Dimineaţa, septembrie 1913 (Anul 10, nr. 3411-3440)

1913-09-26 / nr. 3436

Anni X.—H». 343 ® — O P­UBLICITATEA CON­CEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER $ Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I.—Telefon s/4 6-8*10-12 PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Birrourile ziarului : Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CD PRIM: Un an Let SSO.—; O Inni Lel 11 8 Inni Lel O. — Pentru străinătate prețul este locuit TELEFON 4 LINII No. I 14 SO; 34 73; 14/9*1 12/40 Joi fii ® Septembri# 1013 POINCARE LA MADRID ERt, Marți, președintele republicii franceze a sosit la Madrid, în vizită la regele Alfons al Spaniei. Vizita aceasta e menită să restabilească relațiile dintre Spania și Franța, cari, în timpul din urmă, se cam răciseră. Esioî­i ile 3 Hasis -----------------31H*---------------­ Un nou drum maritim în Siberia.—Exploratorul Nansen îl face pentru prima oară.—Oceanul înghețat naviga. Cunoscutul explorator Nansen a făcut o nouă călătorie, dar nu pe a­­tât de hazardata, în orice caz foarte interesantă și de o mare importan­ță comercială pentru Rusia. Se știe că fluviile mari siberiene cari se varsă în Oceanul înghețat sunt de fapt de o însemnătate se­cundară în viața comercială a ace­stui vast teritoriu, căci oceanul în­ghețat nu era navigabil și navigabi­­litatea pe aceste fluvii se făcea pî­­nă la vărsarea lor în ocean. Nansen a întreprins prima călătorie din Norvegia trecând pe lingă Novaia Zemlia în marea Kursk și de aci prin golful Eniseisk si a ce coborît pe fluviul cu același nume în orașul siberian Krasnoiarsk. Corespondentul ziarului „Roscoe- Slovo”, care a văzut pe Nansen In ultimul oraș povestește cum ur­mează însemnările acestei călătorii — Trebue sa vă spun că, eu și i­­nainte de a cunoaște bine Siberia, am avut convingerea că drumul ma­ritim prin Oceanul înghețat va avea o mare însemnătate pentru această provincie, acum cînd am făcut călă­toria sunt și mai mult convins. Că­lătoria pe care am făcut-o pe vapo­rul „Corect" se poate efectua aproa­pe tot anul cu mici excepții. Ar fi straniu ca oameni pricepuți în navigație și știind bine anotim­purile favorabile călătoriei să nu se folosească de această nouă cale. Pentru astfel de oameni călătoria a­­ceasta e absolut ușoară. Trebue să observ că ghiața ei schimbă foarte repede cursul în o­­cean. Spre pildă între 1 și 8 August „Corect" a fost oprit în peninsula lalmala, de mari strict de ghiață, pe cînd zece zile mai tîrziu marea Kursk a fost în acelaș joc absolut liberă de ghiață. Altădată expediția a întîlnit un cîmp întreg de ghiață pe care Tar­ și luat drept pămînt dar peste 24 de ore, cîmpul acesta s’a îndepărtat de noi cu un kilometru și noi am pu­tut călători mai departe. Cîte curse s’ar putea face pe an nu ași putea să vă spun dar nu pot trece cu vederea faptul acesta că rîul Ieniseisk îngheață mai curînd decit marea Kursk și că mai cu­rînd navigația pe el ar fi oprită de­cit pe mare unde toată luna Septem­brie marea e liberă de ghețari". Nansen s-a întreținut apoi cu zia­ristul rus despre ținuturile siberie­ne de pe valea Ieniseisk. El a ră­mas uimit de bogățiile pe cari le-a văzut. „Pădurile voastre chiar în părțile inferioare ale Ieniseiskului sînt e­­norme și de o bogăție fabuloasă, nu vorbesc de bogățiile pe cari pâmîn­­tul le conține sub forma de diferite mineraluri. Apoi Nansen arată că recolta n’ar fi rea în aceste părți și că ele ar pu­tea fi locuite chiar. — Noi, cunoaștem Siberia mai mult din lucrări literare decit din lucrări științifice, de aceea ne și fa­cem o idee îngustă ca de o provin­cie incapabilă de a fi locuită, rece și respingătoare, acum Insă văd cit e de nedreaptă această părere despre Siberia.