Dimineaţa, decembrie 1911 (Anul 8, nr. 2783-2810)
1911-12-08 / nr. 2790
«anul VIII.-Ro. 3790 PUBLICITATEA . CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei, 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului; ===== Str. Sărindar No. 11 București Jei 8 Decembrie 1911 sseasu IM DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: En an lei 20.-----6 Iun» lei NI.— *1 Utsufi . . Lei 6.Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON: Capitala................No 14/10 „ ...... 34/73 Provincia . . . . „ 1499 Străinătatea . . . „ 12 40 . *VWiAAAAAA<MtAAAAMA*0VV», APARE IN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTiftl UufiliOATA LUMEA V == H Atentatul str. Doamnei — Un fost negustor a tras trei focuri de revolver asupra băcanului Oprea Amărășteanu. Atentatorul era beat — — din — **— Pe strada Doamnei ,din centrul Capitalei, aceiași stradă în care acuma două luni de zile s'a săvârșit Îndrăznețul atentat asupra bancherului Benzal, s’a săvîrșit aseară un atentat. Un fost comerciant Corneliu Anghelescu, aflîndu-se într'o complectă stare de ebrietate a tras trei focuri de revolver asupra băcanului Oprea Amărâșteanu din strada Doamnei colț cu Karaghedrghevicî. Din fericire atentatul nu a izbutit. D. Amărășteanu a scăpat cu o ra, nu, fără gravitate la mina stingă. * Cine este atentatorul Corneliu Anghelescu este un tip destul de cunoscut în Capitală. El este tul decedatului comerciant Guță Gologan, care avea un depozit de ferărie in piața Sf. Gheorghe, peste drum de biserică. Atentatorul este cunoscut că aîcade prin localurile de noapte din centru Capitalei, pe cari le vizita foarte des. In ultimul timp el nu mai avea parale și pentru a putea duce viata de mai înainte se împrumuta pe la prieteni și de la sora sa care conduce depozitul de ferărie al decedatului Gologan. Corneliu Anghelescu cînd se turmenta de băutură, era de nerecunoscut. Devenea agresiv, făcea scandal și căuta cu orice chip ceartă cu toată lumea. Atentatul pe cari l’a săvârșit seară, nu este decit o urmare a starei de ebrietate in care se afla. * CUM S’A LAVIRȘIT ATENTATUL Eri pe la orele 3 și luni, după amiazi, Anghelescu era ca de obicei într’o stare complectă de ebrietate. Nu mai avea nici un ban în buzunar. A încercat să facă un împrumut, la un prieten ăl său, insă a fost refuzat. El s'a dus atunci la comerciantul Oprea Amărășteanu din strada Doamnei și i-a cerut 40 de lei împrumut. D. Amarășteanuu văzînd starea în care se afla l’a refuzat și l’a rugat să părăsească prăvălia. Anghelescu a plecat fără să scoată un singur cuvînt. Pe la orele 6 el s’a înapoiat și era pornit să facă scandal. Dacă nu-mi dai cei 40 de lei pa care l-am cerut să știi ca fac scandal in prăvălie, a spus Anghelescu d-lui Amărășteanu. El s-a tinut în adevăr de cuvînt deoarece începu să trântească tot ce-i cădea în mină și săinsulte pe consumatori. Două cliente cari în acel moment se aflau în prăvălie Vasile Ionescu, proprietar în strada Lucaci și Zamfirescu funcționar la banca Pieței, văzînd starea în care se afla Anghelescu, au părăsit magazinul. D’abea a ieșit în stradă."