Dimineaţa, iunie 1914 (Anul 11, nr. 3678-3707)
1914-06-11 / nr. 3688
2 Renumitele Montane Orientale darlnmeaza admirabil gura și distrug orice miros urît al gurei, provenite din tutun, dinți stricați sau stomac deranjat. Cutia 50 bani la droguerii și farmacii A se observa ca cutia să fie la fel cu cli. _______șeul din acest anunciu. iapar păr RAPID Garantat absolut nevătâmătoare, vipsește imediat părul cărunțit sau albit în negru brun castaniu sau blond într’un mod atît de perfect și de natural, încât nu se cunoaște deloc că părul este văpsit, întrebuințași rea este simplă și mai ușoară ca la orice altă văpsea de păr. Cei 2.50 la droguerii farmacii. Părul de pe obraz brațe și orice alte părți inconveniente ale corpului se distruge în 5 minute cu Depilatorul RADICAL întrebuințarea foare simplă, absolut nevătămător.*Prețul cei 2.50 la drogherii și farmacii. Aveți BĂTĂTORI NEGI ? nu le mai tăiați că cresc la loc „PEDOL“ le stârpește radical și fără durere întrebuințare simplă și ușoară, efect garantat. La nemulțumire se restitue costul. Flaconul 1 leu la drogherii și farmacii. Otrava de Șoareci stârpește absolut v — sigurzgonii (șobolanii) șoarecii de câmp și dc casă, cari fac atâtea pagube în prăvălii case, magazii, hambare și pe câmp Cutia mare Lei 1.50 cutia de probă 75 bani la droguri și farmacii. PLOEȘTIDr.A. Munteanu Injecții cu noul 60$ Fabrica de var gras CARIERA de PIATRA GARA BADILA (BUZĂU) BUCUREȘTI, Strada Blănari, 4 Furnizează prompt orice cantități de var gras și piatră de construcție in orice dimensiuni cu prețuri acantagioase. ű E AP Pentru trăsură si călărit v anizare Polonă I — la vizitiu [Azi dimineață Ii serviciul sanitar, al Capitalei, are loc ședința comitetului de higiena, care va fi prezidată de d. dr. Orleanu, medicul șef al Capitalei. gh-J-—. 110 Prințul Ch. Ad. Cantacuzino, primul secretar al lega'iunei Rominiei dela Haga, a fost autorizat prin firman de către sultan să poarte decorațiunea turcească în grad unic și hereditară „Iftikar de Turcia“ care a fost purtată de către bunicul prințului, fost domnitor în 1848. Nu mai sînt decît 7 persoane cari port această decorațiune, foarte rară și care valorează 30 mii lei. Cu începere de la 10 Iunie și pînă la 25 August toate librăriile din Capitală se vor închide la orele 8 seara. D. locotenent Topor R. Ion, din regimentul 10 călărași, a fost trecut în jandarmeria rurală la compania mobilă, în locul d-lui locotenent Negrescu Aurel, care trece la compania Gorj. _____ D. N. Ionescu, subcomisar cl. III la Tîrgoviște și cl. N. Serghie, subcomisar la Tg.Neamț, au fost revocați din funcțiuni. D. D. Dumitrescu, polițai cl. IlI-a, a fost înaintat polițai cl. II în orașul Calafat. Gustați delicioasele torte Ur-Pischinger, la magazinele de delicatese, Ministerul de interne a acordat un concediu de o lună de zile d-lui I. Mihailov, administratorul plășii Copou, județul Iași. D. M. I. Popescu a fost înaintat arhivar în cancelaria prefecturei de Prahova. In seara zilei de 29 Iunie, vor avea loc în grădina publică din orașul Pitești mari serbări populare, organizate de „Cercul Presa!" al ziariștilor corespondenți. Serbările sunt puse sub patronajul d-lui dr. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice. Distinșii artiști Niculescu-Buzăîi și Mircea Pella vor da concursul lor acestor serbări cari promit a fi din cele mai splendide. Joi 12 iunie, orele 2 jum. p. m. va avea loc în sala Teatrului Național a doua producție. Vor cînta : D-rele A. Priboi, Beatrice Chitzu, M. Capșa și M. Demetrescu, pian , d-ra B. Sassover, d-nii A. Sarvași și M. Gheorghiu, vioară , d-rele E. Bănescu, M. Georgescu și M. Nicolescu, Gr. Magiazi și Gh. Paulian, canto. Biletele seria 83 la Feder. D. căpitan Gh. Popescu, administratorul plășei Filiași, județul Dolj, și d. Paul Dumitrescu, administratorul