Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)
1912-06-10 / nr. 2968
! Inginer megestie și electrician cu studii academice, bun constructor, activ și întreprinzător, cântă post, fabrică metalurgică sau biurou tehnic. Pretențiuni modeste. A se adresa în scris sub „inginer 1912“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder , Co. București. De vânzare prin licitație în ziua de 11 Iunie a. c.a Trib. notariat No. 2890 912 imobilul din B-dul Schitu Magurean No. 30 și cu altă fațadă in Știrbei Vodă No. 51 suprafața totală de 931 m. p. Licitația începe de la 53.731. Al doilea concurs de premii GUDOn do. 9 Pentru a lua parte la tragerea premiilor , DIMINETEI *, care va avea loc în ziua de 10 Iulie a. c. A se ține și păstra zilnic, apoi a se trimite odată într’un pachet, Administrației, negreșit intre l—10 Iulie a. c. _______________fi 'muralii imimfili [i iii] — I acorda la primii in WMŰ de abonați limned iinitu B el fiind în totul rambursat prin obiecte de o egală valoare și anume: I ============ mmmmn pe un m 8 ■ pot căpăta, după alegere, unul din obiectele ce urmează : Cum vor proceda d-nii abonai: l) Abonații din Capitală, odată cu achitarea abonamentului care este dat Lei 20 pe an, Lei ti pe 6 Iunii, vor căpăta un Bon cu care vor ridica de la magazinul respectiv obiectul ce-și vor alege, ori vor căpăta obiectul in natură, și in acelaș moment, dacă el se va găsi depositat la noi. ( 2) Abonații din provincie, odată cu costul abonamentului, ne vor arăta cu care obiect vor să-și ramburseze abonamentul și noi îl vom expedia rambursînd numai ambalagiul și transportul. — 3) Pentru străinătate nu se rambursează decit prețul de Lei 20 pe un an. Lei 11 pe 6 luni. Costul abonamentelor rambursat, nu se poate înainta din provincie, prin mandat poștal, iar pentru Capitală abonamentul se poate plăti la ghișeurile din Palatul „Adeverului“ în fiecare zi, de la orele 9—12 a. m., și de la 3—6 p. m. — De îndată ce numărul de 10.000 de abonați se complectează abonamentul rambursat, un adevărat sacrificiu ce facem pentru cititorii noștri, încetează. ...................................................................................................................................................m. 9 Iiunie 1912 1) O umbreluță de mătase fină cu miner elegant pentru doamnă, furnizată de Fabrica de umbrele Giovani B. Gronda, Strada Șelari. 2) Note muzicale după alegere, din catalogul magazinului de muzică Jean Pedier, Calea Victoriei, No. 54, in valoare de lei 20. 3) O pălărie elegantă de fetru tare, de la casa Chapellerie Arnauld, calea Victoriei, No. 51, marca specială, in valoare de lei 20. 4) Un binoclu de teatru cu 6 lentile, în cutie elegantă de piele, furnizat de Magazinul General de Berlin, calea Victoriei 28. 5) Două slide de șampanie de prima calitate, marca Vicomte de Fresac Château de Montador (Champagne) furnizate de Magazinul General de Berlin, calea Victoriei, 28. 6) O cutie elegantă cu două sticle de parfum superior, din fabrica Camelia, din Paris. 1) O zaharnică decorată de alpaca, argintată și poleită din fabrica „Industria Metalurgică“ Max Frănkel din Brăila. 2) Două perii, una de haine, alta de pălărie, cu capacul argintat și oxidat, din aceiași casă. 3) O icoană a Sft. Marii, pictată pe lemn și îmbrăcată in alpaca în alpaca, argintată, din aceiași fabricațiune. 4)Patru cravate moderne, de mătase, pentru domni, furnizate de Magazinul special de Cravate și lingerie M. Al. Jacobsohn, strada Lipscani No. 78. 5) Note muzicale, după alegere, în valoare de lei 11, din Catalogul editurei Magazinului de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. 