Și Anghelesc care era pornit pe scandal, a eșit în ușa prăvăliei și a început să-i înjure. D. Ionescu s’a înapoiat și i-a tras două palme, Anghelescu care în starea în care se afla, nu-și mai dădea seama de ce face, a pus mina pe un cuțit și s'a repezit după d. Ionescu. Grație intervenției d-lui Amărășteanu care a pus mina pe bețiv și i-a smuls Cuțitul, o crimă a fost evitată. In acest timp , Ionescu și Zamfirescu s’au depărtat de magazin. Anghelescu în acest timp n’a mai revenit și a cerut să i se spună cine este acela care i-a tras palme altminteri devastează prăvălia.. Pentru a evita un scandal d Amărășteanu, i-a satisfăcut dorința. — Bine acuma știu ce am sa fac a adăugat Anghelescu și a părăsit prăvălia.. . După modul cum a părăsit prăvălia, se vedea că el urmărește ceva. * In adevăr, Anghelescu, s’a înnapoiat pe la orele 7 și jumătate seara. In magazin se aflau mai mulți clienți. Dămărășteanu se afla lîngă cassă și vorbea cu un cunoscut al său Anghelescu, a voit să pătrundă în magazin, însă, a fost oprit de un băiat din serviciu d-lui Amărășteanu. Atunci Anghelescu, a scos din buzunar revolverul cu care venise și a tras din stradă, trei focuri în direcția în care se stila d. Amărășteanu. Gloanțele au intrat prin fereastră și s’au oprit în tavanul prăvăliei. Ca prin minune, d. Amărășteanu, a scăpat cu o rană fără gravitate, la degetul arătător aî intreî stiigi. la acest moment se produsese o învălmășeală teribilă. Persoanele, cari se aflau la cinematografile de prin împrejurimi, alarmate de detunăturile armei, au eșit in stradă șî s’au îndreptat spre locul unde se săvîrșise atentatul. Clienții cari se aflau în prăvălie, au sărit asupra atentatorului și Patt dezarmat. Se pare că Anghelescu, a venit însoțit de cineva, care, după săvîrșirea atentatului a dispărut. Aceasta se explică prin faptul că un băiat din prăvălie, Florea Marinescu, cînd a sărit asupra lui Anghelescu să-l desarmeze, a fost crunt bătut de un individ, care în urmă a dispărut. •# Atentatorul a fost dus la poliție unde a fost anchetat în primul rînd de comisar Mavrichi dela circ. 11 și comisarul Vasile Ionescu. de la siguranța. Din partea parchetului au venit d prim procuror Hiotu, d. procuror Niculescu Bolirntin și d. judecător de instrucție Budișteanu. Atentatorul erea așa de beat încît, nu putea scoate două vorbe in șir. După o jumătate oră, cind și-a mai revenit, a fost întrebat de d. Măslineu, prefectul poliției — Bine, mă, ce, am.făcut, am să mergi la pușcărie. — Am să merg ... în pas alergător, a răspuns atentatorul, care, părea că nu-și dă seama de gravitatea faptă »ce săvîrșise Azi dimineața, atentatorul va fi in’iantat parchetului. & Un amănunt: Cele trei gloanțe trase de atentator au străbătut tavanul prăvăliei și au pătruns în camera din primul doj, care este locuită de d. dr. Birima-Bera. Gloanțele nu mai aveau, însă, putere și s’au oprit in covorul așternut pe dușumea. —- Rep. 1------------—---------- în junii meetingului cercurilor comerciale SCOPUL INTRUNIREI COMERCIANȚILOR Asupra meetingului cercurilor comerciale din țară ce se va tine inline și poimîine in București, ni se mai comunică următoarele : Comercianții de băuturi spirtoase se vor întruni într'un mare meeting în sala Dacia în zilele de 8 și 9 Decembrie cor., pentru a protesta contra, modului cum guvernul înțelege să calce promisiunile oficiale și formale date lor de actualii miniștri în întruniri publice înainte de alegeri. Comercianții, cer ca în actuala, sesiune a parlamentului, guvernul să vină cu un proect de lege prin care să li se redea absoluta libertate a comerțului lor adică desființarea actualei restricțiuni asupra numărului debitelor de băuturi spirtoasei, presertindu-se anumite conditiin! in baza cărora se va libera in viitor brevetul de debit ; înlocuirea actualei legi a Mrmiței, prin taxa pe decalitru, așa că cine vinde mult să plătească mult; iar cine vinde puțin să plătească puțin; reglementarea repaosului duminical și desființarea comerțului ambulant care