plășii Băilești, acelaș județ, au fost transferați unul în locul celuilalt. DIMINEAȚA INFORMAȚIUNI ZUMITU Ceasornic de precisiune, till IN Ili Grand Prix Paris 1900, D. Barbu Rombreanu a fost numit copist arhivar în cancelaria prefecturei Durostor. Bătaia cu flori organizată de primăria Capitalei, în folosul coloniilor școlare, care urma să aibă loc, Duminică, 15 Iunie, s’a amînat pentru Sîmbătă 21 Iunie, din cauză că la acea dată au loc alergări de cai la hipodrom. D-șoara Toni Lion, a fost autorizată să funcționeze în învățămîntul particular ca maestră de gimnastică. Din cauza sezonului înaintat Magazinul Steaua Verde din strada Bărăției 26, a început să soldeze întregul raion cu haine pertru băeți și fete precum și pălării cu prețuri fabulos de eftine. D. Jean Megapenos a fost numit consul al Greciei la Sulina. D-nii alegători ai județului cit și ai Capitalei cari plătesc patente de cl. I, II III și IV, sunt convocați ca în ziua de 22 Iunie a. n., orele 9 dimineața, să se întrunească in localul Camerei de comerț din București, strada Paris No. 9, pentru a alege 28 de membrii la Camera de comerț din Capitală. D. N. N. Stoica,, tipograf,, membru n comitetul „Uniunei meseriașilor“, s’a prezintat la redacție și ne-a rugat să arătăm că d-sa nu trebue confundat cu bătăușul cu acelaș nume, care a operat dri Duminică, în colțul Bulevardului Elisabeta. , D-sa venise într’adevăr pe acolo, dar venise cu scopul de a participa la întrunire, lucru care i-a fost imposibil, deoarece, ne spune d. Stoica? a fost gonit și d-sa de bătăușii liberali ai d-lui Ulvineanu La magazinul „Carmen Silva“ str. Lipscani No. 65, se soldează toate mărfurile, cu prețuri fabulos de eitine. Costume și rochițe de vară pentru copii se găsesc foarte eftine la Steaua Verde, strada Bărăției 26. Printre bogatele premii, în valoare de peste 25.900 lei, acordate gratuit de ziarele „Dimineața“ și „Adevĕrul“ abonaților săi, figurează și un dormitor complect de bronz pentru două persoane, special executate de cunoscuta fabrică de mobile de bronz M. Gutman, din str. Sf. Apostoli 76, furnisorul celor mai mari case particulare, vile și hoteluri din țară. Prețul abonamentului, cu toate aceste importante premii, e redus la : lei 5 pe 3 luni, lei 9.50 pe 6 luni și lei 18 pe un an. Reprezentația soc. artistice „Scena“ Societatea artistică „Scena” va da o reprezentație în folosul său, în ziuă de Joi 12 iunie, în sala cinematografului „Vlaicu“ de pe bulevardul Elisabeta. Vor da concursul lor, 40 de artiști cari se vor produce cu ultimele lor creațiuni și anume: Ștefan Iulian, creatorul scenelor de mahala, președintele societăței; Emil Dumitrescu, cupletist modern, vice-președinte ; I. Tomescu, comit popular, cenzor; I. Corăscu, tenor național, membru în comitet; M. Casvan, cupletist internațional, membru în comitet; I. Constantinescu, chansonetist, cenzor; Pr. Dalmed și Ivone, autosugestionist; G. Rădulescu, comic popular, casierul societăței; V. Vasiliu, monoloage, membru în comitet; „Căpitănie de un ceas“, comedie originală într’un act, de d-na L. Brussezi, jucată de d-na Jeana Dumitrescu, d-nii I. Tomescu, I. Constantinescu și T. Dumitrescu ; Mathieu, Tango Argentin și Machide Braziliene, dansate în costum original; duetul Ionescu, dansuri naționale; G. Ilusovici, imitator transformist; I. Alexe, monoloage; d-na E. Manicatide, dansuri naționale; d-na și d Lilică Popescu, duete comice. Spectacolul se va fini cu „Camere mobilate”, comedie într-un act, jucată de membrii societăței. Cărți și Reviste A apărut „Curierul Judiciar“ No. 42, cu data de Duminică, 8 Iunie ca avînd următorul sumar: Probleme penale. Efectul circumstanțelor agravante ale complicelui asupra pedepsei sale, de d. Traian RScriban, cu o notă de d. profesor I. Tanoviceanu. — Comisiuni rogatorii de d. Dr. Zaharia. de la poștă O