Dimineaţa, iunie 1914 (Anul 11, nr. 3678-3707)

1914-06-11 / nr. 3688

2 Renumitele Montane Orientale darlnm­eaza admirabil gura și dist­rug ori­ce miros urît al gurei, provenite din tutun, dinți stricați sau stomac de­ranjat. Cutia 50 bani la droguerii și farmacii A se observa ca cutia să fie la fel cu cli. _______șeul din acest anunciu. iapa­r păr RAPID Garantat absolut nevătâmătoare, v­ip­­sește imediat părul cărun­­­țit sau albit în negru brun castaniu sau blond într’­­un mod atît de perfect și de natural, încât nu se cunoaște de­loc că părul este văpsit, întrebuința­și rea este simplă și mai ușoară ca la ori­ce altă văpsea de păr. Cei 2.50­ la drogueri­­i farmacii. Părul de pe obraz brațe și orice alte părți inconveniente ale corpului se distruge în 5 minute cu Depilatorul RADICAL întrebuințarea foar­e simplă, absolut nevătămător.*Prețul cei 2.50 la dro­gherii și farmacii. Aveți BĂTĂTORI NEGI ? nu le mai tăiați că cresc la loc „PEDOL“ le stârpește radical și fără durere întrebuințare simplă și ușoară, e­fect garantat. La nemulțumire se res­­titue costul. Flaconul 1 leu la drogherii și farmacii. Otrava de Șoareci stârpește absolut v­ — sigur­­­zgonii (șo­­bolanii) șoarecii de câmp și dc casă, cari fac atâtea pa­gube în prăvălii case, magazii, ham­bare și pe câmp Cutia mare Lei 1.50 cutia de probă 75 bani la drogu­ri și farmacii. PLOEȘTI­Dr.A. Munteanu Injecții cu noul 60$ Fabrica de var gras CARIERA de PIATRA­­ GARA BADILA (BUZĂU) BUCUREȘTI, Strada Blănari, 4 Furnizează prompt­ orice cantități de var gras și piatră de con­strucție in orice di­mensiuni cu prețuri a­­­­cantagioase. ű E AP P­entru trăsură si călărit v ani­zare Polonă I — la vizitiu [Azi dimineață Ii serviciul sa­nitar, al Capitalei, are loc ședința comitetului de higiena, care va fi prezidată de d. dr. Orleanu, medi­cul șef al Capitalei. gh­-J-—.­ 1­10 Prințul Ch. Ad. Cantacuzino, pri­mul secretar al lega'iunei Romi­niei dela Haga, a fost autorizat prin firman de către sultan să poarte decorațiunea turcească în grad unic și hereditară „Iftikar de Turcia“ ca­re a fost purtată de către bunicul prințului, fost domnitor în 1848. Nu mai sînt decît 7 persoane cari port această decorațiune, foarte rară și care valorează 30 mii lei. Cu începere de la 10 Iunie și pînă la 25 August toate librăriile din Ca­pitală se vor închide la orele 8 seara. D. locotenent Topor R. Ion, din re­gimentul 10 călărași, a fost trecut în jandarmeria rurală la compania mo­bilă, în locul d-lui locotenent Ne­­grescu Aurel, care trece la compania Gorj. _____ D. N. Ionescu, subcomisar cl. III la Tîrgoviște și cl. N. Serghie, subco­misar la Tg.­Neamț, au fost revocați din funcțiuni. D. D. Dumitrescu, polițai cl. IlI-a, a fost înaintat polițai cl. II în orașul Calafat. Gustați delicioasele torte Ur-Pi­­schinger, la magazinele de delicatese, Ministerul de interne a acordat un concediu de o lună de zile d-lui I. Mihailov, administratorul plășii Co­­pou, județul Iași. D. M. I. Popescu a fost înaintat ar­hivar în cancelaria prefecturei de Prahova. In seara zilei de 29 Iunie, vor a­­vea loc în grădina publică din ora­șul Pitești mari serbări populare, organizate de „Cercul Presa!" al ziariștilor corespondenți. Serbările sunt puse sub patronajul d-lui dr. Anghelescu, ministrul lu­crărilor publice. Distinșii artiști Niculescu­-Buzăîi și