Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)
1919-01-14 / nr. 4583
ț * Vi Problema estenivei traiului Putea-vom face ca traiul să revină cum era înainte sau chiar mai eftin Da, dar numai prin cooperațiune. Suprimând cu desăvârșire intermediarul și făcând ca consumatorul să intre direct în contact cu producătorul, fatalmente să face ca prețul să devină normal și să reprezinte cu adevărat valoarea lucrului. Această venire în contact direct, între producător și consumator, nu poate să fie făcută decât prin mari cooperative, în care să se grupeze, în general, categorii de oameni, uniți iarăși printr’o legătură oarecare. Să luam de pildă lucrătorii și funcționarii unei ramuri de producție. Fie de pildă funcționarii și lucrătorii căilor ferate, ai Regiei, funcționarii comunei, etc. Odată grupați ei pot, prin consiliul lor de administrație să aibă măcelarul lor, morarul și brutăriile lor, gradinele lor de zarzavat, pot lua în întreprindere exploatarea unor păduri, pot avea viile lor, etc., etc., pot face în comun mari cumpărături de haine, rufe, de-ake băcăniei, în sfârșit, tot ce trebuieș te gospodăriei individului. Sunt în străinătate mari magazine unde te z'pui farila cu de toate. In Bellin/■’la Tietz și Wertheimer poți cumpăra carne și zare ,J$&§81m, precum poți cumpăra la v nn piano și orice mobile. In Belgia s’a făcut ceva mai mult. Acolo există, magazine colosale cooperative, și este celebru exemplul cooperativei socialiste Wooruit Fondată și condusă de Anseele — azi, dacă nu mă înșel, ministru al regelui Albert și ajutor de primar al Gândului, Anseele, care l’a primit cu aceste vorbe pe regele Belgiei, când s’a reîntors victorios în țara lui: Să știi, bnete, că te-ai purtat bine! Ca să zică exemple avem. Trebuie oameni cari să aibă multă inițiativă și mai cu seamă cinste, căci un om necinstit compromite o idee,bună- că linul, dacă ași da peste un atare om sau oameni — cu inițiativă și cinste — ași încerca chiar acum să fac ceva» Ași începe, de exemplu, cu personalul Adevărului, — încercare restrânsă. L’ași lărgi la lumea ziaristică — adică la toți aceia cari trăesc prin presă. Apoi la abonații ziarelor și în sfârșit la cetitori. Ași începe cu ceea ce e mai urgent pâine și lemne și apoi treptat, treptat ași lărgi întreprinderea, la toate ramurile vieței Ceea ce nu poate individul face aparte, o pot face indivizii uniți la un loc. Dar întreprinderea de care vorbesc nu trebuie bazată pe câștig. Cel asociat la această cooperațiune au treime să urmărească beneficii, ci numai ci unirea traiului. Beneficiile întreprinderei nu se vor pliați în bani, ci tot în obiecte de consum, așa că această cooperativă va fi mai mult o societate de ajutor mutual decât o întreprindere comercială propriu-zisă, cum de almintroba e și scopul. * Dar poate se va găsi cineva cand să spună : Vezi, al dracului, acum se apucă și de negustorie ! Ziaristul este dator să facă de toate și dacă, el nu face cel puțin să dea idei a- Tdeia am dat-o. Sunt gata să-i dau și concursul meu. Mai ales că nu-mi trebuie decât, oameni cu inițiativă și cu cinste. Să ridice mâna cine vrea să se intereseze de această operă de binefacere socială și se crede capabil să ia această răspundere. Dar subiectul conportă mai multă discuțiune. Voi reveni. Const. Miile - Apelul Ukrainei către popoare |--------------- Opera imperialismului prusac Ukraina primește partea sa din moștenirea Rusiei Guvernul republicei Ukraina a lansat următorul apel către popoare și guvernele lor, spunând: Când în decursul războiului, popoarele au pus mâna pe arme și armata a devenit o armată populară, fostul guvern al Rusiei nemai putându-se