se sinucidă, dar nici una să nu rămînă în viață. Acest gînd îl li­niști de­sigur căci, numai astfel se explică sîngele rece cu care își exe­cută planul criminal. Era în ziua de 24 Iunie, pe la o­­rele zece dimineața. Săvulescu care călca gulerele spălate și trăgea cu coada ochiului ce face colega lui de atelier, profită de momentul în care aceasta se aplecase să dreagă focul cazanului cu rufe și trase asupra ei două gloanțe de revolver. După aceea alergă în pivniță și descărcă în dreptul inimei lui alte două gloanțe. Sărmana Anastasia muri, dar Săvulescu scăpă cu viață astfel că putu fi judecat și condamnat de Curtea cu jurați de Prahova, la cinci ani muncă silnică. PROCESUL TRINUITORILOR CE­LOR 54.000 LEI­­ BONURI FURATE. Ele au continuat înaintea­­ judecă­toriei ocolului întîî, procesul lui Bertalan Barna, Kain și Calah­a­­ris, trinitatea care încercase cu atîtea precauț­iuni să vinză tre Europa, bonuri furate de la aren­dașul Papagheorghiu, în valoare de 54.000 lei. Dezbaterile s'au început la ora trei și pentru că la înfățișarea precedentă se terminaseră intero­gatoriile inculpaților, judecătorul a dat cuvântul avocaților spre a-șî dezvolta pledoariile. Au vorbit d-niî. Al. Vlădescu și Vlvineanu, în apărarea lui Kain. Tema pe care sail V­as este că acesta nu a știut că bonurile sunt de furat și că marele vinovat și singurul este numai Calah­aris, care de si­gur că este și autorul furtului a­­cestor bonuri, astfel că versiu­nea, că ele au fost aduse de un barcagiu din Mitilene Și celelalte, sunt o legendă. Dezbaterile vor continua Marcuri. CUPIDITATEA UNUI PRIMAR FARA SCRUPULE. — Iordache To­­mescu, primar în 1907, al comunei Bucu, din județul Ialomița, știa că un sătean F­lorea N. Iacov din satul Lacu Rezi (Brăila), fusese împoprie­­tărit pe 5 hectare și jumătate pă­­■mint în Bucu, dar că de la împro­prietărire și pînă acum nu a dat semn de viață, neprezintîndu-se nici o dată în comună. Pentru a deveni stăpînul acestui ■teren, Tomescu pune pe unchiul sau Iorgu Ionescu să joace rolul de cum­părător al pământului, iar pe băca­nul din sat, Dumitru Iancu să fi­gureze ca proprietar vînzător. In aces­t scop, primarul liberează acestuia din urmă un certificat cum că îl chiamă Florea Iacov și că este plugar, liberează de asemenea și celelalte acte false necesare reușitei acestei afaceri frauduloase. El prezin­tară la tribunalul din Călărași și autentificară actul prin care Dumitru Iancu, care se prezintă sub numele de Florea Iacov, vinde lui Iorgu Ionescu cele 5 hectare pe preț de o mie de lei. Urma apoi ca acesta să se vînză nepotului să­i, primarul Iordache To­mescu. Totul fu descoperit însă și tribunalul de Ialomița a condamnat­­ pe primarul vinovat, Tomescu la un an și jumătate închisoare, iar pe ceilalți douî­­ complici la câte 3 luni. Cu toții făcură apel, pe care Curtea din București, secția treia îl respinse era după largi dezbateri. DIVERSE. — Curtea de Casație, secția a do­ua a respins recursul lo­cuitorului Stare Ma­teiu, din comuna Bleajoi, județul Prahova, condamnat de jurați la 15 ani muncă silnică, pentru uciderea cu voință a lui Lamba Gh. Ion, pe care voia să se răzbune pentru că îl dusese boii la o­borul satului și trebuise să­­ plătească astfel taxa legiuită.­­ Din isprăvile jandarmilor rurali, Curtea de Casație a res­pins era recursul lui Iosif Ungu­reanul­, jandarm în comuna Boj­băUa (Mehedinți), care a rămas astfel, condamnat la 15 zile închi­soare pentru, că­ lua mită de la săteni, în bani sau ouă, spre a nu le intenta procese de contraven­ție, cum de pildă, că nu-și văruesc casele. — Tribunalul de comerț a declara ■dn stare de faliment pe d-nii P. Niculescu și G. Manolescu, proprie­tarii­­ magazinului de coloniale din strada Halelor No. 25. A fost e­a confirmat mandatul de arestare emis de cabinetul 3 de insrucție contra șoferului Alexandru Gheorghiu, care a ucis cu automobi­lul ,pe d-na colonel Coadă. " -** " * Procesul contra d-lui inginer Popovici BRAILA, 25 Octombrie.