Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)

1919-10-27 / nr. 4846

f *< ANUL XVI-lea.—No. 4846­8 PAGINI 25 bari numSrol 8 PAGINI Luni 27 14­ Octorb. 1939 Director: ÜOHST. BILLIJ 1Ä Programul ,Ligái opiului' Adversarii. .,Ligea Poporului“ î-au imputat mereu că nu are pro­gram. Zadarnic o apărau conducă­torii ei spunând că chiar numai lup­ta pentru restab^iea legalizatei și răsturnarea arbitrajului, e un țel a­­tât de important, în­cât ar justifica existenta Ligei,—adversarii ei re­­petau mere­u argumentul lor­ Par­tid fără program—ajunsese deviza de luptă contra Ligei poporului. Iată însă că în ședința de erî a Congresului său, Liga a umplut a­­ceastă lacună- liga are un program și prin urmare adversarii ei trebue să caute alte argumente Pentru a o combate. Cei cari nu-i sunt adver­sari» dar nici Partizanî, cei cari o așteptau la lu­mi pentru a se pro­nunța asupra ei, aceia vor ști că un program nu o pretu­eș­te de­cât prin voința și putința de a’l aplica ș­i vor rămâne în aceeași atitudine binevoi­toare, pe care orice î’oman cinstit trebue s’o aibă față de orice încer­care de a stârni politicianismul cu toate escrecentele­­,—așteptând ca vorbelor frumoase să le urm­eze și faptele corespunzătoare. Dar ori­­­cum, un program este un steag, este un fanal, este un semn de Orientation ©, el spune „Ac­țiunea în care un partid, întru­cât­­ l- a pierdut dreptul la credit, are intențiunea să meargă. Din acest punct de vedere programul Ligei Poporului, este lămurit. El duce spre cea mai largă și mai complectă de­mocrație- El trage ultimele conse­cințe din concesiunea democratică, atunci când de exemplu, în c&stru­­ri­le agrare, cere permanentizarea dreptului de expropriere al statului,­­proclamă princip­iul că pământul tre­buie să fie al celui care-l munce­ște și urmărește îndrumarea expro­prierilor spre socializarea pămân­tului. Pentru întâi așa dată cuvântul ace­sta „socializare“ apare în progra­mul unui partid român, care nu e cel socialist­ E ,și acesta ,un semn al vremei care vorbește mai mult de­cât toate discursurile ce se ros­tesc $t toate articolele ce se scriu. De acest spirit larg dem­ocrat­ e, a Pătruns întreg programul „Ligea Poporului“. Și e numai natură] c­a fiind conceput în acest spirit, el în­cepe prin a reclama acele măsuri cari să asigure Constituția, drep­­turile și libertățile cetățenești, îm­potriva unor nouă atingeri. programul ,,Ligea Poporului“ co­respunde și cerințelor și nevoilor vremei. El poate, dacă ar fi realizat, sa facă într’adevăr din România Mare o țară lb­eră și din poporul român, un popor fericit. Cu o con­diție: ca j­iga să lupte fără preget, fără șovăire, fără a o iota pentru realizarea lui. Democrată româna se poate bucura de apa­riția acestui nou și puternic lup­­tător în rândurile ei- Al lui e rândul sa justifie prin fapte această bu­curie­—■—»— __ . L Valul« în drumul valutei S8 pune șî în Ardeal, eu J? ,n­eres de se Mionare, ca și Miraon/^i? 06 m»0dnl Cam a îniei.ss consiUe! S”,*®“? sa rezolve această probilemă, s’a înantat un memoriu înainte de începerea o ÎSf‘.„d8 »‘ampilare a coroanelor d-lui pre­ședinte al consiliului dirigent. In memoriul amintit se recomandau urmă­­toarele patru modalități, prin care s’ar fi raportat dintre valuta coroanei c « an?xa,e și cea a lem­ni româ­nesc . 1) Ștampilarea, 2) Timbrarea. 3) In-Ph­? ,ei «­«“ânești, conside­­rându-se un leu egal cu două coroane și 4) SLASSd. ban=n0,e r05nSne*H PTMPH! a -=aCCSie *La,la modalități, ziarul „Ro­­mânii din Arad, propune acceptarea celei din urmă. Iată ce scrie ziarul bănățean : „Avantajele acestui mijloc de asigurare a valorilor ardelenești ar fi fost multe Raportaj de un len egal 2 coroane stabilit “ITM Jtitnta 1?ului aî a coroanelor, a fost ne­­just. El a redus printr’o­ singură trăsătură la jumatate capacitatea de sorvire și de cumpă­rare a populațiunei din Transilvania, deși pe vremea fixărei acestui raport, nu se pun­» obține în vechiul regat, în marfă sau alte realități, o contra-valoare mai mare, de­cât se putea obține, pentru o coroană în Tran­silvania. M­ijlocul asigurarea valorilor noastre, prin emisiunea unei bancnote ardelenești,, pe lângă alte avantaje, ar fi putut avea și pe acela de a putea Îndrepta în folosul nostru raportul dintre îeu și coroană. Considerațiuni de ordin sentimental și național nu noi avea loe atenei când e vorba de o atât de impor­­tan­tă —și delicată problemă._____ tElefem BireciSa 10.68 Kadacsla­­ 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84» Emil Nicolau. Un gazetar s’a stins. Un gazetar care a avut mândria profesimei sale. E*”!'