menține, a căzut sub loviturile revoluției. Atunci Ukraina a scuturat jugul secular al imperiului rus. Prin sforțările creatoare a unui popor întregt, a fost constituit un regim politic, democratic și liber, având în frunte un parlament revoluționar : Rada Centralii. Dar înfăptuirile noii ale democrației, au fost călcate în picioare prin deslănțuirea brutală a anarhiei, care venind de la Moscova și de pe frontul disolvat, a năpădit Ukraina și a ușurat într’o largă măsură opera agenților imperialismului german, a căror sforțări aveau de scop să sfarme alianța tânărului stat cu inamicii lor. ■» Șefii imperialismului german au exploatat această dezorganizare și cu lovituri de baionete, au risipit Rada Centrală, au subjugat democrația Ukrainei, pentru a da putere aristocrației ruse, având în frunte pe generalul rus Skoropadsky, care cu ipocrizie se ascundea sub masca ideei de independență politică a Ukrainei. Și asupra poporului Ukrainian recăzu din nou jugul despotic al aristocrației ruse. Expediții de represiune supunea la tortură pe țăran, lucrătorul rodea în închisori și lagărele germane. Dar imperialismul german și-a dat sfârșitul sub loviturile puterilor aliate și puterea sa în Ukraina a descrescut. Instantaneu, ca un singur om, poporul Ukrainian s'a ridicat înarmat în tot cuprinsul țarei. In decursul unei luni, de la 15 Noembrie până la 15 Decembrie, revolta s-a întins în toată Ukraina și puterea hatmanului rus, a căzut. Prin voința poporului, Ukraina a redevenit o republică democratică independentă, guvernată prin directorat. Salutând Puterile internaționale, cari lucrează la liberarea Ukrainei din jugul imperialismului german, directoratul, în numele republicei democratice a Ukrainei, trimete salutul său frățesc tuturor popoarelor din lume și guvernelor lor, sperând să stabilească cu ele relațiuni amicale și de bună înțelegere. Toate obligațiunile internaționale, toate principiile de drept internațional, rămân obligatorii pentru Ukraina și moștenirea vechei Rusii este primită de Ukraina, în măsura forțelor sale. In momentul liberării sale, poporul Ukrainian, inspirându-se de înaltele idei ale fraternităței universale a popoarelor, dorind pacea și progresul tuturor națiunilor, Dorind să trăiască in bună înțelegere și prietenie cu toți vecinii săi de aproape sau de departe, bazându-se pe principiul liberei determinări a popoarelor, proclamată de președintele Statelor Unite ale Americii, d. Wilson, adresează tuturor nobilelor și liberelor popoare și guvernelor lor, un salut cordial și frățesc, chemându-se să lege relații amicale de înțelegere cordială și bună vecinătate cu poporul Ukrainian și republica democratică a Ukrainei. Directoratul și guvernul republicei Ukrainei se bucură cu speranța că acest apel va afla o primire simpatică pe lângă guvernele tuturor popoarelor și că vor fi curând stabilite legături amicale, fraterne și de bună vecinătate între toate popoarele și republica democratică a Ukrainei, care a gata să primească de acum pe reprezentanții tuturor guvernelor, trimițând la rândul său și pe reprezentanții săi”. Acest apel a fost semnat la Kiev la 28 Decembrie 918, de către d. Vynnytsenko, președintele directoratului. S. Petlura, Andrievsky, F. Swez, A. Makarenko, membrii și d. Tsekhovsky președintele consiliului de miniștri și ministru de externe. 