— La sec­ția a II a tribunalului, ia venit azi procesul intentat de d. Atanasie Christu, antreprenor al lucrărilor de reparație făcute acum 2 ani la Lacul Sărat — contra d-lui inginer Po­po­­vici, inginerul -stațiune­, în a­cel timp. D. Christu­­ revendica de la d. Popovici suma de 2000 lei ce i s’ar mai fi cuvenit din lucrările execu­tate, susțin­înd că d. Popovicî l’ar fi înșelat, însușindu-și d-sa acești bani. D. inginer Popovici a dovedit cu chitanțele primite la vreme de la reclamantul de­ azi, că nu-î d­ato­­rește­­ nici un ban. Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată. VRUTE ȘI NEVRUTE Citiți dimineața! Un prieten, intr’o conferință pe care a tinut-o la o societate oare­care, a vorbit despre Poezie. Prietenul meu fiind poet, dînsul afirmă că e nu numai poet, dar și poet de talent — ne­greșit că nu putea să-și aleagă un subiect mai nimerit. Fiecare cu subiectul lui — zice o zicătoare romînească, și, deci, asupra subiectului plam nimic de obiectat. __ Dar, conferențiarul, adres findu­­se auditorului sau, — alcătuit din oameni muncitori a căror vreme e toată ocupată — le-a spus grav și sentențios, așa cum șade bine unui conferențiar, tânăr,: — „Vă sfătuesc să citiți. Dar cum toată ziua sînteți cuprinși de lanțurile muncei, iar seara ve­niți zdrobiți de oboseală, vă­­ sfă­­tuesc să citiți dimineața”. Iată, într’adevăr un sfat ’Origi­nal. Nu seara, nu la amiază, să citești poezii și dis de dimineață. Pînă acum programul era acesta, — după cum glăsuește și poezia pe care copiii o învață în clasa I primară: ___ M’am sculat de dimineață M’­am spălat, m’am îmb­răcali iji din suflet m’am rugat ! Dumnezeu să ne dea mintie ! Sănătate și noroc De acum programul trebue schimbat. După ce te speli și te îmbraci începi, pe nemîncate, să citești poezii ! Inlocuești cartea de rugăciuni cu volumul de poe­zii. Foarte frumos, și, mai­­ cu seamă, foarte practic. Un lucru însă nu ne-a spus conferențiarul. Poezii — bine , dar ale cui poezii să le citești cum te-aî spălat pe ochi ? Ale sale — nu-i așa ? Altfel ce rost ar mai fi avut conferința ! N'o fi ținut-o doar așa, de flo­rile mărului! Maximin Un succes românesc în străinătate — Corespondență specială — < Constantinopol, 22 Oct. D. A. Simionis, conducăto­­rul­ proprietar a unui birou tehni­c minunat instalat din strada Hezarene din Consta­n­­tinopol, a repurtat dăunăzi un suc­ces, în luptă cu concurența străină,­ un succes de care nu avem decît să fim perfect mul­țumiți pentru că e vorba de o întreprindere romînească. Ministerul imperial otoman de comerț și lucrări publice a contractat, în urma licitației ținute și la care au concurat și alte case străine, cu biroul d-lui Simionis un angajament pentru executarea studiilor geologice necesare în vederea alimentarei cu apă a vilaetelor Jemen și Ossir. In acest scop, o misiune spe­cială, în frunte cu geologul român George Botez, ales du­pă recomandația d-lui profe­sor Mrazek, va pleca în numi­tele localități, unde va între­prinde studiile pe cari le im­pune importanța lucrării, ur­­mînd a fi secundar în aceste studii și de un inginer topo­graf. De altfel, însuși d. Mrazek este așteptat zilele acestea la Constantinopol în vederea u­­nei conferințe la care a fost invitat de către ministrul oto­man de lucrări publice, îm­preună cu care va lua ultimele dispozițiuni relative l­a aceste studii. Presa otomană­­ din Constan­tinopol înregistrează acest succes ca cel dinții al unei în­treprinderi românești în noua Turcie, adăugînd că guvernul