Dimineaţa, noiembrie 1912 (Anul 9, nr. 3112-3141)
1912-11-26 / nr. 3137
akul IX. — Wo. 3137 1 PUBLICITATEA 1k CONCEDATA exclusiv # AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Strada Doamnei No 8, Etaj I.—Teleton 16-8~10-12 PAGINI cele din urma știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Blurourile ziarului: Str. Sărindar No. îl. — București * IBOHARESTE CU PREMII: I Cn an Let 30.— O înot 1*«! 11 ra • luni tei 6.— ■ Pontra iMîn Matr prețul «" Malin telefon"« linii 1 No.t 14/10; 04/73; 14/0% 12/40 Db cb n’avEin Increflsre în noi înșine ? V jf_WONSTRU OZT A TEA HA«; viii-uimiau mincimi cu* DIALEE CAUZA — De cind ați repurtat bulgarii întîia victorie contra turcilor în actualul războiul, se observă la noi o adevărată descurajare, o teamă de viitor care nu se poate ascunde! Mărirea Bulgariei, victoriile vecinilor noștri dela sud ne neliniștesc și ne înspăinîntă, s pare că înălțarea vecinilor noștri ar însemna umilirea și îngenunchiarea noastră Profesorul universitar Bazilescu scria chiar zilele trecute că „o Bulgarie mărită, fără ca Romînia să obile compensații. Înseamnă peirea noastră“, iar cunoscutul om politic d. C Banu, mărturisia cu multă mîhnire prin revista ,,Flacăra“: „Da, eu mă tem de o Bulgarie mărită S’ar părea că ptnă astăzi noi nu ne-am bizuit decit pe slăbiciunea vecinilor noștri, că întreaga noastră existentă depindea numai de această slăbiciune a celor ce ne înconjurați, că suntem un popor istovit, stors de vlagă, lipsit de entuziasm și incapabil de ideal, pe care orice primejdie îi înspăimîntă, care nu mai simte în sine puterea de a trăi. Cauza acestei lipse de încredere în propriile noastre puteri stă numai în monstruozitatea stărilor noastre sociale. Sîntem singura țară din lume în care un milion de țărani (socotind niupaî capii de familie) stăpînesc mai puțin de trei milioane de hectare pămînti, în vreme ce numai o mie de mari proprietarî stăpînesc mai mult de patru milioane hectare. In adevăr după o ultimă statistică rezultă că 1.015.302 țărani stăpînesc 3.319 695 h. a., adică în medie cite 3,27 h a. pe cînd 1.503 mari proprietari au 3.001 473 h a. adică în medie cite 1920,33 h. a. de om. Adăugînd apoi la cifra de 3.001.473 ha. — in care nu se cuprind decît pămînturile de muncă — și pădurile în întindere de vreun milion 200.000 h. a., vedem că deabia o mie de mari proprietari stăpînesc peste patru milioane de hectare. Sîntem deci singura țară din lume în care disproporția dintre averi e așa de înspăimîntătoare, sîntem singurul stat în care o mie de inși stăpînesc mai mult decît stăpînesc un milion de țărani. în asta stă slăbiciunea noastră cea mare și de aceea ne temem așa de grozav de o Bulgarie mărită. Și cum nu ne-am teme noi cu relațiile noastre sociale monstruoase de o țară, care nu are mare proprietate, dar are o țărănime plină de conștiință națională: care la o populație de trei milioane și jumătate de locuitori are 4720 de școli primare, pe cînd Rominia la cinci milioane și jumătate de locuitori are de abia 4040 școli, cînd numărul elevilor în Bulgaria e de 300.000 pe cînd în Romînia e deabia de 320.000, cînd în Bulgaria sînt 98 de școlari la mia de locuitori, pe cînd în Romînia la o mie de locuitori de abia 52 de copii frecventează școlile ?Sînt atîtea constatări cari întristează și îngrozesc pe cei ce se gândesc la viitorul acest ei târî. Nu mărirea Bulgariei e pericolul cel mare pentru noi, ci disproporția extraordinară între proprietatea mare și proprietate, mică, stăpînirea pământului acestei țâri de o mie de oameni ti vreme ce milioane de țărani se sting în sărăcie, lipsiți de păminte de lumină și de conștiința cetățenească. O țară nu se poate niciodată bizui pe o mie de latifundiari stăpînind