Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)
1915-06-10 / nr. 4047
ANUL XII.—No. 4.047—C AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I.—Telefon */« SEASE PAGINII Cu cele din urmă știri din lumea intreagă Director: CONST. MILLE Btmourile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Va an Lei NI.. 6 Inni Lei 9.50 î 3 Inni Lei 5. 1 Featrv. Străinătate prețul este tatletul TELEFON 4 LtNK No. • 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA . CONCIDATE EXCLUSIVI Pentru intrarea in actiune — ______ ... . ... • 1 "wwwwwwwisty " ■" ■—■ [UNK]" ■ [UNK]>■ [UNK] [UNK]-■ I ...................................... f Mapele meeting național de duminică 1 Iunie Frați Romîni. De zece luni Ardealul și Bucovina mor sub ochii noștri, fără ca Romînia să le fi întins o mină de ajutor. De zece luni propaganda germanoaustro-maghiară își continuă în țară nesupărată opera de corupțiune și demoralizare. Prin întrunirea în două rînduri a marelui colegiut universitar din București. Prin întruniri publice în Capitală și in pricipalele orașe din țară, organizate de „Liga pentru Unitatea Națională a tuturor romînilor“, de „Acțiunea Națională“ și de studențimea universitară . Printr'un mare și măreț congres al romînilor de peste hotare, aflători în țară, ținut în București la 15 Martie, și * Prin intervenții personale ale fruntașilor țării pe lingă guvern, s'a cerut de nenumărate ori intrarea Romîniei în acțiune în contra Puterilor centrale pentru liberarea fraților noștri din monarhia austro-ungară, înainte de a fi răpuși de războiu, foame și mizerie. S’a cerut intrarea noastră în acțiune pentru ca să contribuim și noi la înfrîngerea imperialismului germa no-austro-maghiar și a principiilor în baza cărora germanii, austriacii și ungurii, în tovărășia turcilor, au pornit războiul contra sumei întregi. S'a cerut intrarea noastră în acțiune pentru apărarea demnității Romîniei și pentru asigurarea viitorului neamului romînesc. De zece luni de zile suntem purtați cu asigurări, că intrarea în acțiune a Romîniei o chestie de o lună, două, mnai apoi de o săptămînă, două, iar în cele din urmă de cîteva zile, făcînduse apel la patriotismul nostru, ca nu cumva prin atitudinea noastră să stînjenim, la început preparativele militare, acum în urmă tratativele diplomatice în curs. Ne-am supus cu toții și guvernul nu se poate plînge, că nu i-am dat răgaz și liniște, atît pentru a face preparativele militare necesare, cît și pentru a duce la bun sfîrșit tratativele diplomatice. Și dacă și după aproape unsprezece luni de preparative și tratative, după ce nu mai pot fi invocate lipsa de munițiuni și medicamente, iarna și atitudinea Italiei, guvernul mai are nevoie de răgaz și liniște, nu suntem în drept să fim îngrijorați și să credem că amînările și asigurările se vor repeta pînă cînd intrarea Romîniei în acțiune nu va mai putea fi posibilă dintr'un motiv sau altul ? Astfel stînd lucrurile, comitetele tuturor societăților naționaliste, ardelenești și bucovinene legitim îngrijorate, în întrunirea de Sîmbăta, G luna curentă, m'au însărcinat să vă chem la un ,, Meeting Național“ care va avea loc Duminică 14 Iunie orele 4 d. a. în »ARENELE ROMANE“ Războiul European — Situația — Luptele din Dardanele continuă cu multă intensitate din partea aliaților. Anglo-francezii primesc zilnic întăriri mari, pe măsură ce sosesc, sunt debarcate și împinse pe frontul de luptă. Pînă acum, armata a V-a otomană, cu sacrificii enorme, căci a pierdut peste 70.000 de oameni, morți și răniți, a reușit să oprească înaintarea forțelor aliate, debarcate în peninsula Galipoli. Aceste pierderi au putut fi înlocuite pînă acuma prin contingente împrumutate dela armata I-a și a II-a, cari sunt momentan disponibile. Transportul acestor trupe de înlocuire se făcea pînă acuma cu mare înlesnire, în 24 de ore, pe marea de Marmara. Dela 15 Main, marea de Marmara fiind stăpînită de submarinele engleze, aceste transporturi se fac pe uscat, prin marșuri pe vis, ceea ce necesită 0—10 zile. * * # Rezistența cu deosebire puternică pe care forturile și trupele otomane o opun aliaților, se datorește în întregime elementului german; așa se zice că în armata a V-a se găsesc cîteva mii de ofițeri, subofițeri și specialiști germani. Toate bateriile sînt conduse numai de germani; toți șefii, de la maior în sus, sunt de asemenea germani. Faptului acesta se datorește pierderile enorme ale trupelor turcești, cari au fost azvîrlite în atac fără