otoman a dispus să se pună la dispozițiunea misiunei escorta de care va avea trebuință în cercetările sale. E un frumos început, care merită a fi relevat cu atît mai mult, cu cît e o pildă care ne dă dreptul să credem că un larg cîmp de ac­ti­vitat,*• de­­­­chide în Turcia pentru tehni­­cianii români, dacă vor ști mai ales să facă a se­­ prețui aci ca­pacitatea și cunoștințele lor. E locul să adăugăm că d Papiniu, ministrul Romîniei la Constantinopol, nu a refu­zat concursul sau biroului tehnic al d-lui Simionis, spri­­jinindu-l în oferta pe care a făcut-o guvernului otoman și căruia i s’a dat preferință, de­oarece­­ prezintă toate garanții­le morale că va duce la bun sfârșit întreprinderea a cărei sarcină și-a luat-o. Lucrările vor dura între cinci și șase luni, în­­ care timp mi­siunea va încasa suma de 5000 lei lunar și o diurnă de 250 lei pe zi. Odată lucrările ter­minate, se va adresa un ra­port guvernului otoman, în care se va arăta detailat rezul­tatul cercetărilor, după ce se va întocmi proectul definitiv pentru sondagii, captări, pu­țuri artesiene și celelalte. .j Const. Gloriai T aviatiunei Colonelul Cody Telegramele­ noastre au anun­țat invenția colonelului englez Cody, devenit celebru sub pseudo­­donimul Bufalobil. Colonelul Cody a construit ae­roplanul cel mai mare din lume și a obținut din primele zile re­cordul vitezii. El a străbătut o distanță de­ 150 kilometri în 2 ore și 25 mi­nute,. -If ----------------­ Școala de cintări bisericești — ABSOLVENȚII ȘCOALEI — Dăm aci lista absolvenților școa­­lei speciale de cîntări bisericești din localitate, de sub direcțiunea d-lui Ioan I. Popa, cari la examenul ținut de comisiun­ea constituită din prea Cucernicia Sa Pr. iconom Toma Pe­­trescu,­­protoereul județului Bacaü, ca prezident, Sfinția Sa părintele Th. Macoveiu, sub­ protoereul județului, și Sfinția Sa preotul iconom I. Enea. ca membri, au fost promovate urmă­torii elevi: David Contea, Itan Au­­gustin, Bucur Constantin, Dimitrie Comăn­escu, G. Tătaru, N. V. Pară, Bălăuță Simion, Dumitru Barcan, Gh. Pălărie, Lupu Pavel, Vasilach­e loan, C. G. Nichita, loan V. Brumă, Briticare A. Ion, Spătaru C. N., Mân­dru I. Ioan, Darie I. loan, Vrapciu V. Ioan, Grigoriu A. V., Buținca N., Ninolau I. I. Leziunea sinodului — Ședința de eri — .*tf. ” * n --------------• ■- 1V­ Ședința sa deschis la orele 10 și jum. și a fost prezidată de către mitropolitul primat. Dintre prelați, afară de e­­piscopul de Roman, au mai lipsit mitropolituil Moldovei și arhiereul Nicodem Băcăuanul. D. ministru Haret și d. Gîr­­boviceanu au luat parte la ședință. După îndeplinirea formali­tăților o­bișnuite, episcopul Nifon al Dunărei de jos, a ci­tit sumarul ședinței trecute, care a fost aprobat. ADRESA EPISCOPULUI DE ROMAN Secretarul Sinodului spune că episcopul de Roman, ca răspuns la invitațiunea Sino­dului, a trimis o nouă adresă prin care își motivează ab­sența.­­Iată textul acestei adrese : înalt Prea Sfint­ite Președinte. Osebit de împrejurarea, că am fost și sunt suferind, aș fi preferat să aștept în Roman, reședința mea episcopală, atît rezultatul pare­ ce am depus pe biroul Sfîntului Sinod, la 14 Maiv, 1910, împotriva I. P. S. mitropolit primat D. D. A­­tanasie Mironescu, cît și chie­­marea mea în judecata Sfîn­­tului Sinod, pentru învinuiri­le ce mi s'au adus în Sfîntul Sinod și prin enciclica sino­dală de la 24 Maiv, 1910, așa cum am­ cerut prin actul meu cu No. 906 de la 18 Iunie 1910, adresat Sfîntului Sinod. —Aș­ fi preferat, zic, să aștept în Roman cele ce se vor chib­­zui și se vor pune la cale, pen­tru a se reda sfintei noastre biserici, pacea trebuincioasă și a se liniști conștiința bine­­credincioșilor creștini. Dar în loc de rezultat­­ la țara ce am depus la