Dimineaţa, septembrie 1914 (Anul 11, nr. 3770-3799)

1914-09-15 / nr. 3784

ținu­tx no.—3784 CL' Director: CONST.­MILLE­­ Biurourila olarului: Str. Sărindar No. 11. — București 1ßONUMENTE CU PREMII: Ca an Lei II.-­ 6 luni Lei p. 3 luni Lei O. - Pontra d­id­atu­l« prețul cere Indoli t telefonnl linii No. • >4/10; 34/?3­­14/99. 12. PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI pe publicitate CAROL SCHULDER $ Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj­­.—Teleton *­. Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Luptele din Franța Francezii au ocupat Varennes Retragerea germanilor tăiată Petrograd, 13 Sept.­Francezii au ocupat Varen­n­es. Aceasta se socotește ca o izbină importantă pentru că acest punct este un nod de cale ferată care închide germanilor retragerea sa spre Belgia. (A. R.) Petrograd 13 Sept. — Comunicatul oficia francez din 13 Sept- era 21 zice: La aripa noastră stângă în regiunea de nordvest de Hoyan primele noastre ele­mente lovindu­se de forțe inamice supe­rioare, au fost silite dimineața să cedeze puțin terenul, dar, primind trupe noui, au reluat o viguroasă ofensivă. Lupta în acea­stă regiune ia un caracter de violență par­ticulară. Spre centru, nimic­ nou, Pe aripa dreaptă, în fața atacului trupe­­lor noastre venind «lin »spre Kaney și Toni, inamicul a început să se retragă în Woevre meridională, în­spre Rupt. Acțiun­­ea con­tinuă spre Hants de Meuse. Forțele germane au putut pătrunde pină lingă Saint Mihiel .iar n’au putut să treacă Mensa. (A. N­.). Pe frontul franco-german COMUNICATUL GERMAN "Berlin. In­ Sept.— Marele stat major dă următorul comunicat cu data de 2­ î st. n. seara: Continuarea operațiu­nilor de războiu­ a adus pe aripa noastră dreaptă nouă lupte cari n'au­ fost pină nennt hotărîtoare. Pe la­ mijlocul frontului nostru de bătălie nimic nou­ nu s'a produs, dacă exceptăm cîteva încer­cări de înaintare din am­bele părți. • Ca și primul fort, la sud de Verdun a­ căzut și for­tul Camp des Romains lân­gă Saint- Michel. Regi­mentul bavarez Von der Tann a înălțat pe fort dra­pelul german. Trupele noastre au­ tre­cut Metisa în acel loc, încolo nici la vest nici la, răsărit n’a fost nici­ o schimbare. — (Wolf­f bu­reau). Un fort cazat i Berlin, In­ Sept.—Arma­ta germanii a început să culeagă rezultatele bom­­­bardărei forturilor care î­n­c­h­i­d trecătoriie. Azi dimineață primul fort, „Camps des Romains“ de Situația aliaților e bună Petrograd, 13 Sept.—Zia­rel« d­in Paris sunt unani­me să constate că situația războiului în Franța este foarte favorabilă aliați­lor. Comunicatul francez arată că Luptele se înte­țesc pe aripa stingă, la centru e acalmie, la aripa dreaptă atacurile germa­ne pierd intensitatea de pina acum. Atacării« franctirorilor francezi Berlin, în Septembrie. — Oficial. — O­­ știre primită la direcția sanitară militară spune că detașamentul de ambulanță însărcinat cu transpor­­tul francezilor răniți a fost atacat la 23 Septembrie st. n. de francti­­rari francezi. Detașamentul a perdut răniți și m­erți­, un medic și 7 infir­mieri voluntari. — Wolffburéau Acțiunea rusă Przemysl înconjurat. — Spre Cracovia Paris 11 Septembrie. (Oficial). Trupele rusești ocupând Iaroslav înconjoară complect Przemysl și își continuă ofensiva asupra Războiul austro-rus ț.. ----------------------------­Situația sîrbilor e bună Niș, 13 Sept. — Iată care a fost situația pe cîmpul de luptă în zilele de 11 și 12 Sept.. Pe frontul Zvoriik-Loznița și pe frontul Mkrovița-Șabat, ziua de 11 Sept. s’a petrecut fără nici un­ in­cident însemnat. Pe frontul Loznița-Ratșa, trupele noastre, în noaptea de la 11—12 au respins pe dușmanul care încer­case să pătrundă în Serbia pe la Kutu­șka­ Ada gonindu-l spre Ba­­lașnița. Spre Belgrad, în noaptea de la 11—12 trupele noastre au respins pe inamic de la Ada Țigank­a, pri­cinuindu!