DISPOZIȚIE NEUMANA Direcția generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor, a adresat o circulară tuturor oficiilor și inspectoratelor din țară, prin care se pune în vedere, că fiecare oficiu de la primirea acelei circulări, va înființa școli pentru exercitarea funcționarilor cari nu cunosc aparatul .Morse. In orele libere, specifică circulara, funcționarii cari nu cunosc aparatul, vor veni la școală, spre a învăța manipularea acestui aparat. Așadar, funcționarul, după o muncă neîntreruptă de 7__8 ore, și după un serviciu de noapte mare, obosit, istovit, va merge acasă să ia masa și apoi în loc ca să se odihnească și să se întărească pentru serviciul de a doua zi, va trebui ca în orele de libertate, în orele de repaos, să vină la școala menționată prin circulară. Se știe că funcționarii telegrafepoștali și cei dela C. F. R., sînt singurii cari nu se bucură de repaosul duminical. Sărbătoare. Paște ori Crăciun, cînd tot creștinul se odihnește, ori petrece liniștit și fără griji, ei își fac serviciul ca în zilele obișnuite, ba încă sînt mai împovărați, căci cine nu știe că în zilele de sărbători, corespondența e mai numeroasă și serviciul poștal mai încărcat ? Atunci oamenii aceștia, cari nu au nici sărbători, nici zile mai liniștite, cari au " " arc o răspundere atît de mare în t.., viciul lor, pentru ce să fie atît de oropsiți încît și în orele de libertate să fie datori să vie la școală. Oare ceilalți funcționari cari cunosc aparatul, tot în aceleași condițiuni l’au învățat ? Dacă direcția poștelor vrea cu tot dinadinsul ca fiecare funcționar să cunoască aparatul Morse, nu are decît să-l cheme pe rînd la o școală unde să nu fie ocupați decit cu acest studiu. Altfel e neuman. __N. Pentru Casa bisericii Un sărman frate din mănăstirea Neamț, se află în Capitală, într’o mare mizerie. O nedreptate strigătoare l’a îndemnat să se adreseze nouă singurul mijloc d’a fi auzit de cel în drept. Iată cum stau lucrurile cu nefericitul om. Acum opt ani, d. I. G. deși posedînd un rest de avere, (7000) de lei, simțindu-se desgustat de lume și atras către cele religioase, se retrase la mănăstirea Neamț, unde timp de 4 ani sluji slujbele grele ale călugărilor, pe orice timp, ziua și noaptea, cu supunere mare către superiori. Imbolnăvindu-se însă grav, nefericitul frate își pierdu auzul, cheltuindu-și toți banii cu căutarea și întreținerea cît a stat în mănăstire.Voind apoi să se călugărească, nu mai fu admis, din pricina surzenie, astfel că fu nevoit a pleca din mănăstire, ca să apeleze la. Casa bisericilor. Sosit de prin Noembrie trecut în București, i se promise un ajutor de 200 de lei ca sâ-șî cumpere cele necesare pentru pictura de icoane pe care o învățase în mănăstire. După alergături nesfîrșite, după un șir de mizerii grozave și drumuri la minister în loc de 200 de lei, bietul om se văzu cu 30 de lei aruncați ca o pomană ridicolă de Casa bisericei, cu totul pe drumuri și numai cu 30 lei ajutor, cînd slavă Domnului, casa lui D-zeu e destul de bogată. Sau adevărata milă e tot pentru cei cu spețe și care nu duc lipsă, întrebăm pe cei în drept rugîndu-I a avea mai multă bunăvoință față de cei nevoiași și de a ajuta cum s-ar cădea pe bietul frate al mănăstirei Neamțu. Ful. Mizeria in Capitală Două copilași Memy și Tytonel Val, au trimes 2 lei 50 b. pentru cei trei copilași ai familiei nefericite pentru care repetăm apelul nostru cu dorința de a-I salva din nevoia grea ce-I apasă. Mercuri, 11 Iunie 1914 li a Ibis „loGssofiei Presei ---------i----------SM!