Dimineaţa, septembrie 1914 (Anul 11, nr. 3770-3799)

1914-09-26 / nr. 3795

t­oí XI No.—3795 . No. Insolență 1 jurul abdicarea prințului Ferdinand ---------------**--------------- ,­m­anie publică următorul interesant­­ articol: " „Ziarele publică o telegramă din Berlin, din 5 Octombrie, în care se spune: ziarul ber­linez „­Lokal. An­­,­zeiger“ anunță ca știre pozitivă că moștenitorul­­­ tronului Romîniei, principele Ferdinand, ar fi declarat că niciodată el i-ar consimți să se urce pe tron, dacă agitațiunile ru­sofile ar hotărî pe rege să abdice“. Insinuarea ziarului berlinez este o grosolană insolență, atît la adre­sa principelui Ferdinand, ca și la adresa regatului Romîniei. Alteța sa regală nu poate nici polemiza, nici să dea dezmințiri. Națiunea are datoria să o facă pen­tru ea însăși. Este o insolență grosolană față de moștenitorul tronului de a-i atri­bui sentimentul de dezertare de la datoriile sale. Este o grosolană insolentă față de națiunea romînă de-a pretinde că voința conștientă și suverană a po­porului ar putea fi considerată ca Intrigi rusofile. Este o grosolană insolentă față de națiunea romînă de-a insinua că dacă ea ar lua deciziunea de-a înfăptui într-un moment dat, misiu­nea sa istorică, ar putea avea loc incidente, oricît de serioase ar fi de, cari ar putea să-l facă să ezite și să renunțe la destinele sale. Bar, întru­cit ziarul berlinez, prin o insolență obișnuită la atîtea de fe­lul său, a pus chestiunea, să consa­­crăm aceste cîteva cuvinte. ] * .[ Amicul, nostru, d. C. Dissescu a dovedit în coloanele noastre, din­­ punctul de vedere constituțional, că Un rege nu poate să abdice. Să rae punem în afară de dreptul­­ constituțional și numai pe tărîmul politic. Este imposibil, este necunoscut în Istorie ca o dinastie să fi abdicat alt­fel decit în urma unei revolutioni, în ceastă dinastie protestează și con­tin­uă a-și reclama dreptul. O dinastie este o parte integrantă a unei națiunii Ea nu poate simți alt­fel, daci?, națiunea. Ea împărtășește cu națiunea clipele rele și bune, chiar și nebuniile. Tot așa cum, o națiune comite un act revoluționar atunci cînd își alun­­gă dinastia, tot astfel o dinastie care ar dezerta dela locul ei ar comite un act­ revoluționar. Istoria este aspră pentru revoluți­­unile inutile. Istoria ar fi implacabilă pentru revoluția care s’ar numi de­zertarea unei dinastii. Nu este exemplu, în nici o țară și în nici o epocă, ca o dinastie să-și fi uitat într’atîta misiunea și rațiu­nea ei de­ a fi, în­cit să se fi despărțit de națiune. Și încă și mai puțin ca o asemenea dezertare să se fi produs fiindcă națiunea socotind drepte sau nu, mijloacele sale de acțiune, voia să-și jertfească banul și sîngele pen­tru un ideal național. „Lokal Anzeiger“ n’are dreptul să calomnieze dinastia romînă punînd-o într’o postură în care, niciodată, și nicăeri, nici o dinastie nu s’a lăsat să cadă. Bacă dinastia noastră ar fi avut un secol de existență, insolentul din Berlin nu i-ar fi putut bănui o ase­menea lipsă de inimă. Fiindcă ea nu este decât de 48 de ani și deoarece, ca aproape toate di­nastiile din Europa, înainte de a fi națională, ea a fost de origine străi­nă, nu e un motiv de a i se face in­juria de-a o crede azi altfel decit ro­mânească, parte inseparabilă de cor­pul națiunei, simțind ca ea, aspirînd ca ea și gata să împărtășească cu ea răul ca și binele, măreția ca și sufe­­rința, înțelepciunea ca și nebunia. Rugăm pe toți confrații din presi de toate nuanțele, să dea insolențe,­ din Berlin pedeapsa pe care a me­­rită. Luptele din Franța Paris 23 Sept.