Dimineaţa, august 1916 (Anul 13, nr. 4460-4489)
1916-08-05 / nr. 4464
AwJi Xra—No 4464 C Parcul rosnmului — Creșterea economiei — de AL. OURCU La noi știința agricolă e încă în stare rudimentară. In ce privește contabilitatea agricolă Sistematică, ea nu e introdusă în absolut nici o ’ exploatare agricolă din țară. Tot ce facem noi agricultorii o facem în mod empiric și pe dibuite. Așa procedăm și cu creșterea animalelor domestice, fără să știm să calculăm modul cel mai rațional economicește al alimentării, foarte adesea fără să știm măcar ce iși cu mănîncă fiecare vită. Cu despre stabilirea rațiilor celor mai convenabile în fiecare localitate și în fiecare împrejurare, a cîntărirei animalelor și a nutrețului spre statornici ci cîștigă zilnic un animal cu cutare hrană și cu cu cutare alta și care din ele e mai practică, a estimațiiunii bălegarului ca o valoare agricolă, toate astea sunt lucruri necunoscute la noi. La noi clăile, magaziile și pătulele sunt în general la discreția argaților, noi stăm la club și la urmă zicem: — Uite, dacă vindeam toate aceste produse agricole, în loc de a 'se da la vite, eram plaf cîștigat. Asta și explică de ce un mare agricultor și mare crescător ca d. 'Cazacu stabilește într’un memoriu că pentru a produce un porc care la vîrsta de un ani să cîntărească 70 klgr., trebue să’î dai zilnic 2 klgr, de porumb și orz, din ziua nașterii —I— aȘa de pină la tăierea iurtei.1 46 Dar, pentru D-zeu, nu așa se cresc porcii și, mai ales în țara noastră, cu felul nostru de agricultură, nu așa urmează să-i creștem. Dintre toate animalele domestice porcul și vața sunt cele mai omnivore, porcul mănîncă de toate și în creșterea lui sunt două perioade distincte: perioada de creștere propriu zisă și perioada de îngrășare In prima perioadă porcul trebuie hrănit mai mult la pășune și numai în perioada îngrășatului, mult mai scurtă, îl hrănim intensiv. Alta e creșterea și ingrășarea unui porc sau doi de Crăciun pentru uzul domestic, pentru Vasilcă, cum fac țăranii noștri — din nefericire nu toți — și mahalagii de la orașe, și alta e creșterea pe o scară mai mare. Porcul „pentru uzul domestic se crește foarte ușor, fără multă cheltuială, mai ales în prima perioadă. De cu primăvara pînă toamna porcul e ținut cu tot felul de buruieni, așa de abundente la noi pe toate « cărările, dar mai ales prin plantele prăsitoare, și cu deșeurile domestice de tot felul. Apoi, priponit ici și colo, el paște, rimă ,sau doarme în timpul cînd nu’l hrănești din mină. In pămînt el găsește rădăcini de plante și tot felul de insecte, ba chiar și mici animale, ca șoareci, soboli, etc. Principalele buruieni cu cari e hrănit din mină sînt: su ■rsalul, loboda, știrul, troscotul, mohorul, volbura, pălămida tînără, urzica moartă, căprița, pirul și o sumă de alte ierburi și buruieni. Femeile și copiii țăranilor doar se pleacă la marginea unui lan de porumb sau de altă plantă prăsitoare, fără a mai vorbi de ogradă, și își umple poala într’o clipă cu astfel de buruieni. Dar nici a zecea mica parte din buruienile ce cresc numai în porumburile deja prășite nu sînt smulse în acest scop. Dacă copiii cari păzesc vitele în cîmip ar consacra acestei îndeletniciri ceva mai mult din timpul în care șed sau se joacă, părinții lor ar mai putea crește cîtîva porci. În tot cazul, cu mămăliga pe care o mănîncă mulțimea de dini ai țăranului, el iar putea îngrășa porci. Se vede însă că țăranul consideră din ele nu numai ca un animal de pază, ci și ca un important factor al salubrității, căci dinele înlocuiește la sate societatea barometrică. Și-mi închipui că fiecare țăran evaluează numărul de cîini necesari gospodăriei sale după o minuțioasă verificare a ogradei sale. Toamna tîrziu și la începutul iernei, țăranul dă porcului dovleci cultivați , în porumb — niciodată singuri — și începe ar hrăni mai intensiv și cu grăunțe. Negreșit că ar fi și mai bine dacă țăranul ar cultiva pentru porcii săi și ceva rădăcini, precum cartofi, napi porcești, sfecle, morcovi, varză uriașă de nutreț, etc. In Transilvania un sas îngrășa pe vremea mea