Dimineaţa, noiembrie 1913 (Anul 10, nr. 3472-3501)
1913-11-25 / nr. 3496
HOUL CONCURS Premii de Anul Hell Cupon No. 824 fiOESUHRE 1913 Pentru a lua parte la premiile ziarului „CIMINEAȚA*. A se iie.si păstra an ti i UbilHA litEHTlDIiE este lan.pa#i leotrio& S I li Ki>bnoațiune E yetiaul eu karinA nxt«liA trașii limn, dur»siiiA ți IuiuiuouhA De vânzare și en detail cu prețul fubricei U I Be[>rc»< «tantulge|| aerul |*e> Iru noma» in Ml lBISEB0 Etr Bradului 4 TSS^^ZamSIAOSgm^. Cereți pretutindeni numai linul Spomos „ TRAIAN“ Băutura csaba. din clasa 5 Se găsește fie vânzare la toate magazinele din țară | Depou general la Pivnițe e U. Ra1N £RI BUCUREȘTI -Șos Vitan No. 3 . Fabrica de Cărămidă Carieră de nisip și pietriș, proprietar Traian I. Peten, furmaază prompt cărămidă la orice construcțiune din București atât cu căruțe cât și prin calea ferată. Comandele se primesc Sir Polonă 17, telefon 44/ 9. GOTTLIEB «HGm BERILA-POET închiria e #i vânzare de: Saci Tarpaulins. Calcula. Bombay, inuțitivitile. I*ina-a — »fc.CiMAt.94 ăol W9 !!» iie - Orice canin ale foarte convenabil. 0 mi Mlcli Stomac, Intestine Diabet, Gută, etc. Face aragar analize de urină, boc ga trie, sânge etc Consult, ti—O am. n .î—7 p. m. Str. Lipscani, 90 bis Telefon 49 46 n Jâemw.ua Chirurge I. i Uliii Membru ai locîetdrilor de Odontologii al Școali și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proiud Dentară Hewron Boll și Operații de Gură consult 9—12 ani și 2—6 p. m. Strîltei Millo N (fustă Teatrului) Dr. MELLEI Genito-urinare, Sullis, Chirurgie „aborator 8 je^ta. pentru «sameaul tt&ugaial (Stențiunea VVa»»urinarul Injecții cc 006 Consultati ni—3 și 68 p. m. Str nda Colții No. 8 de iH^ElĂTOfțl [ii OBSERVaiȚi bine ^CUVÂNTUL I CĂRIVĂ?!$!GUR!$PilLfî?ț& JI PERFECTĂ A RUFELOR II O FARA SA LE ARDA. . j LEMNE De FOCI ! Cu Lei 42 mia! 1 FAG „ 40 „ CANTAR. EXACT. IN CA 1 HUTA PLUMBUITE Furnizeaza pr mpt: | 1 FABRICA SYLVAj I SOSEAUA PORNÍELI .SON 1811 Telefen 2/03 și 6/74 ^e^E^?!2S3îă5î?^^K^3SSSi^® SeK3^3ÎSEXKSS!JSE5Si^® 5KtSC5SDî!î S^*35E2SSIÂ-Cereți „Revista iadei" mmmmmmx 1 MILLE SE PARIS I Str. Lipscani 48.—București.— Telefon 41J I zilnic sosesc aittionian nara Bocttilflps ! Combinațiunile cele mai frumoa:«rîal-I Mătăsuri, Catifele broché, Mătăsuri lamé I P Muselinuiri, Crepe de bine, Dantel volan Chan tilly și dóré, pentru rocii de serate și scenă I Rochi mi confeelione și ailasuri de slapumi Prețuri avantagioase £ p»plail»t pentru: DENTISTICA k DIMINEAȚA O ordonanță a primăriei Capitalei Primarul Capitalei, a datera următoarea ordonanță cu privire la măsurile ce trebuesc luate la caz de va cădea zăpadă: In vederea eventualei căderi a zapezei în această iarnă și a dificultăților circulatiunei pietonilor pe trotuare, din cauza aglomerațiunei zăpezei. Avlnd in vedere ca aceste dificultăți produc in primul rând desavantagii considerabile d-lor comercianți, pe lingă accidentele nenorocite ce ele adesea provoacă. Noi, primarul orașului București, Veamintim locuitorilor Capitalei obligațiunea ce le este impusă prin legtile și regulamentele comunale, privitoare la menținerea curățeniei pe trotuare, străzi și piețe, precum și dispozițiunile ordonanțelor noastre anterioare, pentru ridicarea zăpezei și în temeiul art. 58 din legea pentru organizarea comunelor urbane. Ordonăm: 1) D-nii locatari de imobile din Capitală și In deosebi cel din ocolul I și II, sunt obligați a curăța după fiecare cădere, zăpada de pe trotuarul din fața imobilelor lor și a o așeza in grămezi pe partea căruiabilâ a »trade fără Insă a astupa rigola stradal. 