Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)
1919-10-27 / nr. 4846
f *< ANUL XVI-lea.—No. 48468 PAGINI 25 bari numSrol 8 PAGINI Luni 27 14 Octorb. 1939 Director: ÜOHST. BILLIJ 1Ä Programul ,Ligái opiului' Adversarii. .,Ligea Poporului“ î-au imputat mereu că nu are program. Zadarnic o apărau conducătorii ei spunând că chiar numai lupta pentru restab^iea legalizatei și răsturnarea arbitrajului, e un țel atât de important, încât ar justifica existenta Ligei,—adversarii ei repetau mereu argumentul lor Partid fără program—ajunsese deviza de luptă contra Ligei poporului. Iată însă că în ședința de erî a Congresului său, Liga a umplut această lacună- liga are un program și prin urmare adversarii ei trebue să caute alte argumente Pentru a o combate. Cei cari nu-i sunt adversari» dar nici Partizanî, cei cari o așteptau la lumi pentru a se pronunța asupra ei, aceia vor ști că un program nu o pretuește decât prin voința și putința de a’l aplica și vor rămâne în aceeași atitudine binevoitoare, pe care orice î’oman cinstit trebue s’o aibă față de orice încercare de a stârni politicianismul cu toate escrecentele,—așteptând ca vorbelor frumoase să le urmeze și faptele corespunzătoare. Dar oricum, un program este un steag, este un fanal, este un semn de Orientation ©, el spune „Acțiunea în care un partid, întrucât l- a pierdut dreptul la credit, are intențiunea să meargă. Din acest punct de vedere programul Ligei Poporului, este lămurit. El duce spre cea mai largă și mai complectă democrație- El trage ultimele consecințe din concesiunea democratică, atunci când de exemplu, în c&strurile agrare, cere permanentizarea dreptului de expropriere al statului,proclamă principiul că pământul trebuie să fie al celui care-l muncește și urmărește îndrumarea exproprierilor spre socializarea pământului. Pentru întâi așa dată cuvântul acesta „socializare“ apare în programul unui partid român, care nu e cel socialist E ,și acesta ,un semn al vremei care vorbește mai mult decât toate discursurile ce se rostesc $t toate articolele ce se scriu. De acest spirit larg democrat e, a Pătruns întreg programul „Ligea Poporului“. Și e numai natură] ca fiind conceput în acest spirit, el începe prin a reclama acele măsuri cari să asigure Constituția, drepturile și libertățile cetățenești, împotriva unor nouă atingeri. programul ,,Ligea Poporului“ corespunde și cerințelor și nevoilor vremei. El poate, dacă ar fi realizat, sa facă într’adevăr din România Mare o țară lberă și din poporul român, un popor fericit. Cu o condiție: ca jiga să lupte fără preget, fără șovăire, fără a o iota pentru realizarea lui. Democrată româna se poate bucura de apariția acestui nou și puternic luptător în rândurile ei- Al lui e rândul sa justifie prin fapte această bucurie—■—»— __ . L Valul« în drumul valutei S8 pune șî în Ardeal, eu J? ,neres de se Mionare, ca și Miraon/^i? 06 m»0dnl Cam a îniei.ss consiUe! S”,*®“? sa rezolve această probilemă, s’a înantat un memoriu înainte de începerea o ÎSf‘.„d8 »‘ampilare a coroanelor d-lui președinte al consiliului dirigent. In memoriul amintit se recomandau următoarele patru modalități, prin care s’ar fi raportat dintre valuta coroanei c « an?xa,e și cea a lemni românesc . 1) Ștampilarea, 2) Timbrarea. 3) In-Ph? ,ei ««“ânești, considerându-se un leu egal cu două coroane și 4) SLASSd. ban=n0,e r05nSne*H PTMPH! a -=aCCSie *La,la modalități, ziarul „Românii din Arad, propune acceptarea celei din urmă. Iată ce scrie ziarul bănățean : „Avantajele acestui mijloc de asigurare a valorilor ardelenești ar fi fost multe Raportaj de un len egal 2 coroane stabilit “ITM Jtitnta 1?ului aî a coroanelor, a fost nejust. El a redus printr’o singură trăsătură la jumatate capacitatea de sorvire și de cumpărare a populațiunei din Transilvania, deși pe vremea fixărei acestui raport, nu se pun» obține în vechiul regat, în marfă sau alte realități, o contra-valoare mai mare, decât se putea obține, pentru o coroană în Transilvania. Mijlocul asigurarea valorilor noastre, prin emisiunea unei bancnote ardelenești,, pe lângă alte avantaje, ar fi putut avea și pe acela de a putea Îndrepta în folosul nostru raportul dintre îeu și coroană. Considerațiuni de ordin sentimental și național nu noi avea loe atenei când e vorba de o atât de importantă —și delicată problemă._____ tElefem BireciSa 10.68 Kadacsla 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84» Emil Nicolau. Un gazetar s’a stins. Un gazetar care a avut mândria profesimei sale. E*”!'