Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)

1916-06-11 / nr. 4409

i­îiît LA 15 IUNIE ). Se deschide Ioni și Elegantul :: Hotel „H9GEMJFE“ :: — (Strada TKASAK 4 — in centrul orașului, aproape de gară, cu vedere la mare, terasă, Hotel modern cu tot confortul elegant, trei etaje, lumină electrică, ascensor, calorifer, băi, bufet, prețuri — moderate, etc. — iá Ari GA tyé &VrtíMti a F!NIELS SUODRRțTI, Str. LIPSCANI. No. 10 Noul Palat Dacia Domina, prăvălia No. 1, In col}. Cursul pe ziua de 31 Maiu 1916 SINAIA vina scm.v Str. Virful cu Dor 1 De închiriat A se adresa d-nei Is­­maralda Sculy, Str. Las­­gar Catargi, lași. fiese ie Vermorel Joseph Pomsranz — BUCUREȘTI -> Strada Viei, 3 (prel. Lncaci> es Magasinul „Ara Saleries Lafayette - Agenția: BUCUREȘTI, Calea Victoriei 61 — cu începere de azi: Costume Tailleur și Haine de Unu și Mătase Ocasiuni excepționale. — Sin fíinfel „O CU LA­BI­UM“ Primul institut de optică medicală pentru alegerea, com­punerea și presărarea de ochelari și pince-nez DnpS. ultimele­ parind­­­ pub­lfice sub direcționali, d-lni d-tor Creorge C. Fiseîner Specialist ,n boale de ochi BUCUREȘTI.—STR DOAMNEI No. 27-TELEFON 27­30 CORESPONDEZ fA CU PROVINCIA Singurul Institut Ocultistic special pentru potrivitul exact și sis­tem­a­tic de Ochelari și Pince Nez condus de un doctor specialist in boale de ochi. In acest institut modern se găsesc Sticlele cele mai fine, exact calculate și fabricate anume, cu o deosebit și atențiune și solicitu­dine. Instalațiune deosebită de aparatele cele mai nouă și de lumi­nă făcute așa in­cât alegerea ochelarilor se poate face și seara. Clienții cu o sală de lectură în care pot sta mai mult timp să citească spre a se convinge dacă sticlele alese le convin. Consultațiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor, e*rt să cumpără !a © eularium și in cazări când nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de 14 oră. Lacu-Sarafi ««ÜÍI3 Băile costă £ și 3 Lei1 fără vre-un adaus pentru găi! lop de nomoi. Informații. 1. Societatea Lacu-Sărat BRATLA xpmimvAMATA "se inlocueste ! cu RÎtU FABRICI! MAVROYANI] GALATI [ CARE TRIMETE! CATALOGUL GRATIS.| A m­feri de falsificări. Comenzile se vor adresa direct fabricat._____ W--- -] SOCIETATEA GENERALA DE GAZ ȘI DE ELECTRICITATE DIN BUCUREȘTI AVIS Se aduce la cunoștința Onoratului Public că personalul Societatei Ge­nerale de Gaz și de Electricitate, care se prezintă la abonați, fie pen­­tru cu cercetări, verificări și lucrări de r­az sau de electricitate, fie pentru încasări de facturi sau chitaănți e­­noaise de Administrație, e purtător al unnei cârti de legitimație numero­tate cu fotografia respectivă și ară­tarea calităței fiecăruia. ADMINISTRAȚIA _____________Campar fiind 4 °/o Rentă Em. 1916 841— 84­­ 51/, Rentă amor. 1905 7625 77 — 4 •/ „ „ 1913 80 25 81*/* 4 °/C Rentă internă 76,l­a 77S­, 5*/, Oblig. Com Cue. 75 50 76 75 47 Oblig. 3ud. Corn. 8925 8950 57 _ _ 79 25 80 75 5 °/« Bonuri Rurale 90,25 90 */, 4% Bonis. func. rurale 92— 92 50 5% a ,. M 77; V. 78-5 /, „ urb. Buc. 88 5j 89 — 4 L - orb. Iași 83 25 84 — Ac. B. Națională 5325 - 5350 — „ „ AgricolS 500 — 510 — .. esig. Dacia B. 1570 — 1600 — „ Banca Română 700 — 710 — Cor. var.austriacă 80— 81 — M­ărci germane 115 — 117 — Banc. franceze 1051— 107 — „ italiene 98­— 106 — rabele hărții 212 — 261 75 Doctoral­ii 0. im Roale de ochi și urechi fiind desconcentrat din Buzău, și-a reluat consultațiun­e. STR. PARIS (fostă Doamnei), 27 isch­­nttzî De vânzare Pentru informațiuni a se adresa la societatea de transporturi „Viteza1, str. Karasb­orgerica 