2) D-nii proprietari ale căror imobile sunt așezate pe alinierea atru.dei, sunt de asemenea obligati, ca Îndată după Încetarea oricărei zăpezi, sa ia măsuri de ași curați Invelitoarele caselor de zăpadă și de ghețurile ce se formează, luind precauțiunile impuse de siguranța obștească și ridicându-o de pe trotuar Curățirea Invelitoarelor se va face întotdeauna dimineața și imediat după încetarea ninsorei. U-nii proprietari cari nu se vor supune acestor îndatoriri rămân civilmente răspunzători de consecințele accidentelor nenorocite ce se pot intimpla, prin căderea ghețurilor sau zăpezii peste trecători. 3) Orice abatere de la dispozițiunile acestei ordonanțe constituie o contravenție și atrage după sine darea in judecată, cu aplicațiunea pedepselor prevăzute de legi, cit și darea în debit, pentru orice lucrare executată de comună uncompt. Toți ofițerii și agenții de poliție sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a dispozițiunilor acestei ordonanțe. Se atrage o deosebită atenție domnilor proprietari de a recomanda persoanelor însărcinate cu curățenia și aruncarea zăpezei după acoperișul caselor, ca să o facă în așa fel. Incit să nu deranjeze întru nimic firele telefonice, cunoscînd că un caz contrariu, sînt direct răspunzători de toate daunele ce se vor cauza, din nepăsare sau neprevedere. Primar, Gr. G. Cantacuzino Secretar general, Em. Vasilescu IMPERIAL ACACIA MervreiH^nsü S“')teur-S»uzé Fré ea Paris Kepi*. Adolphe Ui io Galeți 7 Etmrnrm plinei Ssi Capitală Azi dimineață, la primăria Capitalei, a avut loc o consfătuire in vederea ostenicei pîine).S Au luat parte mai mulți brutari in frunte cu d. N. Mihăilescu, președintele societățelor. D. Gr. Cantacuzino, primarul Capitalei, a arătat brutarilor, că este de datoria lor, ca acuma, cînd prețul griului a scăzut în mod simțitor, să scadă prețul pîinei. In urma discuțiunilor care au avuit loc, brutarii, au luat hotărirea, că, în viitor, pîinea să fie pusă in vînzare cu prețurile următoare : uimbla 30 de bani, pîinea albă 26 de bani, iar pîinea neagră 21 de bani. D. inspector Bilianu, a fost însărcinat să aducă la cunoștința tuturor brutarilor din Capitală, hotărirea aceasta. 0 Mii a arertor la primarul Capitalei — IN CHESTIA PALATULUI COMUNAL — O delegațiune a arhitecților, compusă din d-nii arhitecți Maimarolu, Ghica, Travanescu, Hirjeu, Smarandescu, Vulcan, Sterescu, Mirgopol, fierescu și Vîrnav sa prezentat ori dimineață d-lui Gr. Cantacuzino, primarul Capitalei, pentru a-l ruga să publice un concurs de planuri pentru construirea palatului comunal. Primarul Capitalei s'a intretinut cu membrii delegațiunei aproape o oră și le-a promis că va readuce chestiunea în discuțiunea primei ședințe a consiliului comunal. 