7) O cutie cu o sticlă mare de cristal Eau de Cologne Triplex parfumată din fabrica Camelia, din Paris. 8) O cutie cu două sticle de parfum fin și două sticle Eau de Cologne parfumată, idem. 9) Un coșuleț de metal argintat din fabrica ,Industria Metalurgică“ Max Frankel din Brăila. 10) O cutie elegantă cu șease lingurițe de alpaca, argintate și aurite, din aceiași casă. 11) Trei cești de cafea, de alpaca argintate și aurite, cu farfurioarele lor, din aceiași fabricațiune și casă. 12) O tavă de ruol argintată, din aceiași fabricațiune și casă. 13) Un serviciu pentru ouă, compus din două bucăți, cu tavă, idem. 14) O fructieră de metal, argintată, din aceiași casă și fabricațiune. 15) O candelă mare de metal argintat din aceiași casă și fabricațiune. 6) O candelă de metal argintat, de la casa „Industria Metalurgică“, Max Frănkel din Brăila. 7) Una sticlă Champagne de prim calitate, marca Vicomte de Fresnc Château de Montador (Champagne), furnizată de Magazinul General de Berlin calea Victoriei No. 28. 8) Una sachoche (geantă) elegantă de piele, în negru ori în culori, cu miner de piele ori șnur de mătase, de la Magazinul General de Berlin din calea Victoriei No. 28. 9) Trio Cleo, o cutie elegantă, cu un borcan de cremă, un săpun și o cutie de pudră, marca Cleo, precum și două flacoane sau de toalete Cleo, furnizată de farmacia Chihăescu, calea Victoriei 75. ABONAȚII PE ȘASE LUNI pot căpăta, după alegere, unul din obiectele ce urmează: l DIMINEAȚA Consiliul comunal din Iașî — OBINDUIREA UNEI ANCHETE IN PRIVINȚA ACUZAȚIILOR CONTRA PRIMULUI AJUTOR RE PRIMAR — ■IAȘI, 8 lunii?. — Se știe că ziarul liberal „Mișcarea1’ din localitate a denunțat lipsa lemnăriilor ce au fost întrebuințate cu prilejul serbărilor jubiliare ale Universitaței locale.. Ziarul liberal afirmase că culpabilul ar fi d. Stamatiu, primul ajutor de primar. Ziarul guvernamental ..Evenimentul“ a răspuns la aceasta, afirmînd că toată lemnăria a fost întrebuiințată, în scop de edilitate, cu procese-verbale în regulă și că d. Stamatiu e mai presus de orice bănuială. Chestiunea aceasta a vemit azi în discuția consiliului comunal. După ce consilierii au avut o consfătuire în ședință secretă, s'a declarat apoi ședința publică. D. consilier comunal Enea, amintind denunțul din ziairull liberal, cere părerea primarului în această privință. D. Gh. Botez, primar orașultui, luînd cuvîntul, spune că nu trebue pusă crizare multită i pe cele arătate de ziairull liberal, cunoscînidui-se animozitățile politice ce domnesc în localitate. Din apuzațiille aduse de ziarul liberal, sfiind dea dinții în care ,se spune că primarul a retras primului său autor delegațiiunea de a conduce lucrările pentru decorarea orașului cu prilejul serbărilor dezvelitea monumentului Cuza-Vodă, aceasta este o neexactitate. a spus d Botez, deoarece n’a retras nici o delegațiune pentru bunul motiv că n’a dat-o, lucrările fiind conduse de către o comisiune specială. Primarul spune că cu mîndrie declară că întotdeauna administrațiii partidului conservator au fost cinstite, pe cînd liberalii au introdus corupția și necinstea în administrații. La conservatori s’a văzut ,pe Lascar Gatargi intrînd în politică avînd avere și pateu ,moșii și murind sărac. Numai la liberalii se văd oameni ori cu pantalonii de dzil și astăzi milionari. Revenind la chestiune, primarul spune că nu se opune dacă consiliul cere o anchetă, pentru a descoperi adevărul, căci se poate ca umil să se fi folosit de încrederea administrații comunale. D. dr Cosmovici, luînd cuvântul, își asumă întreaga