Dimineaţa, decembrie 1913 (Anul 10, nr. 3502-3530)
1913-12-08 / nr. 3509
t t ¥ Anul X.—No. 35090 6-8-10-12 PAGINI Dominion 8 Decembrie 1913 PUBLICITATEA CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ® Co.p. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Te efon si în cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Bimourile starului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CD PREMII: ln an Lei 20.— 6 luui I el 11 3 Luui I.ei 6. — Pentru străinătate pretai eet. Indoll TELEFON 4 LINII No. I 14 IO; 34 73} 14 99; 12 40 «liiiiiîwi» wi niw'~~ in Recordul întreprinderilor ziaristice . Acum două săptămîni a făcut o puternică impresie în lumea editoriilor de pretutindeni știrea că tirana Ulstein , Co. a cumpărat pe firetul de 7 milioane de mărci ziarul „Vossische Zeitung“. Vechea firmă Ullstein capătă deci forțe TO«? pe lingă forțele uriașe de care dispune. Nu este în Europa întreprindere ziaristică mai vastă și mai desăvîrșită ca aceea pe care Leopold Ullstein a înteimeiat-o în 1877 la Berlin. Este un monument de munca această întreprindere care crește zi cu zi și care a absorbit forțele a mii de oameni pentru a ajunge la ■strălucirea pe care i-o dă acum imensitatea ei. Este o pildă de ceeace se poate înfăptui prin hărnicie și pricepere, prin cinste și perseverență și mai presus de orice prin munca fără ragaz a omului ce a știut să aibă o țintă în viață. A fost modest, ca toate începuturile, primul pas al lui Leopold Ullstein, întemeietor al ziarului „Neue Berliner Tageblatt“, Leopold Ullstein s’a identificat cu întreprinderea sa, a trăit în ea și prin ea și tot ce a avut ca putere de muncă și gînd a dat’o acestei întreprinderi în ale cărei succese se oglindeau însușirile înseși ale conducătorului. Leopold Ullstein n’a avut tendințe politice și nici nu s’a pus în slujba lor. El n’a înțeles să facă din gazeta sa o tribună politică. Nu acesta îi era scopul Nici ca mijloc da a se ridica n’a voit să se slujească de luptele politice. Pentru întemeetorul casei Ullstein ziarul, eu era chemat să fie îndrumător și apostol. Leopold Ullstein era de părere că foaia tipărită care intră în sute de mii de muni, trebue înainte de orice să informeze, și nu să îndrumeze. Și dacă este vorba ca ziarul să fie și un factor de educație obștească, Leopold Ullstein prefera catedra, tribunei. Voia ca foaia care era împrăștiată în toate clasele sociale și mai ales în mulțimea cea mare lipsită de o cultură serioasă, să fie factorul, care să îmbogățească mai mult cunoștințele fiecăruia decât să cultive idei și să facă să nască aspirații. Și toate acestea, deși Leopold Ullstein a început prima luptă în o direcție politică. A murit Leopold Ullstein în Decembrie 1899 după ce timp de 20 ■ de ani lucrase cu o sîrguință și putere unică la mărirea întrerinderei sale. Ziarul „Neue Berliner Tageblatt“ îl transformase în „Berliner Zeitung". Din casa modestă în care începuse se mută ca să se instaleze într’un palat propriu amenajat așa cum cereai trebuințele ,întreprindere! pe care o conducea, își srată o tipografie nouă cu două rotative, cele mai perfecționate pe vremea aceea. Internere curînd ziare nouă ca „Berliner Abendpost" care avu pe vremuri un succes enorm. După 12 luni numai numărul abonaților se urcă la 40 000 și după cîțiva ani la 75.000. Dar avîntul cel mare al casei Ullstein a venit mai tîrziu. Ceea ce a făcut tatăl, fiii au făcut să crească și să se dezvolte în chip aproape fabulos . Cinci fii au moștenit întreprinderile lui Leopold Ullstein: Hans, Louis, dr. Franz, Rudolf și Hermann. Toți s’au dedat casei întemeiate de părintele lor, deși fiecare din ei au primit o cultură în ramuri deosebite. Au moștenit de la părintele lor nu numai temelia sânăioasă a unei vaste întreprinderi ci și însușirile care au făcut din Leopold Ullstein unul din cei mai iscusiți editori. Au moștenit puterea de muncă și priceperea de a conduce a părintelui lor și astfel după puțin timp, casa Ullstein ocupă locul dinții în lumea întreprinderilor similare. Azi, casa întemeiată de Leopold Ullstein editează nenumărate ziare și publicațiuni de tot felul. între ziare, cele mai principale sînt: „Berliner Morgenpost“ care are 390.000 abonați dintre cari numai în Berlin peste 300.000; „Berliner Zeitung am Mittag" cu 150.000 cetitori; „Berliner Hustrierte Zeitung", revistă sărmînală ilustrată, cu un tiraj de peste 760.000 exemplare; „Berliner Allgemeine Zeitung” aproape 200000 de abonați; Berlinei; Abendpost" și apoi reviste ca: „Musik für alle", „Die Dame", „Die Bauweit", „Die praktische Berlinerin", ș ££ N’au moștenit fiii lui Leopold Ullstein averi mari în bani. Au moștenit însă averea lăsată în începutul unor întreprinderi cari nu așteptau decît munca și puterea creatoare ca să se dezvolte și să ia avîntul extraordinar pe care au trăit toate cîte au