! Nicolau a fost un simpatizat al breslei noastre. Bun coleg, el a fost totdeauna printre primii cari au sărit întru apărarea unui coleg nedreptățit, în ajutorul unui coleg nevoiaș. Deși n’a fost un bătăios al presei, a fost însă totdeauna gata să sprijine ]a ziarele la care cola­bora, cauza care i se părea drapa­tă. Conform firei sale, n’a fost nici­odată violent, n’a uzat de cuvinte tari și nu a rascolit pașnic. A avut multi prieteni și dușmani nu credem să fi avut. Dacă însă Emil Nicolau a fost mândru de meseria gazetărească, dragostea sa dintâi și gândul său din urmă, spre teatru se îndreptau. Iubea teatrul cu pasiunea cu acea pasiune care arde molcom, dar fără întrerupere și care distinge pe a­­manții cari au trebuit să se rupă de la prima lor dragoste- iară­și iară, neobosit", înfruntând greutăți, piedici, intrigi, a cercat să dea asalt scenei, s-o cucerească, să cucerească publicul. A scris nume­roase piese, dintre" cari unei" au a­­vu­t, ceia ce se numește un succes de stimă, altele au avut soarta ma­­joritătei m­eselor­­ ce văd lumina rampei. Din toate însă se degaja dragostea­ lui pentru teatru. Dealt­fel îi dădea târcoale ori de câte ori avea un moment lber, cum aman­tul trece mereu pe lângă plopi, fără Numai că to­ți din teatru ’l-au cunoscut pe Nicolau. Acum a închis ochii pentru ve­­"*** A­­ fi avut revz­ orență firmei și aie-a cufundat de noi colegi­ și prietenii săi, cari faiii cunoscut mai de a­­­proape, în tristeța pe care o dă a­­mintitrea unui suflet bun și blând, care ne părăsește pentru tot­deauna. Pentru totdeauna? Grozav 1 cu­vânt.» I ^ Aveți pe ziua de azi în București prilejul, fie la adunarea „Ligei € ^stituționale* ce se ține la ora 2 la „Dacia“, fie­­ la „Croncgreșul Li­gei Poporului“ ca­re va fine­ședință ’n«i]fieă în sala Teatrului Efori­ei, de a da adestur *a voastră la mișcarea de opini­­une, pornită de astă dată pentru întâia o­ară de la țărănimea deșteptată la viața publică, împotriva dictaturei militare care a suprimat în ajunul ale­gerilor libertățile constituționale. Ardealul cere îndepărarea guvernului militar. Bucovina și Basarab ria se abțin de la alegeri pro­testând contra dictaturei CETATEA I, Capitala Ranatului să se ridice ca un singur om și rușinea dictaturei militare instituită în favoa­rea facțiunei brătieniste va dispare. StedescMclea­ea. caisei laates­ane illem Mien­ Tăm Situația gravă în Egipt O declarație a ROMA­— Comisiunea senatorială Americană pentru afacerile exter­ne a primit delegatiunea italo-ame­­ricană în frunte cu d-niî La Guar­dia și profesorul Oldrini. Ei au fă­­cut expunerea italianitatei lui diu­rne și Dalmației, americanul Wil­liam Frei care însoțea deregațiunea americană la Paris a declarat că e gata să prezinte comisiunei senato­riale documente, doveditoare că colonelul House a propus să Se dea Pluma Rahel dar că Wilson s’a declarat contra. Deregatiunea a mai adăugat că mai posedă si alte documente dove­­d toare că opunerea de a se da­­ lu­me Italiei a venit de la marea casa de bancă germană Warburg care avea interes ca controlul italian sa nu poată fi exercitat pe liniile fera­te silumeze. Se pare că solutia ches­­tiei aidriatice va fi urm'toarea­ Fiu­me va rămâne oraș liber Porto internationalzat sub guvernarea Societatei N­alunilor cu­ special0 consideratiuni fată de interesele mar­time ale Triestului. Zara va rămâne anexată Italiei cu rezerve. Primările italiene vor da garanti« pentru aplicarea codului de legi Ha­lien­e și o constituie« autonomă și in celelalte părți ale