— Comu­nicatul oficial din 23 Sep­tembrie, zice: Caracteristica situ­ați a­rtei e neschimbată. Pe a­­ripa stingă, la nord de Oise, acțiunea e din ce i In ce mai violentă. La­ centru liniștea este rela­­­tivă. 1 S’a cîștigat puțin teren la nord de Hauts de Me­use. (Havas) B Prefiri căntel a scăzut in Capitală ! Sîntem rugați să atragem atențiu­nea autorităților în drept asupra ur­­m­ătorului fapt care necesită urgen­­ță în favoarea populației din Ga­­jpitală : _ Unii din măcelarii detailiști din capitală văzînd că angrosiștii le-au scăzut prețul cu care ei cumpărau­ Carnea, au hotărît să vîndă cu 0.90 bani kgr. de carne de vacă și cu 10 bani la kgr. mai puțin la celelalte specii de cărnuri. Față de această hotărîre măce­larii cari continuă , să spolieze Ca­pitala menținând aceleași prețuri, au protestat contra acelora cari au scăzut prețul cărnei, spunîndu-le că ei nu vor lăsa­ să vîndă carnea mai­eftină decit conform ordonanței dată de primăria Capitalei. Măcelarii cari scăzuseră prețul, de teama celorlalți a b urcat din nou­ prețul cărnei. . . Pentru a­­ se pune capăt spoliate­lor cară în asemenea împrejurări caută să jefuiască populația, se im­pun urgente măsuri și totdeodată' se im­ar cere să se modifice ordonanța, dată de primărie, fixîndu-se­ noul prețuri conform scăderei' simțitoare a cărnei față c­u actualele împreju­rări. — ■wiȚjpni o O șalupă distrusă de incendiu la Brăila BRAILA, 24 Septembrie.­ Un in­cendiu a distrus astă-noapte șalupa „Aida" acostată in port. Cu toate ajutoarele date de mari­narii de pe alte vase, precum și de autoritățile portului, șalupa a fost complect distrusă. Vasul era asigurat pentru suma de 25.000 lei. Căpitănia portului a deschis o an­chetă pentru a stabili cauzele incen­diului. Șalupa era proprietatea d-lui Jean Demetropol­— Verno. In chestia exportului griului Cu privire la exportul griului și al faunei putem adăuga amănuntul că pro­hibirea a fost decisă , ci­tit pentru căile de uscat cit și pentru cele de apă. Vagoanele încărcate și a­­flate în drum, spre vr-un punct de frontieră, vor fi lăsate să-și urmeze­­ calea; cu atît mai mult acelea in­flate la puncte de frontie­ră nu vor fi impedicate a trece granița. Nu se va permite însă încărcarea­­ mărfurilor depozitate în­­ gări sau docuri, chiar da­că ele au fost depuse cu destinația pentru export. învinuiri franceze ad­u­se Olandei Geneva, 24 Septembrie.­­ Ziarul parizian­­„Temps" atacă cu vehe­mență Olanda și declară, că la în­cheierea păcii Franța va ști să fa­că o deosebire intre Olanda și Bel­gia. Olanda a perdut orice noțiune de neutralitate, îngăduind transpor­tul de proviant pentru trupele ger­mane d­in Namur și Liege. Rotter­dam este astăzi ca și un port ger­man. Situația armatelor in franța „Nici o schimbare in Franța“ Francezii continuă mișcarea de înconjurare războiului, mersul înainte al rușilor contra Prusiei orientale, în gravamămîn­­tul Suwalici, a fost oprită, în loc. Lingă Suwalski ina­micul este atacat de erî cu succas. BerSâiîj 24 Stept» R Serere: Pe feampsa­ 