răspundere, spunînd că d. Stamintiu n’a avut nici un amestec, deoarece dusa a ordonat întrebuințarea acestor semne. D. dr. Cosmovici bănuește pe unii funcționari ai comunei de a fi dat aceste informații ziarului liberal: „Să căutăm, spune d-sa, să descoperim pe acești funcționari. Am prins pe unii furtnd la primărie și i-am iertat. Dar de astă dată să nu-i mai iertăm“. D. dr. Cosmovici propune ,numirea unei anchete. v . Consiliul aprobă, și sunt numiți In comisiunea de anchetă d-nnl consilieri Dimache, Brandea și Enea. * Printre funcționarii comunalii domnește o vie nemulțumire din cauza acuzațiilor ridicate împotriva lor de către d. dir. Cosmovici trebuia să precizeze nume, iar nu să lase prilej a se bănui cinstea tuturor._Dan. —-----------**-----------— Activitatea Cassei Centrale A MES £ BIILOR Casa centrală a meseriilor a angajat pentru îngrijirea medicală a meseriașilor și muncitorilor de la corporațiunile din Capitală, un număr de 28 de medici, cari pe lîngă vizitarea bolnavilor la domicilii, dar și consultațiuni gratuite muncitorilor și familiilor lor în 6 Case medicale, închiriate de Casa centrală. Aceste case sunt situate astfel : Casa medicală No. 1, str. Costache Mărtinescu 14. Casa medicală No. 2, calea Moșilor 349. Casa medicală No. 3, str. Orzari 26. Casa medicală No. 4, splaiul Bolintineanu 25 bis. Casa medicală No. 5, str. Isvor 112 bis și Casa medicală centrală, str. Th. Aman 35. Duminică 10 Iunie a. c., se vor inaugura aceste case medicale. Vor participa la inaugurare d. ministru Nenițescu, președintele clasei centrale, membrii consiliului de administrație,, directorul general și personalul Casei centrale, medicii corporațiunilor, președinții corporațiunilor și al breslelor cu comitetele și drapelele respective. Solemnitatea se vă începe la orele 10 a. m. cu un serviciu religios, oficiat în localul Casei medicale, centrale din str. Th. Aman 35, după care va urma vizitarea celorlalte case medicale. închiderea magazinelor la 8 seara Printre patronii magazinelor de Încălțăminte din Capitală s’a încheiat o convenție ca pe timpul verei magazinele să fie Închise la orele 8 seara. In acest scop au semnat următoarea DECLARAȚIUNE „Subsemnații patroni al magazinelor de încățăminte de lux și pielărie, de comun acord, declarăm că vom închide magazinele la orele 8 seara cu începere dela 11 Iunie pînă la 1 Septembrie a. c. exceptîndu-se Símbătă seara și ajunul sărbătorilor“. Grigore Alexandrescu, str. Covaci colț cu Șepcari, C-tinescu, Niculescu et Minescu, Piața Sf. Anton 3; Gheorghe Stelniceanu, str. Covaci No. 24; N. Mărășescu, str. Șepcari No. 14; Abr. Krakauer, str. Covaci 15; Cooperativa Progresul, str. Covaci 11; S. Salliman, strada Carol 64; etc. etc. ----------------**--------------- Inscenarii poliției Om Ploești — ARESTAREA UNUI MUNCITOR — PLOEȘTI, 8 Iunie. — Poliția pentru a împiedeca greva de la fabrica Uznele metalurgice, a căutat să găsească instigatori ai acestei greve. Șorțul a căzut asupra muncitorului Ispas Iorgulescu. Acesta, victimă a înscenărilor polițienești a fost înaintat parchetului care l’a depus în arestul perventiv. Arestarea aceasta a produs o mare îndîrjire în rîndurile muncitorilor ploeșteni, cari sînt hotărîți să înceapă o energică mișcare pentru liberarea muncitorului arestat pe nedrept. — Stavăr. ----------------- *--------------- Incendiul din Botoșani BOTOȘANI, 8 Iunie. — Aseară la orele V, an incendiu a consumat magazinul de sticlărie al d-li Kestebaum din calea Națională, în fața bisericei-catedrale Uspenia. Magazinul era neasigurat. Pagubele sunt mari.