cruțare, sub focul omoritor al artileriei de pe vasele aliate. Toate aceste lupte au sleit mult forțele turcești, așa că armata otomană nu mai posedă azi nici cadre, nici material, cu care să formeze nouă trupe, de valoarea celor ce aui fost decimate. Față de superioritatea mereu crescîndă a forțelor aliate, este de prevăzut o acțiune hotărîtoare în Dardanele, care va pune capăt rezistenței turcilor. In comunicatul lor, germanii par că jonglează cu dispozitiunile lor ofensive, prezentînd atacurile lor, pe fronturi de 60—70 km., cu o preciziune și o ușurință ca și cum ar fi vorba de un joc de războiu pe hartă. Iată în rezumat acțiunea austro-germană din Galiția, astfel cum e prezentată de comunicatul german . Generalul Mackensen începe prin a cuceri frontul Vereszyca, între Grodek și Komarno, după care generalul von Artz atacă la nord de Lemberg frontul rusesc, între Bava-ruska și Zolkiev, pe o întindere de 35 de kilometri. Chiar dacă se ia de bun acest succes austro-german, e evident că el va fi oprit la înălțimea Lembergului, deoarece stângă austro-germană dinspre Tarnogrod, nu numai că a fost oprită mult înapoi, dar pe tot frontul de aproape 60 de km., între Tarnogrod și Bava-ruska, frontul austro-german se găsește în unghiă defensiv, cu fața la nord. Dacă rușii reușesc să rupă acest front într-un punct oarecare și să facă incursie în spatele frontului Rava-ruska-Grozek-Komarno, armatele austro-germane sunt expuse la un dezastru. N« --------4.*.*—— à Armenii pentru Belgieni Primim următoarele: Domnule Const. Mille Cu nemărginită bucurie am citit în apelul făcut spre a se veni în ajutorul belgienilor sărăciți pe urma monstruoasei acțiuni a Germaniei. Noi, fiii Armeniei, ai acestei patrii și națiuni nedreptățite, subjugate, însîngerate, măcelărite, care luptă totuși pentru ideile de libertate și înfrățire, avînd tăria sufletească necesară, deși îngenunchiată sub apăsările brutale, vedem în suferințele Belgiei propriile noastre suferințe în durerea cî,propria noastră durere. Pentru aceasta, nu am putut sta nepăsători, și într’un cerc restrîns de prieteni, am deschis și noi, fiii Armeniei, lista noastră de subscriere, făcînd-o din toată inima noastră. Fie ca aceasta să fie o slabă mîngâiere venită din depărtare de la fiii Armeniei către nenorociții fii ai Belgiei. Anexat, găsiți aci nota subscriitorilor și a sumelor depuse. Cu distinsă stmă: C. Lanis LISTA SUBSCRIITORILOR Simon Șișmanian, A. Baraghian, V. Baraghian, X. Der., X. Ghemb., O. Hazarian, cîte 5 lei; I. Cerkez, 3 lei; A. Melidon, O. Haciadurian et Fii, Der. M. X. Geron Lanis, Hakrabet Mardi-’ roslan, cîte 5 lei. Total lei 58. Comercianții arestați la Unghenii-Ruși trimiși la Odessa IAȘI, 8 Iunie. — Soarta comercianților Ștefănescu și Werdler, arestați la Unghenii-Ruși, in loc de a găsi o rezolvare mai grabnică,pare, dimpotrivă, a se înrăutăți. După cum ni se comunică din Tingheniî-Rușî, ambii comercianți,, au fost ridicați astă-noapte de la soarea locală și trimiși, sub o puternică escortă la Odessa. " Dan r T Frați romîni de pretutindeni. Veniți cu toții să dăm dovadă, că propaganda germano-austro-ungară, dacă a fost în stare să conrupă și să cumpere cîțiva mișei, n'a putut să demoralizeze și să înfrîngă voința unui popor, conștient de drepturile și datoriile sale. Veniți din toate unghiurile țării, să dăm o ultimă dovadă despre dorința unanimă a țării, de a-șî face fără întîrziere datoria față de ea și față de neam. Veniți cu toții să facem o ultimă încercare demnă, dar hotărîtă, pe lingă, guvern, să se pună de acord cu voința unanimă a țării. Cetățeni ai Capitalei. La semnalul dat de „Acțiunea Națională“ ați luat parte zeci de mii pentu a saluta pe generalul Pau și pentru a vă manifesta, simpatia voastră pentru Italia după intrarea ei în acțiune. Prin prezența voastră într'un număr și mai mare la „Hestingul Național“ din ..ARENELE ROMANE“ la 14 Iunie, faceți ca acel meeting să fie cea mai măreață și mai impunătoare manifestare romînească, din cîte s'au văzut vreodată în București, și prin însuși acest fapt să fie un ultim și hotărîtor avertisment pentru guvern și preludiul intrării Romîniei în acțiune. Miercuri 10 Iunie 1015 Vor lua cuvîntul din partea „Acțiunei Naționale“ d-nii Nicu Filipescu, Take Ionescu, Dr. Ioan Cantacuzino, și Em. Antonescu, din partea „Ligei pentru Unitatea Națională a tuturor romînilor“, părintele Vasile Lucaciu și d. Barbu Delavrancea, din partea „Acțiunei Patriotice“, d. Victor