7. _____ DIMIN­EA­IA Luarea ERZERUMULUI Levesque și MUSICOHA azî la , Select Cinema Central VAMPIRII la EforieCaP.H­untteripM Ni se scrie din Ostrov că de cite­­va zile brutăriile s'au închis acolo și nu se mai găsește pline. Um dormitor complect pentru două persoane, compus din: 2 pa­turi, 2 noptiere, 2 garderoabe și o toaletă special lucrate de cunos­cuta casă de MOBILE, TAPETE și LINOLEUM. WITTNER & Comp. (proprietar Max Igner) din Bulev. Elisabeta No. 6 (vis-a-vis de Efo­rie) se oferă gratuit tuturor abona­ților ziarelor „Adevărul“ și „Dimi­neața“, în curent cu plata abona­­mentului, la tragerea care va avea loc în ziua de 3 Iulie 1916, în afară de diferite alte obiecte de valoare C. I. I, Dobrescu, impiegat auxiliar cl. I, a fost înaintat impiegat cl. II în direcția comptabilității generale a­ statului. 1^4. „• . .. AMERICAN SHOE PALACE Calea Victoriei 55, Casa Müller Rayon special cu GHETE de COPII D, Gh. Vîlaan, a fost numit profe­sor agregat la catedra de geografie de la facultatea de științe din Iași. Regimentul 10 artilerie face cu­noscut tuturor dispensaților din contingentul 1893—1916 inclusiv care îndeplinesc condițiunile și consimt a deveni plutonieri și ofițeri de re­zervă să prezinte actele necesare la regiment cel mai tîrziu pînă la 12 Iunie a. c. Listă­­ de subscriere pentru a se ridica în Craiova uni monument în amintirea fostului director al liceu­lui, G. M. Fontanin, și transferarea în acel oraș a rămășițelor sale. Subscriere numai a foștilor săi elevi. Au subscris ipîsflă acum : Toma Stelian 500 le! Sava Șomănescui 500 „ Ion Tanoviceanu 500 „ I. G. Bibicescu 100 „ Toma Căpitanovici 300 „ Paul Brătășanu 100 „ Mihail Seulescu 300 ,, Alexandru Seulescu 300 „ Listele de subscriere : in Bbdfc­­reștî, la d. I. Tanoviceemt; la Cra­iova, Ia d-nii I. Plessia și Gr. Co­lumbe anu ; la Caracal!, ila d. Mih. Demetria®; la Severin, la d. Gr. Constantinescu. In ziua de 22 iunie cor., ministerul de razboiu va­ da în întreprindere lu­crările de construcție a unui pavi­lion de bolnavi la spitalul militar „Regina Elisabeta” din București. El­ a început, instrucția la tribu­nalului de Muscel, asupra omo­­rîrea locuitorului Mihail Postelnicu­, din comuna David­ești, jud. Muscel. Bănuit ca autorul acestei crime este Vasile Mazilu. tD­- general D. Iliescu, secretar ge­neral al ministerului de razboiu, a lucrat azi înainte de amiază cu toți directorii de serviciu din ministerul de razboiu. Corporația artelor grafice, breasla legăturilor de cărți și cartonagiști anunță că la adunarea generală spe­cială convocată pentru ziua de 5 Iu­nie a. c., pentru alegerea comitetu­lui acestei bresle, neîntrunindu-se numărul legal de membri cari au drept de vot, s’a amînat această adu­nare special pentru Duminecă 12 Iu­nie 1916, ora 9 dimineața, tot fiin lo­calul Corporației artelor grafice din strada­ Știrbey-Vodă No­ 43, cînd șe­­­dința se va putea ține cu o pătrime din numărul total al membrilor cu dreptul la vot. Vineri, 10 Iunie, orele 9 seara, va avea loc în amfiteatrul spitalului m­litar „Regina Elisabeta“ ședința de instrucțiune a ofițerilor sanitari din acel spital, cînd se va discuta urmă­toarele chestiuni: Medicul It.-colonel Ionescu Carp : asupra cazurilor de febră recurentă tratate în spitalul militar Craiova. Medicul It.