Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)

1919-01-14 / nr. 4583

ț * Vi Problema estenivei traiului Putea-vom face ca traiul să revină cum era înainte sau chiar mai eftin­­ Da, dar nu­mai prin cooperațiun­e. Supri­mând cu desăvârșire interme­diarul și făcând ca consuma­torul să intre direct în con­tact cu producătorul, fatal­mente să face ca prețul să de­vină normal și să reprezinte cu adevărat valoarea lucrului. A­­ceastă venire în contact direct, între producător și consumator, nu poate să fie făcută decât prin mari cooperative, în care să se grupeze, în general, catego­rii de oameni, uniți iarăși prin­­tr’o legătură oarecare. Să luam de pildă lucrătorii și funcțio­narii unei ramuri de producție. Fie de pildă funcționarii și lu­crătorii căilor ferate, ai Regiei, funcționarii comunei, etc. O­­dată grupați ei pot, prin con­siliul lor de administrație să aibă măcelarul lor, morarul și brutăriile lor, gradinele lor de zarzavat, pot lua în întreprin­dere exploatarea unor păduri, pot avea viile lor, etc., etc., pot face în comun mari cumpără­turi de haine, rufe, de-ake băcă­niei, în sfârșit, tot ce trebuieș te gospodăriei individului. Sunt în străinătate mari magazine un­de te z'pu­i farila cu de toate. In Bell­in/■­’la Tietz și Werthei­mer poți­ cumpăra carne și zare ,J$&­­§81m­, precum poți cumpăra la v nn piano și orice mob­ile. In Belgia s’a făcut ceva mai mult. Acolo există, magazine colosale cooperative, și este celebru e­­xemplul cooperativei socialis­te Wooruit Fondată și condusă de Anseele — azi, dacă nu mă înșel, ministru al regelui Al­b­ert și ajutor de primar al Gândului, Anseele, care l’a pri­mit cu aceste vorbe pe re­gele Belgiei, când s’a reîntors victorios în țara lui: Să știi, bnete, că te-ai purtat bine! Ca să zică exemple avem. Trebuie oameni cari să aibă multă inițiativă și mai cu sea­mă cinste, căci un om necinstit compromite o idee,bună- că li­nul, dacă ași da peste un atare om sau oameni — cu inițiativă și cinste — ași încerca chiar acum să fac ceva» Ași începe, de exemplu, cu personalul Ade­vărului, — încercare restrânsă. L’ași lărgi la lumea ziaristică — adică la toți aceia cari tră­­esc prin presă. Apoi la abonații ziarelor și î­n sfârșit la cetitori. Ași începe cu ceea ce e mai ur­gent pâine și lemne și apoi treptat, treptat ași lărgi între­prinderea, la toate ramurile vie­­ței­ Ceea ce nu poate individul face aparte, o pot face indi­vizii uniți la un loc. Dar între­prinderea de care vorbesc nu trebuie bazată pe câștig. Cel a­­sociat la această cooperați­un­e au treime să urmărească bene­ficii, ci numai c­i unirea traiu­lui. Beneficiile întreprinderei nu se vor pliați în bani, ci tot în obiecte de consum, așa că acea­stă cooperativă va fi mai mult o societate de ajutor mutual de­cât o întreprindere comercială propriu-zisă, cum de almintro­b­a e și scopul. * Dar poate se va găsi cineva cand să spună : Vezi, al dracu­lui, acum­ se apucă și de negus­torie ! Ziaristul este dator să facă de toate și dacă, el nu face cel puțin să dea idei a- Tdeia am dat-o. Sunt gata să-i dau și con­cursul meu. Mai ales că nu-mi trebuie decât, oameni cu iniția­tivă și cu cinste. Să ridice mâ­na cine vrea­ să se intereseze de această operă de binefacere­ so­cială și se crede capabil să ia această­ răspundere. Dar su­biectul conportă mai­ multă dis­­cuțiune. Voi­ reveni. Const. Miile - Apelul Ukrainei către popoare |---------------­ Opera imperialismului prusac Ukraina primește partea sa din moștenirea Rusiei Guvernul republicei Ukraina a lansat următorul apel către popoa­re și guvernele lor, spunând: Când în decursul războiului, po­poarele au pus mâna pe arme și ar­mata a devenit o armată populară, fostul guvern