Mircea Pella vor da concursul lor acestor serbări cari promit a fi din cele mai splendide. Joi 12 iunie, orele 2 jum. p. m. va avea loc în sala Teatrului Național a doua producție. Vor cînta : D-rele A. Priboi, Beatrice Chitzu, M. Capșa și M. Demetrescu, pian , d-ra B. Sassover, d-nii A. Sarvași și M. Gheorghiu, vioară , d-rele E. Bă­­ne­scu, M. Georgescu și M. Nicolescu, Gr. Magiazi și Gh. Paulian, canto. Biletele seria 83 la Feder. D. căpitan Gh. Popescu, adminis­tratorul plășei Filiași, județul Dolj, și d. Paul Dumitrescu, administrato­rul plășii Băilești, acelaș județ, au fost transferați unul în locul celui­lalt. DIMINEAȚA INFORMAȚIUNI ZUMITU Ceasornic de precisiune, till­ IN Il­i Grand Prix Paris 1900, D. Barbu Rombreanu a fost numit copist arhivar în cancelaria prefec­turei Durostor. Bătaia cu flori organizată de pri­măria Capitalei, în folosul coloniilor școlare, care urma să aibă loc, Du­minică, 15 Iunie, s’a amînat pentru Sîmbătă 21 Iunie, din cauză că la acea d­ată au loc alergări de cai la hipodrom. D-șoara Toni Lion, a fost autori­zată să funcționeze în învățămîntul particular ca maestră de gimnas­tică. Din cauza sezonului înaintat Ma­gazinul Steaua Verde din strada Bă­­răției 26, a început să soldeze între­gul raion cu haine per­tru băeți și fete precum și pălării cu prețuri fa­bulos de eftine. D. Jean Megapenos a fost numit consul al Greciei la Sulina. D-nii alegători ai județului cit și ai Capitalei cari plătesc patente de cl. I, II III și IV, sunt convocați ca în ziua de 22 Iunie a. n., orele 9 di­mineața, să se întrunească in localul Camerei de comerț din București, strada Paris No. 9, pentru a alege 28 de membrii la Camera de comerț din Capitală. D. N. N. Stoica,, tipograf,, membru n comitetul „Uniunei meseriașilor“, s’a prezintat la redacție și ne-a ru­gat să arătăm că d-sa nu trebue confundat cu bătăușul cu acelaș nu­me, care a operat dri Duminică, în colțul Bulevardului Elisabeta. , D-sa venise într’adevăr pe acolo, dar venise cu scopul de a participa la întrunire, lucru care i-a fost im­posibil, deoarece, ne spune d. Stoi­ca? a fost gonit și d-sa de bătăușii liberali ai d-lui Ulvineanu La magazinul „Carmen Silva“ str. Lipscani No. 65, se soldează toate mărfurile, cu prețuri fabulos de ei­­tine. Costume și rochițe de vară pentru copii se găsesc foarte eftine la Steaua Verde, strada Bărăției 26. Printre bogatele premii, în va­loare de peste 25.900 lei, acordate gratuit de ziarele „Dimineața“ și „Adevĕrul“ abonaților săi, figurea­ză și un dormitor complect de bronz pentru două persoane, special exe­cutate­­ de cunoscuta fabrică de mo­bile de bronz M. Gutman, din str. Sf. Apostoli 76, furnisorul celor mai mari case particulare, vile și hoteluri din țară. Prețul abonamentului, cu toate aceste importante premii, e redus la : lei 5 pe 3 luni, lei 9.50 pe 6 luni și lei 18 pe un an. Reprezentația soc. artistice „Scena“ Societatea artistică „Scena” va da o reprezentație în folosul său­, în ziuă de Joi 12 iunie, în sala cinema­tografului „Vlaicu“ de pe bulevar­dul Elisabeta. Vor da concursul lor, 40 de artiști cari se vor produce cu ultimele lor creațiuni și anume: Ștefan Iulian, creatorul scenelor de mahala, președintele societăței; Emil Dumitrescu, cupl­etist modern, vice-președinte ; I. Tomescu, comit popular, cenzor; I. Corăscu, tenor na­țional, membru