0 vesta bună Teatrul Tanigra dînd aseară ultima reprezentație, astăzi ambele săli ale marelui teatru Zaharia vor fi puse la dispoziția onor. public, care in cursul acestei săptămini n’aO putut pătrunde in sală, astfel că cu modul acesta toată lumea va putea fi satisfăcută și filmul Singur pe lume va putea fi admirat in liniștea și atenția necesare pentru un asemenea capodoperă. Invățătorii și mobilizarea DE LA ASOCIAȚIA GENERALA A ÎNVĂȚĂTORILOR In ziua de Sîmbătă 23 cort. 1n[if In ziua de Sîmbătă 23 cort. insoțit de colegii V. Păunescu și G. Timuș, ne-am prezentat la ministerul de razboiu pentru a susține cererea învățătorilor mobilizați, să fie avansați sublocotenentî în rezervă și a li se plăti prima de echipament. D. ministru, general Hîrjeu, ne-a spus că privește cu simpatie cererea învățătorilor de a fi înaintați ofițeri în rezervă promițînd că, deși chestia e grea, o va studia și va căuta să găsească o modalitate pentru a o resolva in bine. D. Ministru Hîrjeu are convingerea adîncă că învățătorul este singurul element în stare să regenereze satele și să facă educația civică și patriotică a țărănimei și că lui trebue să i se dea întâietatea fată cu toți ceilalți slujbași de la sate. D-sa proectează întemeierea de societăți de gimnastică și tir la sate sub conducerea învățătorilor. Se felicită de reforma pe care a făcut-o cu învățătorii ofițeri și ne-a vorbit cu entusiasm de rolul lor, cînd vor încinge sabia să plece in fruntea sătenilor la vreme de nevoe. „Prin felul cum a răspuns țărănimea la chemarea țării, zis d-nui ministru, ea a dat dovadă că este cel mai superior aluat omenesc dintre toate popoarele. Puțin îî mai trebue și acel puțin eu sper, să-l facă învățătorii, ca poporul romînesc să fie alături cu cele mai alese popoare din lume“. Am mulțumit d-lui ministru de războiu pentru bunavoință și înnoita apreciere ce are despre învățători și apoi ne-am dus la biroul budgetului, unde domnul locotenent Mărculescu șeful acestui biroi, ne-a spus că cererea învățătorilor de a li se plăti prima de echipament e dreaptă și că se fac formalitățile necesare pentru a li se plăti. Aducem acestea la cunoștința colegilor din țară, spre lămurire. C. Ionescu Lunțiu Președ. societății învățătorilor hunt, 25 Noembrie Bine-voiți a nota motitațile Sezonul de toamnă și iarnă ,in specialități exclusive tip: DOUVETYN, VELOUR DE LAMNE, CATIFELE, CONFECȚIUNI, GARNITURI, ETC. ETc. le pășiți iei bogate variațiuni ln vechiul Magazin de incoder«. ..La Traistei Albastre“ H. C. LAZAROVITZ BUCULUIST», — Str. Șelario. 3. — Telefon 4578 cu sucursale in Găinii și Constanța Vanzare in detail cu prețuri de en gros inESíia issazunior că -------------------Circulara d-lui ministru de interne către prefecturile de județe. Domnule prefect. Din rapoartele ce am primit din partea prefecturilor cu privire la situațiunea financiară a islazurilor comunale, am observat că unele sungete ale islazurilor s'au încheiat In anii trecuți cu deficite, prowumie unele din cauză că sătenii nu au voit a’și Învoi vilele pe islazuri, iar altele pentru că au fost rău administrate. Areste deficite, conform art 17 și 19 din legea pentru învoeli agricole, urmează a se acoperi din orice alte venituri comunale Încasate de Stat, ceea ce ar da naștere la nesechilibrarea bugetelor ordinare ale comunelor. Ieri, pentru a se evita sequestrarea veniturilor comunale, treime ca izlazurile să fie administrate cu îngrijire și conform dispozițiunilor regulamentului privitor la Întrebuințarea islazurilor, care