—Constan. Congresul profesărilor de geografe — BANCHETUL DE ÎNCHIDERE — CÂMPULUNG, 8 Iunie. — Congresul profesorilor de geografie s’a închis aseară. La oreile 9, a avut loc în restaurantul Carpați un bamichiet dat de membrii corpului didactic local în onoarea congresiștilor. Banchetul prezidat de d. S. Mehedinți a fost foarte animat și a ținut pînă la orele 12 noaptea. Azi dimineața congresiștii au plecat în escursiune la Dimbovicioara, iar cu trenul de seara, au părăsit orașul. Cor. ----------------------* *---------------------- Duminică 10 Iunie 1912 A apărut „Facla" cu următorul tunar : Colectiviștii printre muncitori, de Eu. Argin; Oficializarea d-lui Iorga, de Al. Filimon ; seziunea Sinodului de primăvară, da Ex-ierodiaconul Iosif Teodorescu | cronica politică, de Justus; unul popă din Blaj, da Emil Isac; un plan muscălesc al d-lui Istega, de Ș.; Pentru glorie și franci (scriitorii noștri și Academia) de T. Arghezi; D. larga poet; Regele la Zorleni, etc. Băutorilor apei de Vichy Există pentru apele, minerale ca și pentru vinuri o noblețe, cu atît mai respectată la cele dintîî, cu cit este Întemeiată pe proprietățile lor și pe binefacerile aduse suferinșilor: din acest punct de vedere Vichy este privilegiată, fiindcă celebrele izvoare ale statului francez. Celestins, Grande Grille și Hopital sunt universal cunoscute. Trebuie totuși să semnalăm o fraudă destul de freqventă, care conziată în a da o apă oarecare într’o sticlă cu etichetă asemănătoare, în locul apei de Vichy adevărate. De aceia persoanele cari se îngrijesc de sănătatea lor trebuesc să aibe grijă de a cere anume: Vichy-Célestins sau Vichy-Grille, sau Vichy- Hopital și de a observa ca pe gîtul sticlei să fie un cerc albastru cu Vichy-Elat, imprimat cu garanție de autenticitate. Se găsește în sticle mari și mici la toate restaurantele, magazinele de coloniale, droguerii și farmacii. ________ TIMPUL Vineri, 8 Iunie în țară. Timpul se menține relativ tot răcoros în toată țara, dar mai ales la nordul Moldovei și la munte unde pe alocuri termometrul nu a atins în cursul zilei nici 20 grade; în partea vestică este mai cald. Eri după amiază a plouat în vestul țarei, iar astăzi dimineață a început, în unele localități din județele Ilfov, Vlașca și Ialomița. Temperatura a fost cuprinsă între 30 grade ziua la T.-Severin și 7 grade noaptea la Mamornița, Dorohoi și Huși. Presiunea atmosferică a descrescut cu 2 la 3 mm și este în mijlociu către 759 mm. * In Europa la 7 Iunie. Presiunea atmosferică s’a coborît pretutindeni afară de nordul Rusiei și în Franța unde din contra a mai crescut. Presiunea înaltă, peste 765 mm., ocupă partea dela vest și sud-vest a Europei (Ile d’Aix 7688 mm.), iar cea joasă centrul Rusiei (Moscova 7.537 mm). A plouat pe alocuri pretutindeni afară de Italia. Temperatura staționară. ----------------------##----------------------Se arendează îToșie Județul Covurlui, 804 hectare, regiunea I-a—8 kilometri de Galați, de a 23 Aprilie 1914. A se adresa la d. WocMt Iconman, Bulevardul Paker Ocularium Primul Institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea și procurarea de OCHELARI sub direcțiunea științifică a d-lui dr. George D. Flicher Str. Doamnei 27—Ttlelon 21I Consultabui fără plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpără la Ocularium și in căzui te normale, adică tanceanu este levoe de o examinare mat non tungală ae l/t oră. ____ BANCA și SCHIMB H UNKELS București, Str. Lipscani Ho. 10 Foni Falat Bacla Romania prăvălia Ho. 1, In alt., Cursul pe mina de 9 Iunie CEEEȚI „REVISTA MODEI“ 4 i 4 , 40. Etnii autori. ISOSmi. Renta internă Oblig. Om. lytitfftl . IUL