întreprins frații Ullstein. Ca să se vadă cît este de vastă întreprinderea pe care o conduc azi frații Ullstein dăm următoarele cîteva date: Personalul întreprinderii se ridică la cifra de 4504 funcționari ale căror salarii se cifrează pe an la suma de 5 milioane mărci. Consumațiunea de hîrtie a întreprinderei se ridică anul acesta la o valoare de 4 milioane mărci fată de 3.779.156 mărci la cît s’a ridicat consumația de hîrtie anul trecut. In 1912 s’au tipărit un număr de 253 milioane de foi; în fiecare noapte se tipăresc în vasta uzină tipografică Ullstein peste o jumătate milion de foi... La acestea se mai adaugă și nenumăratele cărți și broșuri,lucrări particulare executate în atelierele grafice Ullstein- Partea tehnică a întreprinderei este cu deosebire îngrijită. Mașinele cele mai moderne și cele mai desăvârșite își fac intrarea în primul rînd în atelierele casei Ullstein. Sunt 24 de mașini rotative, diferite sisteme dinnä diferitele trebuințe ale întreprinderi. Numai cerneala se consumă pe an, în valoare de aproape 250.000 mărci. Expediția publicațiunilor editate constitue o despărțire aparte a întreprinderei. Ea este așa fel orînduită că nici o clipă nu este zadarnic pierdută după ce foaia a fost tipărită. Repartiția foilor în Berlin nu durează decît cel mult 20 de minute. Patruzeci de automobile și tot atîtea biciclete se răspîndesc cu iuțeala fulgerului pentru a transporta pachetele de ziare la miile de chioșcuri din Berlin. Sunt interesante și a asociaținile create în sânul casei Ullstein. In primul rind este o societate cooperativă a funcționarilor și cantina acestei societăți care oferă zilnic mâncare pe prețurile cele mai ieftine. Funcționarii administrației au un casino al lor propriu în palatul Ullstein. O instalație modernă de bac oferă tuturor funcționarilor băi pe preța de 5 pfenigi. Mai funcționează și o casă de economie și împrumut a femeilor vînzătoare de ziare. Casa Ullstein depune pentru fiecare femee care a împlinit 5 ani de serviciu suma de 50 mărcî și apoi pină la al 10-lea an cîte zece mărci anual, iar de la al zecelea an de serviciu casa depune cite 20 mărci anual. Banii aceștia fructifică 3 jun. pe an. Banii depuși sunt dați vinzătoare, în caz de invaliditate, sau după zece ani, dacă vrea să părăsească serviciul. Sunt șase ani de cînd există această. .rasă a vinzătoarelor. In timpul acesta s’au plătit peste 20.000 mărci. La 1 Ianuarie 1914, vînzătoarele în număr de S60 vor avea un capital de aproape 100 mii mărci. Astfel organizată, firma Ullstein merge din succese în succese. S’ar putea spune că zi cu zi întreprinderea cîștigă tot mai mult teren și nu va trece mult ca ea să fie mai presus de întreprinderile similare din America și Anglia socotite ca cele mai uriașe din lume.Ceea ce dovedește firma Ullstein este însă că munca pricepută și perseverentă încoronează străduințele omenești și deschide căi nebănuite. Progresele firmei Ullstein sunt pilda vie și hotărîtoare a roadelor pe care se poate da munca omenească. Și în fața acestei însușiri cu adevărat superioare — munca — se închină nu numai ființa omenească ci și soarta care decide. H. Z. ________ Inînriim GÎNDURI SIMPLE Ceasornicarii et Comp. Ar trebui să scria ceasornicărașii fiindcă e vorba aci de lucrătorii acestei bresle delicate și migăloase, de salariații aceștia umiliți, de cari nul și aduce aminte nimeni, nici chiar subsemnatul! Cei din cartierele Griviței, Moșilor, Rahovei, au început a se mișca cetind dreptul la viață. • . . .2Voî d-le, 12 ore pe zi lucrăm cu lupa la ochi, cocoșați in frig, căci nu se face foc în atelier. Patronul e vătuit de sus pînă jos, iar noi în haine subțiri răbdării de frig." Socotim că e nedrept să se gătuiască cineva în dauna altora și protestul acestor lucrători e foarte justificat. Deci la rîndul nostru rugăm pe cei vătuiți, să'șî scoată măcar vara din urechi și să asculte doleanțele tovarășilor lor de muncă migăloasă și să facă foc în alelirele cu pricină. Bar iată că ne-am atins de o chestiune foarte arzătoare deși cei interesați susțin că tremură de frig. Tratamentul lucrătorilor și lucrătoarelor prin ateliere! O anchetă interesantă ar putea face dinii de la serviciul sanitar al Capitalei și socotim că în multe, foarte multe ateliere n'ar găsi căldura necesară omului ca să poată lucra cu voe bună. Apoi hrana bietelor fete de atelier? Se fac statistici despre ravagiile tuberculozei, dar cine s'a interesat de felul cum e plătită și hrănită „mașina vie" ce se numește lucrător sau lucrătoare d O societate pentru protecția ucenicilor de ambe sexe, n'ar strica în marele și luxosul București, fiindcă avem doar și o S. P. A. Ce ziceți bunele mele cititoare ? E frig, fructe nu mai sunt, birturile sînt scumpe, cu ce Se hrănesc micii lucrători cari au 30 lei pe lună? Aud? Stan Bolovan muffin .....................