-! pierderi mari. In aceiaș noapte, dușmanul a bombardat Belgradul, dar cu intermitență. Nu se semnalează nimic impor­tant pe restul frontului. In genere, pe toate fronturile, și pe toate punctele, situația trupelor noastre e foarte satisfăcătoare. (Biroul Presei) Muntenegrenii aproape de Sarajevo Roma 13 Septembrie. — După știrile oficioase din Cettinje mun­tenegrenii ar fi ajuns până la 15 km. de Sarajevo. (A. T. I.) Curierul telefonic din­­ Sinaia ­ De la trimisul nostru special — 14 dezertori din armata au­­stro-ungară Povestirea unui sergent roman SINAIA, 13 Sept. — 14 soldați romîni din armata austro-ungară au­ sosit aci. Ei au­ trecut munții, spre a veni la noi, in urma urmă­toarelor împrejurări, povestite de unul dintre ei, sergent de infanterie care a luat parte la numai puțin de cu­ patru lupte, între cari și aceea de la Lemberg. Sergentul, care împreună cu ca­marazii săi au­ fost expediați la Bu­curești, spre a fi prezentați statu­lui nostru major, a povestit urmă­toarele : — Stomînîi noștri s'a­i bătut cu leii. De aceea i-a și trimis tot pe ei înainte și mulți au mai fost sece­rați. Stămi­nea­u­ la­ urma urmei numai un pumn de oameni. Dar ce folos că soldații au­ fost buni, dacă ofițerii îî trimiteau îna­inte, se arătau încotro să apuce și ei nu se mai ară­tau. Mai ales cînd a fost vor­ba de vecini atac cu baio­neta, apoi nici picior de o­­fițer nu se vedea. Eu­, după­ ce am luat par­­te la patru lupte, drept răsplată m­'au trimis cu un tren de răniți la Făgă­raș. De acolo m-am­ dus în satul meu­ și mi-am adu­nat părinții și rudele, de le-am spus isprăvile dela războiu. Ei m­'au întrebat că ce vreau să fac acuma. Eu­, f­irește, le-am răspuns că o să mă întorc la raz­­­boiu­. Cu toții dă săr­it la mine și mî­i aii spus eu asta e ca­rată nebunie, că ce a­jutor o să mai pot da­că și că lo­cul meu­, numai e acol­o, ei în țara romînească. Și atunci, împreună cu 14 flăcăi am trecut mun­ții și am venit aci“. Sergentul român este un om deș­tept și cu oarecare cultură. Poves­tirea lui a făcut adincă impresie a­­celora cari a ascultat-o. Cu privire la manevra celor două vase turcești „Goesien“ și „Breslau“ în direcția Constanței, e bi­ne ca să se știe că escadra rusă din marea Neagră este exact de două ori mai numeroasă ca flota turcească, împreună cu cele două vase germano­­otomane. In chiar cercurile t­uver­namentale cele mai auto­rizate, se confirmă că ofi­cialitatea bulgară s'a­ con­vins tot mai mult de greu­tățile pe cari le intim­pină în război, aliații a­ustro germani și prin urmare este aproape exclus ca Bulgaria să încerce­ o a­­ventura în cazul cînd un a­­mintie s’ar decide să intre în acțiune. D. Al. Marghiloman, șeful par­tidului conservator, a sosit în Si­naia și va căuta să fie primit de rege spre a-i supune deliberările comitetului consultativ al partidu­lui conservator. In unele cercuri conservatoare se exprimă oarecare pesimism în ce privește misiunea încredințată d-lui Marghiloman. Părerea acestor cercuri este că ar fi fost mult mai bine ca în locul unor recomandat­iuni verbale, co­mitetul consultativ al conservatori­lor să fi încredințat d-lui Marghi­loman textul precis al unei moți­uni, așa ca suveranul să fie infor­mat asupra întregului cuget al ma­jorității conducătorilor coneerva­­tori. ‹ Catedrala din Reims Berlin, 13 Sept. — Presa, germa­na umstatd că chiar după rapoar­tele ziarelor triplei înțelegeri, ca­tedrala Reims nu fost?mbit stri­cată. ■ ■' v • % - Iuni 15 Septemvrie X9H Războiul vizat din Rusia v ------------------------------------­Eroizmul trupelor franceze Luptele­­ de la St. Quentin Odessa, 13 Septembrie. — „Bir­­jevia Viedomost“, ziarul cel mai cu autoritate și cu cele mai repu­tate servicii de informațiuni dă azi un raport amănunțit asupra lupte­lor de la Saint Quentin, lupte cari întrec tot ce s’a văzut pîn'acum in eroizpi. Generalisimul Joffre dăduse or­dinul ca pozițîiHnile germane să fie cucerite cu orice preț. Prima linie de tranșele a fost cu­cerită de francezi Încă de Dumi­nică, dar artileria germană, așe­zată pe înălțimi, a cauzat francezi­lor pierderi colosale. In aviația lor, francezii hotărîră să cucerească pozițiunile germane, printr-un asalt nocturn. Sub focul mistuitor al inamicului, prin mlaș­tini și peste mormane de cadavre de ale camarazilor lor, francezii au izbutit să ajungă la a doua linie de întărituri. Aci s’a dat o luptă groaz­nică cu baioneta. Cu toate pier­derile colosale, francezii au­ silit pe germani să abandoneze