-colonel Constantinescu Iile: asupra u­­nui caz de amauroză isterică. Medicul colonel Papiu Al. și medi­cul căpitan Simica. Contribuțiuni medico-militare asupra diabetului zaharat. Vor putea lua parte la­ ședință, ofi­țerii sanitari activi și de rezervă din Capitală și provincie. Regele a primit din partea regelui Belgilor, o scrisoare, drept răspuns la notificarea ce i s’a­ făcut pentru încetarea din viață a reginei Elisa­beta. Ex. sa d. van Ypersele de Stridon, trimis extraordinar și ministru ple­nipotențiar al Belgiei, a avut onoa­re a remite regelui această scrisoare. Iată o scrisoare care trebue să fie interesantă. Societatea cooperativă de credit, economie și ajutor reciproc a func­ționarilor c. f. r., și-a amînat pentru Duminică 12 Iunie cor., adunare,­ generală, întru cit nu­ s’a întrunit numărul de membri necesar. Adu­narea va avea loc în sala cinemato­grafului „Volta“ din strada Buzești, da orele ,9 dim specialist în vinde convenabil > Escursiunii Esperantiștii organizează pentru Duminică 12 Iunie c.. o escursiune­ de plăcere la Constanța, vizitând Ma­maia și Techir-Ghiol. Plecarea va fi Sîmbătă 11 Iunie cu trenul de 11 seara, iar înapoerea Du­minică noaptea cu sosirea în Bucu­rești Luni la orele 6/16 dimineața. Ori­cine dorește să ia parte, se poate înscrie la administrația revis­­­tei „Esperanto“ str. Polizu 8, telefon 57/7 sau la magazinul esperantist Pomul Verde calea Griviței 143 de­­punînd costul de lei 16, pentru clasa II-a sau lei 12 clasa III-a (tren­dus și întors). Nu vor putea lua parte la această escursie mai mult de 40 persoane. Bisericești Mitropolitul primat Romm a mai depus zilele acestea, cu recipisele No. 8071, 11976 și 11977 din 916, suma de tei 4020, sumă primită în urma apelurilor­­ ce a adresat diferitelor bănci, societăți și persoane pioase, pentru a veni în ajutorul reclădirii istoricei biserici „Spirea Veche“ din Dealul­ Spirei (București). Unore bănci, societăți și persoane cari au primit apeluri și încă n’au putut răspunde, sunt cu insistență rugate să binevoiască a se grăbi cu prețiosul d-lor răspuns, comitetul trebuind a-și da, conturile și a în­cepe lucrările pentru rezidirea ace­stei biserici. ^Starea civili~ PE ZIUA DE 9 IUNIE Născuți 28. Marți : Ioana Gheorghe, 72 ani ; Alexandrina Ionescu, 4 ani; Iesei Bat, 57 ani; Pandele Anghel, 10 luni; Ște­fana Tonciu, 2 luni și 27 zile ; Samuil Fanea, 75 ani; Neculae Iajicu, 32 ani; Traian Dumitrescu, 2 ani; Ioniță Dulgheru, 57 ani; Marin Vorum, 45 ani; Florica Vera, 35 ani; Elena Ră­­dulescu, 8 «SU ; Maria Ion, 1 an și 5 luni; Ioan Rusu, 64 ani; Emanoil Rosin, 51 ani ; Dumitru Tu­mag, 20 ani. FRANCEZII ȘI CANADIENII LONDRA, 8 Iunie. — „Le Temps“ din Paris publică un articol lăudînd pe canadieni și arătînd bucuria ce o simte națiunea franceză recunos­­cînd printr­e acești eroi de peste ma­re descedențî ai rasei franceze. • „Le Temps“ adaugă că este o bucurie să se găsească sub uniforma Kaki­m și printre francezi frați de arme uniți sub steaguri franceze și britanice. Aceasta va lega și mai intrîns pe descendenții din familii franceze ca­re au venit de la Quebec la Ypres ca să-și facă datoria pentru onoarea țărei de origină ia familiilor și lim­­bei lor. (Air. tel. engl.). Sîm­băta,"II iunie, 191b. • (i«sraB»s=8 Prin telegrafia fără fir TANA­SE SALVAT Din partea simpaticului artist Tă­­nase primim următoarea telegra­mă... cifrată: Liniștiții Poporul Capitalei! Cazul astfel întîmplat: un aero­plan urcat — cuplete noul cîntat — pilotul de râs leșinat — cîrma în­curcat—­în mare picat [UNK] — In valuri aruncat — înotat — salvat — ales cu... nasul puțin udat. Sosesc mîine (Sîmbătă­ neapărat *­—voi povesti detailat — tot ce mi s’a întîmplat. Vam­ salutat TAN­SE *) La deschiderea Arenei Ligei Na­ționale Aeriene (fost Grădina Colos). Mizeria tn laic Intr’un hal de boală nemaî pome­nită d’abia puțind vorbi i s’a prezen­tat