al Rusiei nemai pu­­tându-se menține, a căzut sub lovi­turile revoluției. Atunci Ukraina a scuturat jugul secular al imperiului rus. Prin sforțările creatoare a u­­nui popor întregt, a fost constituit un regim politic, democratic și li­ber, având în frunte un parlament revoluționar : Rada Centralii. Dar înfăptuirile no­ii ale demo­crației, au fost călcate în picioare prin deslănțuirea brutală a anar­hiei, care venind de la Moscova și de pe frontul disolvat, a năpădit Ukraina și a ușurat într’o largă mă­sură opera agenților imperialismu­lui german, a căror sforțări aveau de scop să sfarme alianța tânărului stat cu inamicii lor. ■» Șefii imperialismului german au exploatat această dezorganizare și cu lovituri de baionete, au risipit Rada Centrală, au subjugat demo­crația Ukrainei, pentru a da putere aristocrației ruse, având în frunte pe generalul rus Skoropadsky, care cu ipocrizie se ascundea sub masca ideei de independență politică a U­­krainei. Și asupra poporului Ukrainian re­căzu din nou jugul despotic al aris­tocrației ruse. Expediții de represiune supunea la tortură pe țăran, lucrătorul ro­dea în închisori și lagărele ger­mane. Dar imperialismul german și-a dat sfârșitul sub loviturile puterilor aliate și puterea sa în Ukraina a descrescut. Instantaneu, ca un singur om, poporul Ukrainian s'a ridicat înar­mat în tot cuprinsul țarei. In decursul unei luni, de la 15 Noembrie până la 15 Decembrie, re­volta s-a întins în toată Ukraina și puterea hatmanului rus, a căzut. Prin voința poporului, Ukraina a redevenit o republică democratică independentă, guvernată prin direc­torat. Salutând Puterile internaționale, cari lucrează la liberarea Ukrainei din jugul imperialismului german, directoratul, în numele republicei democratice a Ukrainei, trimete sa­lutul său frățesc tuturor popoarelor din lume și guvernelor lor, sperând să stabilească cu ele relați­uni ami­cale și de bună înțelegere. Toat­e obligațiunile internaționale, toate principiile de drept internațio­nal, rămân obligatorii pentru Ukrai­na și moștenirea vechei Rusii este primită de Ukraina, în măsura for­țelor sale.­­ In momentul liberării sale, popo­rul Ukrainian, inspirându-se de înaltele idei ale fraternităței uni­versale a popoarelor, dorind pacea și progresul tuturor națiunilor, Do­rind să trăiască in bună înțelegere și prietenie cu toți vecinii săi de a­­proape sau de departe, bazându-se pe principiul liberei determinări a popoarelor, proclamată de președin­tele Statelor­ Unite ale Americii, d. Wilson, adresează tuturor nobilelor și liberelor popoare și guvernelor lor, un salut cordial și frățesc, che­­mându-se să lege relații amicale de înțelegere cordială și bună vecină­tate cu poporul Ukrainian și repu­blica democratică a Ukrainei. Directoratul și guvernul republi­cei Ukrainei­ se bucură cu speranța că acest apel va afla o primire sim­patică pe lângă guvernele tuturor popoarelor și că vor fi curând stabi­lite legături amicale, fraterne și de bună vecinătate între toate popoa­rele și republica democratică a U­­krainei, care a gata să primească de acum pe reprezentanții tuturor guvernelor, trimițând la rândul său și­­ pe reprezentanții săi”. Acest apel a fost semnat la Kiev la 28 Decembrie 918, de către d. Vynnytsenko, președintele directo­­ratu­lui. S. Petlura, Andrievsky, F. Swez, A. Makarenko, membrii și d. Tsekhovsky președintele consiliului de miniștri și ministru de externe. 