1 f. D. VYNNITSENKO Președintele directoratului Ukraine! Electorale Candidații partidului conservatorprogresist pentru județul Botoșani, sunt: La Senat. — Victor Miclescu și Alexandru Rosetti. La Cameră. — Panaiti Vizanti, Arthur Rosetti, Mircea Arapu, Christian Ciomac, G. Băleanu, Ioan Gheorghe Ivașuc (țăran). Semnul distinctiv al listei partidului conservator-progresist, este Steaua. Se cuvine! Intre Ionel și Mișu e o prietenie veche ș i foarte intimă. Ionel crede în Mișu și’l iubește. Mișu crede în Ionel și adoră. Amândoi s’admiră și și-o spun. — Mare geniu ești tu, măre Ionel ! — Și tu Mișule, în milităria ta, ești la fel de genial cum sunt eu în politică și mai ales în diplomație. — Mai genial ești tu Ionel!!- Nu. Nu, Misule! La fel! răspunde Ionel, carele suferă de modestie. *■ Dragostea și admirația aceasta reciprocă n’are limite. Neînlăturabile obstacole se ridică uneori între cei îndrăgostiți. Se întâmplă că cruzimea soartei să-i despartă. Suferă atunci fiecare de dorul celuilalt până ce vine vremea să se strângă iar în brațe, pătrunși amândoi de bucuria revederii. — Scumpe Mișule! Ce des m’am gândit la tine! Cât de rău mi-a părut! — Dragă Ionel! Cât am suferit, cât te doream! * Scenele de duioșenie prietenească dintre d. Ionel Brătianu și Generalul Mișu Iliescu, fiind de domeniul privat, n’ar avea să fie preocupe câtuși de puțin, dacă de prietenia și intimitatea dumnealor nu s’ar lega, pentru noi, cele mai crude și dureroase amintiri, iar, pentru istoria tarei, pagina cea mai neagră. Nechibzuita înaintare în Transilvania, de odată urmată de cea mai vatita, de îndată urmată de cea mai măcel de la Turtucaia, unde au pierit și au căzut robi în mâna Bulgarilor peste 35.000 de fii ai tarei, dezastrul întreg al armatei în care morții, răniții și prisonierii se numără cu sutele de mii. iacă rezultatele încrecherei și dragostei ce a avut d. Ionel Brătianu, prim ministru al Țărei, in d. general Mișu Ilvescu, intimul său prieten, ridicat, d’asupra tuturor celor în drept, șeful marelui Stat mari-pe care ar ramaaie în umorâ autorul genialului plan, acel general prea favorit carele, sub ordinele directe ale șefului armatei și în perfectă comuniune de idei cu Președintele Consiliului, ministru de războiu, a pregătit și a condus armatele noastre? Ar fi nedrept! C. G. COSTAFORU —........... —■«—grifla»» 9 «obo——1 ». ... — „Casele Naționale“ Din inițiativa d-lui colonel I. Manolescu a luat ființa In iarna anului 1917 în comuna Onești, jud. Bacău, instituția „Caselor Naționale" al căror scop este desvoltarea economică și morala a țărănimei. Instituția își propune înființarea în fiecare sat a unei astfel de case de cultură care să cuprindă sală de conferințe, teatru, expoziție, etc. Până în prezent s-au construit șapte Case Naționale. Centrala are la Bacău o școală de meserii și editează în acelaș timp publicarea culturală „Răsăritul". Instituția Caselor Naționale e pusă sub prezidenția d-lui general Văitoianu, e recunoscută de parlament și are un fond de 300.000 lei. Aromânii către Marile Puteri MEMORIUL LOR CĂTRE CONGRESUL DIN VERSAILLES înaintea Conferinței de Pace de la Versailles vor veni în discuție toate problemele balcanice. Cu acest prilej se va aduce în fața areopagului lumei, și chestiunea asupriților noștri frați din Macedonia. Acum, după ce sute de ani au avut să sufere dominația sălbatecă a turcilor și regimul criminal al bulgarilor, românii macedoneni se văd lăsați in voia soartei și condamnați să fie azvârliți după capriciile cine știe cărei influențe, sub puterea unuia sau altuia din statele balcanice. Pentru revendicările lor legitime și modeste, macedoromânii au început o susținută campanie in țările aliate ale Occidentului. Ei cer posibilitatea unei vieți naționale neștirbite și dreptul de a se bucura de libertățile pentru cari s’a vărsat cu generozitate sângele celor mai strălucite generații ale marilor popoare. Un memoriu a fost redactat în acest