este un râu pentru comerțul tabil. ----------------*■ [UNK]*_—_ Expoziția Dărăscu la Ateneu O adevărată revelație pentru publicul bucureștean este ultima expoziție de la Ateneu, in care un pictor plin de temperament, d. A. C. Dărăscu, desfășoară o minunată simfonie de lumină, în prizele ce le expune și pe cari le-a lucrat toate, în sudul încântător al Franței. La locul cuvent, colaboratorul nostru artistic va vorbi în curînd despre această expoziție. Pînă atunci îndemnăm pe amatorii de artă adevărată să viziteze expoziția d-lui Dărăscu, care a întrecut așteptările tuturor. , T. C. DARASCU China revoluționară Deputații din 14 provincii răsculate, țin o intrunire în localul unei școli din Shanghai o agapă colegială Cu ocazia zilei sale onomastice, colaboratorul nostru d. N. D. Cocea a oferit întregului personal tehnic al ziarelor Adevărul și Dimineața o agapă colegială care a avut loc în localul berăriei Comșa Au mai luat parte printre invitați cîțîva redactori cum și d nil B. Orchis, cronicar muzical, lacr caricaturist și M. Cruceați, colaborator la ziarul Rampa. A fost o petrecere intimă, în decursul căreia s’a manifestat cea mai sinceră armonie între colaboratori și personalul tehhnic al ziarelor noastre D N.. D Cocea, într’o frumoasă și entusiastă cuvântare, a scos di evidență această admirabilă și neclintită armonie și solidaritate care a existat întotdeauna între colaboratorii intelectuali și cei manuali ai ziarelor Adeverul și Dimineața. Au răspuns ■ [UNK]cîțiva reprezentanți ai lucrătorilor și cițiva «dobor ători. oirtiinioti in sănătatea d-lui Const Mnile, a d-lui N D. Cocea și pentru prosperarea ziarelor și diverselor publicatii carn anal la „Adeverii". S’au adresat de asemenea călduroase urări de fericire d-lui N . Cocea și gentilei sale logodnice fft^óara Florica Miile cum și intrificei familii a directorului Koșmx. Dar,petrecerea aceasta a trecut pes,*n cadrul unei sărbătoriri infime și a luat caracterul unei spontane și entusiaste manifestări pentru triumful ideilor democratice servite cu atîta căldura de ziarele noastre și de directorul lor Constanle. Agapa a luat sfirșit la orele 3 in mijlocul celei mai vii cordialități . Asistent. __________------------------ Te-DeumiI de la Capela rusă Erl fiind onomastica țarului Nicolae al Rusiei, un Te-Deum s’a oficiat la capela rusă din Capitală, în fața unui numeros și distins public. Serviciul rliv'n a fost oficiat de episcopul capelei, uncurijurat de mai muW preoți Răspunsurile au fost date de corul bisericei Au ariistat la acest Te Deum d. Giers! ministrul plenipotențiar al Rusiei împreună cu tot personalul legației, generalul Mavrocordat și colonel Baranga din partea Forței regale, d. colonel Geceanu, din partea Curtei princiare, toți d-nii miniștri cari se aflau în Capitală membri corpului diplomatic, d. 1. MfHP'nen, prefectul poliției Capitalei. După Te-Deum a avut loc o recepție la legațiunea rusă. ---------------#•!------------- — De la Universitatea Populară Jouî. 8 Decembrie la orele 8 jumătate seara, va începe cursul de filosofie antică, ținut de d. Eugen Speranță. In aceeași seară se va încheia cursul de sociologie criminală al d-lui C. Rădulescu. ------------------ ----------------- prinți exploratori — DUCELE DE MONTPENSIER ȘI ALBERT CHICR IN EXTREMUL ORIENT — Acum vreo citva timp, Curtea noastră regală a primit la Sinaia vizita prințului d’Orleans, duce de Montpensier, care se pregătea să părăsească continentul ,pentru a explora regiunile necunoscute din Extremul Orient,? Iată ce citim acum In ,,Excelsior"„Ducele