08*ieî ® îal ai J. _ JE 58 ^ n­r _ _ _ w­n _ ■* r­w­­­h­stet­-msj ®«* află deja mare­le cartier general, cu data de 6 (I0) seara, că încer­cările necontenite ale francezilor de a fise anjes­­t*a aripa dreaptă germană au atins frontul bătăliei până la nord de Arras, la vest de Lille și de Lens. Trupele germane eb­­ard­­­e«gardă s’au întâlnit cu cavaleria dușmană. * Decisiunea n’a interve­nit încă în nouîie contra­a­tacuri dincolo de’linia Ar» ras-Albert-Roye. Pe frontul de luptă în­tre Oise și Mfensa nimic special de semnalat și tot asemenea între Version șî Alsacia Lorena. Sitas arsiî­­nea lingă Anvers nu s’a schimbat. * In Polonia rusă trupele germane au respins la 4 Octombrie pe tiraliorîi gărzei rusești dintr’o pozi­țîune întărită între Opa«­tow și Ostrovieț ’ făcînd 3000 prizonieri, Suind mai multe tunuri șî mitralie­re. La 5 octombrie două divizii jumătate de cava­lerie rusă și părți din re­­zervă au fost atacate Ungă Radow,și respinse spre Svanjerod( — '.4. R.). Cu Austria nu vom merge SENSUL COMUN­I­CATU­LUI GUVERNULUI „La lloum­anie” publică următorul comunicat : Mai multe ziare au co­mentat comunicatul dat de președintele consiliu­lui și de d-nii Marghilo­man și Take Ionescu. Intr’o țară de liberă dis­cuție, e foarte firesc ca un act politic să fie comen­tat, aprobat sau criticat. A împiedeca comentariile e o teorie absolutistă, la care, cel puțin în ce pri­vește partidul conserva­tor democrat, n’avem nici o pretenție. Intre aceste comentarii, e acela al ziarului conser­vator „înainte”, care ve­de în zisul comunicat ca o declarație a celor trei par­tide de guvernământ, du­pă care — după căte și fre­ie — Romînia ar putea să iasă din neutralitate atît într’o direcție, cit și în alta. Sîntem autorizați să de­clarăm, in numele parti­dului conservator demo­crat că, cel puțin în ce ne privește, această interpre­tare e neîntemeiată. Pen­tru noi — și toată atitudi­nea presei noastre o dove­dește — sunt soluții cari sunt pe de-a întregul exclus­iv. In marile crize națio­nale, nu ne simțim drep­tul de-a fi în afară de vo­ința națională. Inmormîntarea deputatului Atanasiu TIRGOVIȘTE, 24 Septembrie.—Azi­­la orele 3 d. a. s’a făcut cu­ deosebită pompă înmormântarea deputatului Atanasiu. La aceasta au luat parte magi­strații jud. Dîmbovița, corpul avoca­ților, și un­ număr însemnat de amici ai defunctului. S’au ținut cu­vîntărî de d.­ Const. Viforea­nu,, prim-președintele tribu­nalului Dîmbovița, Victor Barănga avocat și dl Vasile Petrescu,­­prima­rul orașului. Carul­­ funebru , a parcurs. stradele Domnească, Libertății, R­ăul . Carol pînâ la'cimitirul Central unde s’a făcut înmorm­întarea1.—Cor. , Kaiera II Brașov MASURI DE PAZA LA PREDEAL Ploești, 24 Sept. — Pre­fectura Județului a fost înștiințată că la Brașov s’aîs declarat mai multe cazuri de holeră. Denîs Cîmpeanu, prefec­tul județului, d­r. Nicolau, medicul primar al județu­lui și maior Șoiculescu, co­mandard­ul jandarmilor, au plecat astăzi la Pre­deal spre a lua cuvenitele măsuri pentru a împiede­ca invaziunea holerei la noi. Se crede că mi­­ne va sosi la Predeal și d. dr. Sion, directorul general al serviciului sanitar, în a­celaș scop. — Stavăr. Moartea prin­rulu­i fie Leftwartzenberg Viena, 24 Sept. — Principele A­­dolf Iosif Schwarzenberg a murit la Praga. Cine este Angelo