----------------- Va fi cea mai frumoasă din cîte au avut loc în Capitală Se urmează cu multă activitate preparativele, cari vor face din bătaia cu flori, de Sîmbătă, cea mai frumoasă și aleasă serbare din sezonul acesta. Cunoscutul artist în arta cinematografică, d. C. Teodorescu, va cinematografia pe acei cari vor participa la bătaia cu flori a „Asociației Pressei". Filmul va fi apoi reprezentat la toate cinematografele din Capitală și din provincie. O muzică militară din cele mai reputate, va delecta pe vizitatori in tot timpul cit va dura bătaia cu flori. Va fi organizat un juriu care să aleagă cel mai frumos vehicul ornat cu flori, pentru ca fotografia lui să fie reprodusă în ziare. Se va face invitație simpaticilor și curagioșilor noștri aviatori, cari să participe la serbarea „Asociației Presseî". Este mai dinainte sigur că, Sîmbătu 14 c., tot publicul Capitalei va fi prezent la Șoseaua Kiseleff, ne- lăsind să le scape rara ocaziune, de a se amuza cu adevărat bine. ! 6 lele € Cif ÉL *---------------- D-nii I. Severineanu a fost numit în postul de inginer atașat clasa IV la atelierul Pașcani; Constantin Panaitescu șef de gară principală clasa IV în stația Alexandria, a fost numit în postul de șef de magazie principală clasa III la aceiași stațiune; Simion Dănciulescu șef de gară clasa V în stația București a fost numit în postul de controlor clasa V la același serviciu; Petre P. Popescu casier clasa V în stația Tg.Jiu a fost trecut în postul de impiegat de birou clasa I la aceiași stațiune; George Popescu impiegat de mișcare clasa II în stația Armășești, a fost numit în postul de șef de gară clasa V la aceiași stațiune; - Vasile Gheoculescu, casier cl. V în stația G.-Lung a fost trecut în postulle impiegat de birou clasa II la aceiași stațiune; Dumitru Boldescu casier clasa V în stația Grajdiuri, a fost trecut în postul de impiegat de mișcare, clasa II la aceiași stațiune. Ioan Jacotă impiegat de mișcare clasa II în stația Dealul Spire); Alexandru Ștefănescu, impiegat de mișcare clasa II în stația Sinaia și Nicolae I. Bou, impiegat de mișcare clasa II în stația Medjidia, au fost trecute în postul de casier cl. V la aceleași stațiuni; Petre Stoianovici, impiegat de birou clasa II în stația Mărășești, a fost trecut în postul de impiegat de mișcare clasa II la aceiași stațiune; Constantin Dincescu, revizor de vagoane clasa II la atelierul București, a fost trecut în postul de maestru de atelier ajutor clasa II la acelaș atelier; Dumitru Toma impiegat de mișcare clasa II în stația București, a fost trecut în postul de casier clasa V la aceiași stațiune; Ștefan Andreevici, revizor de vagoane clasa I la atelierul București a fost trecut în postul de maestru de atelier ajutor clasa I; Răduian Mateescu, revizor principal de vagoane ’ clasa III la inspecția principală de vagoane din București a fost numit în postul de controlor clasa III la aceiași inspecțiune; Andrei Cornescu desenator diurnist la serviciul central de ateliere și tracțiune, a fost numit în postul de desenator clasa V la acelaș serviciu. Vasile G. Plăvan a fost numit în postul de copist clasa I la stația Obor. Florian N. Anastasescu copist diurnist la revizia vagoanelor din București; a fost numit în postul de copist clasa I la aceiași divizie de vagoane; Dumitru I. Bunescu a fost numit în postul de copist clasa I la depozitul de mașini din Constanța; Traian N. Șerbănescu a fost numit în postul de copist clasa II la uzina de creozotat traverse din Ploești; Constantin M. Popescu a fost numit în postul de copist clasa II la serviciul central de întreținere și George Michăilescu lucrător la magazinul de materiale din Filaret a fost avansat în postul de magaziner clasa IV la acelaș magazin. * Ministrul de räzboiu, în urma intervenției făcute de direcțiunea generală, a aprobat scutirea de orice concentrare în anul acesta, a elevilor care urmează școala de telegrafie de la c. f. r. * O delegațiune de mai mulți șefi de tren, sau prezentat la d. Al. Periețeanu, directorul serviciului mișcăreî și au cerut să se admită schimbul prin rotație, astfel ca șefii de tren de la