Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)

1912-06-10 / nr. 2968

! Inginer megestie și electrician cu studii academice, bun con­structor, activ și întreprinzător, cântă post, fabrică metalurgică sau biurou teh­nic. Pre­­tențiuni modeste. A se adresa în scris sub „inginer 1912“ la Agenția de Publicitate Ca­rol Schulder , Co. București. De vânzare prin licitație în ziua de 11 Iunie a. c.­­a Trib. notariat No. 2890 912 imobilul din B-dul Schitu Magurea­n No. 30 și cu altă fațadă in Știrbei Vodă No. 51 su­prafața totală de 931 m. p. Licitația începe de la 53.731. Al doilea concurs de premii GUDOn do. 9 Pentru a lua parte la tragerea premiilor , DIMINETEI *, care va avea loc în ziua de 10 Iulie a. c. A se ține și păstra zilnic, apoi a se tri­mite odată într’un pachet, Administrației, negreșit intre l—10 Iulie a. c. _______________f­i 'muralii imimfil­i [i iii] — I acorda la primii in­ WMŰ de abonați limned iinitu B el fiind în totul rambursat prin obiecte de o egală valoare și anume: I ============ mmmmn pe un m 8 ■ pot căpăta, după alegere, unul din obiectele ce urmează : Cum vor proceda d-nii abona­i: l) Abonații din Capitală, odată cu achitarea abonamentului care este dat Lei 20 pe an, Lei ti pe 6 Iunii, vor căpăta un Bon cu care vor ridica de la magazinul respectiv obiectul ce-și vor alege, ori vor căpăta obiectul in natură, și in acelaș moment, dacă el se va găsi depositat la noi. ( 2) Abonații din provincie, odată cu costul abonamentului, ne vor arăta cu care obiect vor să-și ramburseze abonamen­tul și noi îl vom expedia rambursînd numai amb­al­agiul și transportul. —­ 3) Pentru străinătate nu se rambursează decit prețul de Lei 20 pe un an. Lei 11 pe 6 luni. Costul abonamentelor rambursat, nu se poate înainta din provincie, prin mandat poștal, iar pentru Capitală abonamentul se poate plăti la ghișeurile din Palatul „Adeverului“ în fiecare zi, de la orele 9—12 a. m., și de la 3—6 p. m. — De îndată ce numărul de 10.000 de abonați se complectează abo­namentul rambursat, un adevărat sacrificiu ce facem pentru cititorii noștri, încetează. ...................................................................................................................................................m­. 9 Iiunie 1912 1) O umbreluță de mătase fină cu miner elegant pentru doamnă, furnizată de Fa­brica de umbrele Giovani B. Gronda, Strada Șelari. 2) Note muzicale după alegere, din ca­talogul magazinului de muzică Jean Pe­dier, Calea Victoriei, No. 54, in valoare de lei 20. 3) O pălărie elegantă de fetru tare, de la casa Chapellerie Arnauld, calea Vic­toriei, No. 51, marca specială, in valoare de lei 20. 4) Un binoclu de teatru cu 6 lentile, în cutie elegantă de piele, furnizat de Ma­gazinul General de Berlin, calea Victo­riei 28. 5) Două slide de șampanie de prima calitate, marca Vicomte de Fresac Châ­teau de Montador (Champagne) furnizate de Magazinul General de Berlin, calea Victoriei, 28. 6) O cutie elegantă cu două sticle de parfum superior, din fabrica Camelia, din­­ Paris. 1) O zaharnică decorată de alpaca, ar­gintată și poleită din fabrica „Industria Metalurgică“ Max Frănkel din Brăila. 2) Două perii, una de haine, alta de pălărie, cu capacul argintat și oxidat, din aceiași casă. 3) O icoană a Sft. Marii, pictată pe lemn și îmbrăcată in alpaca în alpaca, argintată, din aceiași fabricațiune. 4)­­Patru cravate moderne, de mătase, pentru domni, furnizate de Magazinul special de Cravate și lingerie M. Al. Ja­­cobsohn, strada Lipscani No. 78. 5) Note muzicale, după alegere, în va­loare de lei 11, din Catalogul editurei Magazinului de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. 