! Nicolau a fost un simpatizat al breslei noastre. Bun coleg, el a fost totdeauna printre primii cari au sărit întru apărarea unui coleg nedreptățit, în ajutorul unui coleg nevoiaș. Deși n’a fost un bătăios al presei, a fost însă totdeauna gata să sprijine ]a ziarele la care colabora, cauza care i se părea drapată. Conform firei sale, n’a fost niciodată violent, n’a uzat de cuvinte tari și nu a rascolit pașnic. A avut multi prieteni și dușmani nu credem să fi avut. Dacă însă Emil Nicolau a fost mândru de meseria gazetărească, dragostea sa dintâi și gândul său din urmă, spre teatru se îndreptau. Iubea teatrul cu pasiunea cu acea pasiune care arde molcom, dar fără întrerupere și care distinge pe amanții cari au trebuit să se rupă de la prima lor dragoste- iarăși iară, neobosit", înfruntând greutăți, piedici, intrigi, a cercat să dea asalt scenei, s-o cucerească, să cucerească publicul. A scris numeroase piese, dintre" cari unei" au avut, ceia ce se numește un succes de stimă, altele au avut soarta majoritătei meselor ce văd lumina rampei. Din toate însă se degaja dragostea lui pentru teatru. Dealtfel îi dădea târcoale ori de câte ori avea un moment lber, cum amantul trece mereu pe lângă plopi, fără Numai că toți din teatru ’l-au cunoscut pe Nicolau. Acum a închis ochii pentru ve"*** A fi avut revz orență firmei și aie-a cufundat de noi colegi și prietenii săi, cari faiii cunoscut mai de aproape, în tristeța pe care o dă amintitrea unui suflet bun și blând, care ne părăsește pentru totdeauna. Pentru totdeauna? Grozav 1 cuvânt.» I ^ Aveți pe ziua de azi în București prilejul, fie la adunarea „Ligei € ^stituționale* ce se ține la ora 2 la „Dacia“, fie la „Croncgreșul Ligei Poporului“ care va fineședință ’n«i]fieă în sala Teatrului Eforiei, de a da adestur *a voastră la mișcarea de opiniune, pornită de astă dată pentru întâia oară de la țărănimea deșteptată la viața publică, împotriva dictaturei militare care a suprimat în ajunul alegerilor libertățile constituționale. Ardealul cere îndepărarea guvernului militar. Bucovina și Basarab ria se abțin de la alegeri protestând contra dictaturei CETATEA I, Capitala Ranatului să se ridice ca un singur om și rușinea dictaturei militare instituită în favoarea facțiunei brătieniste va dispare. StedescMcleaea. caisei laatesane illem Mien Tăm Situația gravă în Egipt O declarație a ROMA— Comisiunea senatorială Americană pentru afacerile externe a primit delegatiunea italo-americană în frunte cu d-niî La Guardia și profesorul Oldrini. Ei au făcut expunerea italianitatei lui diurne și Dalmației, americanul William Frei care însoțea deregațiunea americană la Paris a declarat că e gata să prezinte comisiunei senatoriale documente, doveditoare că colonelul House a propus să Se dea Pluma Rahel dar că Wilson s’a declarat contra. Deregatiunea a mai adăugat că mai posedă si alte documente doved toare că opunerea de a se da lume Italiei a venit de la marea casa de bancă germană Warburg care avea interes ca controlul italian sa nu poată fi exercitat pe liniile ferate silumeze. Se pare că solutia chestiei aidriatice va fi urm'toarea Fiume va rămâne oraș liber Porto internationalzat sub guvernarea Societatei Nalunilor cu special0 consideratiuni fată de interesele martime ale Triestului. Zara va rămâne anexată Italiei cu rezerve. Primările italiene vor da garanti« pentru