1­ f. D. VYNNITSENKO Președintele directoratului Ukraine! Electorale Candidații partidului conservator­­progresist pentru județul Botoșani, sunt: La Senat. — Victor Miclescu și A­­lexandru Rosetti. La Cameră. — Panaiti Vizanti, Arthur Rosetti, Mircea Arapu, Chris­­tian Ciomac, G. Băleanu, Ioan Gheorghe Ivașuc (țăran). Semnul distinctiv al listei parti­dului conservator-progresist, este Steaua. Se cuvine! Intre Ionel și Mișu e o prietenie veche ș i foarte intimă. Ionel crede în Mișu și’l iubește. Mișu­ crede în Ionel și­ adoră. Amândoi s’adm­iră și și-o spun. — Mare geniu ești tu, măre Io­nel ! — Și tu Mișule, în milităria ta, ești la fel de genial cum sunt eu în politică și mai ales în diplomație. — Mai genial ești tu Ionel!­­!- Nu. Nu, Misule! La fel! răs­punde Ionel, carele suferă de mo­destie. *■ Dragostea și admirația aceasta reciprocă n’are limite. Neînlăturabile obstacole se ridi­că uneori între cei îndrăgostiți. Se întâmplă că cruzimea soartei să-i despartă. Suferă atunci fiecare de dorul celuilalt până ce vine vremea să se strângă iar în brațe, pătrunși amândoi de bucuria revederii. — Scumpe Mișule! Ce des m’am gândit la tine! Cât de rău mi-a pă­rut! — Dragă Ionel! Cât am suferit, cât te doream! * Scenele de duioșenie prietenea­scă dintre d. Ionel Brătianu și Ge­neralul Mișu Iliescu, fiind de do­meniul privat, n’ar avea să fie pre­ocupe câtuși de puțin, dacă de prietenia și intimitatea dumnealor nu s’ar lega, pentru noi, cele mai crude și dureroase amintiri, iar, pentru istoria tarei, pagina cea mai neagră. Nechibzuita înaintare în Transil­vania, de odată urmată de cea mai vatita, de îndată urmată de cea mai măcel de la Turtucaia, unde au pie­rit și au căzut robi în mâna Bulga­rilor peste 35.000 de fii ai tarei, de­zastrul întreg al armatei în care morții, răniții și prisonierii se nu­mără cu sutele de mii. iacă rezulta­tele încrecherei și dragostei ce a a­­vu­t d. Ionel Brătianu, prim mini­stru al Ță­rei, in d. general Mișu I­­lve­scu, intimul său prieten, ridicat, d’asupra tuturor celor în drept, șef­ul marelui Stat mari-pe care ar ramaaie în umorâ autorul genialului plan, acel general prea favorit carele, sub ordinele directe ale șefului ar­matei și în perfectă comuniune de idei cu Președintele­ Consiliului, mi­nistru de războiu, a pregătit și a­ condus armatele noastre? Ar fi nedrept! C. G. COSTA­FORU —........... —■«—grifla»» 9 «obo——1 ». ... — „Casele Naționale“ Din inițiativa d-lui colonel I. Ma­­nolescu a luat ființa In iarna anului 1917 în comuna Onești, jud. Bacău, instituția „Caselor Naționale" al că­­­ror scop este desvoltarea economică și morala a țărănimei. Instituția își propune înființarea în fiecare sat a unei astfel de case de cultură care să cuprindă sală de conferințe, teatru, expoziție, etc. Până în prezent s-au construit șapte Case Naționale. Centrala are la Bacău o școală de meserii și editează în acelaș timp publicarea culturală „Răsăritul". Instituția Caselor Naționale e pu­să sub prezidenția d-lui general Văi­­toianu, e recunoscută de parlament și are un fond de 300.000 lei. Aromânii către Marile Puteri MEMORIUL LOR CĂTRE CON­GRESUL DIN VERSAILLES înaintea Conferinței de Pace de la Versailles vor veni în discuție toate problemele balcanice. Cu acest prilej se va aduce în fața areopagului lumei, și chestiu­nea asupriților noștri frați din Ma­cedonia. Acum, după ce sute de ani au a­­vut să su­fere dominația sălbatecă a turcilor și regimul criminal al bul­garilor, românii macedoneni se văd lăsați in voia soartei și condamnați să fie azvârliți după capriciile cine știe cărei influențe, sub puterea u­­nuia sau altuia din statele balca­nice. Pentru revendicările lor legitime și modeste, macedoromânii au în­ceput o susținută campanie in ță­rile aliate ale Occidentului. Ei cer posibilitatea unei vieți na­ționale neștirbite și dreptul de a se­ bucura de libertățile pentru cari s’a vărsat cu generozitate sângele celor mai strălucite generații ale marilor popoare. Un memoriu a