regulament face parte integrantă din legea pentru lnvoeli agricole, pentru că astfel să producă sumele necesare la acoperirea anuităților și celorlalte cheltueli ce treime a se face cu plata impozitelor, paza vitelor, îmbunatățirea islazurilor, etc. In acest scop, veți pune de îndată în vederea primăriilor comunelor rurale unde s'au constituit islazuri, următoarele: t Să se călăuzească in administrarea islazurilor de sfaturile cuprinse in regulamentul citat mai sus, atrăgîndu-le atențiunea mai cu seamă să îndemne pe locuitori să-și invoiască vitele pe islazuri, iar In caz cînd nu vor voi se va putea Incheia contracte de învieli la pășunat, cu locuitorii din celelalte sate din comună sau din comunele Învecinate rare nu au islaz, sau al căror islaz este neîndestulător. Să se întrețină islazurile In bună stare. 2 Prețurile desfișmare să se fixeze in limitele determinate de la misiunile regionale și aprobate de consiliul superior al agriculturei. Pășunarea să nu se facă deodată pe toată Întregimea islazului, ci numai pe o parte, sosindu-se cealaltă pane in repauz. 3. Se va observa ca locuitorii să nu întrebuințeze pentru alte culturi părțile ce au fost admise de consiliul comunal ca să fie cultivate cu plante de nutreț Se va supraveghea și îngriji de buna stare a culturei plantelor de nutreț și modul de recoltare și de Întrebuințare a lucernii. Se va încasa la timp taxele de pășunare și arenda porțiunilor de islaz, date pentru a fi cultivate cu plante de nutreț. 4. Bugetele islazurilor se vor alcătui din timp și se vor înainta prefecturii înainte de 1 Martie, iar delegațiunea județeană se va cerceta cu deamănuntul, asistată fiind de d. inspector agricol al județului și va aduce modificările ce va crede necesare pentru ca bugetele să fie bine echilibrate. Totdeodată veți da ordine d-lor administratori de plăși ra, la inspecțiunile re fac comunelor rurale, să se intereseze de aproape de modul cum se administreazfi islazurile și sâ înainteze ministerului prin prefecturii de doua ori pe an. in luna Aprilie și Orlombne, rapoarte austnuințite de situațiunea islazurilor și de lipsurile constatate, semnalând pe acei primari pe cari i-ar gasi vinovați de rea administrare a islazurilor. Odată cu aceasta, am intervenit către de președinte al consiliului superior al agriculturii sâ ia dispozițiuni ca doii inspectori agricol să dea primarilor Instrucțiunile necesare In privința exploatării islazurilor, urmînd ca și d voastră sa puneți in vedere administratorilor de piliși și primarilor, să le dea tot concursul, fiind In interesul comunelor. Chestiunea islazurilor fiind de cea mai mare importanță pentru populațiunea rurală vstreg d-le prefect, să luați cele mai energice măsuri, ca toate dispozițiunile prezentului ordin să fie Îndeplinite cu strictețe, ca astfel să nu mai avem de înregistrat deficite in bugetele islazurilor Pentru anul acesta, veți îngriji ca insperțiunile Islazurilor de elitre administratorii de plăși sâ se facă chiar de acum, iar rapoartele de rezultatul lor să ne fie neapărat înaintate, cel mai trziu la 20 Decembrie. p. Ministru. N. R. Ciipltăneaan Cărți și Reviste A apărut ..