în comitet; M. Cas­­van, cupletist internațional, membru în comitet; I. Constantinescu, chan­son­etist, cenzor; Pr. Dalmed și Ivo­­ne, autosugestionist; G. Rădulescu, comic popular, casierul societăței; V. Vasiliu, monoloage, membru în co­mitet; „Căpitănie de un ceas“, come­die originală într’un act, de d-na L. Brussezi, jucată de d-na Jeana Du­mitrescu, d-nii I. Tomescu, I. Con­­stantinescu și T. Dumitrescu ; Ma­­thieu, Tango Argentin și Machid­e Braziliene, dansate în costum origi­nal; duetul Ionescu, dansuri națio­nale; G. Ilusovici, imitator transfor­mist; I. Alexe, monoloage; d-na E. Manicatide, dansuri naționale; d-na și d Lilică Popescu, duete comice. Spectacolul se va fini cu „Camere mobilate”, comedie într-un act, ju­cată de membrii societăței. Cărți și Reviste A apărut „Curierul Judiciar“ No. 42, cu data de Duminică, 8 Iunie ca avînd următorul sumar: Probleme penale. Efectul circum­stanțelor agravante ale complicelui asupra pedepsei sale, de d. Traian R­­Scriban, cu o notă de d. profesor I. Tanoviceanu. — Comisiuni rogatorii de d. D­r. Zah­aria. de la poștă O DISPOZIȚIE NEUMANA Direcția generală a poștelor, tele­grafelor și telefoanelor, a adresat o circulară tuturor oficiilor și inspec­toratelor din țară, prin care se pu­ne în vedere, că fiecare oficiu de la primirea acelei circulări, va înființa școli pentru exercitarea funcționari­lor cari nu cunosc aparatul .Morse. In orele libere, specifică­­ circulara, funcționarii cari nu cunosc apara­tul, vor veni la școală, spre a învăța manipularea acestui aparat. Așa­dar, funcționarul, după o muncă neîntreruptă de 7__8 ore, și după un serviciu de noapte mare, o­­bosit, istovit, va merge acasă să ia masa și apoi în loc ca să se odih­nească și să se întărească pentru serviciul de a doua zi, va trebui ca în orele de libertate, în orele de re­­paos, să vină la școala menționată prin circulară. Se știe că funcționarii telegrafe­­poștali și cei dela C. F. R., sînt sin­gurii cari nu se bucură de repaosul duminical. Sărbătoare. Paște ori Crăciun, cînd tot­ creștinul se odihnește, ori petre­ce liniștit și fără­ griji, ei își fac ser­viciul ca în zilele obișnuite, ba încă sînt mai împovărați, căci cine nu știe că în zilele de sărbători, corespon­dența e mai numeroasă și serviciul poștal mai încărcat ? Atunci oamenii aceștia, cari nu au nici sărbători, nici zile mai liniștite, cari au " "­ arc o răspundere atît de mare în t.­., viciul lor, pentru ce să fie atît de oropsiți încît și în orele de libertate să fie datori să vie la școală. Oare ceilalți funcționari cari cu­nosc aparatul, tot în aceleași condi­­țiuni l’au­ învățat ? Dacă direcția poștelor vrea cu tot dinadinsul ca fiecare funcționar să cunoască aparatul Morse, nu are de­cît să-l cheme pe rînd la o școală unde să nu fie ocupați decit cu a­­cest studiu. Altfel e neuman. __N. Pentru Casa bisericii Un sărman frate din mănăstirea Neamț, se află în Capitală, într’o mare mizerie. O nedreptate strigătoa­re l’a îndemnat să se adreseze nouă singurul mijloc d’a fi auzit de cel în drept. Iată cum stau lucrurile cu ne­fericitul om. Acum opt ani, d. I. G. deși pose­­dînd un rest de avere, (7000) de lei, simțindu-se desgustat de lume și a­­tras­ către cele religioase, se retrase la mănăstirea Neamț, unde timp de 4 ani sluji slujbele grele ale călu­gărilor, pe orice