Dimineaţa, septembrie 1916 (Anul 13, nr. 4492-4520)
1916-09-26 / nr. 4516
ASUL xm—iro «rîfl cr Respingem aripa dreaptă bulgara Am reluat ofensiva la Câineni — Războiul nostru Marele Cuartier General " comunicat no. 42, 24 Sept., a Oct) 191S orele 7 dimineața FRONTUL DE NHORD si NORD-VEST. > Acțiuni de mîca însemnătate In trefiicurile Câineni $l Jiu am reluat ofensiva. * ' * * * FRONTU'. DE SUD. — Acțiuni de artilerie in lungul Dunării, in Dobrogea trupele noastre de la aripa dreaptă au înaintat și au ocupat tranșeele inamice, in centru am respins un atac de noapte al Inamicului. Sătencele pot încheia acte fără autorizația solilor Raportul dl-lui ministru de justiție Către rege, cu privire la decretul No. 2952 relativ la autorizarea femeilor sătence de a încheia anume acte fără autorizarea soților. Sire. In urma mobilizării generale, gospodăria săteanului chemat sub drapel, cu deosebire în ce privește actele de administrațiune cari nu suferă Întârziere, cum sunt facerea de învoeli agricole, efectuarea muncilor, vînzarea recoltelor, plata aremei sau a ratelor datorite pentru pămînt, e mult stinjenită din lipsa unui mandatar care să-l reprezinte legalmente De altă parte, femeia săteanului mobilizat nu poate face valabil asemenea acte de administrațiune, nici pentru propriul sau avut, întrucît nu poate avea consimțimintul sorțului plecat la război. Pentru a remedia la aceste neajunsuri, rogi © Majestatea Voastră Voastră, ca pînă la elaborarea unei legi speciale, să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret prin care se prevede că In tot timpul cît va dura războiul, femeile sătenilor mobilizați sînt instituite mandatare legale ale soților lor pentru actele de administrațiune enumărate mai sus. Se prevede, de asemenea, că femeia va putea administra averea sa proprie și face asemenea acte fără autorizarea soțului, fie mai acordă soției dreptul de a contracta valabil, atit pentru sine cît și pentru soțul sau, împrumuturi pa gaj sau pe credit personal, însă numai ara Băncile populare, în condițiunile și cu garanțiile prevăzute prin decret, pentru ca banii împrumutați să fie întrebuințați numai pentru plata de arenzi sau de rate datorite pentru pămînt, cumpărare de semințe, unelte și vite, cum și pentru alte cheltueli necesare culturii sau pentru Întreținerea familiei în caz de lipsă. Tot în scop de a înlesni îndeplinirea formalităților prevăzute pentru asemenea acte, se prevede în acelaș timp, prin derogare de la legea în vigoare asupra autentificării actelor, că ele vor fi valabil autentificate de primarul comunei cusistat de notar,chiar cînd femeia n’ar ști carta In caz cînd săteanul chemat sub drapel n’ar avea soție, mandatarul sau legal va fi numit de judecătorul de ocol dintre rudele cele mai apropiate și mai destoinice cu mandat mărginit la anume afaceri și cu îndatorire pentru judecător de a controla modul cum mandatul a fost Îndeplinit. " ^înt cu cel mai profund respect Live, V al Majestăței Voastre prea I, plecat și supus servitor în Ministrul justiției ’ (ss) VICTOR ANTONESCU No. 42646 din 22 Septemb. 1916. Pe frontul balcanic Situația pe frontul balcanic 7—17 SEPTEMBRIE PARIS, 22 Septembrie. — Puterile aliate ale armatei de Orient au avut să susțină contraatacuri violente de la Vardar pînă la apus de Florina. In ziua de 7 o primă Încercare bulgară pe Înălțimile de la Karmakalen cucerită mai Înainte de sîrbi, a fost respinsă de focurile noastre de artilerie. O altă sforțare a dușmanului pe malul drept al riului Brod a permis bulgarilor să pue piciorul în satul Boresnicea, de unde au fost respinși puțin după aceasta. In ziua de 8, atac nereușit pe Zborskan. La răsărit de Cerna violente atacuri asupra pozițiilor noastre la nord de Florina au fost respinse de trupele franceze. In ziua de 10 dușmanul Îndreaptă sforțările sale asupra pozițiunilor