Dimineaţa, septembrie 1916 (Anul 13, nr. 4492-4520)

1916-09-26 / nr. 4516

ASUL xm—iro «rîfl cr Respingem aripa dreaptă bulgara Am reluat ofensiva la Câineni — Războiu­l nostru Marele Cu­artier General " comunicat no. 42, 24 Sept., a Oct) 191S orele 7 dimineața FRONTUL DE NHORD si NORD-VEST. > Acțiuni de mîca însemnătate In trefiicurile Câineni $l Jiu am reluat ofensiva. * ' * * * FRONTU'. DE SUD. — Acțiuni d­e artilerie in lungul Dunării, in Dobrogea trupele noastre de la aripa dreaptă au înaintat și au ocupat tranșeele inamice, in centru am respins un atac de noapte al Inamicului. Sătencele pot încheia acte fără autorizația solilor Raportul dl-lui ministru de justiție Către rege, cu privire la decretul No. 2952 relativ la autorizarea fe­meilor sătence de a încheia anu­me acte fără autorizarea soților. Sire. In urma mobilizării generale, gos­podăria săteanului chemat sub dra­pel, cu deosebire în ce privește acte­le de administrațiune cari nu suferă Întârziere, cum sunt facerea de în­­voeli agricole, efectuarea muncilor, vînzarea recoltelor, plata a­remei sau a ratelor datorite pentru pămînt, e mul­t stinjenită din lipsa unui man­datar care să-l reprezinte legalmente De altă parte, femeia săteanului mobilizat nu poate face valabil ase­menea acte de administrațiune, nici pentru propriul sau avut, întrucît nu poate avea consimțimintul sorțu­­lui plecat la război­. Pentru a remedia la aceste nea­junsuri, rog­i © Majestatea Voastră Voastră, ca pînă la elaborarea unei legi speciale, să binevoiască a sem­na alăturatul proiect de decret prin­­ care se prevede că In tot timpul cît va dura războiul, femeile sătenilor mobilizați sînt instituite mandatare legale ale soților lor pentru actele de administrațiune enumărate mai sus. Se prevede, de asemenea, că femeia va putea administra averea sa pro­prie și face asemenea acte fără au­torizarea soțului, fie mai acordă soției dreptul d­e a contracta valabil, atit pentru sine cît și pentru soțul sau, împrumuturi pa gaj sau pe credit personal, însă numai ara Băncile populare, în condițiunile și cu garanțiile pre­văzute prin decret, pentru ca banii împrumutați să fie întrebuințați nu­mai pentru plata de arenzi sau de rate datorite pentru pămînt, cumpă­rare de semințe, unelte și vite, cum și pentru alte cheltueli necesare cul­­turii sau pentru Întreținerea fami­liei în caz de lipsă. Tot în scop de a înlesni îndeplini­rea formalităților prevăzute pentru asemenea acte, se prevede în acelaș timp, prin derogare de la legea în vigoare asupra autentificării actelor, că ele vor fi valabil autentificate de primarul comunei cusistat de notar,­­chiar cînd femeia n’ar ști carta In caz cînd săteanul chemat sub drapel n’ar avea soție, mandatarul sau legal va fi numit de judecătorul de ocol dintre rudele cele mai apro­­piate și mai destoinice cu mandat mărginit la anume afaceri și cu în­datorire pentru judecător de a con­trola modul cum mandatul a fost Îndeplinit. " ^înt cu cel mai profund respect Live, V al Majestăței Voastre prea I,­­ plecat și supus servitor­­ î­n Ministrul justiției ’ (ss) VICTOR ANTONESCU No. 42646 din 22 Septemb. 1916. Pe frontul balcanic Situația pe frontul balcanic 7—17 SEPTEMBRIE PARIS, 22 Septembrie. — Puterile aliate ale armatei de Orient au avut să susțină contra­atacuri violente de la Vardar pînă la apus de Florina. In ziua de 7 o primă Încercare bul­gară pe Înălțimile de la Karmaka­­len cucerită mai Înainte de sîrbi, a fost respinsă de focurile noastre de artilerie. O altă sforțare a dușmanului pe malul drept al riului Brod a permis bulgarilor să pue piciorul în satul Boresnicea, de unde au fost respinși puțin după aceasta. In ziua de 8, atac nereușit pe Zborskan. La răsărit de Cerna violente ata­curi asupra pozițiilor noastre la nord de Florina au fost respinse de trupele franceze. In ziua de 10 dușmanul Îndreaptă sforțările sale asupra pozițiunilor rusești în