fost redactat în a­­cest sens de d. Ionaș Grădișteanu, fruntașul conservator. Acest me­moriu va fi distribuit reprezentan­ților Puterilor aliate și înaintat gu­vernelor respective. DOCUMENTE DIPLOMATICE Pacea de la București Textul tratatului secret Protocol secret asupra aplicărei oarecăror dispozițiuni din tratatul de pace d­intre România, de o parte, Ger­mania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, de altă parte Cu prilejul negocierilor pentru tra­tatul de pace, subsemnații plenipoten­țiari ai României, Germaniei și Aus­­tro-Ungariei, anume: Ministru Preșe­dinte român Marghiloman, Secretar de Stat la departamentul german de ex­terne von Kühlma­nn și ministru de ex­terne austro-ungar baron Burian de Rajecz au constatat­ înțelegerea lor asupra punctelor următoare: 1. Guvernul Român se obligă de a da urmare dispozițiunilor șefului servi­ciului de egi­ferate de campanie în ce privește transporturile militare sau a­­celea în interesul economiei de război expediate în Moldova și Basarabia, de către vre-un serviciu militar, precum și în ce privește materialul și persona­lul căilor ferate de acolo. Șeful german al căilor ferate de campanie, insă, se va abține de la o înrâurire asupra administrațiunii, pre­cum și asupra chestiunilor de finanțe și de tarife ale acelor căi ferate, al­tele decât cele privitoare la transpor­turile însemnate mai sus. Pentru aju­torare și legătură, câțiva ofițeri ger­mani cu personal inferior vor fi trimiși pe lângă direcțiunea generală din Iași, precum și pe lângă inspecțiunile de ex­ploatare din Iași, Galați și Kișinău. In caz de neindeplinire, de către Gu­vernul Român, a îndatoririlor luate prin aceasta, întreaga exploatare ro­mână a căilor ferate in Moldova și în Basarabia va fi pusă sub comandamen­­tul german al căilor ferate de cam­panie. Exploatarea, însă, va trebui și în asemenea caz, să fie îndeplinită mai departe sub conducerea direcțiunii ge­nerale române, prin serviciile române și cu personal român. 2. Pe temmeiul articolului XV, fraza 2-a, Guvernul Român, după semnarea tratatului de pace, are dreptul de a proceda la numirea și la scoaterea din serviciu, și în teritoriul ocupat, a func­ționarilor ce-i vor părea de trebuință. De­oarece se tinde, din amândouă părțile, la o conlucrare amicală a or­ganelor armatei de ocupație și a au­torităților române, Guvernul Român, pentru exercitarea acestui drept, va da urm­are dorințelor Comandamen­tului de căpetenie al armatei de ocu­pație, întrucât ar fi vorba de persoa­ne cari un­ sti­ critiră intereselul Puterilor aliate sau din partea cărora este de temut, după trecutul lor poli­tic, o lucrare contra acestor interese. 3. Rămâne înțeles că încă înainte de trecerea administrației civile din teri­toriile române ocupate asupra autori­tăților țărei, prevăzută la articol­ul XVI, Guvernul Român va avea drep­tul, în înțelegere cu Comandamentul de căpetenie al armatei de ocupație, de a restabili treptat jandarmeria și de a arma organele sale polițienești ca și mai înainte. 4. Potrivit articolului XVI­, alin. 1, se va alătura la ministerele române câte un funcționar civil al adminis­trației de ocupație pentru înlesnirea trecerii administrațiunii civile asupra autorităților române. Acestor funcțio­nari se va da, bine înțeles, prilejul de a se informa despre dispozitiunile generale ce să au în vedere de către serviciile centrale și, dacă dispozitiu­­nile ar­e poate contrară, intereselor Puterilor aliate, de a cere, să se dea urmare obiectiunilor lor în contra, pentru a înlătura, si in această privin­ță, tulburări nedorite in conlucrarea fructuoasă a organelor din amândouă^ părțile, Guvernul Român va ține seamă de asemenea obiccțiuni. 