timp, ziua și noap­tea­, cu supunere mare către supe­riori. Imbolnăvindu-se însă grav, nefe­ricitul frate își pierdu auzul, chel­­tuindu-și­­ toți­ banii cu căutarea și întreținerea cît a stat în mănăstire.Voind apoi să se călugărească, nu mai fu admis, din pricina surzenie­, astfel că fu nevoit a pleca din mă­năstire, ca să apeleze la. Casa bise­ricilor. Sosit de prin Noembrie tre­cut în București, i se promise un ajutor de 200 de lei ca sâ-­șî cumpe­re cele necesare pentru pictura de icoane pe care o învățase în mănăs­tire. După alergături nesfîrșite, du­pă un șir de mizerii grozave și dru­muri la minister în loc de 200 de lei, bietul om se văzu cu 30 de lei arun­cați ca o pomană ridicolă de Casa bi­­sericei, cu totul pe drumuri și nu­mai cu 30 lei ajutor, cînd slavă Dom­nului, casa lui D-zeu e destul de bo­gată. Sau adevărata milă e tot pen­tru­­ cei cu spețe și care nu duc lipsă, întrebăm pe cei în drept rugîndu-I a avea mai multă bunăvoință față de cei nevoiași și de a ajuta cum s-ar cădea pe bietul frate al mănăstirei Neamțu. Ful. Mizeria in Capitală Două copilași Memy și Tytonel Val, au trimes 2 lei 50 b. pentru cei trei copilași ai familiei nefericite pentru care repetăm apelul nostru cu dorin­ța de a-I salva din nevoia grea ce-I apasă. Mer­curi, 11 Iunie 1914 l­i a Ibi­s „loGssofiei Presei ---------i----------SM!-----------------­ Va fi cea mai frumoasă din cîte au avut loc în Capitală Se urmează cu multă activitate preparativele, cari vor face din bă­taia cu flori, de Sîmbătă, cea mai frumoasă și aleasă serbare din sezo­nul acesta. Cunoscutul artist în arta cinema­tografică, d. C. Teodorescu, va ci­nematografia pe acei cari vor par­ticipa la bătaia cu flori a „Asocia­ției Pressei". Filmul va fi apoi re­prezentat la toate cinematografele din Capitală și din provincie. O muzică militară din cele mai reputate, va delecta pe vizitatori in tot timpul cit va dura bătaia cu flori. Va fi organizat un juriu care să aleagă cel mai frumos vehicul or­nat cu flori, pentru ca fotografia lui să fie reprodusă în ziare. Se va face invitație simpaticilor și curagioșilor noștri aviatori, cari să participe la serbarea „Asociației Presseî". Este mai dinainte sigur că, Sîm­­­bătu 14 c., tot publicul Capitalei va fi prezent la Șoseaua Kiseleff, ne- lăsind să le scape rara ocaziune, de a se amuza cu adevărat bine. ! 6 lele € Cif­ ÉL *----------------­ D-nii I. Severineanu a fost numit în postul de inginer atașat clasa IV la atelierul Pașcani; Constantin Pa­­naitescu șef de gară principală clasa IV în stația Alexandria, a fost numit în postul de șef de magazie princi­pală clasa III la aceiași stațiune; Si­­mion Dănciulescu șef de gară clasa V în stația București a fost numit în postul de controlor clasa V la ace­lași serviciu; Petre P. Popescu casier clasa V în stația Tg.­Jiu a fost trecut în postul de impiegat de birou clasa I la aceiași stațiune; George Popescu impiegat de mișcare clasa II în sta­ția Arm­ășești, a fost numit în postul de șef de gară clasa V la aceiași sta­țiune; - Vasile Gheo­culescu, casier cl. V în stația G.