împrejurimile cotei 1550 și au suferit o gravă înfrîngere. In acest timp sîrbii au realizat progrese în regiunea Bradului, au a­­juns la Vrena, au luat cu asalt crea­sta frontierei la nord de Krușegrad și au progresat la nord-vest de Haj­m­­akalsn. Pe de altă parte trupele franceze au cucerit partea de sud a satului Pieîorak, la răsărit de Florina, pe cînd rușii alungau pe vrăjmași de pe terenul la nord-vest de Annensko și au luat cu asalt cota 916. In zilele de 14, 15 și 16 Septembrie, bulgarii revin la atac, inzaulțesc în­cercările lor in contra lui Karmaka­­len și nu obțin ca rezultat de­cît o mică retragere a elementelor înain­tate sârbe. Din contra in ziua de 17 o contra­­ofensivă sîrbă in această regiune a fost Încoronată de succes. Terenul părăsit pentru un moment de aliații noștri a fost reluat. o Înălțime o­­cupată de bulgari cucerită, o bate­rie bulgară rămîne in miinile alia­ților noștri. Pe malul sting al Strumei englezii au avut cîteva succese fericite. In ziua de 10 ei operează la nord de Copriva tn spre lacul Tasm­os. In ziua de 11 un detașament en­glez la cu asalt Janomah. In ziua de 17 aliații noștri reușesc o operație reușită care ii pun In stăpinirea a două state lingă dru­mul de la Seres și lac 200 de prizo­nieri valizi. Cifra prizonierilor făcuți pe fron­tul armatei de Orient de la 7—17 Septembrie e­ra aproape 500. (A­­gence Radio). J­­a ofensiva­ italiana la va­LONA (PARIS, 22 Septembrie. — Tru­pele italiene cari se găsesc lângă lagărul dela Valona au ocupat Santi Quaranta *1 Argyronsastro, (Ag. Radio). I PARIS, radio, fără dată. — Ar­­mata din Orient. Pe Struma inamicul toate în re­tragere înaintea forțelor engleze. In regiunea dela Cerna, vin lupte pe tot frontul Mesdzidir Kenali- Grandesika. Avioanele aliaților semnalează o mare activitate pe căile ferate inamice. URMĂRIREA BULGARILOR CONTINUA­ ­ ATENA. 24 Septembrie. — Se comunică din Salonic că înaintarea sîrbilor spre Monastir ia caracte­rul unei urmăriți. Sîrbii au rupt prima linie de apărare de la Renali. Aripa dreaptă franceză a făcut le­gătură cu sîrb­ii. Aliații sunt la 14 kilometri de Monastir. #• Urmărirea bulgarilor a fost re­luată în cursul dimineței. Sîrbii, continund înaintarea, au luat Pe­­talia. Sarran­ aduce cele mai mari laude sîrbilor. („Journal des Bal­kans“). ------­* Froprierile de pace ale Germaniei LONDRA, 22 SEPTEMBRIE. — ZIARUL „NEW-YORK TRIBU­NE“ PUBLICA O TELEGRAMA SOSITA DIN LONDRA SPUNÎND CA IN ULTIMUL TIMP AGENTI GERMANI AU FĂCUT REGELUI ALBERT AL BELGIEI URMĂ­TOAREA PROPUNERE DE PA­CE : RETRAGEREA LOR DIN­­ BELGIA, PLATA UNEI INDEM­NITĂȚI PENTRU DISTRUGERI­LE CAUZATE PRIN OCUPAREA MILITARĂ, RETRAGEREA TRU­PELOR GERMANE DIN SERBIA, FARA VRE-O PLATA DE IN­DEMNIZAȚIE CÎT ȘI RESTITU­IREA LCRA1NEI CĂTRE FRAN­ȚA. TELEGRAME MAI SPUN CA ACEASTA QEERTA ESTE PRO­BABIL Începutul Unei seRii ÎNTREGI PE CARI GERMANII LE VOR FACE IN CURSUL ER­NEL (Aq. fel. engl.) KAIZERUL CERE INTERVENȚIA LUI WILSON PENTRU PACE ROMA, 20 Septembrie. — Core I­­ncade atid din­­ New-Vok * af la? „Corriere della Sera“ e informat din Izvor vrednic de încredere că Kaizerul ar fi rugat de curînd pe președintele Wilson să se interese­­ze la încetarea conflictului euro­pean, dar Wilson ar fi lăsat să se înțeleagă că momentul pentru așa ceva e îacă departe. BOMBARDAREA CAVALEI PARIS, 22 Septembrie. — Se a­­nunță că vasele de războii engleze au reînceput să bombardeze Cava­­la. — (Ag. Radio). —— I —^mmm* m i­sfera Mii PARIS, 22 Septembrie. — Cel dintîi­ matineu național care va fi dat la Paris va fi consacrat Romî­­niei, și va avea loc sub preșidenția de onoare a d-lui Lahovary, minis­trul Romîniei la Paris. Acest matineu care va avea loc Duminica viitoare la Sorbona pro­mite de a fi un mare succes și va fi prezidat de d. Leygnes, preșe­dintele comisiunei afacerilor străi­ne. Principalii artiști romîni vor da concursul lor. Matineul român organizat la Niz­za de marea cantatrre rusă Lit­­vine, Duminica trecută, a fost o fru­moasă manifestare în onoarea Ro­­mâniei. — (Ag. Radio). O ospătărie Comunală la Cișmigiu - ■­­­ .. 