sens de d. Ionaș Grădișteanu, fruntașul conservator. Acest memoriu va fi distribuit reprezentanților Puterilor aliate și înaintat guvernelor respective. DOCUMENTE DIPLOMATICE Pacea de la București Textul tratatului secret Protocol secret asupra aplicărei oarecăror dispozițiuni din tratatul de pace dintre România, de o parte, Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, de altă parte Cu prilejul negocierilor pentru tratatul de pace, subsemnații plenipotențiari ai României, Germaniei și Austro-Ungariei, anume: Ministru Președinte român Marghiloman, Secretar de Stat la departamentul german de externe von Kühlmann și ministru de externe austro-ungar baron Burian de Rajecz au constatat înțelegerea lor asupra punctelor următoare: 1. Guvernul Român se obligă de a da urmare dispozițiunilor șefului serviciului de egiferate de campanie în ce privește transporturile militare sau acelea în interesul economiei de război expediate în Moldova și Basarabia, de către vre-un serviciu militar, precum și în ce privește materialul și personalul căilor ferate de acolo. Șeful german al căilor ferate de campanie, insă, se va abține de la o înrâurire asupra administrațiunii, precum și asupra chestiunilor de finanțe și de tarife ale acelor căi ferate, altele decât cele privitoare la transporturile însemnate mai sus. Pentru ajutorare și legătură, câțiva ofițeri germani cu personal inferior vor fi trimiși pe lângă direcțiunea generală din Iași, precum și pe lângă inspecțiunile de exploatare din Iași, Galați și Kișinău. In caz de neindeplinire, de către Guvernul Român, a îndatoririlor luate prin aceasta, întreaga exploatare română a căilor ferate in Moldova și în Basarabia va fi pusă sub comandamentul german al căilor ferate de campanie. Exploatarea, însă, va trebui și în asemenea caz, să fie îndeplinită mai departe sub conducerea direcțiunii generale române, prin serviciile române și cu personal român. 2. Pe temmeiul articolului XV, fraza 2-a, Guvernul Român, după semnarea tratatului de pace, are dreptul de a proceda la numirea și la scoaterea din serviciu, și în teritoriul ocupat, a funcționarilor ce-i vor părea de trebuință. Deoarece se tinde, din amândouă părțile, la o conlucrare amicală a organelor armatei de ocupație și a autorităților române, Guvernul Român, pentru exercitarea acestui drept, va da urmare dorințelor Comandamentului de căpetenie al armatei de ocupație, întrucât ar fi vorba de persoane cari un sti critiră intereselul Puterilor aliate sau din partea cărora este de temut, după trecutul lor politic, o lucrare contra acestor interese. 3. Rămâne înțeles că încă înainte de trecerea administrației civile din teritoriile române ocupate asupra autorităților țărei, prevăzută la articolul XVI, Guvernul Român va avea dreptul, în înțelegere cu Comandamentul de căpetenie al armatei de ocupație, de a restabili treptat jandarmeria și de a arma organele sale polițienești ca și mai înainte. 4. Potrivit articolului XVI, alin. 1, se va alătura la ministerele române câte un funcționar civil al administrației de ocupație pentru înlesnirea trecerii administrațiunii civile asupra autorităților române. Acestor funcționari se va da, bine înțeles, prilejul de a se informa despre dispozitiunile generale ce să au în vedere de către serviciile centrale și, dacă dispozitiunile are poate contrară, intereselor Puterilor aliate, de a cere, să se dea urmare obiectiunilor lor în contra, pentru a înlătura, si in această privință, tulburări nedorite in conlucrarea fructuoasă a organelor din amândouă^ părțile, Guvernul Român va ține seamă de asemenea obiccțiuni. 