Saint- Quentin. Tot cîmpul dintre Peroane și Saint Quentin, pe o întindere de 15 km, este acoperit de cadavre. Francezii au luat un număr foar­te mare de prizonieri, între care și o mare parte din ofițerii statului major ai armatei respective, o di­vizie de infanterie, două trenuri blindate cari transportau trupe, etc. Prizonierii, surprinși în primele momente, s-au­ recules repede și au mulțumit foarte grațios, împărțind sărutări de mini. Ziarul „Saratov­­­ski. Westnik“ protest­ t­d contra ati­­tudinei numitelor doamne scrie: „Purtarea lor va fi dovedind no­blețea sufletească a femeilor ruse, dar­, cu toate acestea, mai multă seriozitat­e ar fi de recomandat, căci, în definitiv,, bravul apărător al patriei ruse ar putea să se în­trebe cu­ invidie, ori, de ce n’am­ și eu­ o uniformă atît de frumoasă?** Acțiunea Angliei 'Ministrul Angliei la Petrograd prepară o acțiune navală, al cărei scop este blocarea re­giun­ii Ham­­bug-Brema. Aeroplanele germane Ruskia Viedomosti anunță că în apropiere de Lomja, un aeroplan a aruncat trei bombe, fără a cauza însă vre­o stricăciune. Lloyd Gerorge junior voluntar Se anunță din Copenhaga­ că fiul fostului ministru de finanțe al An­gliei Lloyd George, s’a înrolat ca voluntar în armata engleza. Întoarcerea lui Kovalevski Ia sfîrșit, ambasadorul spaniol din Vienă­ a înștiințat ministerul de externe rus, că guvernul austriac s’a h­otărît să se permită profesoru­­lui Martin Kovalevski să se înapo­ieze în Rusia. Cei excluși Intre autorii dramatici și muzi­cali, germani și austriacă excluși din societatea autorilor din Peters­burg sunt: Gerard Hauptmann, H. Balír și Lehar. . Femeile sînt prea gentile In orașul Saratov, unde a fost a­­dus un mare număr de prizonieri civili și militari, s-a produs un in­cident ca­re a dat foc la vii discu­ți­uni. Sosind un număr de vre-o 300, prizonieri militari austriaci, mail multe doamne din localtatei, aștep­­­tîndu-i la gară, l-au­ primit cu flori și come­ti. -­ Sașii în Galiții Șeful oficiului telegrafic și tele­fonic din Nicolaief d. A. S. Strazov, a fost trimis la­ Lemberg, spre a conduce lucrările pentru crearea u­­nor noui rețele telegrafice șî tele­­fonice în Galiția. G, Hetim Rusiei UN NOU COMUNICAT EXPLI­­­CATIV Viena, 13 Sept. — K. K. T. Cor­­respondent Bureau comunică în mod oficial următoarele: Concentrarea pusă la cale după lupta din Lemberg în spre apus de apa San a provocat în presa is­lamică nu numai născociri foarte rău­voitoare și com­entarii ab­solut ridicole, dar a dat foc la a­­precieri inexacte despre situația armatei noastre. Din potrivă tre­ime să se releveze că concentra­rea menționată mai sus n’a fost de fel tulburată de inamic. Afirmările presei inamice că ru­șii au avut succese pe apa San, sunt absolut false. A fost vorba nu­mai de atacarea cu trupe nume­roase și multă artilerie a unor po­­zițiuni ocupate trecător de noi cu trupe puține și prin cari urmă­ream numai să distrugem niște po­duri și să ne retragem după aceea, ceea ce am și făcut. Știrea din Londra după care două forturi din Przemysl au fost luata este evident o născocire. Situațiunea pe terenul balcanic a rămas invariabil bună de la ulti­mul nostru comunicat redactat des­tul de clar. (ss) Generalul HOEFER Presa franceză­­" despre i­ominia Frankfurt, 13 Sept. — „Frank­furter, Zeitung“ sub titlul „Stăru­ința supărătoare a Franței“ pu­blică următoarea telegramă din Geneva: Presa franceză, în pri­mul rînd „Matin“, „Figaro“ și „E- clair“ se ocupă în mai multe ar­ticole de Romînia, și cu o stăru­ință plictisitoare dă sfaturi acestei țări. Unitatea lor în acțiunea a­­ceasta vădește că au ordin­ în a­­ceasta privință de la guvernul francez. • " Succesul împrumutului german DIN SURSA GERMANA Berlin, 13 Septembrie. — Banca Imperiului a publicat un comunicat ara­tînd că încă 70 milioane au mai fost subscrise așa incit împrumutul imperiului a dat 3.121.001.300 mărci și cu bonurile de tezaur 4.480.728.900 m.c. "Subscripti­unea e definitiv în­chisă. — (WoHibareau). Cit costă războiul Odessa, 13 Sept. — O telegram din Copenhaga anunță, după soco­telile lui „Berliner Tageblatt", că r­ăzboiul o costă pe Germania 6 milioane mărci ve­­zi.

Next