1­­ [UNK] ara gtura de 1 Octombrie a. c. pri­măria deschide o Ospătărie Comu­nală cu două secțiuni cari vor funcționa în cele două pavilioane din grădina Cișmegiu. Secția I pentru funcționari și funcționarele cu salarii­ mic și fără alte mijloace sau resurse de trai. Secția II în care se va da masa cu totul gratuit, familiilor lipsite cu totul de existență. Se atrage atenția celor care vor lua masa la această Ospătărie Co­munală că primăria își rezervă dreptul de a face toate cercetările ce va găsi de cuviință pentru ca numai oamenii lipsiti cu totul de mijloace să fie ospătat!, precum și ca funcționarii cari vor fi nevoiți a se îndrepta la această ospătărie să fie în condițiuni de a beneficia de această operă de bine orga­­zata de primărie. Redesciderea cafenelelor Prefectura poliției Capitalei dă ur­mătoarea înștiințare: Cu începere de Duminecă 25 Septembrie 1916, cafenelele și lo­calurile similare cari au fost în­chise, sunt autorizate să redeschidă în timpul zilei pînă la orele 9 seara. Ur Patronii acestor stabilimente sunt personal răspunzători de buna or­dine în localurile lor respective. Ei sînt obligați să avizeze poliția dacă s’ar aduce sau s’ar răspîndi în lo­cal știri neadevărate sau tendenți­oase. Ei sînt obligați să primească un local, in părțile cele mai adăpostite și In limita locului disponibil pe trecătorii cari s’ar refugia, în tim­pul alarmei. . . Consumația băuturilor alcoolice rămîne strict interzisă in tot timpul, iar consumația vinului și berei este tolerată ca în trecut însă numai în localurile unde se mănînca și nu­mai în timpul mesei în condițiunile ordonanței în vigoare. Orice abatere de la dispozițiile de mai sus, atrage pentru contraveni­ent închidere­­ definitivă a localului. Eroii noștri ILIESCU F. DUMITRU Locdt. In rezervă, reg. 19 infanterie (Romanațî) mort pe câmptă de luptă, in ziua de 16 Septembrie DIN ZILE DE GLORIE Timim— —i­ese tabac toc! S’a sfirșit cu­ toate glumele, s’a în timp]at ceva nemai pomenit și negîn­­dit, s’a dus totul pe apa Sîmbetei, fiindcă nu mai avem tutun ! Dacă bulgarii s’ar fi prefăcut dintr’o dată In oameni civilizați, dacă austro-ger­­manii ar fi declarat subit că vor să-și recunoască vinovăția, n’ar fi fost multe mai uimite în lume, de cum a fost Duminică dimineața în fața tutungeriilor cu ușile încuiate cu cite ■un lacăt eno­rm. Gîtlej­urile arse ale fumătorilor sco­­teau fum de daruli unei țigări și cum oamenii nu pierd niciodată speranța, s’a pornit o vînătoare strașnică prin cartierile mărginașe. Val, pretutin­denî lacăte monstruoase, și dacă una era deschisă, rafturile conțineau­ c­âteva cutii cu chibrituri și încolo fac! Civilii de toate vîrstele, cucoane și copilandrii toți și toate ader­gau să vîneze o tutungerie cu tu­tun. Zadarnică speranță, tutunul s’a terminat, poate că s’a prohibit ca și berea, ca și cafeneaua, ca și tot în sfîrșit ce îndeamnă pe om la neutra­litate ! Da, da, să știți d­v. Omul cît are tutun, bere și cafenea, nu prea e războinic, dar cînd aceste trei lucruri lipsesc, ține-te pânză să noi te rupi! Din două trei vorbe s’a și pornit răz­­boiu. Așa de el. coana Zamfira care fu­mează ca un șarpe, ori dacă n’a gă­sit tutun, ha ha, să-șî facă pisica praf dintr’o nimica toată; sorbise biata doar caim­acu de pe lapte. In tram­vai, cunoști pe in felierî fumători după nas, lungi sînt așĂurțile lor de cînd nu mai e tutun! Și subsemna­tul, par’că s’a ofilit de cind nu mai fumegă. Deci cerem tutungerii cu tu­tun ! Cerem cu insistență dar cu po­liteță : — Dați-ne tutun! Dațî-ne tutunul n­oistru de toate zilele, fiindcă, ne-ați depună cu el, mai abitir decît cu ca­iaua cu lapte. Și apoi unde mai pu­neți că d­at fiind zilele de război, în care trăim, treb­ie să știm a tăcea. Ori