aplicarea codului de legi Haliene și o constituie« autonomă și in celelalte părți ale Dalmației lui fcheideman „Idea Nazionale“ scrie că românii vor afla cât datoresc politicei i*teriene pentru căpătarea Basarabei» Trebuie să fie fixate bazele unei prieteni care să rămână Inalterabilă la Roma și mai cu seamă la București-In Egipt situatie foarte gravă. Cu toate măsurile riguroase luate de către guvern, în fiece zi au loc manifestat unî, tumulturi și atentate împotriva autorităților. Zarul .Epoca“ se ridică împotriva lui „Times“ care a învinuit pe italini din Egipt că favorizează infiltrațiuni bolseviste. ..Epoca“ adaugă că motivele campanii din „Times“ trebuesc căutate în extraordinara dezvoltare a comerțului și industriei italiene în Egipt. Scheidemann a vizitat de curând Elvetia- El a declarat ziariștilor olandezi că în Germania sunt vaste mișcări monarhice dar că e sigur că guvernul va sta să le înăbușe. Deputatul italian Morgari, șeful grupului comunist italian a fost arestat la Viena; el a fost pus apoi în libertate în urma intervenției comisiunei italiene. MM. In ultimul său discurs da la Alba lulis, d Iuliu Maniu, președintele consiliului dirigenti a vorbit de necesitatea impozitului pe venit. In această privință „Patria“ aduce urmatoarele lămuriri : Progresivitatea impozitului se impune prin dreptul ce avem da a cere bogăției ca să facă sacrificii mai mari pentru susținerea societiței în mijlocul căreia a avut posiitatea să se țel în mijlocul căreia a avut posibilitatea să se dezvolte. Această progresvitate ar putea fi dusă până la absorbrea a mai mult de 51 la sută din venit Va trebui să se fixeze bine ce anume venituri trebuesc impuse și mai ales cari pot fi impuse fără a risca profesiunile libere, și al averilor aflătoare în hârtie monedă sau hârtii negociable? Vor trebui stabilite norme precise după cari se vor constata vor trebui hotărâte sancțiuni extrem de aspre pentru acela cari vor încerca să fraudeze fiscul. Această reformă urmărind ridicarea stârei materiale a statului în afară și înăuntru, precum și bunăstarea lui unora, va trebui că, pe lângă organele oficiale de control, fiecare contribuabil să fie un asemenea organ, care să contribue la înfăptuirea cât mai desăvârșită a ei, pentru că bogăția statului se răsfrânge asupra locuitorilor. Ca un corolar al impozitului progresiv pe venit, se impune de la sine ca minimum de existență să fie scutit de dare. Acest minim va trebui fixat avându-se în vedere nevoile individuale in raport cu necesitățile vieței de azi. Tot ca un corolar sa impima și reformarea codului civil, în ceea ce pivește moștenirile, suprimându-se moștenirile in linie colaterală la cele ab intestat și reducerea celor capitaliste printr-un impozit succesoral reociat. 0. Qil fojmopesis Lyo». — O rea ® gatană dj» și««a anunță că Sir Clerk va sosi astăzi la Viena mergând spre Budapesta, pentru a informa guvernul maghiar! & deciziiUMie luate d ® Co,fegii«3 suprem faț ă de Ungaria. Sir Clerk posedă depline împuterniciri și după cum afirmă „Pesto Bartiste ®“ ch ® sp ® re ® Utegariei va fi în curând rezolvată. Viena. Ziarul „Neuer Tag“ anunță că Sir George Klark a sosi la Viena unde va rămâne numai câteva ore, el va pleca imediat la Budapesta pentru a comunica guvernului ungar deciziunile consiliului suprem, decizii ® care privesc guvernul ungar. ■ . . Criza se redeschide Audiența d-lui Maniu ca rege Ce cuprinde înota aliaților 1 Trei fapte neți *a provocat 3 deschiderea crizei politice initrne: Acțiunea energică a •:-1litiei din Regat, hotărârea, Consiliului dingent din Ardeal asupra atitudinei, sale față de guvernul dictaturei militare și ultimele note ale Conferinței de pace. Se știe că d. Iuliu Maniu a fost primit la Sinaia m audientă dela rege. ■ Frd.sd." dele Constabl ț>, d- T. gent din Ardeal a supus suveranului un proces-verbal, semnat de unanimitatea membrilor consiliului, prim care e rugat să îndepărteze guvernul militar și să ia măsurile necesare, spre a înlesni alegerile libere. Se anunță din cercurile liberale că nota aliaților în privința chestiei din Ungaria cuprinde următoarele cereri: .1) Evacuarea imediată a Ungarei sărăcite. 