7) O cutie cu o sticlă mare de cristal Eau de Cologne Triplex parfumată din fabrica Camelia, din Paris. 8) O cutie cu două sticle de parfum fin și două sticle Eau de Cologne parfumată, idem. 9) Un coșuleț de metal argintat din fa­brica ,Industria Metalurgică“ Max Fran­kel din Brăila. 10) O cutie elegantă cu șease lingurițe de alpaca, argintate și aurite, din aceiași casă. 11) Trei cești de cafea, de alpaca ar­gintate și aurite, cu farfurioarele lor, din aceiași fabricațiune și casă. 12) O tavă de ruol­ argintată, din a­­ceiași fabricațiune și casă. 13) Un serviciu pentru ouă, compus din două bucăți, cu tavă, idem. 14) O fructieră de metal, argintată, din aceiași casă și fabricațiune. 15) O candelă mare de metal argintat din aceiași casă și fabricațiune. 6) O candelă de metal argintat, de la casa „Industria Metalurgică“, Max Frăn­kel din Brăila. 7) Una sticlă Champagne de prim ca­litate, marca Vicomte de Fresnc Château de Montador (Champagne), furnizată de Magazinul General de Berlin calea Vic­toriei No. 28. 8) Una sachoche (geantă) elegantă de piele, în negru ori în culori, cu miner de piele ori șnur de mătase, de la Maga­zinul General de Berlin din calea Victo­riei No. 28. 9) Trio Cleo, o cutie elegantă, cu un borcan de cremă, un săpun și o cutie de pudră, marca Cleo, precum și două fla­coane sau de toalete Cleo, furnizată de farmacia Chihăescu, calea Victoriei 75. ABONAȚII PE ȘASE LUNI pot căpăta, după alegere, unul din obiectele ce urmează: l DIMINEAȚA Consiliul comunal din Iașî — OBINDUIREA UNEI ANCHETE IN PRI­VINȚA ACUZAȚIILOR CONTRA PRIMU­LUI AJUTOR RE PRIMAR — ■IAȘI, 8 lunii?. — Se știe că ziarul liberal „M­i­șcarea1’ din localitate a denunțat lipsa lemnăriilor ce au­ fost întrebuințate c­u pri­lejul serbărilor jubiliare ale Universitaței locale.. Ziarul liberal afirm­ase că culpabilul ar fi d. Stamatiu, primul ajutor de primar. Ziarul guvernamental ..Evenimentul“ a răspuns la­ aceasta, afirmînd că toată lem­năria a fost întrebuiințată, în scop de­­ edili­tate, cu procese-verbale în regulă și că d. St­ama­tiu e mai presus­ de orice bănuială. Chestiunea aceasta a vemit azi în discuția consiliului comunal. D­upă ce consilierii au­ avut o consfătuire în ședință secretă, s'a declarat apoi ședința publică. D. consilier­­ comunal Enea, amintind d­e­­nunțul din ziairull liberal, cere părerea pri­marului în această privință. D. Gh. Botez, primar­ orașultui, luînd cu­­vî­n­tul, spune că nu trebue pusă criza­re multită i pe cele arătate d­e ziairull liberal, cu­­noscînidui-se animozitățile politice ce dom­­nesc în localitate. Din apuzațiille aduse de ziarul liberal, sfii­nd dea dinții în care ,se spune că primarul a retras primului său a­­­utor delegațiiunea de a conduce lucrările pen­tru decorarea orașului cu prilejul serbă­rilor dezvelitea monumentului Cuza-Vodă, aceasta este o neexactitate. a spus d Botez, de­oarece n’a retras nici o delegațiune pen­tru bunul motiv că n’a dat-o, lucrările fiind conduse de către o comisiune specială. Primarul spune că cu m­îndrie declară că întotdeauna admin­istrații­i­ partidului con­servator au fost cinstite, pe cînd liberalii au introdus corupția și necinstea în­­ adminis­trații. La conservatori s’a văzut ,pe Lascar Gatargi intrîn­d în politică avînd avere și pateu ,moșii și murind sărac. Numai la li­beralii se văd oameni ori cu pantalonii de dzil și astăzi milionari. Revenind la chestiune, primarul spune că nu se opune dacă consiliul cere o anchetă, pentru a descoperi adevărul, căci se poate ca umil să se fi folosit de încrederea admi­nistrații comunale. D. dr Cosmovici, luînd cuvântul, își asu­mă întreaga