5. Articolul XVII, alin. 2, prevede că pentru folosirea, de către autorități și locuitori, a organizațiunilor de comunicație aflate sub administrația militară, se vor încheia înțelegeri mai în urmă. Este înțeles că după semnarea tratatului de pace, ministerele române vor avea de îndată dreptul de a se folosi din nou de poștă și telegraf, potrivit dispozițiunilor ce vor fi comunicate în curând Guvernului Român. 6. Conlucrarea prevăzută la articolul XVII, alin. 4, a Comandamentului de căpetenie al armatei de ocupație, pentru regularea circulațiunii banilor și a facerii plăților, se referă, în întâia linie, la chestiunea valutei, însă nu trebuie să strice întru ceva neatârnării gestiunii financiare a Statului Român, a județelor sale sau a comunelor sale. 7. Conform cu articolul XVIII, al. 3, fraza 2 tribunalele înființate de administrația de ocupație urmează să termine chestiunile luate asuspra lor înainte de ratificarea tratatului de pace. Este înțeles că hotărîrile date de aceste tribunale, cu deosebire în ce privește puterea lor juridică și aducerea lor la îndeplinire, au același efect ca și hotărîrile tribunalelor române. ■ 8. La articolul XIX sunt rezervate înțelegeri de făcut între comandamentul de căpetenie al armatei de ocupație și Guvernul Român asupra întoarcerei din teritoriile neocupate în cele ocupate. Pentru aceste înțelegeri va fi prevăzută o conlucrare a Comandamentului de căpetenie la control asupra celor întorși. 9. Conform cu articolul XX, alin. 3, Guvernul Român va avea să dea urmare cererilor Comandamentului de căpetenie a armatei de ocupație, pentru ridicare de rechizițiuni în cazurile enunțate acolo. Dacă autoritățile române nu vor da urmare acestei îndatoriri, atunci va intra la lo dreptul de rechizițți militare de a dreptul. 10. Conform cu articolul XX, al. 1, fraza 1, administrația militară de acum se va înțelege cu Guvernul Român în privința retragerii ordonanțelor date de dânsa; în vederea aceasta, cu deosebire și lichidările ordonate pentru întreprinderile engleze, franceze, belgiene și americane, vor urma să fie terminate. Drepturile născute pentru terții din faptul lichidărilor urmează, după articolul XXII, alin. 1, fraza 2-a. să rămâie în picioare. Guvernul German va avea în vedere de a avea o lămurire cu Guvernele interesate asupra acestor lichidări cu ocaziunea regulării măsurilor pentru lichidare luate altmintrerea de dânsul ca represalii. 11. Este înțeles că intrarea în Comisiunea gurilor Dunărei, precum se vede la articolul XXIV, sub A No. 1, a altor State așezate la Dunăre sau la țărmurile Europene ale Mărei Negre, presupune consimțimântul tuturor Puterilor reprezentate în această c omisiune. 12. Legea prevăzută la articolul XXVIII, aliniatul 2, fraza 2, asupra împământenirii locuitorilor din România fără supușenie, va cuprinde și dispozițiuni mai deaproape asupra felului în care va urma să se probeze ipotezele pentru împământenire, cu deosebire în cazurile în care proba despre nașterea întâmplată în țară nu poate fi făcută prin acte de stare civilă. 13. Dispozițiunile din tratatul de pace, ca și dispozițiunile din convențiunile separate însemnate la articolul XXIX din tratatul de pace, își găsesc aplicare și la teritoriile Basarabene cari sunt întrupate in România sau altfel întrunite cu dânsa. Subsemnații vor tine secret protocolul de față, București, la 7 Mai 1918. ■----— .......... Bolșeviștii bătuți în Nordul Basarabiei COMUNICAT OFICIAL DIN 12 IANUARIE 1919 1) In Bucovina și Transilvania, situația neschimbată. 