fiecare mai mult de patru mii de h. a., pe cînd milioanele de țărani n'au nici pămînt de casă. In zilele astea turburi îmbîcsite de praf de pușcă și de singe, gindindume la victoriile vecinior pe cari îi credeam așa fie slabi la pretențiile noastre și la războiul de mîine nu putem să nu ne amintim și de raporturile noastre, sociale anormale, și monstruoase, de împărțirea nedreaptă a pămîntulii și de‘sărăcia și întunericul' în cari se zbate cea mai mare parte a populațiunei acestei tari. AL FiUpessn # Lam 2® Noembríe 1913 Cucerirea Hirkiîisei Independența Albaniei Fumătorii Albanezii au fost totdeauna geloși de independența lor și tot trecutul lor e plin de jertfe sângeroase, de lupte pentru a-și asigura independența. Skender-Bey între anii 1442— 1486 a scuturat jugul turcesc sub care căzuse Albania în timpul domniei lui Ion Kastriota. De atunci istoria Albaniei nu e decît un ușir neîntrerupt de lupte, iar poporul albanez și-a vărsat sîngele an de an spre a-și recuceri libertatea. La 1821 cînd grecii dau semnalul eteriei, albanezii au fost cei dintîi cari au pus mina pe arme și poetul englez Lord Byron a evitat atunci cu mult entuziasm vitejia albaneză. După lupte glorioase au rămas însă tot. sub stăpînirea turcească deoarece grecii perfizi, vâzîndu-se emancipați, i-au părăsit. In urmaș războiului româno-rusoturc din 1877, conștiința națională se manifestă cu o extraordinară putere la poporul albanez. Văzând ,cu congresul de la Berlin, nu ' ia-in‘ cottsMerauift - ‘ çebe Tile Tei“,'' albanezii înființează „Liga de la Prischend“ și pornesc lupta contra turcilor pe cari i-au hărțuit timp de doi ani de zile. De atunci conștiința națională la poporul albanez izbucnește din ce în ce cu mai multă putere. Au început sâ se gîndească la o cultură albaneză, care să le înlesnească, păstrarea iraționalitateîi lor, au adoptat un alfabet original, au tipărit cele dinții abecedare In limba albaneză ș au făcut sa apară la Constantinopol, revista lunară ,Bessa“ La 1881 comitetul pentru răspândirea culturei nationale printre albanezi, terorizat de turci, fu nevoit să-și mute sediul la București , unde apărură cârti didactice, broșuri, cărți, răspîndite în zeci de mii de exemplare în întreaga Albanie. O influență imensă a avut asupra poporului albanez, broșura poe ului ■Naim bej Frasexi intitulată: Albania, el a fost, ce este și ea va fi. ■“ Broșura--aceasta' ara-.® mece áitatea' de a exista un stat albanez independent. Tot in vremea aceea apar ziare ca: SSdparia (Albania), Skîțretari (Albanezul), BeSsa (Credința), Schipenisa (Steaua Albaniei), Utila (Luminii), Perlîndja e Schipensa (Renașterea Albaniei), etc. Odată cu introducerea regimului sune-turc, albanezii cari sub Adelul narürn, își cuceriseră multe drepturi și se bucurau de favoruri în armată și în însărcinările publice, încep să fie asupriți. Se ordonă dezarmarea generalăl a albanezilor, la care aceștia răspunde cu revoluția. Ei au luptat cu eroism conta armatelor turcești trimise spre a-i pacifica și una , dintre cauzele,, căderea junilor turci de la pu preadost și ostilitatea elementului, albanez. Popor viguros, de.o vechime de mii de ani în Ti drapa, păstrîndu-și limba și obbiceiurile. ‘albanezii — își vor avea, în. curîrd..statuia lor. Un co„..v.a4 la Duranzo mal zilele trecute independența Albaniei și ’ se. .pare .'că toate ' paiten ie sin’ ai spuse a recunoa’ște această idee pe Pider fitfc ’...