de Montpensier a sosit, după cum. se anunță din Colombo, la 20 Noembrie in insula Ceylon. Ducele e pe drum spre Saipan. Din Cochimhina va trece in muntii pina acum neexplorati al Lunei pe cari, are de griji sa studieze* Prințul Albert Ghica se află printre membri expediției științifce, care insoțește pa ■ducele de ftlentpensie.ff. ............... Contra procetului t-lui Rexnești Noui întruniri de protestare — întrunirea muncitorilor din Buzău Buzău, Ö Dec. Azi dimineață la orele 11 a avut loc în piața de legume o întrunire convocată de sindicaliștii din localitate. Au asistat un număr însemnat de muncitori și mici patroni. Întrunirea a fost prezidată de d. Dumitru Niculescu care arată, inconvenientele pentru muncittori .ale..«puci legi a d-lul Neni•...-vu. După această lege. • Auktorul nu mai poate spune nici un cuvînt, el fiind expus scufii# mină pe drumuri căci patronul nu va voi să semneze în cărțulie. Procesul d-lui Nenițescu e de așa natură că poate distruge dreptul de Întrunire și de grevă. Apelează la unirea muncitorii boacari să ceară o amânare a votărei legei pentru a fi timp ca ea să mai fie studiată. • D. Nicolae Verneșteanu susține că d. Nenițescu prin această lege voește să dea o lovitură de moarte muncitorilor pe ,cari îî dă legați în mina patronilor cari pot să-i conducă cum vor vor. Prosfistează anot în contra autorităților locale cari eflînd că muncitorii vor să fie o întrunire au căutat s-o zădărnicească ordonînd ca atol un tinograf să nu tipărească manifestele muncitorilor și nici o sală să nu l i ses închirieze Autorități! din loc să fie mulțumite că se discută legea lovesc în dispozițile constituționale Vorbitorul își arată credința că paragraful pensiilor din proectul de lege e făcut numai pentru oamenii guvernului. Apelează la unire pentru că, spune d-sa, drepturile nu se moștenesc ci se cuceresc. Mai vorbește apoi muncitorul Nicolae Boiangiu. La sfîrșit se votează o moțiune în sensul celor vorbite ratorî, zicind că urmăresc interesele patronale și nu urmăresc modificarea părților legei, dăunătoare lucrătorilor. In acest moment sosește d. G. Scorțescu deputat, care se urcă la tribună și explică rostul legei meseriilor, zicind că guvernul conservator, fară a fi îndemnat, a căutat ca primul act de guvernămînt să fie o lege în favoarea meseriașilor. Zice că legea e bună și ea cuprinde toate interesele pentru că prin ea se ridică clasele de jos, iar prin asigurarea bătrînețelor meseriașii sînt egalați cu toți entarii statului. Dacorț'îfeff infadtî'tipt. de profesiei'e' unora dintre meseriași cari se indică» contra cărțuliilor și numerelor distinctivee ale ucenicilor. După explicație d. Scorțescu părăsește sala. D Arsene citește o moțiune prin care se arată că meseriașii adunați la întrunire au găsit procetul binevenit, că nu schimbă însă deloc față de vechea lege, dreptul la exercitarea meseriilor, căci oricine poate exercita una din meserii, fiind scutit și de dările către corporații și în dauna meseriașilor. Asemenea asigurarea bătrânețelor e fixată la o limită prea îndepărtată. Meseriașii mai cer mărirea pînă la 50000 lei a dreptului de a lua antreprize și a fi preferați pină la această sumă dacă vor oferi î0 la sută. Moțiunea aceasta nu se poate însă pune, la vot. Mereu se aud strigăte că legea crea și ca alte articole trebuesc modificate. In acest moment de zgomot, grupul care părăsise sala se întoarce în frunte cu d. avocat Bujor. D. Bujor e urcat la tribună. Acei cari patronaseră întrunirea părăsesc însă sala și inovațiunea. Bujor își începe