înfrățirea"' No. 43 cu următorul sumar :' Congresul Ligii. — Unde poate ajunge o Ligă Culturală, de 1 N. Theodorescu. — raspuns precis, la latrebeuri precise. — Liga Culturalâ. Odinioară — D Mihail Solâoveanu, mobilizații evrei și „Mai&ae" — articole și documente in chestia evreiasca. — Pentru a lorga. — Confuziunile „Democrației" — întrunirile Ligii.. — In foileton : Ca la nul la nimeni, de Auxelrad ECOURI Calendarul „Lumea IInstrată" care redă evenimentele cele mai interesante arii din țară cit și din lumea întreagă a apărut pe anul iuli. Chiar după ilustrația copertei se poate fi decât conținutul acestui album. Calendarul „Lumea Ilustrată“ se pârsește de vînzare la toți librarii și depozitarii de ziare. Prețul tel 1,50. Editorul Ig. Hertz, hotel de France. Fi IfE fiiIS MARSKE D £ 75 cm. Nu sunt marionete, nici pruși, ubsol flint“ int ,,rup și oase cari cântă și dânseiza apar și dispar ieșind din vase de flori și călimări. Ultima perfecțiune tehnică a secolului ,în GRA*, teatru de varietăți in miniatura, »cualmente ■ u enorm «in ce» la marele Teatru Zaharia din Capitala. Luni 25 SSoambrie, incep« turneul in țară, ticprizaturi a y aerilă petru România si ^raiele [UNK] Halcanice : &01-NÎURA MIHA LISCU, B*tei Carol, bucurești. FOIȚA ZIARULUI DIMINEAȚA 21) DINU MILAN ROMAN cLe COMST. mil2 vin HORIILE LUI LAPOVITA La examen eram să-î facem rușinea. Văzînd că nu știm nimica, el le dăduse la fiecare cite un paragraf de învățat. Tocmai pe mine însă mă Întrebă altceva.. Sunt indignat. Noroc însă că știam puțin ei de prin clasele primare. Socot că mă prigonește și de față cu toată lumea, cu boerii serioși, cu cucoanele îngrijite, cu delegații, cu directorul, îi spun: — Nu e paragraful meu aceasta, caută la capitolul 35. Partea a doua: Die Frau des Schusters ist unsere Gase. Boerii holbează oebit, cucoanele pun nasul în pămînt, directorul se face că nu aude, băețiî se ghiontesc rîzînd. — Tradu unde-ți spun, zise roșu neamțul. Traduc și știu bine. Cinstea neamțului și a școalei e salvată. Colegii m'au dus în triumf în clas. Băeții încep însă a avea veleități artistice. Voiau să dea reprezentațiuni teatrale. Pe mine căzuse greul cumpărăturilor. Trebuiau decoruri, costume. Mijlocul de a introduce pînza trebuincioasă era acesta: mă înfășuram fi peste toată, burta cu marfă de păream că sânt îngreunați In acest chip scăpăm de supravegherea portarului. Cînd intram în clas scoteau de pe mine cîte treizeci de coți de nînză. In toate recreațiile repetiție, apoi repetiția generală și .Hanul avu cel d’intî) onorurile scene), jucat cu decoruri vopsite de noi, cu o cortină, care nu era de cit O perdea. Reprezentația s’a făcut fără știrea directorului. Biletele s’au împărțit numai persoanelor sigure. După pianul veni Nunta Țărănească. De obicei, teatrul se făcea Sîmbăta seara. Nu plecasem acasă, căci și eu aveam un rol — rolul lui Frunză. Sunase de masă. în „sala de reprezentație“ rămăsesem singur, repetând rolul între culise. Mă vopsisem frumos și purtam niște mustăți lungi de lină cenușie, lipite cu cocă. Mă înțepeneam în așteptarea sosirei elevilor... Ușa se deschide. Mă uit pe o gaură. E Mustață Roșie. Se uită minunat la cortină, la băncile puse la rînd ca pentru spectacol, la pereții găurii). Mă topilesc în fundul cel mai întunecos. Mă încurc însă de un scaun, dau o pușcă de lemn jos. Hodoronc! Tronc! Plesc! Mustață Roșie deschide