între 7 și 12 porci. Toți porcii din sat erau ziua la pășune pe cîmp sau în pădure, păzite de porcarul satului, iar seara plecau spre casă la oră fixă, știind că îi așteaptă masa. Toți guitau dinaintea porții închise, căci săsoaica nu le deschidea pînă cînd, avertizată de sosirea lor prin gălăgia pe care o făceau, nu le turna în troacă bucatele calde, adică lături în cari pe lingă cartofi fierți, tărîțe, etc., intrau tot felul de deșeuri domestice. Dar partea cea mai interesantă e următoarea. La epoca cînd ghinda și firul (sămînța fagului) au ajuns la maturitate și încep să cadă din copaci, presărînd solul, satele erau colindate de anumiți antreprenori de îngrășat porcii la pădure. Ei închiriau pășunatul din astfel de păduri și ,în schimbul unei modeste redevente de cap de porc, după vîrstă, adunau porcii de prin sate, îi însemnau și îi țineau pe ghindă și pe fir pînă la căderea zăpezii, cînd îi readuceau proprietarilor lor. La întoarcerea din vilegiatură, fiecare porc se oprea la poarta stăpînul său, așa că repartiția se făcea fără greutate. Porcul ținut la ghindă și la jir se întoarce la începutul iernei deja gras și, spre al îngrășa și mai intensiv cu grăunte și în special cu porumb — deosebit de lături și deșeuri casnice — perioada hranei intensive rămîne relativ destul de scurtă. ✓ Iată ce s’ar putea face și la noi, căci păduri de stejar și de fag avem deja Dumnezeu, ba fagul putrezește în unele păduri seculare neîntrebuințat. De altmintrelea nu e vorba decit de semințele căzute pe jos. Stricăciunile pe cari se fac porcii prin uimare, sînt mult compensate prin stîrpirea mulțimei de insecte și de plante vătămătoare arborilor, iar solul lucrat de rîtul porcului e mai apt a produce puieții esențelor folositoare. . In rezumat porcii se pot crește sau numai la casa omului cu hrană din mână, sau în prima perioadă la pășune pe cîmpie, prin păduri și prin bălti, rezervîndu-se stabulațiunea cu hrana intensivă pentru îngrășat pentru a doua perioadă. Aceasta va fii mai lungă sau mai scurtă,după cum porcul a fost hrănit mai rău sau mai bine în prima perioadă. Porcii hrăniți numai la casa omului devin mai mari și se îngrașă mai repede, însă sînt mai plăpînzi și mai expuși la boale, pe cînd cei crescuți în libertate, mai înalți pe picioare, deși se îngrașă mai încet, sînt mai rustici, mai viguroși și mai rezistenți. Creșterea și îngrășarea în mic se poate face ușor la casa rominului, după cum am arătat mai sus, și în cazul acesta se pot crește rase de porci mari, mai puțin rustice. Englezii cresc porci cari ating greutăți excepționale de 5 și 600 kgf. unul. Țăran, mahalagiu, agricultor mijlociu, va crește și îngrășa atîția porci cît îi va permite cantitatea de hrană ce se poate consacra în mod economic. Unde sînt vaci cu lapte, zerul e un excelent aliment pentru porci, n apropierea orașelor mari și a abricelor, deșeurile de tot felul înesnesc creșterea porcilor. La noi în țară n’am văzut nicăeri porci mai mari și mai grași decît ai țiganilor și ai unor mahalagii cari îi duc zilnic la Valea Plîngerilor, unde se descarcă de Primărie cea mai mare ,parte a gunoaielor orașului. Despre creșterea porcilor în massa, pe o scară mai mare, voiix vorbi într’uni viitor, articol. AL. CIURCU 4 ȘERSE PAGINI Ce spune d. Maurice Barus „SUNTEM SIGURI DE A ÎNVINGE FARA AJUTORUL NEUTRILOR“ Confratele nostru d. Mircea R. Șirianu, care a sosit de curînd din Franța după ce a fost reținut, în mod arbitrar, timp de patru luni de zile în închisorile din Austro Ungaria, continuă a ne pune la dispoziție cîteva din numeroasele scrisori primite de d-sa de la bărbații politici francezi cu ocazia publicărei, la Paris, a lucrărei d-sale istorice și diplomatice despre „Chestiunea Transilvaniei și a unităței politice romînești". D. Șirianu ne transmite de data aceasta semnificativa scrisoare a d-lui Maurice Barrès, deputat în Camera franceză, membru al Academiei franceze, membru ilustru al Dreptei franceze și principalul colaborator al marelui cotidian L'Echo de Paris. Dăm mai jos scrisoarea eminentului academician și om politic francez 