cuvîntarea, analizînd legea meseriilor și zicînd că dacă are unele părți bune, apoi în general legea e mai reacționară ca cea veche, căci meseriașii sînt consacrați ca robi ai patronilor. După cîteva minute de la începerea acestei cuvîntări sosește de prefect de poliție Stroia care somează pe meseriași să evacueze sala. Muncitorii refuză, însă lumina se stinge și toți sînt nevoiți sa părăsească sala, da altfel in perfectă liniște. Dan. : , ■:---------##----------------Dina 0 întrunire cu peripeții la Ifași — c* INTERVENȚIA PREFECTULUI DE POLITIE IAȘI. 6 Decembrie. — In urma consfătuirea Camerei de meserii se convocase azi pentru ora 2 și jum. o întrunire publică în sala Pastia pentru a se discuta legea meseriilor. La ora aceasta sala era înțesată de lume de toate categoriile. D. Arsene, patron cismar, propuse ca președinte pe d. Caracaș de asemenea patron cismar. D-sa arată care e rostul întrunirei și, anume relevarea modificărilor de adus legei meseriilor, în general considerată ca bună In acest moment un grupe meseriași și muncitorilor președintelui, ca să se dea cuvintul unui delegat al lor, un intelectual, care cunoaște nevoile meseriilor. Se naște un conflict între birou și acest grup. Vorbesc deodată mai mulți, între cari d-nii Arsene, Teleman și alții cari nți vor să permită să vorbească un intelectual sub cuvînt că numai meseriașii își cunosc interesele și păsurile lor. In urma acestui refuz categoric grupul de meseriași și muncitori se retrage din sală, așa ca a rămas numai un restrins număr de meseriași dintre cari nici mai mulți patroni, întrunirea, nu poate continua. 1 Cei rămași întrerup,mereu7 p,8;o- Căderea noni meteor Primim următoarele: Stimate d-le redactor: ■ [UNK] [UNK]• Citind cele scrise în ziarul,dimineața” No. 2787 din 5 Dec. cor. referitor lă' scoihunicarea'd-lui Stp. Hareti către Academie, vă fac cunoscut următoarelein ziua de Marți 29 Noembrie cor. la ora 440 dimineața s’a produs o lumina albă cu o mică nuanță roșie pe cer, care a descris o mică curbă în căzătură, căzind dela Vest spre Sud-Vest. In momentul căderei a luat forma unei dungi luminoase. Toată lumina împreună cu căderea a durat 2—3 secunde. Acest fenomen a fost văzut de mama și sora mea, cari în acel moment nu dormeau. Fereastra de la dormitorul lor este cu lumina în direcția descrisă mai sus. Primiți, vă rog, stima roca. 7. Sonntag 1.1. 018 DPI! Silii Un elegant volum de peste 300 pagini Prețul Lei li.30 .............. pe vînzare la toate librăriile din țată ■Q1fx CONsVORBIRI ARTISTICIc Le Bargy despre „Tarlade" Cum Înțelege și cum interpretează marele artist eroul din opera lui Molliére — O convorbire pe care mi-a înlesnit-o intîmplarea. Eram dăunăzî seara la hotel Bulevard cu doi administratori delegați ai noului tearu „Comoedia”, cari așteptau tocmai sosirea d-lui Le Bargy, cu care au contractat un angajament pentru turneul, pecare marele artist l-a și început în principalele noastre orașe. Și cum în repertoriul d-lui Le Bargy pentru turneul din țara noastră, figurează și cea mai nouă creațiune a sa, în jurul căreia presa pariziană a făcut o largă și lungă discuțiune, — am socotit interesant și pentru publicul nostru și pentru lumea artistică de la noi, o convorbire cu artistul tocmai asupra concepțiunea și interpretare, pe care o dă lui „Tartuffe“. In salonul de lectură al hotelului. Bulevard am stat de vorbă cu artistul aproape o oră și discuțiunea s’a făcut numai în jurul personagiului, în care publicul bucureștean va face cunoștință cu Le Bargy, pentru prima dată la noi, în seara de