domanil Bonuri Rurale. Ser. iunc. rurale . * orb. B. . . - sași Ac. B. Națională . „ Agricolă „ . rura tm. „ B-ca Roman. Cor. vaL austr. Mărci germane tanc. franceze „ italiene „ rubl. hîrtii CumpărVind 93 94 91 103 98 103 102 93 101 99 5580 675 1605 805 105 124 100 100 266 93 25 50 94 85 25 e1 75 25 103 75 _ 98 50 - 103 25 40 102 65 93 50 75 102 25 75 100 25 6600 — 1 685 25 461> _15 - 106 — 125 — SO, ul -101 — 269 — V,li ei. 5 / 9 /o FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA(142) HAIDUCUL IANCU JIANU VOEVODUL CODRILOR -Mare roman original de senzație, după hrisoave și documente vechi de GH. FRUNZA , ---------șuții--------- PARTEA I ■ Tinerețea lui lancsa Jianu — Ce faci, șopti Udrea luîndu-1 la o parte, are să dea de știre la tact și ne găsește potera. — N’are să ajungă, fii pe pace. Lupii stau la pîndă. Caii fură deshămați pe cînd Antonia fu transportată pe brațe, în pădure. — Să vă lăsați ciubotele și mondirii pe drum, că de rest au ei grijă lupii! zise Ursu rîzînd în urma celor doi pâliari care se deportau In goana cailor. CAP. 29 — Ce vînt Doamne ! Ce năprasnică furtună. N’o să ne mai putem mișca de aci, zise bătrâna Sima Gâlășescu către fiica ei Sultănica. Ne-a apucat iarna cea grozavă aci și voi duce în zadar dorul Bucureștiului.. — Văd și eu mamă că am greșit așteptând sfîrșitul lucrului meu de astă vară. Scoarțele sunt gata și fotele de fir, dar ne folos dacă nu ne putem mișca de aci. Vorbind, Sultănica se depărtă de lungă sobă privind geamurile spline de ghivece cu trandafiri și mușcate înflorite. — Iată cui se pare bine că am rămas noi aci, zise fata zîmbind. Ce s’ar fi făcut ele săracele numai cu bătrîna Casandra aci ? — Se cunoaște că nu țî-aft ești încă măselile de minte, răspunse mama ei necăjită. Parcă că în București n'aveai flori destule. Să stăm noi aci cînd la curtea domnească sunt petreceri mărețe și vine lume după lume să vadă mindrelele de fete jucind. Domnița Ralu are să fie chiar supărată pe tine că ți-a scris de două ori să poftești la dinsa și tu țineai morțiș să isprăvești scoarțele, pare că din Stambul și urechia nu-s destul de frumoase. — Dar nu-s romînești și nu-s țesute de mine, răspunse fata rîzînd. Lasă mamă că plecăm de Crăciun și facem bobotează la curte în rînd cu domnițele. Casandra aduse sfeșnicile cu luminărî de ceară fabricate în casă, aprinse focul mai bine și întrebă pe stăpîna ce mai avea de făcut. — Să te urci pe cuptor și să dormi, răspunse Sima necăjită. Nu mai avem ce face, e vremea odhnitului, că mîine sînt destule de făcut. Fulgii din cămară trebuesc puși la aer și lîna cea spălată s'o dai fetelor la pieptănat. Dacă stăm aci, cel puțin să facem un spor. — Și furca mea nu mai are ce îmbrăcat zise Sultănica, trăgînd perdelele după florile învoalte. Să pregătești caerele ce mai sînt, că mîinele dau gata. Cînd fusul se ’nvîrte gîndul zboară mai ușor și n’auzi urletul vîntului pe casă. — Ce vînt cuconiță, dar urlă și lupii. Azi au tabărît doi lupi în staulul de vite. De nu era Andrei cu inimă, îl mîncau și pe el. A încălecat pe lup și Ta ținut de urechi pînă au alergat văcarii. A fost un urlet și o gălăgie de... — Dar ce s’aude ? zise bătrîna Sima. Par’că bate cineva la porți. — Doamne de n’ar fi hoții, zise Casandra închinindu-se. De cum se înpotează, eu duc grijă. Sultănica luînd scurteica din cui voi să plece, mama ei o însoți îngrijorată. Un argat se ivi la ușa saie îmbrăcat în cojoc ca un urs. — Constă niște călători la poartă. Unul din ei zice că e bolnav, au rătăcid drumul. — Să se ducă în sat, zise bătrîna. — De ce să-l alungim mamă, loc avem destul. E