2) Trimiterea din partea României a unui delegat cu depline puteri care să figureze în comisia instituită de aliați pentru a asculta plângerile celor cari au fost rechiziționați în Ungaria. 3) Dreptul pentru această comisiune să cerceteze toate trenurile cari trec din Ungaria în România și să împiedice pe cele cari ar cuprinde lucruri ce nu pot fi rechiziționate. 4) Remiterea imediată din partea României a armamentului și munițiilor necesare pentru armarea jandarmeriei ungurești. Nota mai cere ca tratatul de pace cu Germania să fie ratificat de România cât mai curând. Această ratificare se poate face prin simplu decret cum a făcut și Italia. fteie române hi Mu In fine în săptămâna aceastea, femeile române au avut o zi de bucurie, o zi de triumf și dreptate. Baroul din Capitală în complexul lui a decretat că ,,avocatele“ vor fi bine venite și bine primire pe băncile apărării alături de colegii avocați. După ani de luptă, al puținelor licențiate care înfruntaseră învățătura dreptului, după cunoscutele, neobositele cereri și protestări pe la toate instanțele, ale d-nelor Ella Negruzzi și Elena Popovici ca să nu citea decât pe cele mai intrepide dintre «.?parangle la avocatură, în fine, am avut satisfacția a vedea grupându-se alături de ele pe toți cei meniți să apere dreptatea tuturor cauzelor. Gestul acesta făcut de tot ce are Capitala mai distins în materie de legi și elocință, să sperăm că va face să atârne pentru ea balanța celor ce trebue să se pranute definitiv în cauza femeii și că hotărâtorii atotputernici ai Casației își vor face la rândul lor o cinste fiind de părerea baroului dolfov. De altfel de la ultimele lor deciziuni nefavorabile cererei licențiatelor dovezi de fiece zi, au pledat mereu în favoarea femeii române. Serioasă, cumpătată, plină de devotament, răzbătătoare și energică -- vorbesc de marele număr al soțiilor model, al mamelor cu abnegație, a matroanelor respectate, nu de infima minoritate nedemnă de numele de femee din care au fost mostre în toate țările — românea a arătat că e demnă a fi camarada, colega bărbatului în omși ce ramură unde se cert inteligentă, cinste și inimă. Socotim deci decizia unanimă a baroulu: nu numai ca o demonstrațîc, dar ea o chezășie că dreptatea cauzei femeii merge pe un drum bun plin de speranțe realizate la capătul îin^ — Fol, OGT.1INIA V1LE1 stăpânirea m’a aprovizionat cu Semne. 0 evadore ia And tlum»eri Vi Armî «r^Steatel* ; _ In mapic» 'lo ia spre fatal. ». «•. «• . votate» Aradului, unde sunt Snohx și ofițerul soldații prizonieri bolșevici s’au petrecut următoarele fapte caracteristica : Pe la orele lun și jumătate ordonanța unui ofițer ungur ea apropiat de santinela din post șî a căutat să-l ..demonească în schhmbul unei sume de bani ii facă scăpați pe patru ofițeri prizonieri. Soldatul î-a spus sa vină cu ofițerii, care s-au si prezentat în număr de patru. Atenei i-a somat să se culce la pământ Doi din ei încercând să fugit «ta fost prinși și cu toții au fost puși sub escorta. Pe la orele S un număr de 13 ofițeri au încercat să fugă tăind gardul cu un ferăstrău de mână. . . Santinela auzind zgomoturi sa dua în directiv aceia, »omându-i că stea. Dânu-se imediat plasma, cu tot întunericul, trei din ei au putut fi prinși, restul făcându-se nevăzuți . Din cercetările care s’au făcut, sa putut constata că doamnele de la Crucea roșie *țodana, de naționalitate ungară, nu sunt străine de această evadare pusă la cale. Tripourile Capitalei FACEȚI JOCUL, DOMNILOR!