Belloni ? Locotenentul din rezerva navală italiană Angelo Belloni despre ca­re se știe că a dispărut cu un sub [UNK]­marin din șantierul de la Spezia, este cunoscut publicului bucur­eș­tean. In luna Aprilie a anului cu­rent, numitul locotenent a țrnit la sala Eforiei o foarte interesantă conferință vorbind despre subma­rinele italiene. Conferința a fost organizată sub auspiciile Ligii naționale aeriene prin îngrijirea Principelui V. Bi­­bescu, și a fost pusă sub patronagiul Principesei Maria. Inginerul Angelo Belloni are re­putația unui distins teh­nician in domeniul construcțiilor navale. D-sa a fost trecut in rezervă din cauza unei infirmități fizice. Regele Belgiei a piesei in Anglia ? Colonia, 24 Sept. — „Kölnische Zeitung“ publică o­­ telegramă pri­mită de la granița olandeză, după care­­ regele Albert a părăsit Belgia. Duminică la orele 11, înainte de a­­amiază,­ a pornit cu un automobil spre Ostende, și de acolo a plecat cu u n încrucișător, spre Anglia. Vineri 26 Septemvrie 1914 Presa germană și atitudinea Romîniei „Berliner Tageblatt“ publică ur­mătoarea telegramă din Geneva datată 1 Octombrie st. n.: Din Petersburg se comunică zia­relor franceze că: „Novoje Vre­­mia" află că Romînia care și-a ex­primat dorința de a părăsi neutra­litatea, a pus condițini atît de cu­rioase incit cercurile diplomatice rusești au fost uimite. Ziarul german adaugă următorul comentariu : Comunicarea ziarului „Novoje Vremia“ cuprinsă în telegrama de mai sus, este foarte interesantă, pentru că pare a arăta, că la Pe­tersburg — sau Petrograd, cum îl numesc acum domnii aceia — ati­tudinea Romîniei nu mai este pri­­vită și acum cu speranța îmbucură­toare de acum cîtva timp. Silințele Rusiei și ale Franței, pentru a se folosi de nemulțumirea Romîniei împotriva politicei austriace și a o cîștiga cu totul pentru Tripla înțe­legere, au fost continuate cu și mai multă rîvnă ca la începutul războiu­lui și de fapt au și izbutit să atragă oameni politici romîni ca Take Io­­nescu și Filipescu și opinia publică romînească. In urma acestora, la Petersburg, Paris și Londra se con­ta de săptămîna de zile pe o intrare activă a Romîniei în conflict, pe un atac împotriva Austro-Ungariei și ziarele celor trei țări — și chiar din unele țări neutrale care ne vor răul — publicau zilnic articole și știri, din care reeșia iminența aces­tui eveniment. Intre acestea, regele Carol, care a fost din această cauză atacat fără jenă de presa franceză, guvernul actual și cercurile cumpănite, încli­nau permanent spre opinia că, folo­sul Romîniei stă într’o neutr­alitate, înțelept păstrată și folosită. Nu se poate spune nimic precis în această privință, trebuesc aștep­tate hotărîrile unui consiliu care trebue să aibă loc — sau a și avut loc — zilele acestea, dar observa­țiile ziarului „Novoje Vremia“ au probabil scopul de a pregăti publi­cul rusesc pentru o desamăgire și a scuza intr-o oarecare măsură eșua­rea planului. In­că erare^ faitre soldații romini si unguri din arma­ta austro-ungară T.-Severin 24 Sep­tembrie .