Ionescu, din partea romînilor de peste hotare, aflători în țară, d-nii Octavian Goga în numele ardelenilor și Ion Grămadă, profesor, în numele bucovinenilor, Simion C. Mîndrescu Profesor Universitar, membru al ,,Acțiunea Naționale * și in comitetul „Ligei pentru Unitatea națională a tuturor romînilor" 91 acțiuniH miri către Țara Duminică 14 Iunie, ardelenii și bucovinenii vor ține la Arenele Montane un MARE MEETING în scopul de a hotărî intrarea neîntîrziată a Romîniei în acțiune alături de puterile împotritei înțelegeri. * „Acțiunea Națională“ care a luptat și luptă pentru întregirea neamului romînesc aderînd cu entuziasm la mișcarea fraților noștri, , ne canină pe cetățeni să răspundă cu tot sufletul la această sfîntă chemare. „Acțiunea Națională“ Tratativele noastre cu Rusia Cair sunt dificultățile.—Cererile Romîniei.Obiecțiunile Triplei înțelegeri — De la Corespondentul nostru din Retrograd SUSPENDAREA TRATATIVELOR Petrograd, 8 iunie. — Ziarele ruse au semnalat o suspendare momentană în tratativele ce se urmau între Romînia și puterile %triplei înțelegeri. Cu privire la aceasta, pot să vă comunic următoarele informații primite din cele mai autorizate surse din Petrograd: Se asigură în cercurile de aici că încetarea momentană a acestor tratative diplomatice nu trebue privită cu prea mult pesimism. Ele s’au izbit, ce e drept, în zilele din urmă, de niște obstacole destul de serioase.In prima linie, chestiunea împărțirei Banatului și pe urmă stabilirea frontierelor Bucovinei cu privire la Cernăuți, au fost piedicile de cari s’au lovit tratativele ce se urmau. PRETENȚIUNILE ROMÂNIEI Romînia cere, după cum se știe, Banatul în întregime, deși concertează ca viitoarea frontieră sîrboromînă, să urmeze cursul fluviului Tisa. In adevăr, după sferele diriguitoare din București, cea mai bună garanție a unei păci viitoare este o bună frontieră naturala. OBIECȚIUNILE TRIPLEI INȚELEGERI . ev. . • • •■.. ■ Puterile triplei înțelegeri obiectează la ăsta că Banatul nu e în întregime romînesc și că dacă in Estul lui sunt populații romînești, la Vest și Nord sîrbii și germanii abundă. Puterile nu voesc deci să atingă drepturile acestor populații și nu admit decit o împărțire după limitele etnografice. " RĂSPUNSUL ROMINIEI La acestea guvernul român a răspuns la rîndul său, că, o populație romînească de mai bine de două sute de mii de locuitori trăește sub dominațiunea străină pe malurile sîrbeștî ale Timocului fără ca Bucureștii să se fi gîndit vre-odată să revendice aceste teritorii. Romînia nu are nici o pretenție asupra acestui ținut pentru că ea nu se ocupă decît de frontiera naturală, neglijînd orice altă considerațiune. De asemeni în Banat, dacă nouile achiziții sîrbe ar reveni Romîniei, aceasta ar creia pentru viitor un izvor de hărțueli continuu între cele două state, fiind dat că mai multe sate sîrbești sunt semănate tot odată în părțile nordice cit și in cele estice ale Banatului și deci ar fi imposibil să se determine o linie etnografică exactă. In fine o ultimă obiecție nu mai puțin serioasă e că extensiunea Serbiei pe malul sîrb al Dunărei ar pune sub puterea ei un sector prea întins din acest fluviu, ceea ce ar creia ele asemeni pentru viitor ca un fel de nouă chestiune a Dardanelelor care ar amenința libera dezigoltmi a comerțului fluvial roman, TRIPLA ÎNȚELEGERE NU CEDEAZĂ . Totuși puterile triplei înțelegeri au rămas la cele ce au susținut la început, spunînd că după ele, chestiunea etnografică trebue să primeze asupra tuturor celorlalte și că pe de altă parte, nu e absolut indispensabil ca frontiera naturală să fie un fluviu, ea putînd fi constituită foarte bine de două bazinuri, după cum sînt atîtea alte frontiere ale statelor. Cu privire la Bucovina chestiunea cea mare e aceea a cedărea orașului ei principal Cernăuții. Bazîndu-se pe faptul că în acest oraș ar fi o universitate și o mitropolie romînească, Romînia revendică Cernăuții. Totuși, tripla înțelegere, a răspuns cu privire la acest ultim punct că Auncii cînd Austria a anexat Moldova și Oltenia, un mitropolit a fost instalat la Suceava, pentru a putea apăra pe ortodoxii indigeni printre cari și pe sîrbii și ruși. De altminteri, acest mitropolit avea titlul de mitropolit al Dalmației și Bucovinei, deci ele nu este un prelat numai român. Discuția s’a oprit aci. * ! Cu toate aceste obstacole, se pare că la Petrograd se speră încă într’o soluție favorabilă care ar putea da deplină satisfacție Romîniei. " Charles Rivet *