la ziarul nostru, nefericitul părinte de familie Nicu Dumitrescu grav atins de o boală de ficat, bie­tul om ar putea fi salvat dacă ar avea cu ce să se caute. Acasă are doi copilași cari pier­de foame, tatăl lor bolnav fiind în imposibilitate de a le aduce o bu­cată de pîine. Pentru ajutorarea a­­cestui nefericit recurgem la mila ct­­i­torilor noștri rugîndu-i a face o nouă faptă bună trimițînd obolul lor în strada Mihai Bravul 115, Plo- Citiți in pagina IV: Adunarea generală a Ligei co­mercianților săteni. — Contraveni­enți la legea maximală dați jude­catei. — Numiri și mutări de me­­diei. — Cărți și reviste.­­ —.— um— — 1 ———— Mînn­e apare, SAPTAMINA RĂZBOIULUI fundat, după ce toți supraviețuitorii, inclusiv răniții, au fost salvați. Dacă primul comunicat al amiralității germane ar fi anunțat că se fac în­cercări de a salva acele vase, con­­tratorpiloarele engleze s’ar fi dus de sigur să scufunde vasele avariate. Din aceste motive nu s’a spus ni­mic întîi despre avariile suferite d­e cele două vase. — (Wolfffenttau) - UN MONUMENT LORDULUI KITCHENER LYON, 9 Iunie. — In Camerei Co­munelor, d. Asquith a propus ori ca Să ceară Camera, regelui ca să se ri­dice un monument în memoria lor­dului Kitchener, cu inscripție care să exprime admirația Camerei Co­munelor pentru frumoasa camieră, militară a feldmar­eșalului și recu­noștința sa pentru serviciile pe care el le-a adus statului. Asquith a adău­­gat că e fericit să amintească cum că înainte de amînar­ea Camerei, lordul Kitchener primnise expresia complec­tă a încrederei deputaților. Ajunse­se la o înțelegere absolută cu toți cri­ticii săi. AVIATOR GERMAN CĂZUT BERLIN. — Locotenentul Im­­­m­em­man, celebrul aviator, care a­­lăturea de Roelkq a avut cele mai­ inimoase succese, a căzut cu apara­tul său și a murit. SFATURILE LUI VON STEIN CĂTRE PRIZONIERII GERMANI LYON, 9 Iunie. — Iată vre-o câteva recomandațiuni semnificative, făcute de curând soldaților germani de că­tre generalul von Stein intr'un ordin de zi .,Când sunt capturați, zise mai inttt generalul, prizonierii germani, nn pri­ma lor zăpăceală, cind sunt întrebați dar uneori răspunsuri cari deșteaptă, la, dușmanii noștri speranța că vor putea învinge“. Pe urm­ă, spune că nici un prizo­nier nu trebue să destăinuiască­ ni­mic, nici chiar vârsta lui, că nu tre­­bue să spună nici un cuvânt asupra duratei antrenamentului și serviciu­lui său. Celelalte puncte asupra, că­rora trebue să tacă, sunt următoarele: „Care parte din linia noastră a fost ținută de unitatea sa; cînd și tu ce chip a ajuns in sectorul său; cari sînt unitățile din împrejurimile uni­­tatei sale; cari sînt pozițiunile car­tierelor generale, a adăposturilor și depozitelor“ ; și în sfirșit, „să nu vor­bească nici despre forța, nici despre moralul trupelor din care făcea parte“. Războiul european 1/*4ITIAL,­Manopere nemțești din jurul luptei navale de la Skagerrak ROiPORUL LETTON NU VREA SĂ FIE „ELIBERAT“ DE GERMANIA 7.uerich. — Presa germană și ger­manofilă din lumea întreagă a pu­blicat acum de curând un pretins a­­pel al popoarelor subjugate din Ru­sia către președintele Wilson prin care se cerea eliberarea acestor po­poare de sub jugul rusesc. Acest a­­pel a fost semnat de comitete fictive din Stoeholm, cari ar fi reprezen­­tînd popoarele subjugate din Rusia și de cîțiva cunoscuți agenți ger­mani. La acest pretins apel, comitetul letton din Elveția, care ființează de mulți ani, a publicat următoarea rectificare, reprodusă de toată presa elvețiană și de organul socialist „Vorwärts“ din Berlin: „Comitetul letton din Elveția de­clară cu precisiune