— Acum 2 zile s’au auzit timp de o jumătate de oră împușcături la Eșelnița, sat lingă Orșova unde sunt cantonate trupe a­­ustro-unngare. Am putut afla, din­­tr’o sursă care nu suferă dezmințire, că sub pretextul că soldații rezerviști romuni din Orșova ar fi voit să fugă din pozițiuni în nu­măr destul de ma­re, cu intențiunea de a trece în Romî­­nia. S-a provocat o în­­căerare între sol­dații unguri și ro­mâni. Au căzut mulți morți și răniți din ambele părți. Germania dezminte Berlin, 24 Sept. — Științe răspân­­dite­ de agenția Renter, cum că prin­cipele moștenitor german a călcat în picioare portretul împăratului Ru­siei din palatul baronesei Bay, pre­cum­­ și ordinul de zi ce Tar fi dat împăratul Wilhelm din Aachen — sunt știri pe de-a întregul inventate și se dezminte oficial. De asemenea s-a stabilit în mod oficios, că pro­prietatea lui Poincaré din Rufemn­­cour­t n’a fost incendiată de artile­ria germană, ci de cea franceză. Bjoernson Romu­li si linii ur ni plani — Zeii se prăbușesc — .Amurgul Zeilor și la Roumanie publică următorul sem­­nificativ articol­ ­——­—*----------—— Zeii se duc. Ei se duc în cerul politic al Ro­­mîniei, și din nenorocire pentru ei, fără muzica lui Wagner. Da, este amurgul zeilor, — sa nu ne înșelăm. Zeii politicei românești au fost conducătorii­ de partide politice. Ca și zeilor,­­poporul român, a lăsat să-i hotărască destinul său, fără să mur­mure, fără să judece, fără chiar să încerce a înțelege. Ei erau infaili­­bili pentru că erau zei. In momentul acesta suntem­ însă în amurgul zeilor. Națiunea ascultă încă, din obiș­nuință, din resemnare, dar nu mai crede. Nu­­ mai e chip să ne facem iluzii; acesta e acum sentimentul național, de-1 exprimă sau nu. Națiunea simte că a ajuns la cri­ză mare în istoria sa seculară și că zeii nici n’au prevăzut această cri­ză, nici n’au pregătit rolul pe care fatalitatea istorică îl impunea rasei. Zadarnic ar fi să apărăm zeii spu­­nînd că au­ fost surprinși de eveni­mente.. Oamenii pot fi surprinși , zeii n’au acest drept. Națiunea dimpotrivă simte, că zeii săi s’au încrustat în concepți­­uni vechi, în formule și spaime ce și-au pierdut tot rostul și care con­stituie pentru ea un lanț teribil de dificultăți, în care se istovește în a­­ceste momente întregul ei elan­ și toată a sa vitejie.­­Națiunea simte că tot ce zeii au putut să-l dea, a fost ca să-i parali­zeze tendințele, cari fiind cu totul opuse sentimentelor intime, adinei și seculare ale rasei, nu pot­ avea alt rezultat decit dezastrul și dezo­noarea. Dar nici o națiune,­în nici o epo­că n’a putut avea drept ideal numai paralizarea răului. Și națiunea sim­te bine că zeii săi, curagioși, hotă­­­rîți, au putut paraliza răul, cu suc­ces, dar ea nu are nici o încrede­re că ei vor putea tot astfel prezida și binele. Avlnd și noi, zeii printre noi, nu constatăm, cu bucurie acest amurg. Nici nu voim să ne întrebăm a­­­cum, dacă zeii, nu sunt și nu vor fii capabili să rămîne în Olymp. Ceea ce vedem, cu părere de rău, este că sunt zeii cari s’au­ coborît de a­­colo. Nu avem, de asemeni nici in­tenția de a cerceta dacă nu cumva conștiința națională nu exagerează neîncrederea ei, cum a exagerat altă dată încrederea ei, fără jude­cată, fără controlare, încredere atît de mare nicit a putut fi luată drept inconștiență. Nu sîntem aci de­cît publiciști a­­vînd datoria sfîntă de a pricepe ce se petrece în sufletul național și de a-i spune , fără înconjur. Adevărul, — adevărul sigur, — dureros pentru ziua de azi, plin de speranțe pentru viitor, este ca sin­tem­ acum, în amurgul gelos»

Next