5. Articolul XVII, alin. 2, prevede că pentru folosirea, de către autorități și locuitori, a organizațiunilor de comu­nicație aflate sub administrația milita­ră, se vor încheia înțelegeri mai în urmă. Este înțeles că după semnarea tratatului de pace, ministerele române vor avea de îndată dreptul de a se folosi din nou de poștă și telegraf, po­trivit dispozițiunilor ce vor fi comuni­cate în curând Guvernului Român. 6. Conlucrarea prevăzută la articolul XVII, alin. 4, a Comandamentului de căpetenie al armatei de ocupație, pen­tru regularea circulațiunii banilor și a facerii plăților, se referă, în întâia li­nie, la chestiunea­ valutei, însă nu tre­buie să strice întru ceva neatârnării gestiunii financiare a Statului Român, a județelor sale sau a comunelor sale. 7. Conform cu articolul XVIII, al. 3, fraza 2 tribunalele înființate de admi­nistrația de ocupație urmează să termine chestiunile luate asuspra lor înainte de ratificarea tratatului de pace. Este în­țeles că hotărî­rile date de aceste tri­bunale, cu deosebire în ce privește pu­terea lor juridică și aducerea lor la în­deplinire, au același efect ca și h­otă­­rîrile tribunalelor române. ■ 8. La articolul XIX sunt rezervate înțelegeri de făcut între comanda­mentul de căpetenie al armatei de ocu­pație și Guvernul Român asupra în­toarcerei din teritoriile neocupate în cele ocupate. Pentru aceste înțelegeri va fi prevăzută o conlucrare a Coman­damentului de căpetenie la control asu­pra celor întorși. 9. Conform cu articolul XX, alin. 3, Guvernul Român va avea să dea ur­mare cererilor Comandamentului de căpetenie a armatei de ocupație, pen­tru ridicare de rechizițiuni în cazurile enunțate acolo. Dacă autoritățile româ­ne nu vor da urmare acestei îndatoriri, atunci va intra la lo­ dreptul de rechi­­zițți militare de a dreptul. 10. Conform cu articolul XX­­, al. 1, fraza 1, administrația militară de acum se va înțelege cu Guvernul Român în privința retragerii ordonanțelor date de dânsa; în vederea aceasta, cu deo­sebire și lichidările ordonate pentru în­treprinderile engleze, franceze, belgie­ne și americane, vor urma să fie ter­minate. Drepturile născute pentru ter­ții din faptul lichidărilor urmează, du­pă articolul XXII, alin. 1, fraza 2-a. să rămâie în picioare. Guvernul German va avea în vedere de a avea o lămu­rire cu Guvernele interesate asupra a­­cestor lichidări cu ocaziunea regulării măsurilor pentru lichidare luate alt­mintrerea de dânsul ca represalii. 11. Este înțeles că intrarea în Comi­­siunea gurilor Dunărei, precum se vede la articolul XXIV, sub A No. 1, a altor State așezate la Dunăre sau la țărmu­rile Europene ale Mărei Negre, pre­supune consimțimântul tuturor Puteri­lor reprezentate în această c omisiune. 12. Legea prevăzută la articolul XXVIII, aliniatul 2, fraza 2, asupra împământenirii locuitorilor din Româ­nia fără supușenie, va cuprinde și dis­­pozițiuni mai deaproape asupra felului în care va urma să se probeze ipote­zele pentru împământenire, cu deose­bire în cazurile în care proba despre nașterea întâmplată în țară nu poate fi făcută prin acte de stare civilă. 13. Dispozițiunile din tratatul de pa­ce, ca și dispozițiunile din convențiu­­nile separate însemnate la articolul XXIX din tratatul de pace, își găsesc aplicare și la teritoriile Basarabene cari sunt întrupate in România sau altfel întrunite cu dânsa. Subsemnații vor tine secret protoco­lul de față, București, la 7 Ma­i 1918. ■----— .......... Bolșeviștii bătuți în Nordul Basarabiei COMUNICAT OFICIAL DIN 12 IANUARIE 1919 1) In Bucovina și Transilvania, situația neschimbată. 