­ ­ " * * Uf Călătoria sa, Nansen a făcut-o cu deputatul dumei, Vostrotin. Acesta descrie astfel călătoria sa: „La 24 iulie, după ce am dat scri­sorile și telegramele necesare din Gom­sk-Vogh, ne-am despărțit de continent. Trecând repede capul Nord am luat drumul spre Noua Zelanda. Deși părăsisem pămîntul, totuși do­ream să ne ținem în corespondență cu uscatul, trimițînd radiotelegrame. Neîntîlnind în cale ghețari și după anumite date fiind convinși că nu le vom întîlni, am trecut prin trecăto­­rile Karol. La 27 iulie am reușit să trecem bine aceste trecători. Ghețari n’am întîlnit pînâ în apro­piere de insulele Sibiriacov. Aci însă am trebuit să stăm două zile ca să scăpăm de el. De aci drumul ne-a fost mai liber și am călătorit pînă la in­sula Nosovsk, unde am trecut pe va­porul Truhansk și de aci pe Ienisei pînă la Krasnoyarsk. Călătoria pe Ienisei a durat 17 zile. Timpul a fost frumos, cald, tempe­ratura în zilele reci n’a fost mai jos de zero* * Această călătorie a lui Nansen are pentru Rusia și pentru Siberia o deo­sebită Însemnătate, căci ea deschide o nouă cale pentru exportul din Si­beria care e azi foarte redus din cau­za lipsei de drumuri. Norvegienii de mult au voit să ca­pete o concesie de a face curse de va­poare prin această parte, dar ea nu a fost acceptată de guvernul rus. Mai întâi concesia norvegiană cerea ca să se declare gurile Ieniseiul porto franco, ceea ce nu pot accepta negus­torii din Moscova, căci prin acel punct s’ar introduce tot felul de pro­duse cari apoi prin Siberia ar veni în Rusia. Așa printre acei cari susți­neai­ concesie, erau și cîțiva fabri­canți de zahăr din Germania, cari avînd un porto franco în Siberia, ar fi inundat piețele siberiene și mosco­vite cu zahărul lor. Secretarul consulatului rusesc din Norvegia care a suținut pe lîngă gu­vernul rusesc aprobarea concesiei în fruntea căreia se află un prieten al lui Nansen, Scott Gansen, a făcut și el călătoria aceasta pe „Corect" și susține că fără porto-franco între­prinderea nu ar avea nici un succes. Și e explicabil, cursele numai de ex­portat produsele din Siberia nu ar renta pe cînd permițîndu-se și im­portul fără vamă. în Siberia s’ar da acestor curse o mai mare viață. Or cum această nouă călătorie a lui Nansen deschide un nou­ drum și unul din cele mai lungi. Dacă nu­mai călătoria pe fluviul Ienisei este de 17 zile își poate închipui cineva cît va dura toată călătoria de la Kras­noyarsk și pînă în Norvegia. Dar oamenii în căutarea pîinei și a bogăției nu se uită la vremea­ de­și vremea e bani­i cînd în această vreme se cîștigă și se lucrează. Pentru iubitorii de călătorii de longue halóme se deschide de ase­menea noul orizonturi și englezii ca și mulți alți suferinzi de spreen vor avea noul călătorii de făcut ca să și astîmpere suferința și plictiseala de a trăi. * * # Nansen a rămas cîteva zile la Krasnoyarsk, el este în tovărășia fiului său și a fost obiectul celor mai mari atențiuni din partea au­torităților și populațiunea. Nansen va descrie această nouă călătorie pentru care a strîns un însemnat material, numai de la Capul Nord și pînă la finele Ieniseiul­ui a luat 800 de fotografii. In Rusia această expediție a produs o adîncă impresie, căci noul drum maritim e o nouă fereastră a Ru­siei drept spre ghețuri, dar o fereas­tră prin care va intra mai multă lumină și mai mult progres în aceste uitate de Dumnezei­ provincii sibe­riene în care numai frigul, foamea și suferința și-ai­ găsit pînă azi adă­post, cînd ar putea să fie provincii pline de bogăție și de mulțumire. Dr. I. Susclaa Bet­ apă cu oțet Direcția generală a serviciului sa­­­nitar avînd în vedere rezultatele sa­tisfăcătoare ale experiențelor distin­sului nostru savant și profesor d. dr. Babeș, can au arătat că esența de oțet amestecată în apa de băut distruge microbii can eventual s’ar găsi în ea, a ținut să aducă aceasta la cunoștința publicului. In vederea epidemiei de holer­ă­ ce bîntuie acum în țară se impune deci această rețetă simplă, puțin costisitoare și la îndemîna tuturor. Beți deci apă, zece minute după ce ați turnat la 500 grame de apă o lingură de oțet. Cu chipul acesta sunteți siguri că nu introduceți oda­tă cu apa de băut microbul pericu­los al holerei.

Next