100, boulevard Maillot, Neuilly-sur-Seine, 20 Martie, 1916. Scumpe domnule. Vă mulțumesc foarte viu pentru că mi-ați oferit un exemplar din lucrarea d-voastră „La Question de Transylvanie". Am parcurs cu cel mai viu interes și cu o profundă simpatie această carte care stabilește așa de puternic motivele ce le are Romînia, de a se alătura Franței în această luptă europeană. Deși sî întem siguri de a avea victoria fără a fi ajutat de neutri, primim, totuși întotdeauna cu grad,imumna dovezile de amiciții, ale nobililor țări latine. Vă string mina cordial. Maurice Barrès P. .S. — Vă rog să scuzați necesitatea în care sînt de a dicta scrisorile mele. Vă cer în această privință, toată indulgența d-voastră. » Din aceste rînduri ale distinsului bărbat politic francez reese clar încrederea ce o au francezii în victoria lor finală. La 20 Martie, epocă din care datează scrisoarea d-lui Maurice Barrès, francezii erau deja „siguri de a avea victoria fără ajutorul neutrilor“, deși atunci violentele atacuri ale Germaniilor la Verdun erau în toiul lor și ofensiva fulgerătoare a lui Brussiloff nu se pronunțase încă. Liniștea morală a francezilor, siguranța lor de a smulge Puterilor Centrale victoria, sînt într’adevăr admirabile. Tulburări politice la Hiena VIENA.—„Pester Lloyd“ publică următoarea telegramă din Lugano . Ziarul „Nouvellist“ anunță din Atena că la teatrul Panellion s’a ținut o mare întrunire antivenizelistă, la care Venizelos a fost insultat de oratori. In timpul scenelor furtunoase au fost răniți două civili și un ofițer superior de cavalerie. Șapte persoane au fost arestate. Dala Comlslnnea de Import In ultima ședință plenară, Comisiunea pentru import, a luat următoarele deciziuni de principiu: — Nu se mai acordă autorizatului de export pentru păr de bou. — Nu s’a acordat și nu se va acorda sub nici un motiv, autorizațiune de export pentru mei. — Parafina fiind prohibită la export, nu va fi acordată decît în schimbul compensațiunii de stearină. Comisiunea a acordat firmei L. Wolff din Suedia, dreptul de a exporta 180 vagoane benzină contra compensațiunii de 60 vagoane cafea de Brazilia. Pentru victimele catastrofei de la Pulberăria Dudești, Comisiunea a subscris suma de 5000 lei. H. * # - —...——• ----------- austro-germanii din Craiova pleacă... CRAIOVA, 3 August. — La consulatele austro-ungar și german din localitate a fost astăzi o mare aglomerație de supuși ai acestor state cari și-au vizat actele pentru plecare în țările respective. Această tendință de plecare, se observă de altfel în localitate de cîteva zile. La consulatul austro-ungar s’a făcut ori aranjarea hîrtiilor din arhiva consulatului. O parte din aceste hîrtii au fost arse, iar cele de valoare mai însemnată, împachetate. — C. Frauda de milioane — MERSUL INSTRUCȚIUNII — Cercetările în afacerea fraudelor de milioane au fost reluate erc. D. judecător de instrucție Paul Iliescu, împreună cu șefii parchetelor, s’au transportat la Poșta Centrală, unde, sprijiniți pe scriptele respective, au luat lungi interogatorii inspectorilor Arsenescu și Ștefănescu, astăzi suspendați. Acești inspectori aveau obligațiunea de a controla efectuarea plăților în străinătate și cum ei nu și-au îndeplinit această sarcină înlesnind astfel lui Victor Filotti re- realizarea enormei fraude, d. Paul Iliescu a căutat prin interogatoriile luate să stabilească dacă d-nii Arsenescu și Ștefănescu au procedat astfel din pură neglijență sau din complicitate. Cercetările vor continua. In ce privește dispariția marelui vinovat, pînă acum nu s’a putut afla nimic. Școala de ofițeri din Iași De la 1 iulie e., a început să funcționeze în orașul Iași școala pregătitoare de ofițeri de rezervă, care a fost instalată la reg. 13 infanterie „Ștefan cel Mare“. Școala cuprinde un număr de 90 elevi, care-și fac stagiul de două luni spre a fi avansați la gradul de plutonier. In urmă, după ce vor fi concentrate din nou pe timp de o lună, toți elevii vor fi avansați la gradul de sublocotenenți în rezervă. Actualmente școala este condusă de d-nil maior Nițescu, căpitan Adam, locotenenții :• Dobrovici, Munteanu și Constantinescu și sublocotenentul Nițescu. Elevii titrați ai acestei școli, au fost supuși unui tratament special, dîndu-li-se o serioasă educațiune militară, spre a fi astfel cît mai bine pregătiți pentru ziua cînd vor fi chemați la ora datoriei. Conducerea școalei este pusă sub supravegherea d-lui colonel Broșteanu, comandantul regimentului 53 infanteriei. Elevii acestei școli aparțin tuturor contingentelor cari formează cadrele active și de rezervă, ei fiind alcătuiți din dispensari auxiliari și revizuiți. In prima perioadă de instrucție școala a realizat însemnate progrese cea ce se resfrînge asupra corpului profesoral al școalei. Sesiunea școlară se va termina la 1 Septembrie cu cînd toți elevii vor fi repartizați la diferite servicii ale corpului IV de armată. Avocat C. M. Atrocitățile austriace in Albania ROMA, 2 August. Ziarul „La voce di Valona" care apare la Valona în limba italiană și albaneză, scrie : Comandamentul austriac a pus să se împuște la Fieri trei tineri patrioți albanezi: Coimber Efendi Premeti, Beget Efendi Kakkandelen și Albas bey Elbassan. Acesta, din urmă primise instrucția militară din Italia și făcuse serviciu in regimente italiene. — (A. T. I.) CITI BANI AU TRIMIS SOLDAȚII DE PE FRONT VIENA. Ziarul „Die Zeit“ află că de la izbucnirea războiului, soldații austro-ungari de pe diferitele cîmpuri de război, au trimis familiilor lor din banii lor economisiți, peste patru sute milioane coroane. Vineri o August -JIB Infanteristul român — La granița României - Un colaborator al ziarului „Berliner Tageblatt“ publică un articol asupra Romîniei, din care extragem următoarele: „Iată-ne sus. O clădire cu un etaj la stînga șoselei, e postul de graniță. In fața noastră șoseaua e închisă printr’o barieră de lemn, de partea cealaltă este o gheretă din care s’a coborît o sentinelă romînească cînd ne-am apropiat de barieră și de teritoriul romînesc, însoțitorul meu a luat-o pe o cărare care duce chiar la grilajul de graniță. Eu l-am urmat. Prin ceata deasă ce domnește nu avem parte de nici o perspectivă. Abia după ce am urcat o bucată de vreme, văzurăm înaintea noastră o pădure învăluită în ceată, ale cărei trunchiuri par ieși din păturile cenușii de ceată. Sus în pădure, grilajul graniței face un “ocol la stînga în unghiul cărei, la o distanță de trei pași de noi, stă de pază un infanterist român. El stă nemișcat în pădurea fermecată, cu privire fixă asupra noastră. însoțitorul meu pare că nici nu observă prezența lui, se așează bine pe grilaj și începe a convorbi cu mine atît de fără grijă ca și cînd nici n’ar sta lîngă noi un infanterist român înarmat pînă în dinți. Era vădit că atitudinea noastră enerva pe soldatul roman. El schimbă arma de pe un umăr pe celalt, schimbă poziția piciorului drept și sfîrși prin a începe a se plimba pe lîngă noi și a se întoarce pe acelaș drum la locul sau. Putem astfel să-l observăm pe deantregul. Pușca lui e de construcția cea mai nouă. Cartușiera și baioneta se observa sub mantaua de culoare închisă, prinsă doar pe umeri. Capela e din stofă moale cam asemănătoare cu cea a sîrbilor. Restul echipamentului, este avutul sau personal. E încălțat cu strămoșeștele „o* pihei“, adică un soia de sandale medievale de piele groasă, cu vîrfuri ascuțite, ițarî țărănești de lînă albă, strimți și probabil că și cămașa era tot a lui. Fața lui e galbenă, obosită și slabă. Se pare că ar fi adevărat că n’au altă hrană decît mămăliga și că serviciul e greu. Oricum ar fi, infanteristul în chestie nu părea binevoitor față de noi, n’a manifestat nici cel mai mic indiciu de a se apropia de noi,ci părea mai mult dispus să ne depărteze de el, privindu-ne foarte ostil cu ochii lui sclipitori. Altfel nu s’a schimbat între noi și el nici un semn și nici o vorbă. Santinelele române stau înșirate în linia cu cotituri, la distanțe de cîte o sută metri, dealungul întregei granițe, afară de granița rusă și cea dinspre Bucovina, despre care se poate spune că stă chiar deschisă. De la Asociațiunea Generală a comercianților și exportatorilor de cereale din Romînia Alegerea biroului Asociațiunei.