2) In Basarabia de Nord, se con­tinuă cu operațiile contra bandelor bolșevice. S’au reocupat satele: Naslavcea, Lincăuți, Codreni și Ataki, capturân­du-se multe mitra­­liere, arme și un tun. Pierderile bolșevicilor până în prezent se ci­frează la 400 morți. In regiunea Hotinului, operațiu­nile continuă. In celelalte regiuni, complectă 11­ afete­­i 1YL C. G. Delegații provinciilor românești la Paris SCOPUL CĂLĂTORIEI LOR IN FRANȚA Plecarea fruntașilor transilvă­neni, bucovineni si probabil si a ce­lor basarabeni la Paris, a dat pri­lej să se anunțe că acești reprezen­tanți ai țărilor românești eliberate, se duc la Congres, ca delegați ai Ardealului, Bucovinei și Basara­biei. Faptul a provocat oarecare con­fuzie, si evident și numeroase co­mentarii. Intru­cât până acum, de­legația română la Congresul Păcei nu a căpătat încă ultima formă. Plecarea delegațil­or Ardeleni, Bucovineni și Basarabeni, e pusă în legătură cu câteva probleme in­terne. Astfel, delegații vor avea să adu­că toate datele si statisticele, pri­vind in primul rând pagubele sufe­rite de pe urma războiului de ținutu­rile românești, astăzi alipite Româ­niei. Fruntașii de peste munți, vor a­­vea apoi rolul, destul de important, să contribuie cu toate cunoștințele lor la contrabalansarea campaniei și a propagandei pe care o fac cu mare insistentă, ungurii în special, prin câteva ziare și prin câteva perso­nalități din țările aliate. Va fi acolo nevoie de toată ne­contestata competentă a fruntașilor plecați, și în toate chestiunile eco­nomice precum și în problema deo­sebit de importantă a repartizării pe ori­ a mării datorii publice a fostului imperiu habsburgic. q Armuri semple Excrocii nevoilor Dacă n’ar mai citi omul gazete, mul­te prostii ar mai face, rău așa ! Așa aflai că sunt și de­ci bine îmbrăcați cari umblă prin casele oamenilor după ciordeală. Unul din aceștia s’a dus la un func­ționar dela domenii sfeterisîndu-i S3 lei ca să-i procure lemne. Dacă pe un funcționar de la domenii l-a putut ade­meni cu lemne, la gândi­t-vă ce putea lua de la alții pentru alimente, rufe, hai­ne, parfum, dulceață, banane și alte bunătăți. Noroc că excrocul a intrat ca un pă­mânt, altfel făcea ravagii prin porto­­felile noastre. Nu știu cum dracul îmi trăsnește acum prin minte că­ vin alegerile și că nu cumva acest sotu de reclamă să nu ajungă la modă. Domni bine îmbrăcați să ne promită cine știe ce bunătăți și aci ca oile, nă, vată la urne! S’au mai întâmplat lu­cruri de astea și luând a­minte pățania mucenicului dein domenii să nu ne lă­săm ademeniți în primăvară cu un car de lemne, sau cu o rotiță de caș­caval. De... nu vreau să zic vorbă mare, dar mi-e frică. Trebue musai găsit a­­cel domn bine îmbrăcat și pus sub pa­ză strașnică, să nu facă prozeliți. JIAN BOLOVAN S Slava. Țin de RADU COS­MIN Doamne, ziditorul lumii, bunule ceresc părinte. Cu icoana Ta în suflet și cu laudă 'n cuvinte, in genunchi, Ți-aduceam slavă, că’ndurându-te de noi. Ne scăpași de nimicire din satanicul război. Căci­ păream sortiți pieirii in izbeliștea cu care Peste noi se năpustise toate hoardele barbare. Mistuindu-ni-se tara, arsă 'n flăcări ca pe rug. Spulberat mer­eu norodul in bejenii, sau sub jug In zadar ni se luptase bravii, unul contra zece, In zadar strigam dușmanilor „Pe­ colcea nu se trece? Părăsiți de un prieten ticălos, în ceasul greu. Părăsiți păream de soartă și uitati de Dumnezeu Dar Tu, Doamne, care toate cu dreptatea Tale măsuri. N’ai rămas străin l’a noastre săngerări și grele păsuri. Spulberând de­opotrivă pe neprieten și dușman. Tu scăpasi de la pieire tara­divului Troian. Neamului sortit de Tine printre barbari să domnească Tastemust, din Nistru "n Tisa, purpură împărătească. De pe frunte i-ai luat spinii și i-ai pus cununi de laur. Impumndu-i, pe vecie, strămoșescul vis de aur. De aceea, Doamne, astăzi, în