rusești în împrejurimile cotei 1550 și au suferit o gravă înfrîngere. In acest timp sîrbii au realizat progrese în regiunea Bradului, au ajuns la Vrena, au luat cu asalt creasta frontierei la nord de Krușegrad și au progresat la nord-vest de Hajmakalsn. Pe de altă parte trupele franceze au cucerit partea de sud a satului Pieîorak, la răsărit de Florina, pe cînd rușii alungau pe vrăjmași de pe terenul la nord-vest de Annensko și au luat cu asalt cota 916. In zilele de 14, 15 și 16 Septembrie, bulgarii revin la atac, inzaulțesc încercările lor in contra lui Karmakalen și nu obțin ca rezultat decît o mică retragere a elementelor înaintate sârbe. Din contra in ziua de 17 o contraofensivă sîrbă in această regiune a fost Încoronată de succes. Terenul părăsit pentru un moment de aliații noștri a fost reluat. o Înălțime ocupată de bulgari cucerită, o baterie bulgară rămîne in miinile aliaților noștri. Pe malul sting al Strumei englezii au avut cîteva succese fericite. In ziua de 10 ei operează la nord de Copriva tn spre lacul Tasmos. In ziua de 11 un detașament englez la cu asalt Janomah. In ziua de 17 aliații noștri reușesc o operație reușită care ii pun In stăpinirea a două state lingă drumul de la Seres și lac 200 de prizonieri valizi. Cifra prizonierilor făcuți pe frontul armatei de Orient de la 7—17 Septembrie era aproape 500. (Agence Radio). Ja ofensiva italiana la vaLONA (PARIS, 22 Septembrie. — Trupele italiene cari se găsesc lângă lagărul dela Valona au ocupat Santi Quaranta *1 Argyronsastro, (Ag. Radio). I PARIS, radio, fără dată. — Armata din Orient. Pe Struma inamicul toate în retragere înaintea forțelor engleze. In regiunea dela Cerna, vin lupte pe tot frontul Mesdzidir Kenali- Grandesika. Avioanele aliaților semnalează o mare activitate pe căile ferate inamice. URMĂRIREA BULGARILOR CONTINUA ATENA. 24 Septembrie. — Se comunică din Salonic că înaintarea sîrbilor spre Monastir ia caracterul unei urmăriți. Sîrbii au rupt prima linie de apărare de la Renali. Aripa dreaptă franceză a făcut legătură cu sîrbii. Aliații sunt la 14 kilometri de Monastir. #• Urmărirea bulgarilor a fost reluată în cursul dimineței. Sîrbii, continund înaintarea, au luat Petalia. Sarran aduce cele mai mari laude sîrbilor. („Journal des Balkans“). ------* Froprierile de pace ale Germaniei LONDRA, 22 SEPTEMBRIE. — ZIARUL „NEW-YORK TRIBUNE“ PUBLICA O TELEGRAMA SOSITA DIN LONDRA SPUNÎND CA IN ULTIMUL TIMP AGENTI GERMANI AU FĂCUT REGELUI ALBERT AL BELGIEI URMĂTOAREA PROPUNERE DE PACE : RETRAGEREA LOR DIN BELGIA, PLATA UNEI INDEMNITĂȚI PENTRU DISTRUGERILE CAUZATE PRIN OCUPAREA MILITARĂ, RETRAGEREA TRUPELOR GERMANE DIN SERBIA, FARA VRE-O PLATA DE INDEMNIZAȚIE CÎT ȘI RESTITUIREA LCRA1NEI CĂTRE FRANȚA. TELEGRAME MAI SPUN CA ACEASTA QEERTA ESTE PROBABIL Începutul Unei seRii ÎNTREGI PE CARI GERMANII LE VOR FACE IN CURSUL ERNEL (Aq. fel. engl.) KAIZERUL CERE INTERVENȚIA LUI WILSON PENTRU PACE ROMA, 20 Septembrie. — Core Incade atid din New-Vok * af la? „Corriere della Sera“ e informat din Izvor vrednic de încredere că Kaizerul ar fi rugat de curînd pe președintele Wilson să se intereseze la încetarea conflictului european, dar Wilson ar fi lăsat să se înțeleagă că momentul pentru așa ceva e îacă departe. BOMBARDAREA CAVALEI PARIS, 22 Septembrie. — Se anunță că vasele de războii engleze au reînceput să bombardeze Cavala. — (Ag. Radio). —— I —^mmm* m isfera Mii PARIS, 22 Septembrie. — Cel dintîi matineu național care va fi dat la Paris va fi consacrat Romîniei, și va avea loc sub preșidenția de onoare a d-lui Lahovary, ministrul Romîniei la Paris. Acest matineu care va avea loc Duminica viitoare la Sorbona promite de a fi un mare succes și va fi prezidat de d. Leygnes, președintele comisiunei afacerilor străine. Principalii artiști romîni vor da concursul lor. Matineul român organizat la Nizza de marea cantatrre rusă Litvine, Duminica trecută, a fost o frumoasă manifestare în onoarea României. — (Ag. Radio). O ospătărie Comunală la Cișmigiu - ■ .. 