2) In Basarabia de Nord, se continuă cu operațiile contra bandelor bolșevice. S’au reocupat satele: Naslavcea, Lincăuți, Codreni și Ataki, capturându-se multe mitraliere, arme și un tun. Pierderile bolșevicilor până în prezent se cifrează la 400 morți. In regiunea Hotinului, operațiunile continuă. In celelalte regiuni, complectă 11 afetei 1YL C. G. Delegații provinciilor românești la Paris SCOPUL CĂLĂTORIEI LOR IN FRANȚA Plecarea fruntașilor transilvăneni, bucovineni si probabil si a celor basarabeni la Paris, a dat prilej să se anunțe că acești reprezentanți ai țărilor românești eliberate, se duc la Congres, ca delegați ai Ardealului, Bucovinei și Basarabiei. Faptul a provocat oarecare confuzie, si evident și numeroase comentarii. Intrucât până acum, delegația română la Congresul Păcei nu a căpătat încă ultima formă. Plecarea delegaților Ardeleni, Bucovineni și Basarabeni, e pusă în legătură cu câteva probleme interne. Astfel, delegații vor avea să aducă toate datele si statisticele, privind in primul rând pagubele suferite de pe urma războiului de ținuturile românești, astăzi alipite României. Fruntașii de peste munți, vor avea apoi rolul, destul de important, să contribuie cu toate cunoștințele lor la contrabalansarea campaniei și a propagandei pe care o fac cu mare insistentă, ungurii în special, prin câteva ziare și prin câteva personalități din țările aliate. Va fi acolo nevoie de toată necontestata competentă a fruntașilor plecați, și în toate chestiunile economice precum și în problema deosebit de importantă a repartizării pe ori a mării datorii publice a fostului imperiu habsburgic. q Armuri semple Excrocii nevoilor Dacă n’ar mai citi omul gazete, multe prostii ar mai face, rău așa ! Așa aflai că sunt și deci bine îmbrăcați cari umblă prin casele oamenilor după ciordeală. Unul din aceștia s’a dus la un funcționar dela domenii sfeterisîndu-i S3 lei ca să-i procure lemne. Dacă pe un funcționar de la domenii l-a putut ademeni cu lemne, la gândit-vă ce putea lua de la alții pentru alimente, rufe, haine, parfum, dulceață, banane și alte bunătăți. Noroc că excrocul a intrat ca un pământ, altfel făcea ravagii prin portofelile noastre. Nu știu cum dracul îmi trăsnește acum prin minte că vin alegerile și că nu cumva acest sotu de reclamă să nu ajungă la modă. Domni bine îmbrăcați să ne promită cine știe ce bunătăți și aci ca oile, nă, vată la urne! S’au mai întâmplat lucruri de astea și luând aminte pățania mucenicului dein domenii să nu ne lăsăm ademeniți în primăvară cu un car de lemne, sau cu o rotiță de cașcaval. De... nu vreau să zic vorbă mare, dar mi-e frică. Trebue musai găsit acel domn bine îmbrăcat și pus sub pază strașnică, să nu facă prozeliți. JIAN BOLOVAN S Slava. Țin de RADU COSMIN Doamne, ziditorul lumii, bunule ceresc părinte. Cu icoana Ta în suflet și cu laudă 'n cuvinte, in genunchi, Ți-aduceam slavă, că’ndurându-te de noi. Ne scăpași de nimicire din satanicul război. Căci păream sortiți pieirii in izbeliștea cu care Peste noi se năpustise toate hoardele barbare. Mistuindu-ni-se tara, arsă 'n flăcări ca pe rug. Spulberat mereu norodul in bejenii, sau sub jug In zadar ni se luptase bravii, unul contra zece, In zadar strigam dușmanilor „Pe colcea nu se trece? Părăsiți de un prieten ticălos, în ceasul greu. Părăsiți păream de soartă și uitati de Dumnezeu Dar Tu, Doamne, care toate cu dreptatea Tale măsuri. N’ai rămas străin l’a noastre săngerări și grele păsuri. Spulberând deopotrivă pe neprieten și dușman. Tu scăpasi de la pieire taradivului Troian. Neamului sortit de Tine printre barbari să domnească Tastemust, din Nistru "n Tisa, purpură împărătească. De pe frunte i-ai luat spinii și i-ai pus cununi de laur. Impumndu-i, pe vecie, strămoșescul vis de aur. De aceea, Doamne, astăzi, în genunchi