Miercuri 7 Decembrie. De astă dată, nu mai era „elegantul Le Bargy” cu care discutam, nu mai era Le Bargy ale cărui „frumoase cravate” făcea furori și nici Le Bargy arbitrul eleganței, al cărui gust înseamnă în marele ateliere ale croitorilor parizieni. Era artistul, dacă nu indignat, dar în tot cazul contrariat că publicul mare nu înțelege și mai ales nu simte, cum ar trebui să înțeleagă,și să simtă, interpretarea, pe care artistul o socotea și cea mai justă și cea mai bine motivată, din toate cite s’au dat pînă acum lui „Tartuffe“. Și adevărul este, cum reese de altfel din convorbirea care urmează,, — că Le Bargy vine cu o nouă interpretare a personagiului din opera lui Michière; — i'Y.to'; astml-ora >1 zic- dfivli.,'!.'Am de așteptat, ca un artist de reputațiunie^ d-lui Le Bargy să vină cu o nouă interpretare a lui „Tartuffe, întrucât lucrul e bine justificat. Pornind discuțiunea de la starea de lucruri care, la 1664 în Franța, a inspirat lui Mollière trăsăturile caracteristice ale lui „Tartuffe“, d. Le Bargy a trecut imediat apoi la critica personagiului, spunând: "— „După părerea mea „Tartuffe“ nu e ceia ce se numește um „rol mare“. Și lucrul nu greu de observat ,dacă țineți seamă, în primul loc, de faptul că lui Mollière i-au trebuit două acte de preparație. — cele dintâi două, — ca să-și prezinte personagiul, fapt neobicinuit în lucrările de căpetenie ale marelui nostru clasic. Urmăriți apoi pe „Tartuffe“ în celelalte treiapte ale piese își veți observa iarăși că din cinci scene mari, numai două, sunt rezervate propiu zis numai lui „Tartuffe“; — și acele incă două scene de senzualitate :una cu d-na de temnele și alta cu Orgon. Prin urmare un rol, care într’o piesă în cinci acte, se reduce la două acte de preparațiune și la două scene; în celelalte trei, nu poate fi un „rol mare“ în înțelesul teatral al cuvîntului. De altfel nici Mollière nu a definit bine personagiul său, lipsă de definițiune complectă pe care o dovedește faptul că i s’a atribuit, rînd pe rînd, intențiunea de a fi avizat în „Tartuffe“ pe cutare sau cutare perpersatriu clerical din timpul său, fără a se îi putut ajunge însă de acord în recunoașterea unui anume singur personagiu sub trăsăturile ipocrite ale lui ..Tartuffe“; de aci și intepretarile diferite cari i s’au dat. „Și pentru a aduce încă un argument în sprijinul afirmațiunei cu privire la importanța rolului din punct de vedere actomal staiftog. Mollière nu a jucat încă odată, pe „Tartuffe“; or. ,se știe, că, autor și actor în același timp Mollière a ținut să creiere singur toate rolele de căt. pi „ .1ig. pi r. ~ i .1 ^ „ 1 o fi VO ti.tice. Dacă a renunțat la „Tartuffe“, a renunțat tocmai pen + >’iv fr*11 Ț./fr#iHov0 cr«isc probabil că personagiul autoru' ’”Y xtr-unzip vm mntrunea însușirile unui „mare rol ". înzestrat însă cu un admire bil spirit critic, d Le Bargy a țintit după cît se pare să numere cu „Tartuffe“ o creați mai mult numai pentru eu ci; analiza personagiului, a tia co nluzile cari să-i indn‘jir" o interpretare cu totul pitar’ -jic pînă ajuns. Și d-se îmi spunea, Urmiri1 șirul convorbirea; - i . "*■ „Interpreții de pînă acum au prezintat tm. „Tartuffe“ distins și elegant, un „Tartuffe“ cu totul altul de cum îl înțeleg ea și de cum, mi se pare mie, reese și din înțelesul filozofic, pe care Molière a voit să-l dea acestui personagiu. „Tartuffe“ al meu e un personagiu burlesc, fără a fi însă ordinar. E un personagiu din clasa de jos a societăței, care diferă de mediul său social numai prin șiretenia inderentă rasei pe care o poartă. Superior