1 [UNK] ara gtura de 1 Octombrie a. c. primăria deschide o Ospătărie Comunală cu două secțiuni cari vor funcționa în cele două pavilioane din grădina Cișmegiu. Secția I pentru funcționari și funcționarele cu salarii mic și fără alte mijloace sau resurse de trai. Secția II în care se va da masa cu totul gratuit, familiilor lipsite cu totul de existență. Se atrage atenția celor care vor lua masa la această Ospătărie Comunală că primăria își rezervă dreptul de a face toate cercetările ce va găsi de cuviință pentru ca numai oamenii lipsiti cu totul de mijloace să fie ospătat!, precum și ca funcționarii cari vor fi nevoiți a se îndrepta la această ospătărie să fie în condițiuni de a beneficia de această operă de bine orgazata de primărie. Redesciderea cafenelelor Prefectura poliției Capitalei dă următoarea înștiințare: Cu începere de Duminecă 25 Septembrie 1916, cafenelele și localurile similare cari au fost închise, sunt autorizate să redeschidă în timpul zilei pînă la orele 9 seara. Ur Patronii acestor stabilimente sunt personal răspunzători de buna ordine în localurile lor respective. Ei sînt obligați să avizeze poliția dacă s’ar aduce sau s’ar răspîndi în local știri neadevărate sau tendențioase. Ei sînt obligați să primească un local, in părțile cele mai adăpostite și In limita locului disponibil pe trecătorii cari s’ar refugia, în timpul alarmei. . . Consumația băuturilor alcoolice rămîne strict interzisă in tot timpul, iar consumația vinului și berei este tolerată ca în trecut însă numai în localurile unde se mănînca și numai în timpul mesei în condițiunile ordonanței în vigoare. Orice abatere de la dispozițiile de mai sus, atrage pentru contravenient închidere definitivă a localului. Eroii noștri ILIESCU F. DUMITRU Locdt. In rezervă, reg. 19 infanterie (Romanațî) mort pe câmptă de luptă, in ziua de 16 Septembrie DIN ZILE DE GLORIE Timim— —iese tabac toc! S’a sfirșit cu toate glumele, s’a în timp]at ceva nemai pomenit și negîndit, s’a dus totul pe apa Sîmbetei, fiindcă nu mai avem tutun ! Dacă bulgarii s’ar fi prefăcut dintr’o dată In oameni civilizați, dacă austro-germanii ar fi declarat subit că vor să-și recunoască vinovăția, n’ar fi fost multe mai uimite în lume, de cum a fost Duminică dimineața în fața tutungeriilor cu ușile încuiate cu cite ■un lacăt enorm. Gîtlejurile arse ale fumătorilor scoteau fum de daruli unei țigări și cum oamenii nu pierd niciodată speranța, s’a pornit o vînătoare strașnică prin cartierile mărginașe. Val, pretutindenî lacăte monstruoase, și dacă una era deschisă, rafturile conțineau câteva cutii cu chibrituri și încolo fac! Civilii de toate vîrstele, cucoane și copilandrii toți și toate adergau să vîneze o tutungerie cu tutun. Zadarnică speranță, tutunul s’a terminat, poate că s’a prohibit ca și berea, ca și cafeneaua, ca și tot în sfîrșit ce îndeamnă pe om la neutralitate ! Da, da, să știți dv. Omul cît are tutun, bere și cafenea, nu prea e războinic, dar cînd aceste trei lucruri lipsesc, ține-te pânză să noi te rupi! Din două trei vorbe s’a și pornit războiu. Așa de el. coana Zamfira care fumează ca un șarpe, ori dacă n’a găsit tutun, ha ha, să-șî facă pisica praf dintr’o nimica toată; sorbise biata doar caimacu de pe lapte. In tramvai, cunoști pe in felierî fumători după nas, lungi sînt așĂurțile lor de cînd nu mai e tutun! Și subsemnatul, par’că s’a ofilit de cind nu mai fumegă. Deci cerem tutungerii cu tutun ! Cerem cu insistență dar cu politeță : — Dați-ne tutun! Dațî-ne tutunul noistru de toate zilele, fiindcă, ne-ați depună cu el, mai abitir decît cu caiaua cu lapte. Și apoi unde mai puneți că dat fiind zilele de război, în care trăim, trebie să