Ți-aducem slavă. Vii și morți, sublimă gloată, oastea țărei noastre bravă Ce bău, fără cârtire, cupa cea de suferind $i ale cărei mândre steaguri le'ncărcasi de biruind: Vii și morți, căzuții. Doamne, din Carpati și Turtucina. De la Cerna, Jiu. OH, Neajtov. Mârășesti și Cireșoaia. Mucenicii de pe fiecare palmă de pământ Străjuită azi d’o cruce si d’un nume vecinic sfânt. Cei scăpați de prin spitale de cumplite boli: plăpânzii. Cei rămași fără căminari, mutilata , flămânzii. Văduvele si orfanii, toți cei multi necăjiți. Ne uităm pe noi, o, Doamne! $i cu ochii mari, vrăjiți. Ne’ndreptăm spre strălucirea prea curată a ființei Tale Si Te preamărim. Părinte, inăltăndu-ti ossanale Că ne’nvredrdidsi, cu ochii, să vedem visatul rai Să trăim aevea visul sfânt al Marelui Mihai. Slavă Ţie! Slavă Ţie! bunule stăpân a toate! Ţie. a toate făcătorul de mituiri şi de dreptate Ce ne’nvredrudsi, din seri ie, să culegem sfântul rod.Ossana și cântă, astăzi. Rege, oaste si norod. Radu Cosmin iám imiliului general Din cauza împrejurărilor în cari ne găsim, și cari nu permit efectuarea unor lucrări temeinice și cu un caracter durabil, s’au amânat, prin decret-lege lucrările comisiunei de recensământ general, până la 1 Aprilie 1920. Astfel fiind perioada de cinci ani pe care se va stabili impozitele, va începe la 1 Aprilie 1921 și va dura până la 1 Aprilie 1926. Deasemenea comisiunile de prefacere cari trebuiau să se întrunească la 1 Februarie 1919, s’au amânat pentru 1 Aprilie 1919, având competința să judece toate cazurile de scăderi și impuneri ivite dela Ianuarie 1915/1916 inclusiv. Prin urmare toți d-nii comercianți care în acest timp n’au exercitat comerțul, fie că au fost mobilizați, internați sau refugiați, precum și cei cari au înființat vreun comerț în acest tmp vor face acestor comisiuni până la 28 Februarie 1919 cerere de scădere sau impunere. Se atrage atențiunea că toate lucrările comisiunilor de prefacere care au lucrat sub regimul ocupațiimei au fost anulate ca fiind impuse de administrația inamică. In ce privește Comisiunea de apel, ea va lucra dela 20 iar apelurile se vor del5 Maiu 1919 inclus! '1 împrumutal intern Consiliul de miniștri, potrivit raportului d-lui C. Kiriacescu, ministrul de finanțe, a hotărât, ca subscrierile la împrumutul intern să se înceapă din cursul săptămănei viitoare. Băncile și toate Casele publice au și primit instrucțiuni in acest scop. După datele oficioase cari nu s’au par azi la dispoziție, noul împrumut intern se va face în următoarele condițiuni. Se vor face emisiuni pe cursul de 90% cu procent de 5% pe termen de 40 de ani și neconvertibil până la 1926. Se vor emite titluri de rentă de 56 și 100 de lei, ca să poată participa la subscriere și cei mai puțin bogați, și in deosebi, massele țărănești. Acele titluri vor putea fi bombardate cu 70% asupra valorei lor nominale, și cu o dobândă de 4%. Țăranii cari vor avea asemenea titluri, vor putea plăti cu ele pământurile pe cari vor fi împroprietăriți și ca valoare a titlurilor se va avea în vedere cursul de subscriere. Nouăle titluri vor fi scustte de orice impozit prezent sau viitor, iar sumele subscrise vor fi apărate și de impozitul asupra câștigului de război. La subcrierile noului împrumut, se vor primi în afară de lei românești în ținutul Basarabiei, și rublele Romanov pe curs de paritate, adică valoarea unei ruble va fi socotită egală in valoare cu un leu românesc. Subscrierile in celelalte ținuturi noul se vor primi numai în lei românești. Coroane austriaca nu vor fi admise sub nici un pretext. R. C. D. Citiți in pag. IV: țară. — Dela soc. Un furt de 60.000 ania — Pentru — Etc., etc. 1