că nici el,­­ nici vr’o altă organizație sau grupare po­litică lettonă n’are vre­ o legătură cu­ manifestația din Stokholm. Comite­tul letton protestează contra tendin­ței atribuită in mod calomnios popo­rului letton. Tendința apelului e în flagrantă contrazicere cu punctul de vedere al întregului popor letton, care e cunoscut și inițiatorilor ma­­nifestați uniei din Stokholm. „Tendința urmărită de apelul din Stokholm este sprijinirea morală a planurilor de anexiune germane, o­­ficial mărturisite, prezentîndu-le ca fapte civilizatoare săvirșite cu con­­simțimîntul popoarelor cari urmea­ză să fie anexate. „Poporul letton nua mens și ml merge pe calea trădării, cu atît­a mai puțin sub conducerea iunkerilor bal­tici germani cari sînt inițiatorii a­­pelului. Iunkerii baltici germani au organizat în­totdeauna în Rusia reac­țiunea cea mai lipsită de scrupule și cea mai brutală subjugare a na­ționalităților. Poporul letton n'a a­vut și n’are nimic comun cu­ politica junkerilor. Poporul letton a luptat întotdeauna și luptă și acum pentru libertatea patriei poporului letton și a întregei patrii rusești. Soluția chestiei naționale nu o urmărește prin deslipirea de Rusia ci vrea să dobîn­­dească o autonomie în organizația statului rusesc. N’a căutat și nu caută nici acum să-și asigure viito­rul în opoziție cu­ Rusia ci în unire cu Rusia adevărată — democrația rusă, singura care va aduce elibera­rea Rusiei și a naționalităților din imperiu“. NOUI COMENTARII GERMANE BERLIN, 8 Iunie.— „Wolfsbureau“ spune: Mărtur­ia unui mare ziar ir o­­landez cu privire­ la bătălia de la Ska­gerrak constitue un verdict definitiv asupra adevăratului rezultat al ace­lei bătălii. Puteai crede că e o glu­ma cîn­d citeai ziarele franceze și engleze despre bătălia navală. Pr­e­­ssa franceză, mai cu­ seamă, vorbește și astăzi de dezastrul naval al Ger­maniei și mereu se aduceai înainte acelaș argument, anume că englezii au rămas stăpîni ai cîmpului de bă­taie. Personagii oficiale engleze și franceze se sileau­­ să acrediteze ver­siunea victoriei engleze. Regele An­gliei a felicitat flota, sa, amiralul a fost felicitat, d-nii Balfour și Asquith au batjocorit flota germană în di­scursuri, d-nii Poincare și amira­lul Lacaze au felicitat telegrafic pe regele Angliei, etc- fixtrün cuvînt toată lumea participa la acest bluff. Al doilea comunicat german anun­­țînd pierderea vaselor „Rostock“ și „Luetzen“ întâmplată posterior, a fo­st salutată de presa ententistă cu strigăte de triumf și izbutitse a se convinge opinia publică din Franța și Anglia că germanii fu­seseră cei înfrînți. Dar neutrii imparțiali nu s’au lăsat, impresio­nați. „Niemwe Rotterdamsche Cou­rant“ din scurtele sale observațiuni rechema pe englezi și francezi lai re­alitate. Nici telegramă regală sau prezidențială n­u va putea­ schimba faptele următoare: 1) Flotă engleză a pierdut mai bine de două ori to­­nagiul pierdut de flota germană; 2) Singurii prizonieri făcuți în bătălie au fost cei luați de germani, atunci cînd se afirmă totuși că ei ar fi fu­git din pe câmpul de bătaie.