răspundere, spunînd că d. Sta­­mintiu n’a avut nici un amestec, de­oarece dusa a ordonat întrebuințarea acestor semne. D. dr. Cosmovici bănuește pe unii func­ționari ai comunei de a fi dat aceste infor­mații ziarului liberal: „Să căutăm, spune d-sa, să descoperim pe acești funcționari. Am prins pe unii fu­­rtnd la primărie și i-am iertat. Dar de­ astă dată să nu-i mai iertăm“. D. d­r. Cosmovici propune ,numir­ea unei anchete. v . Consiliul aprobă, și sunt numiți In comi­­siunea de anchetă d-nnl consilieri Dimache, Brandea și Enea. * Printre funcționarii comunalii domnește o vie nemulțumire din cauza acuzațiilor ridi­cate împotriva lor de către d. dir. Cosmovici trebuia să precizeze nume, iar nu să lase prilej a se bănui cinstea tuturor._Dan. —-----------**-----------— Activitatea Cassei Centrale A MES £ BIILOR Casa centrală a meseriilor a angajat pen­tru îngrijirea medicală a meseriașilor și muncitorilor de la corporațiunile din Capi­tală, un număr de 28 de medici, cari pe lîngă vizitarea bolnavilor la domicilii, dar și consultați­uni gratuite muncitorilor și fa­miliilor lor în 6 Case medicale, închiriate de Casa centrală. Aceste case sunt situate astfel : Casa medicală No. 1, str. Costache Mărt­in­escu 14. Casa medicală No. 2, calea Moșilor 349. Casa medicală No. 3, str. Orzari 26. Casa medicală No. 4, splaiul Bolintineanu 25 bis. Casa medicală No. 5, str. Isvor 112 bis și Casa medicală centrală, str. Th. Aman 35. Duminică 10 Iunie a. c., se vor inaugura aceste case medicale. Vor participa la inau­gurare d. ministru Nenițescu, președintele clasei centrale, membrii consiliului de admi­nistrație,, directorul general și personalul Casei centrale, medicii corporațiunilor, pre­ședinții corporațiunilor și al breslelor cu comitetele și drapelele respective. Solemnitatea se vă începe la orele 10 a. m. cu un serviciu­ religios, oficiat în localul Casei medicale, centrale din str. Th. Aman 35, după care va urma vizitarea celorlalte case medicale. închiderea magazinelor la 8 seara Printre patronii magazinelor de Încălță­minte din Capitală s’a încheiat o convenție ca pe timpul verei magazinele să fie Închise la orele 8 seara. In acest scop au semnat următoarea DECLARAȚIUNE „Subsemnații patroni al magazinelor de încățăminte de lux și pielărie, de comun a­­cord, declarăm că vom închide magazinele la orele 8 seara cu începere dela 11 Iunie pînă la 1 Septembrie a. c. exceptîndu-se Sím­bătă seara și ajunul sărbătorilor“. Grigore Alexandrescu, str. Covaci colț cu Șepcari, C-tinescu, Niculescu et Minescu, Piața Sf. Anton 3; Gheorghe Stelniceanu, str. Covaci No. 24; N. Mărășescu, str. Șep­­cari No. 14; Abr. Krakauer, str. Covaci 15; Cooperativa Progresul, str. Covaci 11; S. Salliman, strada Carol 64; etc. etc. ----------------**---------------­ Inscenari­i poliției Om Ploești — ARESTAREA UNUI MUNCITOR — PLOEȘTI, 8 Iunie. — Poliția pentru a împiedeca greva de la fabrica Uz­nele me­talurgice, a căutat să găsească instigatori ai acestei greve. Șorțul a căzut asupra muncitorului Ispas Iorgulescu. Acesta, victimă a înscenărilor poliție­nești a fost înaintat parchetului care l’a depus în arestul perventiv. Arestarea aceasta a produs o mare în­­dîrjire în rîndurile muncitorilor ploeșteni, cari sînt hotărîți să înceapă o energică mișcare pentru liberarea muncitorului a­­restat pe nedrept. — Stavăr. ----------------- *---------------­ Incendiul din Botoșani BOTOȘANI, 8 Iunie. — Aseară la orele V, an incendiu a consumat magazinul de sti­clărie al d-l­i Kestebaum din calea Națio­nală, în fața bisericei-catedrale Uspenia. Magazinul era neasigurat. Pagubele sunt mari.