trenurile de mărfuri să conducă și trenurile de călători. Biletele de călătorie existente pentru traficul austro-ungar via Ițcani se vor înlocui cu începere de la 1 iulie stil nou, prin altele care vor fi de un singur fel atît pentru adulți cît și pentru copii. Furnitura de osii montate pentru locomotive și tendere a fost aprobată prin licitație către d. Henschel Co. din Cassel pentru suma de lei 30426 cu predarea la Brăila ori Constanța, iar furnitura de 44 plăci aramă s’a predat d-lui G. Zugmayer & Co. din Viena pentru lei 51.021 piedîndu-se la București. — P. Edilitare BĂILE POPULAȚIE Ar fi timp să se ocupe cei, din fruntea administrației comunale, de băile populare atît de necesare într’un oraș mare cum e Bucureștiul, unde sînt cîteva mii de lucrători și muncitori, clienți ai acestor băi.’ Dar aflăm din numeroase reclamațiunli că personalul băei populare din piața „Bibescu Vodă, găsește de cuviință să scumpească și băile de la 20 bani la 35 bani, impunînd cumpărarea săpunului de la ei, cînd clienții au grija să și-l procure mult mai eftin de acasă. E o chestie măruntă, dar însemnată pentru oamenii destul de împovărați de alte cheltueli. Un ordin „de sus“ ar pune capăt abuzului. ■ Proprietarii caselor din strada Foișoru Vechi, se plîng d-lul primar de o nedreptate ce li s’a făcut cu aducerea apei. Instalațiunile de apă au fost făcute numai din șoseaua Vitan pînă în strada Laborator, iar, restul străzei care ține pînă la abator, a fost lăsată în părăsire. Acolo nu este decît un puț vechi, cu apă infectă, astfel că locuitorii suferă neajunsuri deși plătesc și ei toate taxele ca și fericiții de la centru...; * .% * Apă și iar apă. Cetățenii din strada Georgescu III atrag binevoitoareatențiunea d-lui primar, de halul în care a fost lăsată acea stradă sub toate guvernele. Nici apă, nici pavaj, nici lumină. Dar ceea ce e mai dăunător e lipsa de apă. In toiul verei, locuitorii aceștia o duc ca în Sahara, respirînd praf, suferind setea. Cînd se vor îndura cei în drept și de acești contribuabili oropsiți ? ( A. M. - ) MILITARE Absolvenții școalei de agricultură, foști în armată cu termen redus, după ce au făcut campania, văd cu durere că mulți absolvenți ai școlilor similare au fost înaintați sublocotenenți în rezervă. Ei roagă pe d. ministru de războiu să binevoiască a-i trece la rangul de sergenți ca unii ce și-au făcut datoria pe deplin. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA” (99) Aventurile Regelui Eduard al VI-lea al Angliei —-------------- de mare senzație CAP. 37. BAROANA ȘI PRINȚUL LILUARD Ușa salonului fu deschisă spre uimirea lacheului, chiar de prințul Eduard. Cînd văzu pe cameristă, figura lui zîmbitoare se posomori. Așteptase vizita baroanei crezînd că va fi însoțită de nepoata ei, contesa Loreta. Dar numai o clipă ținu expresia de nemulțumire. Salutînd cu amabilitate, le făcu semn să intre. Baroana învelită de sus pînă jos intr’o largă mantilă cenușie de o mătasă înflorită, pe cap cu o capelă cu flori negre și un văl cenușiu ce îi acopereai și fața, se înclină adinc ■ín fatal viitorului rege al Angliei. El fu cam uimit de felul cum bătrîna făcu acest salut, cam prea grațios, pentru vîrsta ei înaintată. Camerista rămăsese în sală; prințul și baroana erau singuri. — Șezi doamnă baroană, desigur că drumul pînă aci v’a obosit. — Nu alteză, nu sînt de loc obosită-Sînt bătrînă, dar nu și neputincioasă. — Da, mereu plină de energie, zise prințul zîmbind, făcînd un pas spre ea ca sa-i vadă fata, căci sunetul, glasul ei îi se păru limpede și tînăr. . — Fiindcă nu vrei să șezi, vom sta amîndoi în picioare. Admir rezistența d-tale în lupta ce duce cu acaparatorii moștenirei d-tale, dar un lucru nu înțeleg. . . .. .u ce ,anume, alteță? — Pentru ce nu vă adresați justiției? Pentru ce nu solicitați o intervenție a majestății sale