cortina și intră pe scenă. Sunt față în față cu dînsul. Tremur. Dar el nu mă cunoaște dintîi fi: cu vopseaua și mustățile mele. Mă ia lingă lampă și se uită bine la mine. — A da! domnul Milian. Sîntem actor d-voastră. Iau poftim cărati-vă acasă. Voi fi să mă rog să mă lase, căci nu facem nici un rău, nu stricam nimica, nu pierdeam timpul, căci totul se făcea in recreație... — Nu se poate ! Nu se poate. Du-te acasă. D-ta nu ai voie să sta) în internat după sfîrșitul cursurilor. Zmulg mustățile, îmi iau paltonul și mă fac că plec. Am rămas însă, ca să spun bieților întimplarea. Nu vor să amine reprezentația. Luminările se aprind, se introduce lumea în sală, se închide ușa și se ridică cortina. Sunt în scenă. Spun rolul. Cineva bate la ușe. Luminările se sting. Se aude din nou bătae. Apoi un glas : — Deschideți, domnilor!.. Actorii dispar după cortină, publicul e plin de spaimă. In sfirșit ușa se deschide. Mustață Roșie intră dimpreună cu don Bizzolai. Toți se aruncă spre ușe profitind de întuneric. Deschid fereastra, săr in grădină și de acolo, cum eram deghizat, peste garduri acasă. Printre ruinele teatrului s’au găsit și s’au confiscat : o jiletcă de catifea, o pereche de călțuni de vînat și o căciulă ruptă de astrahan. Nimeni nu reclamase dreptul de proprietate asupra lor... Erau ale jjiele. Cu băeți trăesc bine. Le fac o mulțime de serviciurî, le vînd dicționarele, așa că trebue să-mi fie recunoscător. Cînd se plânuește vre-o revoluție, eu singuri mă trimit acasă. Mă fac galben, taț aerul de mort și mă prezint în cancelarie cerîndu-mî voie acasă. Cînd Milian e bolnav, se știa că trebue să se întîmple ceva. Sufer însă de această bunătate a colegilor. E o înjosire pentru mine. Și totuși trebue să o primesc, căci altfel știu ce mă așteaptă. — Nu uitasem cuvintele lui Mustață-Roșie. — Te ert, dar dacă vei mai face altă dată, s’a sfîrșit... Aveam însă do) dușman). Unul Meodor, intr’o ceartă, ca cea de pe urmă sfidare imi strigase : „Taci, calicuie !“ De atunci o ură neîmpăcată ne despărțea. Cel l’alt era Lapovița. Cu dînsul am avut mai multe bătăi. Duel însă in toată forma. După „insultă“, întregul olas, pleca în galerie și acolo, făcînd cerc în jurul nostru, lupta începea. Ne luam la luptă dreaptă, fără drept de a ne pune piedica. Ne strîngeam, ne bușeam, ne dădeam pumn, sîngerîndu-ne, învinețindu-ne ochii sărind în sus ca doi cocoși. — Nî mai trebue ? — Dar ție ? — Dar ție ? Și astfel ne despărțeam pentru a căuta un curînd alt prilej de duel. Acasă, spuneam mamei că nu am lovit. Duelul dintre colegi nu îndestulează îndeajuns războinicul aviat al bieților. El visează mai mult ceva : Un războiu între clase, o luptă obștească a școale). Miga era cel mai plin de foc. De la dînsul veni chiar cauza conflictului: intrase în secția treia fără sâ fi bătut la ușe și superiorii îl dăduseră afară cu ghionturi, cu picioare, dînd—4 cu huidei. Aceasta se consideră ca o insultă adusă clasei întregi. A doua zi toți cei din clasa treia (ură dați afară cu acelai alaiü. Războiul era declarat. Ostilitățile începură, cînd ne veniră propuneri de pace : clasa a doua întreagă să vie in clasa a treia și acolo Nalba și cu Miga, cei doi campioni ai claselor, să se împace curam popula, in fața oștirilor beligerante. ț va urma.