genunchi Ți-aducem slavă. Vii și morți, sublimă gloată, oastea țărei noastre bravă Ce bău, fără cârtire, cupa cea de suferind $i­ ale cărei mândre steaguri le'ncărcasi de biruind: Vii și morți, căzuții. Doamne, din Carpati și Turtucina. De la Cerna, Jiu. OH, Nea­jtov. Mârășesti și Cireșoaia. Mucenicii de pe fiecare palmă de pământ Străjuită azi d’o cruce si d’un nume vecinic sfânt. Cei scăpați de prin spitale de cumplite boli: plăpânzii. Cei rămași fără căminari, mutilata , flămânzii. Văduvele si orfanii, toți­ cei multi necăjiți. Ne uităm pe noi, o, Doamne! $i cu ochii mari, vrăjiți. Ne’ndreptăm spre strălucirea prea curată­ a ființei Tale Si Te prea­mărim. Părinte, inăltăndu-ti ossanale Că ne’nvredrdidsi, cu ochii, să vedem visatul rai Să trăim aevea visul sfânt al Marelui Mihai. Slavă Ţie! Slavă Ţie! bunule stăpân a toate! Ţie. a toate făcătorul de mituiri şi de dreptate Ce ne’nvredru­dsi, din seri ie, să culegem sfântul rod.­­Ossana și cântă, astăzi. R­ege, oaste si norod. Radu Cos­min iám imiliului general Din cauza împrejurărilor în cari ne găsim, și cari nu permit efectua­rea unor lucrări temeinice și cu un caracter durabil, s’au amânat, prin decret-lege lucrările comisiunei de recensământ general, până la 1 A­­prilie 1920. Astfel fiind perioada de cinci ani pe care se va stabili impozitele, va începe la 1 Aprilie 1921 și va dura până la 1 Aprilie 1926. Deasemenea comisiunile de pre­facere cari trebuiau să se întrunea­scă la 1 Februarie 1919, s’au amâ­nat pentru 1 Aprilie 1919, având competința să judece toate cazurile de scăderi și impuneri ivite dela Ia­nuarie 1915/1916 inclusiv. Prin urmare toți d-nii comerci­anți care în acest timp n’au exer­citat comerțul, fie că au fost mobi­lizați, internați sau refugiați, precum și cei cari au înființat vreun comerț în acest tmp vor face acestor co­­misiuni până la 28 Februarie 1919 cerere de scădere sau impunere. Se atrage atențiunea că toate lu­crările comisiunilor de prefacere care au lucrat sub regimul ocupați­­imei au fost anulate ca fiind impu­se de administrația inamică. In ce privește Comisiunea de a­­pel, ea va lucra dela 20 iar apelurile se vor del­­5 Maiu 1919 inclus! '1 împrumutal intern Consiliul de miniștri, potrivit rapor­tului d-lui C. Kiriacescu, ministrul de finanțe, a hotărât, ca subscrierile la împrumutul intern să se înceapă din cursul săptămănei viitoare. Băncile și toate Casele publice au și primit in­strucțiuni in acest scop. După datele oficioase cari nu s’au par azi la dispoziție, noul împrumut intern se va face în următoarele condițiuni. Se vor face emisiuni pe cursul de 90% cu procent de 5% pe termen de 40 de ani și neconvertibil până la 1926. Se vor emite titluri de rentă de 56 și 100 de lei, ca să poată participa la subscriere și cei mai puțin bogați, și in deosebi, massele țărănești. Acele titluri vor putea fi bombardate cu 70% asupra valorei lor nominale, și cu o dobândă de 4%. Țăranii cari vor avea aseme­nea titluri, vor putea plăti cu ele pă­mânturile pe cari vor fi împroprietă­riți și ca valoare a titlurilor se va avea în vedere cursul de subscriere. Nouăle titluri vor fi scust­te de orice impozit prezent sau viitor, iar sumele subscrise vor fi apărate și de impozitul asupra câștigului de război. La subcrierile noului împrumut, se vor primi în afară de lei românești în ținutul Basarabiei, și rublele Romanov pe curs de paritate, adică valoarea u­­nei ruble va fi socotită egală in valoa­re cu un leu românesc. Subscrierile in celelalte ținuturi noul se vor primi numai în lei românești. Coroane austriaca nu vor fi admise sub nici un pretext. R. C. D. Citiți in pag. IV: țară. — Dela soc. U­n furt de 60.000 ania­ — Pentru — Etc., etc. 1

Next