—Constan. Congresul profesărilor de geograf­e — BANCHETUL DE ÎNCHIDERE — CÂMPULUNG, 8 Iunie. — Congresul pro­fesorilor de geografie s’a închis aseară. La or­eile 9, a avut loc în restaurantul Car­­pați un bamichiet dat de membrii corpului didactic local în onoarea congresiștilor. Banchetul prezidat de d. S. Mehedinți a fost foarte animat și a ținut pînă la orele 12 noaptea. Azi dimineața congresiștii au ple­cat în escursiune la Dimbovicioara, iar cu trenul de seara, au părăsit orașul.­­ Cor. ----------------------* *----------------------­ Duminică 10 Iunie 1912 A apărut „Facla" cu următorul tunar : Colectiviștii printre muncitori, de Eu. Ar­gin; Oficializarea d-lui Iorga, de Al. Fili­­mon ; seziunea Sinodului de primăvară, da Ex-ierodiaconul Iosif Teodorescu | cronica politică, de Justus; unul popă din Blaj, da Emil Isac; un plan muscălesc al d-lui Iste­ga, de Ș.; Pentru glorie și franci (scriitorii noștri și Academia) de T. Arghezi; D. lar­ga poet; Regele la Zorleni, etc. Băutorilor apei de Vichy Există pentru apele, minerale ca și pentru vinuri o noblețe, cu atît mai respectată la cele dintîî, cu cit este Întemeiată pe proprie­tățile lor și pe binefacerile aduse suferinși­­lor: din acest punct de vedere Vichy este privilegiată, fiindcă celebrele izvoare ale statului francez. Celestins, Grande Grille și Hopital sunt universal cunoscute. Trebuie to­tuși să semnalăm o fraudă destul de fre­­qventă, care conziată în a da o apă oarecare într’o sticlă cu etichetă asemănătoare, în lo­cul apei de Vichy adevărate. De aceia per­soanele cari se îngrijesc de sănătatea lor trebuesc să aibe grijă de a cere anume: Vi­­chy-Célestins sau Vichy-Grille, sau Vichy- Hopital și de a observa ca pe gîtul sticlei să fie un cerc albastru cu Vichy-Elat, impri­mat cu garanție de autenticitate. Se găsește în sticle mari și mici la toate restaurantele, magazinele de coloniale, dro­­guerii și farmacii. ________ TIMPUL Vineri, 8 Iunie în țară.­ Timpul se menține relativ tot răcoros în toată țara, dar mai ales la nordul Moldovei și la munte unde pe alocuri ter­mometrul nu a atins în cursul zilei nici 20 grade; în partea vestică este mai cald. Eri după amiază a plouat în vestul țarei, iar astăzi dimineață a început, în unele locali­tăți din județele Ilfov, Vlașca și Ialomița. Temperatura a fost cuprinsă între 30 grade ziua la T.-Severin și 7 grade noaptea la Ma­­mornița, Dorohoi și Huși. Presiunea atmos­ferică a descrescut cu 2 la 3 mm și este în mijlociu către 759 mm. * In Europa la 7 Iunie.­ Presiunea atmo­sferică s’a coborît pretutindeni afară de nordul Rusiei și în Franța unde din contra a mai crescut. Presiunea înaltă, peste 765 mm., ocupă partea dela vest și sud-vest a Europei (Ile d’Aix 7688 mm.), iar cea joasă centrul Rusiei (Moscova 7.537 mm). A plouat pe alocuri pretutindeni afară de Italia. Tem­peratura staționară. ----------------------##----------------------­Se arendează îToșie Județul C­ovurlui, 804 hectare, regiunea I-a—8 kilometri de Galați, de a 23 Aprilie 1914. A se adresa la d. WocMt Iconman, Bulevardul Pake­r Ocularium Primul Institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea și procu­rarea de OCHELARI sub direcțiunea științifică a d-lui d­r. George D. Flicher Str. Doamnei 27—Ttlelon 21I­ Consultab­ui fără plată numai pentru ale­gerea ochelarilor cari, se cumpără la Ocu­larium și in căzui­­ te normale, adică ta­nce­­anu este­­ levoe de o examinare mat­­ non tun­­gală ae l/t oră. ____ BANCA și SCHIMB H­ UNKELS București, Str. Lipscani Ho. 10 Foni Falat Bacla Romania prăvălia Ho. 1, In alt., Cu­rsul pe mina de 9 Iunie CEEEȚI „REVISTA MODEI“ 4 i 4 , 40. Etnii autori. ISOSmi. Renta internă Oblig. Om. lytitfftl . IUL d­omanil­ Bonuri Rurale. Ser. iunc. rurale . * orb. B. . . - sași Ac. B. Națională . „ Agricolă „ . rura tm. „ B-ca Roman. Cor. vaL austr. Mărci germane tanc. franceze „ italiene „ rubl. hîrtii CumpărVind 93 94 91 103 98 103 102 93 101 99 5580 675 1605 805 105 124 100 100 266­­ 93 25 50 94 85 25 e1 75 25 103 75 _ 98 50 - 103 25 40 102 65­­ 93 50 75 102 25 75 100 25­­ 6600 — 1 685 25 461> _­­15 - 106 — 125 — SO, ul -101 —­­ 269 — V,li ei. 5 / 9 /o FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA(1­42) HAIDUCUL IANCU JIANU VOEVODUL CODRILOR -Mare roman original de senzație, după hrisoave și documente vechi de GH. FRUNZA , ---------șuții---------­ PARTEA I ■ Tinerețea lui lancsa Jianu­ — Ce faci, șopti Udrea luîndu-1 la o par­te, are să dea de știre la tact și ne găsește potera. — N’are să ajungă, fii pe pace. Lupii stau la pîndă. Caii fură deshămați pe cînd Antonia fu transportată pe brațe, în pădure. — Să vă lăsați ciubotele și mondirii pe drum, că de rest au ei grijă lupii! zise Ursu rîzînd în urma celor doi pâli­ari care se deportau In goana cailor. CAP. 29 — Ce vînt Doamne ! Ce năprasnică fur­tună. N’o să ne mai putem mișca de aci, zise bătrâna Sima Gâlășescu către fiica ei Sultănica. Ne-a apucat iarna cea grozavă aci și voi duce în zadar dorul Bucureștiului.. — Văd și eu mamă că am greșit aștep­­tând sfîrșitul lucrului meu de astă vară. Scoarțele sunt gata și fotele de fir, dar ne folos dacă nu ne putem mișca de aci. Vorbind, Sultănica se depărtă de lungă sobă privind geamurile spline de ghivece cu trandafiri și mușcate înflorite. — Iată cui se pare bine că am rămas noi aci, zise fata zîmbind. Ce s’ar fi făcut ele săracele numai cu bătrîna Casandra aci ? —­ Se cunoaște că nu țî-aft ești încă mă­­selile de minte, răspunse mam­a ei necă­jită. Parcă că în București n'aveai flori des­tule. Să stăm noi aci cînd la curtea domnea­scă sunt petreceri mărețe și vine lume du­pă lume să vadă mindrelele de fete jucind. Domnița Ralu are să fie chiar supărată pe tine că ți-a scris de două ori să pof­tești la dinsa și tu țineai morțiș să ispră­vești scoarțele, pare că din Stambul și ure­­chia nu-s destul de frumoase. — Dar nu-s romînești și nu-s țesute de mine, răspunse fata rîzînd. Lasă mamă că plecăm de Crăciun și facem bobotează la curte în rînd cu domnițele. Casandra aduse sfeșnicile cu luminărî de ceară fabricate în casă, aprinse focul mai bine și întrebă pe stăpîna ce mai avea de făcut. — Să te urci pe cuptor și să dormi, răs­punse Sima necăjită. Nu mai avem ce face, e vremea odhnitului, că mîine sînt destule de făcut. Fulgii din cămară trebuesc puși la aer și lîna cea spălată s'o dai fetelor la pieptănat. Dacă stăm aci, cel puțin să facem un spor. — Și furca mea nu mai are ce îmbrăcat zise Sultănica, trăgînd perdelele după flo­rile învoalte. Să pregătești caerele ce mai sînt, că mîine­le dau gata. Cînd fusul se ’nvîrte gîndul zboară mai ușor și n’auzi urletul vîntului pe casă. — Ce vînt cuconiță, dar urlă și lupii. Azi au tabărît doi lupi în staulul de vite. De nu era Andrei cu inimă, îl mîncau și pe el. A încălecat pe lup și Ta ținut de urechi pînă au alergat văcarii. A fost un urlet și o gălăgie de... — Dar ce s’aude ? zise bătrîna Sima. Par’­că bate cineva la porți. — Doamne de n’ar fi hoții, zise Casan­dra închinindu-se. De cum se înpotează, eu duc grijă. Sultănica luînd scurteica din cui voi să plece, mam­a ei o însoți îngrijorată. Un argat se ivi la ușa saie­ îmbrăcat în cojoc ca un urs. — Constă niște călători la poartă. Unul din ei zice că­ e bolnav, au rătăcid drumul. — Să se ducă în sat, zise bătrîna. — De ce să-l alungim mamă, loc avem destul. E