— Votarea unui credit de 5000 lei subvention @ pentru înființarea școlilor de comerț din București și Brăila — Noul consiliu de administrație al Asociațiunei comercianților și exportatorilor de cereale din Romînia, ales în adunarea generală dela 20 Iulie a. c. s’a întrunit pe ziua de 2 August, pentru a proceda la alegerea biroului Asociațiunei. Ședința s’a deschis la orele 4 p. m. sub președenția d-lui A. Manissalian, D. Manissalian, a salutat intrarea în consiliu a d-lor St. Borcescu, mare comerciant din Caracal și V. T Otoveanu, deputat, mare comerciant din Craiova, exprimîndu-șî în acelaș timp convingerea că, atît membrii consiliului de administrație al căror mandat a fost reînoit, cît și nouiî membri aleși în cons. de o administrație, vor depune toată bunavoință și energia lor pentru prosperitatea comerțului de cereale și desvoltarea asociațiunei. Vrînd spor la muncă noului consiliu, a cerut intrarea în ordinea de zi, pentru alegerea biroului Asociației. După cuvîntările d-lor St. Borcescu, Petrache Gheorghiu, C. Cerkez și N. Filotte, cari au adus elogii d-lui Manissalian, relevînd meritele acestuia în apărarea intereselor comerțului și desvoltarea. Asociațiunea, consiliul a aclamat în unanimitate ca președinte al acestei instituțiuni pe d. A. Menissalian. In aceiași unanimitate consiliul a reînoit mandatele d-lor P. Gheorghiu și C. Christodulo ca vice-președinte, S. Ellman ca secretar general și a desemnat în calitate de casier general pe d. St. Borcescu, noul ales în consiliul de administrație.Consiliul astfel constituit s'a compus din d-nil: A. Manissalian președinte; P. Gheorghiu și C. Christof Julo vice-președinți; S. Ellman, secretar general; St. Borcescu, casier; V. T. Oroveanu, N. Filotte, Gr. Cicei și C. Cerkez, membri. S-a procedat apoi la desemnarea unui comitet auxiliar, care va conlucra zilnic cu comitetul permanent prin rotație și care va avea vot consultativ. Au fost desemnați ca membri în acest comitet auxiliar d-niî: 1) Ioan C Sasu, deputat Brăila, din firma Cauce & Sassu; 2) Lobel Brăila; 3) Gh. Radovici, directorul băncei de------------ ------------* --------* O" WlClabil serale romînă Brăila; 4) Posman- lulm Brusilofetier, directorul Băncei Marmoroseb Blank & Co., Brăila; 5) S. Sabetay, T.Severin; 6) S. Focșeneanu, Garlați; 7) Aristide f Poulopoulo, Giurgiu; 8) Emil Karpeles, procuratorul Casei Neufeld , Co. Brăila; 9) Dalmann, Slatina; 10) A. Lombardo, Caracal; 11) Albert Lewy, Corabia; 12) C. Cottis, Brăila; 13) Lucasievici Traian, Buzau; 14) G. Karopulo, Constanța. In vederea înființărei unui constencios al Asociației, au fost numiți d-nii avocați R. Cerkez din București și Ioan Florian, fost prim-procuror la Pitești, actual secretar al d-lui Toma Stelian.Se ia în discuțiune elaborarea unui regulament interior al Asociațiunei care va avea să umple unele lipsuri ale statutului, fixindu-se definitiv și modul de funcți'maxe alasociației. Pentru elaborarea acestui regulament, consiliul deleagă pe d-niî avocați ai contenciosului, ca în urmă cu directorul și secretarul Asociației, să înceapă lucrările necesare, obligînd ,pe cel din urmă să dea d-lor avocați toate lămuririle necesare. Se ia în discuțiune apelul distribuit de către Camera de Comerț din București, pentru înființarea unei școli elementare de comerț curs seral. Consiliul a aprobat o donațiune în folosul acestei școli în sumă de lei 2500, pentru care a votat un credit special. De asemenea ascultînd propunerea d-lui N. Filotte, pentru a se ajuta și inițiativa luată de către Camera de comerț, din Brăila pentru crearea școalei superioare de comerț, pe lîngă cea elementară deja înființată, mai aprobă un credit special de 2500 lei în acest scop. Nemaifiind alte chestiuni la ordinea zilei, ședința s’a ridicat la orele p. m. &£ ump?&9a prizonierilor din Rusia PETROGRAD. 2 August. — Biroul central al prizonierilor de războiu la Petrograd, a socotit peste 1.300.000 de austro-germani prizonieri, capturați de trupele rusești înainte de începutul ofensivei actuale a genera-