-Lung a fost trecut în postul­­le impiegat­ de birou clasa II l­a aceiași stațiune; Dumitru Bolde­­scu casier­ clasa V în stația Graj­­diuri, a fost trecut în postul de im­piegat de mișcare, clasa II la aceiași stațiune. Ioan Jacotă impiegat de mișcare clasa II­­ în stația Dealul­ Spire); Alexandru Ștefănescu, impie­gat­ de mișcare­ clasa II în stația Si­naia și Nicolae I. Bou, impiegat de mișcare clasa II în stația Medjidia, au fost trecute în­­ postul de casier cl. V la aceleași stațiuni; Petre Stoia­­novici, impiegat de birou clasa II în stația Mărășești, a fost trecut în po­stul de impiegat de mișcare clasa II la aceiași stațiune; Constantin Din­­cescu, revizor de vagoane clasa II la atelierul București, a fost trecut în postul de maestru de atelier ajutor clasa II la acelaș atelier; Dumitru­ Tom­a impiegat de mișcare clasa II în stația București, a fost trecut în postul de casier clasa V la aceiași stațiune; Ștefan Andreevici, revizor de vagoane clasa I la atelierul Bucu­rești a fost trecut în postul de ma­estru de atelier ajutor clasa I; Ră­­dui­an Ma­teescu, revizor principal de vagoane ’ clasa III la inspecția prin­cipală de vagoane din București a fost numit în postul de controlor clasa III la aceiași inspecțiune; An­drei C­­ornescu desenator diurnist la serviciul central de ateliere și tracțiune, a fost numit în postul de desenator clasa V la acelaș serviciu. Vasile G. Plăvan a fost numit în postul de copist clasa I la stația O­­bor. Florian N. Anastasescu copist diurnist la revizia vagoanelor din­ București; a­ fost numit în postul de copist clasa I la aceiași divizie de vagoane; Dumitru I. Bunescu a fost numit în postul de copist clasa I la depozitul de mașini din Cons­tan­­ța; Traian N. Șerbănescu a fost nu­mit în postul de copist clasa II la uzina de creozotat traverse din Plo­ești;­­ Constantin M. Popescu a fost numit în postul de copist clasa II la serviciul central de întreținere și George Michăilescu lucrător la ma­gazinul de materiale din Filaret a fost avansat în postul de magaziner clasa IV la acelaș magazin. * Ministrul de räzboiu, în urma in­tervenției făcute de direcțiunea ge­nerală, a aprobat scutirea de orice concentrare în anul acesta, a elevi­lor care urmează școala de telegra­fie de la c. f. r. * O delegațiune de mai mulți șefi de tren, sau prezentat la d. Al. Perie­­țeanu, directorul serviciului mișcă­reî și au cerut să se admită schimbul prin rotație, astfel ca șefii de tren de la trenurile de mărfuri să conducă și trenurile de călători.­­ Biletele de călătorie existente pen­­tru traficul austro-ungar via Ițcani se vor înlocui cu începere de la 1 iu­lie stil nou, prin altele care vor fi de un singur fel atît pentru adulți cît și pentru copii.­­ Furnitura de osii montate pentru locomotive și tendere a fo­st aproba­­­tă prin licitație către d. Hensche­l Co. din Cassel pentru suma de lei 30426 cu predarea la Brăila ori Con­­stanța, iar furnitura de 44 plăci ara­mă s’a predat d-lui G. Zugmayer & Co. din Viena pentru lei 51.021 pie­­dîndu-se la București. — P. Edilitare BĂILE POPULAȚIE Ar fi timp să se ocupe cei, din fruntea administrației comunale, de băile populare atît de necesare în­tr’un oraș mare cum e Bucureștiul, unde sînt cîteva mii de lucrători și­ muncitori, clienți ai acestor băi.’ Dar aflăm din numeroase reclam­ațiunli că personalul băei populare din pia­ța „Bibescu Vodă, găsește de cuviință să scumpească și băile de la 20 bani la 35 bani, impunînd cumpărarea săpunului de la ei, cînd clienții au grija să și-l procure mult mai eftin de acasă. E o chestie măruntă, dar însemnată pentru oamenii destul de împovărați de alte cheltueli. Un ordin „de sus“ ar pune capăt abu­­zului. ■ Proprietarii caselor­­ din strada Foișoru Vechi, se plîn­g d-lul primar de o nedreptate ce li s’a făcut­­ cu a­­ducerea apei. Instalațiunile de apă­ au fost făcute numai din șoseaua Vitan pînă în strada Laborator, iar, restul străzei care ține pînă la aba­tor, a fost lăsată în părăsire. Acolo nu este decît un puț vechi, cu apă infectă, astfel că locuitorii suferă ne­ajunsuri deși plătesc și ei toate­ ta­xele ca și fericiții de la centru...; * .% * Apă și iar apă. Cetățenii din strada Georgescu III atrag binevoitoarea­tențiunea d-lui primar, de halul în care a fost­ lă­sată acea stradă sub toate guverne­le. Nici apă, nici pavaj, nici lumină. Dar ceea ce e mai dăunător e lipsa de apă. In toiul verei, locuitorii a­­ceștia o duc ca în Sahara, respirînd praf, suferind setea. Cînd se vor în­dura cei în drept și de acești contri­buabili oropsiți ? ( A. M. - ) MILITARE Absolvenții școalei de agricultură, foști în armată cu termen redus, du­pă ce au făcut campania, văd cu du­rere că mulți absolvenți ai școlilor­ similare au fost înaintați subloco­tenenți în rezervă. Ei roagă pe d. ministru de războiu să bine­voiască a-i trece la rangul de sergenți ca unii ce și-au făcut da­toria pe deplin. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA” (99) A­ventu­rile Regelui Eduard al VI-lea al Angliei —--------------­ de mare senzație­ CAP. 37. BAROANA ȘI PRINȚUL LIL­UARD Ușa salonului fu deschisă spre ui­mirea lacheului, chiar de prințul Eduard. Cînd văzu pe cameristă, figura lui zîmbitoare se posomori. Așteptase vizita baroanei cre­­zînd că va fi însoțită de nepoata ei, contesa Loreta. Dar numai o clipă ținu expresia­­ de nemulțumire. Salutînd cu ama­bilitate, le făcu semn să intre. Baroana învelită de sus pînă jos intr’o largă mantilă cenușie de o mătasă înflorită, pe cap cu o capelă cu flori negre și un văl cenușiu ce­ î­i acopereai și fața, se înclină adinc ■ín fatal viitorului rege al Angliei. El fu cam uimit de felul cum bă­­trîna făcu acest salut, cam prea grațios, pentru vîrsta ei înaintată. Camerista rămăsese în sală; prin­țul și baroana erau singuri. — Șezi doamnă baroană, de­si­gur că drumul pînă aci v’a obosit. — Nu alteză, nu sînt de loc obo­sită-Sînt bătrînă, dar nu și neputin­cioasă. — Da, mereu­ plină de energie, zise prințul zîmbind, făcînd un pas spre ea ca sa-i vadă fata, căci su­netul, glasul ei îi se păru limpede și tînăr. . — Fiindcă nu vrei să șezi, vom sta amîndoi în picioare. Admir re­zistența d-tale în lupta ce du­ce cu acaparatorii moștenirei d-tale, dar un lucru nu înțeleg. . . .. .­­­­­u ce ,anume, alteță? — Pentru ce nu vă adresați ju­stiției? Pentru ce nu solicitați o inter­venție a majestății sale regina? Sau voi­ fi eu fericitul care am dobîndit grația simpatiei d-tale? Prințul rostise ultimile cuvinte în glumă, dar baroana înțelese altfel. — Ași fi nespus de fericită să pot răspunde la această întrebare, dacă timpul nu mi-ar fi albit părul. Dacă ași fi tînără, e drept că sentimentele mele ar­ fi cu totul al­tele. — Oh, d-nă baronă, trebue să’mi amintesc că sînteți franceză. — Majestate, cu toate că sunt bă­trînă, inima mea e încă foarte sim­țitoare și nu știu să’mî ascund sen­timentele. — Vai, d-nă baroană, un prinț ca mine nu poate niciodată