păcat, pe vreme de noapte. — I-ai văzut? Ce fel de oameni sunt ? — Par a fi român­, au cai frumoși, zise argatul. — Să intre, dacă e bolnav. Tu Casandra să faci repede focul în odaia din fund. Mîn­­care este, sâ-I primim, rș. Zgomotul in curte se potoli curtnd. Cu­coanele nu eșiră să vază cine a sosit. Pe fereastră Sultănica văzu patru călăreți, dar nu putut distinge nici fața, nici portul nici unuia Casandra veni mai târziu cu lemne și spuse că era un boer cu trei argați dintre care unul țigan foarte isteț și purtat prin lume. Boemi era bolnav, tremura și nu putea sta în picioare. Cam făcut cald și i-am adus vin fiert cu izmă, poate s’o liniști și pleacă dimi­neață. Argații lui s’au culcat în grajd. Sunt oameni de ispravă și foarte ciopliți. Sultănica în zori fu în picioare. Toată noaptea nu avusese odihnă. Se furișă din odețe la bucătărie unde bătrîna Casandra conducea gospodăria cu alte două roabe mai tinere. — Au plecat străinii ? zise ea încet așe­­zîndu-se pe banca de lîngă vatră. — Boerul străin e bolnav rau, țiganul lui plînge pe lîngă casă ca o femee. Mi-e frică să nu aibă ceva mai räu decît răceala. Azi noapte a fost zarvă în odaie. Andrei spune că i-au scos plumbii din vre-o rană, fiindcă la văzut pe țigan plin de sînge. — Atunci să-I dai pînze de in și sticla cu uleiu de sunătoare. Mîncare faci multă azi. Țiganca răse privindu-și stăpîna cu ochii șireți. -4 Argații lui au plecat azi noapte și dacă vrei să-l vezi pe boer, am eu un loc în fi­rida de dincolo... r­ Nu, nu, răspunse Sultănica supărată. De ce să iscodesc, omul. Astfel trecură Cíteva zile, numai cucoana Sima se duse odsta în odaia bolnavului a­­ducindu-i șerbet și pînze curate, căci străi­nul avea o rană in umăr și alta la brațul drept fusese atacat de hoți și rănit. Slugile credeau­ și frica lor de hoți crescu și mai mult. N'ar mai fi primit nici pe Dumnezeu­ în puterea noptei. Sultănica văzu pe rănit într'o zi pe cînd așeza bumbacul cu țevi în cămăruța cu fe­reastra cea tainică. II văzu șezînd pe scaun și citind. Era tî­­năr cu făra smeadă, cu părul lung și ne­gru. Un fior o străbătu privind profilul e­nergic și frumos al oaspelui. Nu mai văzuse ea cîndva această figură semeață și frumoasă ? Nu era cel care le-a condus o bucată de drum pe cînd se aflau pe drum spre co­nacul d-nei Zîmniceanu ? — De ar da Dumnezeu să nu fie el, zise fata oftînd. Un haiduc e ursit petrel și o­­mul acesta e prea mîndru și frumos ca să moară în spînzurătoare. Alexe țiganul (căci el și Jianu erau cei cari locuiau în casa bătrînei Gălășeasca, nu bănuia că cineva ghicise cine erau,), se perinda prin curte și prin camera stăpinu­­lui sau, aducîndu-i cele necesare. Se apropiau sărbătorile Crăciunului și stăpîna casei făcea pregătiri de plecare în capitala țărei. Oaspete ei, Marin Craioveanu, era mult mai bine. El mulțumea în cuvinte alese, bătrînel cucoane pentru bunătatea ce avu­sese cu dînsul. Era palid și slab dar se bizuia să plece acasă, măcar că Alaxe se arăta foarte îngrijat și trist. Unde să se ducă ? Povestea cu hoții fu­sese bine născocită. Adevărul era că potera dăduse peste ascunzișul lor, aduși de cio­­hodar Kiriazi drept mulțumire că a fost scăpat de lupi în noaptea cînd răpise pe Antonia. Jianu sosit în zori luă parte la luptă și fu urmărit de poteră două zile. Cînd Jianu căutase adăpost la schitul Surpatele găsi acolo pe Alexe cu Ileana Golfipeanu ce se răcise pe drum și era pe moarte. Acolo află tristul adevăr pe care Alexe i-l p«­fnr în inf timpul ca sfi nu-I mai ațîțe ura și durerea.­ui a lui Jianu, murise fără sft­«! vie în minți.­ ­Va urma* -------------------------------------------------­ it

Next