păcat, pe vreme de noapte. — I-ai văzut? Ce fel de oameni sunt ? — Par a fi român, au cai frumoși, zise argatul. — Să intre, dacă e bolnav. Tu Casandra să faci repede focul în odaia din fund. Mîncare este, sâ-I primim, rș. Zgomotul in curte se potoli curtnd. Cucoanele nu eșiră să vază cine a sosit. Pe fereastră Sultănica văzu patru călăreți, dar nu putut distinge nici fața, nici portul nici unuia Casandra veni mai târziu cu lemne și spuse că era un boer cu trei argați dintre care unul țigan foarte isteț și purtat prin lume. Boemi era bolnav, tremura și nu putea sta în picioare. Cam făcut cald și i-am adus vin fiert cu izmă, poate s’o liniști și pleacă dimineață. Argații lui s’au culcat în grajd. Sunt oameni de ispravă și foarte ciopliți. Sultănica în zori fu în picioare. Toată noaptea nu avusese odihnă. Se furișă din odețe la bucătărie unde bătrîna Casandra conducea gospodăria cu alte două roabe mai tinere. — Au plecat străinii ? zise ea încet așezîndu-se pe banca de lîngă vatră. — Boerul străin e bolnav rau, țiganul lui plînge pe lîngă casă ca o femee. Mi-e frică să nu aibă ceva mai räu decît răceala. Azi noapte a fost zarvă în odaie. Andrei spune că i-au scos plumbii din vre-o rană, fiindcă la văzut pe țigan plin de sînge. — Atunci să-I dai pînze de in și sticla cu uleiu de sunătoare. Mîncare faci multă azi. Țiganca răse privindu-și stăpîna cu ochii șireți. -4 Argații lui au plecat azi noapte și dacă vrei să-l vezi pe boer, am eu un loc în firida de dincolo... r Nu, nu, răspunse Sultănica supărată. De ce să iscodesc, omul. Astfel trecură Cíteva zile, numai cucoana Sima se duse odsta în odaia bolnavului aducindu-i șerbet și pînze curate, căci străinul avea o rană in umăr și alta la brațul drept fusese atacat de hoți și rănit. Slugile credeau și frica lor de hoți crescu și mai mult. N'ar mai fi primit nici pe Dumnezeu în puterea noptei. Sultănica văzu pe rănit într'o zi pe cînd așeza bumbacul cu țevi în cămăruța cu fereastra cea tainică. II văzu șezînd pe scaun și citind. Era tînăr cu făra smeadă, cu părul lung și negru. Un fior o străbătu privind profilul energic și frumos al oaspelui. Nu mai văzuse ea cîndva această figură semeață și frumoasă ? Nu era cel care le-a condus o bucată de drum pe cînd se aflau pe drum spre conacul d-nei Zîmniceanu ? — De ar da Dumnezeu să nu fie el, zise fata oftînd. Un haiduc e ursit petrel și omul acesta e prea mîndru și frumos ca să moară în spînzurătoare. Alexe țiganul (căci el și Jianu erau cei cari locuiau în casa bătrînei Gălășeasca, nu bănuia că cineva ghicise cine erau,), se perinda prin curte și prin camera stăpinului sau, aducîndu-i cele necesare. Se apropiau sărbătorile Crăciunului și stăpîna casei făcea pregătiri de plecare în capitala țărei. Oaspete ei, Marin Craioveanu, era mult mai bine. El mulțumea în cuvinte alese, bătrînel cucoane pentru bunătatea ce avusese cu dînsul. Era palid și slab dar se bizuia să plece acasă, măcar că Alaxe se arăta foarte îngrijat și trist. Unde să se ducă ? Povestea cu hoții fusese bine născocită. Adevărul era că potera dăduse peste ascunzișul lor, aduși de ciohodar Kiriazi drept mulțumire că a fost scăpat de lupi în noaptea cînd răpise pe Antonia. Jianu sosit în zori luă parte la luptă și fu urmărit de poteră două zile. Cînd Jianu căutase adăpost la schitul Surpatele găsi acolo pe Alexe cu Ileana Golfipeanu ce se răcise pe drum și era pe moarte. Acolo află tristul adevăr pe care Alexe i-l p«fnr în inf timpul ca sfi nu-I mai ațîțe ura și durerea.ui a lui Jianu, murise fără sft«! vie în minți. Va urma* ------------------------------------------------- it