-Ba nu zău că speamantUna dreptul să ceară cât vor, și au dreptul fiindcă lumea are parale... Nu numai cluburile legalmente autorizate gem de amatori de bacara și de bentoa de fer, dar de la o vreme încoace tripouri organizate și patronate de oameni cu vază s’au înființat pretutindeni. Se joacă tot felul de jocuri și cu o furie care, asistând, te-ar face să crezi că cd în față niște disperații cari a doua zi trebue să-și ia rămas ban de la cele lumești! Nu știu pe ce autoritățile noastre nu trimit agenți speciali can să studieze la fața locului pe toți acei cari iau bani de azvârlit la bulă și sß bacara. S’ar găsi în fiecare seară diferiți mânuitori de bani publici cari vin întâi să-și încerce norocul ca mai pe urmă să-și sboare creerul Dacă poliția dă autorizațiuni de joc cu atâta ușurință, nu e mai puțin adevărat. Dar trebui să aibe Si dânsa un profit, acela de a face fise pentru toți jucătorii furioși și de a’i cerceta de unde au atâta bănet de pierdut.. — Erîdan — Zdmhi Frontului [UNK] B PAGUBAgII DE RĂZBOI PRIMESC DESPAGUBIRI DACA SUNT... LIBERALI ! Se luase o dispoziție ca cei păgubiți război, mai ales cei din zona frontului, să li se dea o gnota-parte din pagubele ce-au suferit. S’au făcut oarecare plați, bine înțeles, foarte cu greu pentru anume păgubași, forte a fi vapeur pentru cei înscriși în partidul Bratiami-Vaitoiaim ! Se vede treaba însă că lista păgubășlor naționali-liberali și militari-naționali-liberali, se fi epuizat complectamente, fiindcă acum ni se spune că plățile s’au suspendat (arată bineînțeles de mici excepțiuni, cari vîn cu ordine de sus de tot) Nu știm la ce soluție se gândește guvernul în acelașia chestiune exasperantă pentru cei caliciți cu totul de război, socotim însă că soluția de a da birou, fugiții și de a amâna lumea la infinit este cea mai proastă ! d› GA&JDUR* Sft*PLE talii I Pe aceste două cumetre de când s’a declarat războiul european, cum arareori se mai întâlnești în public. Cel care pe lângă mâini, picioare, cap Și stomac, mai are ochi și poate observa cu el- se simte adeseori copleșit de o tainică oroare față de spiritul ce domnește acum. Bunătatea ,a fost dată la o parte ca ceva răufăcător celui care o posedă. Amabilitatea se practică numai față de rol de la care se poate avea »un, ce profit”. Și toate merg anapoda. Cei de la cârma statului își fac interesele lor de partid. Mulțimea se bate pentru merinde, speculanții nu nudau nici frică nici rușine, iar văduvele, orfanii, bătrânii și bolnavii părăsiți de ajutor se sting de mizerie. Sunt vremuri crâncene, urâte pline de un egoism hidos! In această atmosferă generațiile tinee cresc ca niște plante pe un teren otrăvit. Copiii nu vor mai vor să-și recunoască părinții când aceștia vor avea nevoc de sprijinul lor. Elevii vor sări să-și bată profesorii, enoriașii vor calomnia Pe preotul duhovnic, fiicele își vor insulta mamele. Dar Sodoma și Gomora vor să reînvie după război în goana omenirei flămânde după trai dup cu orice preț. Această inhusie a adevărului dă fiorul teroarei celor cari au ochi și înțeleg sentimentele ce predomină astăzi de sus și până jos piramida socială. Bunătatea și amabilitatea trebuesc readuse între oameni prin propagandă scrisă și vorbită, prin exemple Pornite de sus, căci altfel va fi rău de noi și de ai noștri... (Aceste rânduri sunt s. f. umoristice, Vezi râde desigur cu mult haz!) STAN BOLOVAN Sitere politică In Ungaria GUVERNUL GATA SA DEMISIONEZE Budapesta. 24 — Guvernul Friedrich a examinat în consiliul de aseară nou« Situație politică rezultată din unificarea partidelor politice» apoi a hotarit să se retragă Bireu mi nistru Friedrich gg va consulta mâine, ci arhiducele Iosef apoi va convoca un fel de adunare națională căreia ți va supune activitatea depusă Până acum Pente țară. Dacă această adunare va primi în mod nefavorabil explcațiunile sale cerând retragerea guvernului, el va de imsona.__(Act Dacă). alipirea ungariei de vest LA AUSTRIA Budapesta. 24 — La Oldenburg a sosit 0 comision, compusă din 12 membri austriaci în frunte cu consilierul RotGostete, Pentr și executarea alipirej Ungariei de Vost in Austria. (Az- Dacia).