mediului său social doar prin această șiretenie și prin începutul de puțină cultură cu care e înzestrat, „Tartuffe“ rămîne totuși un personagiu burlesc pentru mine. Scena declarațiunei pe care o face d-nei de Femeile nu poate fi decit caracteristica unui personagiu burlesc, dintr’un mediu social, care nu e acela al unui preot din straturile de sus ale societăței. „Acesta nu e singurul motiv care ’mi îndreptățește modul meu de a înțelege și interpreta pe „Tartuffe“. In sprijinul intrerpretărei mele mai vine faptul ca Maillére a încredințat rolul, pentru a’l creia, unui actor, care de obicei juca personagii ridicule și burlești. Și mai vine iarăși în sprijinul aceleiași interpretări fețelesul filozofic ,care se desprinde din opera aceasta a lui Mollière, înțeles filozofic pe care-l indrituește atotputernicia clerului în Franța la epoca primei reprezentări a lui „Tartuffe“: ,„Eu cred, urmează <1. Le Bar gy, făcînd dovada aceluiași desvoltat spirit critic, — ei cred că, prin „Tartuffe“ voind să arate primejdia socială a atotputerniciei clericalismului, s’a ales personagiul din cel mai de jos strat social tocmai pentru scoate acest fapt în evidență. Raționamentul logic e simplu de altfel: dacă în mediul social de jos un cleric e atît de primejdios, e cu atît mai primejdioasă influența sa, cu cit clericul acesta urcă și scările erarhiei sociale și a celei bisericești. Astfel înțeles „Tartuffe”, socotesc că crește și importanța personagiului și a operei lui Mollière Dar,... Aci d. Le Bargy a avut un gest reținut de contrarietate. Ințelesul gestului acestuia se reflectează de minune în observațiunile cari urmează: — „Publicul, însă, — a continuat d. Le Bargy — nu Înțelege lucrurile acestea, pentru că nu-și dă osteneala să le cerceteze, să aprofundeze și opera și interpretarea. A ceea ce eu înțeleg așa de bine, am impresia că nu încălzește publicul; — și aceasta, din punctul meu de vedere, al artistului, trebue să recunosc că mă „contrariază“ întrucâtva. „De altfel, La ce mă privește publicul are o ciudată mentalitate. S'a obicinuit să vadă la mine...cravate frumoase“, haine elegante și admirabil croite. Dar bine, aceasta e nici mai mult și nici mai puțin decit... ciudat. Eu sunt actor, care creier, personagii diferite Sunt elegant în rolurile în care trebue să fiu elegant, dar în același timp știu să fiu și „lucrător“ în rolurile în care sunt „lucrători Știu să port „cravate frumoase“ ■și haine bine croite în rolurile ari reclamă asemenea cravate și asemenea haine, dar mai știu și să-mi sumez mînecile și să fiu burlesc atunci cînd situațiunea personagiului din piesă reclamă asemenea apucături și asemenea atitudini. Dar tocmai din cauza mentalitatei greșite asupra’mi, au rămas surprinși cînd după acel „Tartuffe“ distins și elegant de pină acum, am venit eu cu un „Tartuffe“ absolut nou un „Tartuffe“ burlesc din cea mai de pe urmă treaptă a scărei sociale“. „ Cititorii vor recunoaște că e un punct de vedere cu totul nou asupra interpretarei lui „Tartuffe“ Interesantă din punct vedere critc >■ »vorbrea aceasta își are interesul ei și dintr’um alt punct de vedere: oglindește, întrucîtva ceva, din intimitatea sufletului artistului. Și, înainte de a își chema, o "mică indiscret.iulie, d. Le Bargy va reveni chiar la cursul lunei acesteia la București pentru a inaugura noul teatru „Comedia”, e o indiscrețiune pe care o țin chiar de la direcțiunea noului teatru. LE BARGY Ales. Mavrodi ------------------------------------Dispariția unei domnișoare din București Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiază că, de erî, a dispărut din liceul de fete de acolo al d-nei profesor Schwartzwald, eleva în vîrstă de 19 ani, Melanier„ originară din București. Ea era, de doi ani și jumătate elevă a liceului respectiv. Înzestrată cu multă ambițiune tînăra fată corespunsese tuturor cerințelor studiului. Era întru cîtva răsfîiată, și în cercul colegelor ea nu se simția niciodată destul de bine. Acum cite-va zile, părinții drei T. veniră din București la Viena spre a vizita pe fiica lor Ei revăzură cu drag pe copila lor, se cură acolo diferite vizite împreună cu dînsa, și aveau intențiaECi de-a face cu ea, cu prilejul vacanței de Crăciun, o călătorie de plăcere la Berlin. Eri părinți! veniră la liceul dnei Schwartzwald, întrebată de fiica lor și aflară cu satisfacție despre rezultatele strălucite ale studiilor acesteia. Intre acestea Melania T. se dusese în odaiea ei, de unde trebuia să fie luată de părinți. Cînd aceștia însă, intrară în odaiea fiicei lor, n’o găsiră. Părinții se alarmară, începură s-o caute în toate părțile, fata însă dispăruse. După o cercetare amănunțită a liceului, se ajunse la convingerea că fata fugise din liceu. Melania T. fusese prietenă cu cele două eleve de liceu care, în ziua de 14 a lunei trecute s-a fi sinucis împreună în îm In timpul din urmă Melania T., se exprimase în repetite rînduri că în cazul cînd s’ar sinucide, ar face mai bine ca foastele sale prietene. Autoritățile polițienești au căpătat semnalmentele precise ale dispărutei și familia a făgăduit o recompensă de 1000 de coroane aceluia care va da de urmele dispărutei --------------------------------------- Falimentul Brauer-Kirschen O senzațională întorsătură a afacere!.Nouă arestari iminente. BRAILA, 6 Dec. — După toate probabilitățile, instrucția ce se face in afacerea Brauer-Kirschen nu se va termina așa curind. Cercetările conduse cu multă stăruință de d. iude-instructor Constantinescu, au descoperit nenumărate acte săvîrșite cu vădită rea credință de comercianții Léo Brauer și Jean Kirsehen în dauna creditorilor. Zi cu zi experții cari verifică scriptele celor doi faliți descoperă lipsa unor însemnate sume de bani cari au fost înstrăinate. O parte din acești bani, după cite aflu, a fost găsită la diferite persoane care întrețineau relațiuni de afaceri fie cu Leo Brauer, fie cu Jean Kirschen. DISPARIȚIA UNOR MĂRFURI Mari cantități de cereale, cumpărate de comerciantul Jean Kirschen în interiorul țărei nu se mai găsesc. Se crede că sînt ascunse in mod intenționat. Printr’o întîmplare am putut afla una din importantele descoperiri facute de justiție în această afacere. Aflu anume că s’a dat în ultimele zile de urma a două șlepuri cari erau dispărute după ce au fost încărcate astă-vară cu cereale de exportatorul Jean Kirschen la schelele din sasul Dunărei. Cerealele din aceste șlepuri au fost vândute în diferite porturi dunărene cu puțin înainte de a fi declarați cei doi negustori brăileni In încetare de plăți. NOUI ARESTĂRI IMINENTE In legătură cu ultimele descoperiri ale justiției, an unele cercuri se acreditează zvonul că sânt iminente noi arestări de persoane cari s’ar fi făcut culpabile în afacerea Brauer Kirschen, — Verne. ------------»------ Tăiat de tren DARMANEȘTI. 6 Decembrie.— Aseară, la sosirea trenului mixt No. 283 ce vine dinspre Tg -Ocna la orele 8 și 42 hî., Andriaș Vepizel, mecanicul electrician de la fabrica societățea „Marnésa” a fiindu-se în stere de ebrietate și fiind prea aproape de linie, a căzut jos din tren și roțile vagoanelor s-au retezat gîi.i.ri. ‘— ’—