­ 3) Amira­litatea engleză a păstrat mai bine de 48 ore după bătălie o tăcere com­­­plec­ă și a confirmat în general toa­te afirmările comunicatului german privitor la pierderile engleze, cu ex­cepția pierderea vasului „Warspite" dar depunerile prizonierilor englezi concordă în a afirma­­ că „Warspite“ s’a scufundat. — (Wolfsbureau) US BERLIN, 9 iunie. — „Nieuwe Rot­­terdamsche Courant“ observă cu pri­vire la comunicatul oficial germ­an relativ la depunerile prizonierilor englezi, făcuți în bătălia de la Ska­gerrak, următoarele: „Englezii n’au salvat un singur om din compatrioții lor și nici un singur german căzut în apă. Nu este aceasta straniu atunci cînd vasele engleze, după cum spu­ne povestirea engleză, ar fi rămas stăpîni ai câmpului de bătaie, iar flota germană ar fi luat-o la fugă? Acelaș ziar află din izvor infor­mat cu privire la motivele militare cari au determinat amiralitatea ger­mană să nu anunțe pierderea vase­lor „Rostock“ și „Luetzen“. că în momentul cînd primul comunicat a­­supra­ bătăliei a fost publicat, am­bele vase nu fuseseră încă scufunda­te, ci remorcate pînă la postul ger­man. De­oarece erau grav avariate, remorcarea a cerut mult timp și în cele din urmă vasele tot stea sau­ » ... ■ I —mim——»—— - II —■■■■ (De-ale Dlreetlel Sanitare Primim următoarele : Sunt­ unele autorități în Matewko țara noastră țară, unde nu, există, nici legi nici regulamente, și la ca­re chiar sentințele înaltei Curți de Casație nu valorează nici cu­. reco­mandați­a­ celui mai pârlit agent e­ lectora], din cine știe ce orășel de provincie. O asemenea fabrică de nedreptăți și scandal este direcțiunea generală sanitară, unde justul și nepri­ni­tul dr. Sion tronează cu puteri dic­tatoriale. Un caz ca multe altele, pentru a * arăta pînă unde poate merge regi­mul actual de gheșeftari și contra­bandiști ordinari. La Severin, un farmacist protejat de cîțîva politi­ciani liberali, își mută farmacia cu de la sine putere intr’un cartier o­­pus celuia pentru care concurase si direcția sanitar­ă contrar legii, îi ad­mite aceasta fixîndu-i însă un anu­mit loc, la 200 metri de vechea far­macie a cartierului. Farmacistul protejat, nu ține însă socoteală de aceasta și se instalează la 80 metri de vechea farmacie. Direcția sa,al­­toră amenințată cu cererea de dau­ne de vechiul farmacist al cartie­rului, îl dă în judecată pe farmacis­tul instalat fără drept și procesul ajunge la Casație. Casația la 6 Mai cu No. 1052, condamnă în ultima instanță, pe farmacistul recalcitrant să se mute în locul fixat de direcția sanitară, ordon­înd totdeodată închi­derea farmaciei. Farmacistul nu­ voeiște însă să se supue înaltei Curți și cere direcțiu­ne­ sanitare cu care se judecase doi ani, să-l îngădne a rămîne în loca­lul ales de el. Ce credeți că face direcția d-îvrf Sion și Stavrescu? In loc să ceară autorităței administrative să se a­­ducă la îndeplinire decizia Casației, ocigînd pe farmacistul contrave­nient și condamnat să se mute din locul ocupat fără drept și pentru care scop se judecase timp de 2 ani la toate instanțele, începe acum — cine știe din ce motive; — începe zic s’o scalde acum, întrebând con­siliul de higienă local, dacă e ade­vărat că farmacistul nu găsește lo­cuință bună și ieftină în locul unde fusese obligat de sentința Curtei de Casație să se mute, dărîmînd astfel, ori intenționînd să dărîme printr’un fel de bună învoială între părți, o deriziune a instanței supreme jude­cătorești. Or, în joc nu sânt nu­mai toanele schimbătoare ale d-lor d-rn Sion și Stavrescu, ci interesele reale unui alt farmacist, interese lezate și bat­jocorite atîta timp de actuala direc­ție sanitară, pentru ca această afa­cere să se sftrșească, așa, și justiția va avea din nou să decidă dacă le­gile țărei nu su­nt făcute și pentru d-nii d-rn Sion și Stavrescu. Pînă atunci e bine să se știe ce fe­nomenale potlogării se petrec la di­recția sanitară. Simion Blaga fartrraii­st-proprietar, T.­Severi» Domnii abonați cari cer schimba­rea adresei sau reinoesc abonamen­tul, sunt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și a» «toi* ziantf

Next