asculta gla­sul inimei, ci numai al datoriei. — Da, alteță, tocmai la asta am cugetat și eu adeseori. Regii, prin­ții, nu sînt fericiți decît în apa­rență-Prințul Eduard tresări — privirea lui se aținti stăruitoare asupra ei, căci de sub vălul gros, resuna un glas tînăr, plăcut, armonios. Prin văl putu vedea albeața far­dului și o gură prea roșie, dar o­­chii nu-i putu vedea. Fu însă cam încurcat de­ întorsă­tura ce luase convorbirea și zise cu răceală. — Sînteți prea bună d-nă, com­pătimind regii și prinții mult invi­diați. — Oh, alteță, n’am zis asta! Nu mi-așî fi permis­.. Turburată, fără să-și dea seama, își ridicase o clipă vălul; douî ochi mari, frumoși ca două stele, se a­­țintiră o clipă asupra lui. — D-nă... îngînă prințul­.. dv. sîn­­tezî sau...1 — Sunt baroana de Rignard­, zise ea foarte turburată-Prințul se uita la mina ei... De sub mănușă, între mînică, zări un brat alb și rotund, brat de femee tînără. — D-nă privirea d-tale, mi-a a­­dus aminte­.. Tăcu privind în jos încurcat. Se făcu tăcere în frumoasa ca­­m­eră; amîndouî erau copleșiți de o emoție nelămurită. — De ce nu v’așî spune­ d-nă ba­roană de cine mi-ați adus aminte? M’am­ gîndit la nepoata d-tale, contesa Loreta, care mi-a dăruit o clipă de fericire cînd am văzut-o în parc. — Alteță, îngînă baroana. Ah, dacă ați ști­.. — Știu­­ că n-ar trebui­ să vă spun nimic dar am vorbit amindoi cu a­tîta sinceritate. Ai avut dreptate d-nă, prinții și regii sînt demni de compătimire, căci ei n’au dreptul să iubească. — Alteță, n’am crezut. — N’ai crezut și totuși e adevă­rat; am ochii contesei Loreta. Ochi pe cari nu i-am mai putut uita­ Baroana tremurînd se așeză pe un scaun. — Da, d-nă, așa cum mă vezi, am fost fermecat de ochii ei, zise prințul încet. E dureros, dar e ade­vărat. Baroana făcu un gest rugător. Se ridică și căzu gemînd. — D-nă — ce’ți este? — Nimic.­. sunt bătrînă, slabă. — V’am supărat vorbind de con­tesa Loreta. Pentru ce n’a venit și ea? S’a măritat? E tot aci în­ Londra, sau.­. — Oh, nu altetă, ea nu se va că­sători, nu— niciodată! — Pentr­u ce? — Iubește alteță, iubește pe ci­neva care e foarte departe. Drago­stea ce o mis­tue e cu păcat, — e o neleguire! — Nu, nu se poate! —■ Și totuși e adevărat, dar va fi nespus de fericită, aflînd ce ați spus despre ea: ■ ~ Dacă e încă la d-ta pentru ce nu v’a însoțit? — Trebue sa rămînă cineva aca­­să pentru a fi sigure că actele ce avem, nu vor fi furate­. Dușmanul nostru e în stare sa comită și această infamie. — Ah, da, chestia testamentului, zise printul așezîndu-se la birou. Spune d-nă baroană ce pot face­ Bătrînă povești ,încet clauza tes­tamentului. Atît timp cît trăia dînsă, nepoții aveau uzufructul averei. După moartea mea, Loreta va trebui să se căsătorească cu acel aventurier sau să piardă orice drept la moș­­tenire. — Ce testament zăpăcit! excla­t că prințul Eduard­— Da, nepoata mea Loreta și Gil­bert vor mine săraci, după moartea­ mea. Contele Gilbert, nepotul meu iu­­bit, prin graiul meu, vine astăzi să implore protecția alteței voastre în procesul ce vom începe, mai ales că vrea să se căsătorească cu o fată de muncitor sărac. — Contele? exclamă prințul zîm­ i­bind. E frumoasă lucrătoarea engle­­ză care l’a fermecat pe acest vlă­* star din aristocrația franceză — Da, foarte frumoasă, blinda și cuminte. ' ( . . . i j Î Va urma) F

Next