dacă nici o țigară nu vom mai pune în gură, cum să mai trăim ? Stan Bolovan O declarație a noului ministru de interne rus PARISj 23 Septembrie. — Tele­­grafia fără fir. — Noul ministru de interne rus a primit ieri pe ziariști­ partazani cari și le-a făcut următoa­rele d­eclarații: Doriți să știți care e atitudinea mea cu privire la răz­boiu­ ? Vă voi­ răspunde că acest război­, oridi­ne greu teribil ar fi, trebuie să fie dus pînă Ia capăt. Rusk e unită întri o sforțare comu­nă și pasionată pentru victorie. A­­ceasta e dovada că convingerea asta a pătruns atterie în conștiința populară. Războiul­­ va fi dus pînă la victoria armelor noastre, < Limi 26 SSptefflik­elätt ‘Bune și­­ Rele Pentru a informa pe cititori des­pre cele ce se petrec în străinătate, „Adevărul” i-a rugat să se transpor­te îndărăt cu o lună. Pentru a arăta cititorilor cum a­ informată străinătatea despre Romî­­nia, noi Îi vom invita să se transpor­te la Paris și Geneva. Cititorii „Do­mmeței” vor primi de­sigur invita­ția noastră pentru că, ori­cum, un ooiagiu acum în Franța și Suedia, va surîde oricui. Așa­dar, să urmărim, războiul ilo­stru instalați în străinătate, citind­ marile cotidiane franceze, engleze și elvețiene. ■ ,» , Uf " ” ‘ ' '■ Declarația­ de război« a Romîniei, după atîtea îndoelî și ezitări, a apă­rut sub forma aceasta : „Viena. — Romînia ne-a declarat războiu”. Telegrama din București sosind­­tîrziu, n’a mai fost nevoie să se pu­blice. „Matin“ cu data de 4 Septembrie, comentează comunicatul nostru de la 1 Septembrie. El e nevoit să facă o adevărată echilibristică : „Orașul Sibiu este unul și acelaș cu Nagy-Szeben (sau Hermanstadt). In ce privește acest din urmă o­raș, noi nu știm­ nim­­­p?»’ InHt • gur dacă românii ii st’îpînesc VirV nu. După „Frankfurter Zeitung’, pe care l-am reprodus ieri, austro-un­­gurii l-ar fi evacuat încă de Joia trecută, și mari forțe române l-ar fi ocupînd. Cu toate acestea în comu­nicatul lor de la 2 Septembrie aus­­triacii spun: „Inamicul a îndreptat focul său contra Nagy-Szeben“, ceia ce ar părea să indice că romînii nu sunt încă în stăpinirea orașului“. Un „Le Matin", din 6 Septembrie, la pagina I: „Avem puține știri asupra opera­țiunilor din Transilvania și asupra acelora cari se urmează la frontiera sud-est a Ungariei. „Buletinele române ajung, într'af a­d­evăr cu mari întîrzerî”. In acelaș număr, în pagina III: „Am anunțat ieri, după o telegra­mă a corespondentului nostru din Zurich, că trupele austro-ungare, sub presiunea forțelor române, au trebuit să evacueze Orșova și Herkulesbad, ceia ce lasă să se înțeleagă că alia­ții noștri au pus stăpînire pe aceste două orașe. O telegramă din... Co­penhaga confirmă acest frumos suc­­ces al românilor”. Urmează telegrama din... Copenha­ga : „După o telegramă din.... Viena, Romînii au luat Herkulesbad și Or­șova“. Af­­ .1 Le Temps dîn 7 Septembrie:" „După telegrame de-ale agenții­lor, Romînia ar fi intrat în Orșova și Herculesbad. Dăm această știre sub­ toată rezerva, nesosindu-ne nici o informațiune romînească...” Urmează apoi o serie de știri sub titlul „Știri austro-ge­rmane“, des­pre cucerirea Turtucaeî ; If L’Humanité, din 6 Septembrie, sub titlul „Apropos de comunicatele ro­mînești”: „LONDRĂ, 5 Septembrie—In ar­ticolul sau de fond, Times, își ex­primă speranța că cartierul general, român va comunica presei amănun­te mai precise asupra operațiuni­lor. El insistă asupra faptului că nici un comunicat din București n’a confirmat încă ocuparea de către romîni a c­orva orașe pe cari co­municatele­­ austriace le consideră deja în miinile inamicilor”­Le Temps din 7 Septembrie: „Astăzi am primit un „pachet” de comunicate românești”. Uf Journal de Geneve, din 9 Septem­brie : „ Două lungi comunicata bulgare, purtind data de 8 Septembrie. Ce mulți catete dau mutte amflimmM a­­supra luptei de la Turtucaia, ocupat Uf Citiții continuarea in stat dina a II-a>

Next