Sfîntul Sinod împotriva I. P. S. mi­tropolit primat D. D. Atha­­nasie Mironescu, și în loc de chiemarea mea în judecata Sfîntului Sinod, pentru care cerusem convocarea de ur­gență a Sfîntului Sinod, mă văd chiem­at să iau parte la ședințele Sfîntului Sinod. Trecînd peste considerați­­uni de sănătate, cari mă o­preau să plec din Roman, am venit în București spre a fi la dispozițiunea Sfîntului Si­nod. Din motive de sănătate nu pot să vin la ședința de azi și de aceea sînt nevoit să declar în scris, ceea ce aș fi avut de spus verbal, în Sfîntul Sinod, și anume: , 1­­ 1) Nu pot participa la ședințele sfîntului Sinod pe cită vreme acest Si. Corp este prezidat de I. P. S. mi­­tropolitul primat D. D. Athanasia Mi­­ronescu, care este acumt ca plagia­tor, imoral și eretic. Nu se poate îngădui ca Președintele Sfîntului Si­nod să fie sub ast­fel de acuzațiuni, căci este păgubitor un lucru ca aces­­ta, atit intereselor bisericești, cît și intereselor Țorei, deci lumină trebue sa se facă. 2) Nu pot participa la ședințele Sfîntului Sinod pentru că și mie în­sumi mi s’au adus, în urmă, învinu­iri, și c­are se lucru ca înainte de a lua parte la ședințele Sfîntului Si­nod să se hotărască judecătorește, după lege și dreptate asupra învinui­­rilor ce mi s’au adus întru cit nici ea nu pot sta sub învinuiri nedovedi­te, fără a păgubi prestigiul episcopa­tului roman și al Sfintei noastre Bi­serici. In același timp tin să mai declar, că ori­ce hotărîre se va lua in Sfîn­ Iui Sinod, sub președinția I. P. S. mitropolit primat D. D. Athanasia Mironescu, pus sub acuzațiuni, du­pă toate formele canonice, le voi­ considera ca nule și de nul efect, luate fiind în afară de orînduirile ca­nonice, a citit o pastorală cu­­ privire îa pe­­ricolul propagandei adventiste. Tot­ asupra acestei chestiuni a vor­­bit și episcopul de Huși. Episcopul Dunărei de jos a dat citire unui proect de regulament și program asupra fonda­țiunei școalei de cîntăreți. Regulamentul a fost votat cu oa­recari modificări. In urmă episcopul Nifon, invită pe înalții pre­lati la inaugurarea noului azil pentru văduvele sărmane, azil construit d­intr’un fond lăsat de de­functa Sevastița Costescu. , Ședința sa ridicat la orele 12, a­­nuntîndu-se cea viitoare pentru .J­oul dimineața ■' Ban. j GERASIM­OT Episcop al Romanului Și această adresă a episco­pului de Roman ca și cele­lalte din trecut a fost consi­derată nulă și neavenită, ră­­mînînd ca Sinodul să se pro­nunțe cînd și cum va crede de cuviință asupra inciden­tului. ATITUDINEA ARHIEREULUI CA­­LISTRAT S’a remarcat și comentat foarte mult faptul că arhiereul Galistrat a­­vioane că nu ia parte la ședințele sinodului. Imediat după dechiderea ședinței, înaltul prelat, părăsește sala. Acelaș lucru s’a intîmplat și la șe­­dințele consistoriului. Prin atitudinea sa, arhiereul Ga­­­str­at — spun marii prelați— vrea să ne arate că aprobă în totul ve­derile episcopului de Roman. Din această cauză înaltul prelat este suspectat în sinod. DIVERSE LUCRĂRI ALE SINODU­LUI Episcopul Dionisie an­ Buzăului a dat un referat cu privire la­­ acuza­ția cerdinciosului Brașoveanul din Buzău, cum că diaconul Octav Ia­lo­­mițearea n’ar fi botezat. In urma anchetei făcute de epis­copul Buzăului, s-a constatat că acu­zațiile lui Brașoveanu sunt lipsite de temeiu. Falsificări de mandate poștale — NOUĂ AMĂNUNTE — CALAFAT, 23 Octombrie. — Am­ relatat la timp că un mic im­pruma­t’ de la oficiul poștal din localitate, a­­nume N. Liță, a falsificat­ un­­ număr de mandate poștale. Revin acum cu n­ouă și compleca­te amănunte. D. controlor N. Paisescu care a luat în mină această afacere, ajuns în Craiova, a luat declarație În scris sergentului Anghel Bărbuceanu cum că a primit suma de lei 220 trimiși de Liță