■' ■'Unt ‘'aîfcsaeîs"’... nu se îmbolnăvesc de holer Așa susține cel puțin savanți: ■M. Wenek într’un raport pe care o reproduce „La Gazette des Hôpitaux". Dr. M. Wenck afirmă ca titanul e cel mai eficace remediu preventiv contra holerei. în timpul ultimei epidemii de holeră, la Hamburg s’a’constatat că nici unuul di’ lucrătorii dela fabrica de țigări n’a fost atins de teribila boală. Mult dintre ei locuiau totuși în case îi cari s’au declarat cazuri de holer-Mai mult decit atlta : în apa. Intrebuințata în fabrica, de țigări forfoteau,microbi holend,și totuși îi nici o țigare nu s’a putut găsi măcar un microb. Dr. M. Wenck a mai constatat că fumul de tutun omoară în mai puțin de cinci minute toți microbii holerici aflați în salivă.'; : - - ■ • Declarațiile din situl Amarai Despre prințul Amatani s’a timp. Se știe că el este funcționar superior în ministerul de comerț și industrie din Petersburg, unde e delegat cu comenzile speciale ale acestui departament și reprezentantul societatei ruse din Odessa pentru navigația de Dunăre. În această calitate prințul Amatuni a fost delegat de societatea de navigație să facă un studio economico-industrial în țările balcanice și Romînia. El și-a început călătoria cu citeva zile înainte de începerea mobilizărilor în Balcani, iar cînd ajunsese în Belgrad, războiul aliaților era declarat. Terminîndu-șî misiunea cu care fusese însărcinat, prințul Amaturi s-a înapoiat la Petersburg, unde fiind solicitat de un redactor al ziarului „Novoe Vremea“ i-a acordat un interview sehițînd situația politică din țările vizitate. Vorbind de Austria, prințul arată că această țară încă de la începutul războiului păstrează o atitudine dubioasă și nu încetează de a se înarma la granița Rusiei. Faptul chiar că Austria a mobilizat nu ne îndreptățește să credem că ea va recurge la războiu, ci mai curînd Austria prin această măsură caută sa facă demonstrații spre a-și putea ajunge anumite scopuri. Interesante sînt părerile ce și-a exprimat prințul Amatumi asupra relațiilor dintre Rominia și Austria, iată ce spune prințul: „Cabinetul din Viena se străduește de mult să atragă în hora austriacă și Romania, dar aceasta nu se decide la un astfel de pas și cu toate relațiile de prietenie existente între cei doi monarhi, pînă azi nu s’a făcut această apropiere. Romînia, după cu sînt informat, se găsește la o răspîntie și nu știe ce drum să apuce — cel spre Austria, sau cel spre tarile balcanice. Trebue să se observe că și Romînia a grămădit forte armate spre granița noastră: „înarmările acestea din Romînia se fac în vederea unor complicatiuni, cari în momentele de față sunt foarte posibile si tot aceleași motive fac ca Europa întreagă să fie cuprinsă de frigurile unui război și general“. Rusia ! și Austro Ungaria Rivalitatea care se manifestă astăzi intra aceste două imperii spune în grea cumpănă soarta întregii Europe. Dintr’un moment In altul ne poate surprinde un războiö între ele, care ar deschide un formidabil mormânt pentru popoarele europene. Prin atitudinea lor în actualul Hizboiu din Balcani, Rusia și Austro-Ungaria spar’că nu caută altceva decit motiv de a se încăe>a între ele ,și de a provoca un măcel general. Una, lucrînd pe sub mină pe îngă aliații din Balcani, iar alta prijinind Turcia, ele vor ajunge a un conflict direct ântre dinseîe t că nu rezolvare nu va putea să ie alta decit calea armelor. ■Diplomația austriacă nu poate ■ teiste ca ”O puterbe europeană' să se opună planurilor, ce urmărește In Orient, cea rusă nu poate ierte austriacilor desele sucese dobindit'O',de aceștia în dauna prestigiului ■ diplomației ’ ru•pșfl. Rusia caută, să câștige terenul,ierdut, dar în această năzuință >a se lovește de Austria. • Cum Insă această țară reprezintă, mai mult .’.o confederație ■’■lavă, deci un imperiu cu un , :deal .național,, Rusia a căutat prin toate mijloacele să provoace curente slavofile prin Austria și să infiltre între slavii din imperiul habsburgic tendințele unei confederațiimî.a .tuturor popoare!«^ sistai.« ... v Vb