regina? Sau voi fi eu fericitul care am dobîndit grația simpatiei d-tale? Prințul rostise ultimile cuvinte în glumă, dar baroana înțelese altfel. — Ași fi nespus de fericită să pot răspunde la această întrebare, dacă timpul nu mi-ar fi albit părul. Dacă ași fi tînără, e drept că sentimentele mele ar fi cu totul altele. — Oh, d-nă baronă, trebue să’mi amintesc că sînteți franceză. — Majestate, cu toate că sunt bătrînă, inima mea e încă foarte simțitoare și nu știu să’mî ascund sentimentele. — Vai, d-nă baroană, un prinț ca mine nu poate niciodată asculta glasul inimei, ci numai al datoriei. — Da, alteță, tocmai la asta am cugetat și eu adeseori. Regii, prinții, nu sînt fericiți decît în aparență-Prințul Eduard tresări — privirea lui se aținti stăruitoare asupra ei, căci de sub vălul gros, resuna un glas tînăr, plăcut, armonios. Prin văl putu vedea albeața fardului și o gură prea roșie, dar ochii nu-i putu vedea. Fu însă cam încurcat de întorsătura ce luase convorbirea și zise cu răceală. — Sînteți prea bună d-nă, compătimind regii și prinții mult invidiați. — Oh, alteță, n’am zis asta! Nu mi-așî fi permis.. Turburată, fără să-și dea seama, își ridicase o clipă vălul; douî ochi mari, frumoși ca două stele, se ațintiră o clipă asupra lui. — D-nă... îngînă prințul.. dv. sîntezî sau...1 — Sunt baroana de Rignard, zise ea foarte turburată-Prințul se uita la mina ei... De sub mănușă, între mînică, zări un brat alb și rotund, brat de femee tînără. — D-nă privirea d-tale, mi-a adus aminte.. Tăcu privind în jos încurcat. Se făcu tăcere în frumoasa cameră; amîndouî erau copleșiți de o emoție nelămurită. — De ce nu v’așî spune d-nă baroană de cine mi-ați adus aminte? M’am gîndit la nepoata d-tale, contesa Loreta, care mi-a dăruit o clipă de fericire cînd am văzut-o în parc. — Alteță, îngînă baroana. Ah, dacă ați ști.. — Știu că n-ar trebui să vă spun nimic dar am vorbit amindoi cu atîta sinceritate. Ai avut dreptate d-nă, prinții și regii sînt demni de compătimire, căci ei n’au dreptul să iubească. — Alteță, n’am crezut. — N’ai crezut și totuși e adevărat; am ochii contesei Loreta. Ochi pe cari nu i-am mai putut uita Baroana tremurînd se așeză pe un scaun. — Da, d-nă, așa cum mă vezi, am fost fermecat de ochii ei, zise prințul încet. E dureros, dar e adevărat. Baroana făcu un gest rugător. Se ridică și căzu gemînd. — D-nă — ce’ți este? — Nimic.. sunt bătrînă, slabă. — V’am supărat vorbind de contesa Loreta. Pentru ce n’a venit și ea? S’a măritat? E tot aci în Londra, sau.. — Oh, nu altetă, ea nu se va căsători, nu— niciodată! — Pentru ce? — Iubește alteță, iubește pe cineva care e foarte departe. Dragostea ce o mistue e cu păcat, — e o neleguire! — Nu, nu se poate! —■ Și totuși e adevărat, dar va fi nespus de fericită, aflînd ce ați spus despre ea: ■ ~ Dacă e încă la d-ta pentru ce nu v’a însoțit? — Trebue sa rămînă cineva acasă pentru a fi sigure că actele ce avem, nu vor fi furate. Dușmanul nostru e în stare sa comită și această infamie. — Ah, da, chestia testamentului, zise printul așezîndu-se la birou. Spune d-nă baroană ce pot face Bătrînă povești ,încet clauza testamentului. Atît timp cît trăia dînsă, nepoții aveau uzufructul averei. După moartea mea, Loreta va trebui să se căsătorească cu acel aventurier sau să piardă orice drept la moștenire. — Ce testament zăpăcit! exclat că prințul Eduard— Da, nepoata mea Loreta și Gilbert vor mine săraci, după moartea mea. Contele Gilbert, nepotul meu iubit, prin graiul meu, vine astăzi să implore protecția alteței voastre în procesul ce vom începe, mai ales că vrea să se căsătorească cu o fată de muncitor sărac. — Contele? exclamă prințul zîm ibind. E frumoasă lucrătoarea engleză care l’a fermecat pe acest vlă* star din aristocrația franceză — Da, foarte frumoasă, blinda și cuminte. ' ( . . . i j Î Va urma) F