și i-a înapoiat conform ce­rerea lui prin scrisoare recomandată. Operațiune analoagă cu cea a lui Oprea I. Ganea din Corabia. Reîntors în localitate, d. controlor chiamă din nou pe aspirantul N. Liță și confruntându-l cu declarația lui Bărbuceanu, aspirantul confirmi falsul. In acel moment se prezintă din nou Oprea I. Ganea și spune d-iul controlor că­ a mai primit în urmă, tot sub aceeași formă. Încă două mandate a 750 lei adresate de Lita în gara Moțățel, pe adresa lui. Strîns din toate părțile, inculpa­tul declară că a falsificat cinci s­an­­date poștale în valoare de lei 1760 bani pe cari și-a însușit în modul următor: un mandat în valoare de ■ lei 340 adresat lui Oprea L Ganea la Corabia prin luna Aprilie -anul cu­rent ; lei 750 după un mic interval a­dresat tot­­ul Oprea I. Ganea în ga­ra Moțăței, lei 220 adresați lui An­ghel Bărbuceanu, sergent la gimna­ziul fiilor de militari din Craiova și lei 450 adresați lui Ion Al. Vișan în Giurgiu, actualmente locuind în Bu­curești la d. M. Focșăneanu, comer­­sant de cereale. După declarațiile inculpatului, In­n­tre toti cei cărora le-a trimis bani, numai I. A. Vișan nu i-a înapoiat. D. controlor Păisescu a dresat ac­tele în cauză, ancheta fiind termi­nată. Inculpatul a fost liberat cu condițiune că in termen de 10 zile să depună întreaga sumă pînă in prezent a depus tatăl său suma de lei 300 fărefîn­d să se complecteze­ și și restul. ■ .. . ■ •-----------------. Agitația țăranilor­­ din Udrești (Frafiovaj PLOEȘTI, 25 Octombrie. — Țăra­nii din comuna Udrești, sunt enoii, zicheri pe moșia d-lui Corlătescu, pro­prietar din acea localitate. Pînă a­­cum, uzul era ca ei să achite taxa anuală a embaticului la adminis­trația financiară și justificarea o fă­­ceau înaintea proprietarului, prinn prezentarea recepției respective. Anul acesta proprietarul a voit sa strice acest obiceiu, pretinzînd ca plata să i se facă direct,­ fapt la care țăranii s’au opus. Din această pri­cină proprietarul n’a voit să le dij­­muiască porumbul și cocenii. De aci s-a născut conflict între ță­rani și proprietar. Administratorul de plasă respectiv,­­ transportîndui-se la fața locului, a găsit pe săteni, un mare fierbere și a constatat că drep­tatea este de partea lor. Proprietarul, perzietând de a nu dijmui porumbul și cocenii, în a­­cest timp înaintat, țăranii au ame­­nin­țat că’și vor face dreptate sin­guri. Cazul comunicîndu-se pre­fectu­ril, el a dispus ca administrația să nu se amestece atîta timp cît lucrurile vor fi pacinice. — Sta­văr. —.... jn ■ . ■ , , Controlul automobilelor Față de ultimele accid­ente de automobil întâmplate, d. Emil Pe­trescu, prefectul poliției, a­ dato­rit sa ia cele mai severe, măsuri pentru înlăturarea viitoarelor­ ac­cidente. In acest scop de prefect, a mai alcătuit încă două echipe de con­trol, compuse din ofițeri de po­liție și sergenți. Scopul d-lui prefect al •­ Capi­talei este însă să le înmulțească numărul, ol­nduind și pe celelal­te străzi principale echipe de con­trol. Pe de altă parte d. Emil Pe­­trescu a chemat e.rî, în cabine­­tul d-sale, ,pe toți sergenții de o­­raș, cari au posturi în calea Vic­toriei sau prin vecinătatea aces­tei străzi ,și le-a arătat cami sînt­­atribuțiile lor,­­atrăgîndu-le luarea aminte asupra răspunderii ce au în caz cînd se vor întâmpla acci­dente de automobil în posturile lor, din pricina neprevederei sau­­neglijenței lor. D. prefect a ordonat sergenți­lor să noteze și să raporteze pe toți conducătorii de mașini cari dau o iuțeală prea mare automo­bilelor, sau cari nesocotesc mă­­­surile de ordine luate de către­ prefectura poliției Capitalei. Prefectura poliției a comunicat" circumscripțiilor să fie cu cea mai mare băgare de seamă în ceea ce privește controlul dix.

Next