știm a tăcea. Ori dacă nici o țigară nu vom mai pune în gură, cum să mai trăim ? Stan Bolovan O declarație a noului ministru de interne rus PARISj 23 Septembrie. — Telegrafia fără fir. — Noul ministru de interne rus a primit ieri pe ziariști partazani cari și le-a făcut următoarele declarații: Doriți să știți care e atitudinea mea cu privire la războiu ? Vă voi răspunde că acest război, oridine greu teribil ar fi, trebuie să fie dus pînă Ia capăt. Rusk e unită întri o sforțare comună și pasionată pentru victorie. Aceasta e dovada că convingerea asta a pătruns atterie în conștiința populară. Războiul va fi dus pînă la victoria armelor noastre, < Limi 26 SSptefflikelätt ‘Bune și Rele Pentru a informa pe cititori despre cele ce se petrec în străinătate, „Adevărul” i-a rugat să se transporte îndărăt cu o lună. Pentru a arăta cititorilor cum a informată străinătatea despre Romînia, noi Îi vom invita să se transporte la Paris și Geneva. Cititorii „Dommeței” vor primi desigur invitația noastră pentru că, oricum, un ooiagiu acum în Franța și Suedia, va surîde oricui. Așadar, să urmărim, războiul ilostru instalați în străinătate, citind marile cotidiane franceze, engleze și elvețiene. ■ ,» , Uf " ” ‘ ' '■ Declarația de război« a Romîniei, după atîtea îndoelî și ezitări, a apărut sub forma aceasta : „Viena. — Romînia ne-a declarat războiu”. Telegrama din București sosindtîrziu, n’a mai fost nevoie să se publice. „Matin“ cu data de 4 Septembrie, comentează comunicatul nostru de la 1 Septembrie. El e nevoit să facă o adevărată echilibristică : „Orașul Sibiu este unul și acelaș cu Nagy-Szeben (sau Hermanstadt). In ce privește acest din urmă oraș, noi nu știm nimp?»’ InHt • gur dacă românii ii st’îpînesc VirV nu. După „Frankfurter Zeitung’, pe care l-am reprodus ieri, austro-ungurii l-ar fi evacuat încă de Joia trecută, și mari forțe române l-ar fi ocupînd. Cu toate acestea în comunicatul lor de la 2 Septembrie austriacii spun: „Inamicul a îndreptat focul său contra Nagy-Szeben“, ceia ce ar părea să indice că romînii nu sunt încă în stăpinirea orașului“. Un „Le Matin", din 6 Septembrie, la pagina I: „Avem puține știri asupra operațiunilor din Transilvania și asupra acelora cari se urmează la frontiera sud-est a Ungariei. „Buletinele române ajung, într'af adevăr cu mari întîrzerî”. In acelaș număr, în pagina III: „Am anunțat ieri, după o telegramă a corespondentului nostru din Zurich, că trupele austro-ungare, sub presiunea forțelor române, au trebuit să evacueze Orșova și Herkulesbad, ceia ce lasă să se înțeleagă că aliații noștri au pus stăpînire pe aceste două orașe. O telegramă din... Copenhaga confirmă acest frumos succes al românilor”. Urmează telegrama din... Copenhaga : „După o telegramă din.... Viena, Romînii au luat Herkulesbad și Orșova“. Af .1 Le Temps dîn 7 Septembrie:" „După telegrame de-ale agențiilor, Romînia ar fi intrat în Orșova și Herculesbad. Dăm această știre sub toată rezerva, nesosindu-ne nici o informațiune romînească...” Urmează apoi o serie de știri sub titlul „Știri austro-germane“, despre cucerirea Turtucaeî ; If L’Humanité, din 6 Septembrie, sub titlul „Apropos de comunicatele romînești”: „LONDRĂ, 5 Septembrie—In articolul sau de fond, Times, își exprimă speranța că cartierul general, român va comunica presei amănunte mai precise asupra operațiunilor. El insistă asupra faptului că nici un comunicat din București n’a confirmat încă ocuparea de către romîni a corva orașe pe cari comunicatele austriace le consideră deja în miinile inamicilor”Le Temps din 7 Septembrie: „Astăzi am primit un „pachet” de comunicate românești”. Uf Journal de Geneve, din 9 Septembrie : „ Două lungi comunicata bulgare, purtind data de 8 Septembrie. Ce mulți catete dau mutte amflimmM asupra luptei de la Turtucaia, ocupat Uf Citiții continuarea in stat dina a II-a>