Dalmației lui fcheideman „Idea Nazionale“ scrie că româ­nii vor afla cât datoresc politicei i*­teriene pentru căpătarea Basarabei» Trebuie să fie fixate bazele unei prieten­i care să rămână Inaltera­bilă la Roma și mai cu seamă la Bu­curești-In Egipt situati­e foarte gravă. Cu toate măsurile riguroase luate de către guvern, în fiece zi au loc manifestat unî, tumulturi și atenta­te împotriva autorităților. Z­arul .Epoca“ se ridică împotri­va lui „Times“ care a învinuit pe ital­ini din Egipt că favorizează infiltrațiuni bolseviste. ..Epoca“ a­­daugă că motivele campanii din „Times“ trebuesc căutate în ex­­traordinara dezvoltare a comerțu­­lui și industriei italiene în Egipt. Scheidemann a vizitat de curând Elvetia- El a declarat ziariștilor o­­landezi­ că în Germania sunt vaste mișcări monarhice dar că e sigur că guvernul va sta să le înăbușe. Deputatul italian Morgari, șeful grupului comunist italian a fost a­­restat la Viena; el a fost pus apoi în liberta­te în urma intervenției com­i­­si­unei italiene. MM. In ultimul său discurs da la Alba lulis, d Iuliu Maniu, președintele consiliului dirigenti a vorbit de necesitatea impozitului pe venit. In această privință „Patria“ aduce urma­toarele lămuriri : Progresivitatea impozitului se impune prin dreptul ce avem da a cere bogăției ca să facă sacrificii mai mari pentru susținerea societi­­ței în mijlocul căreia a avut posiitatea să se țel în mijlocul căreia a avut posibilitatea să se dezvolte. Această progresvitate ar putea fi dusă până la absorbrea a mai mult de 51 la sută din venit Va trebui să se fixeze bine ce anume ve­nituri trebuesc impuse și mai ales cari pot fi impuse fără a risca profesiunile libere, și al averilor aflătoare în hârtie monedă sau hârtii negociable? Vor trebui stabilite norme precise după cari se vor constata vor trebui hotărâte sancțiuni extrem de aspre pentru acela cari vor încer­ca să fraudeze fiscul. Această reformă urmărind ridicarea stârei materiale a statului în afară și înăuntru, precum și bunăstarea lui unora, va trebui că, pe lângă organele oficiale de control, fiecare contribuabil să fie un asemenea organ, care să contribue la înfăptuirea cât mai desăvâr­șită a ei, pentru că bogăția statului se răs­frânge asupra locuitorilor. Ca un corolar al impozitului progresiv pe venit, se impune de la sine ca minimum de existență să fie scutit de dare. Acest minim va trebui fixat avându-se în vedere nevoile individuale in raport cu nece­sitățile vieței de azi. Tot ca un corolar sa impima și reformarea codului civil, în ceea ce p­ivește moștenirile, suprimându-se moșteni­rile in linie colaterală la cele ab intestat și reducerea celor capitaliste printr-un impozit succesoral reociat. 0. Qi­l fojmopesis Lyo». — O rea ® gatană dj» și««a anunță că Sir Clerk va sosi astăzi­­ la Vien­a mergând spre Budapesta, pentru a informa guvernul maghiar! & deciziiUMie luate d ® Co,fegi­i«3 su­prem faț ă de Ungaria. Sir Clerk posedă depline împu­terniciri și după cum afirmă „Pesto Bartiste ®“ ch ® sp ® re ® Utegariei va fi în curând rezolvată. Viena.­­ Ziarul „Neuer Tag“ a­­nunță că Sir George Klark a sosi la Viena unde va rămâne numai câteva ore, el va pleca imediat la Budapesta pentru a comunica gu­vernului ungar deciziunile consi­liului suprem, decizii ® care privesc guvernul ungar. ■ . . Criza se redeschide Audiența d-lui Maniu ca rege Ce cuprinde înota aliaților 1 Trei fapte neți *a provocat 3 deschiderea crizei politice init­­r­ne: Acțiunea energică a •:­­-1­litiei din Regat, hotărârea, Con­siliului dingent din Ardeal asu­pra atitudinei, sale față de guver­nul dictaturei militare și ultime­le note ale Conferinței de pace. Se știe că d. Iuliu Maniu a fost primit la Sinaia m audientă dela­ rege. ■ Frd­.sd." dele Constabl­ ț>, d- T. gent din Ardeal a supus suve­ranului un proces-verbal, sem­nat de unanimitatea membrilor consiliului, prim care e rugat să îndepărteze guvernul militar și să ia măsurile necesare, spre a înlesni alegerile libere. Se anunță din cercurile libe­rale că nota aliaților în privin­ța chestiei din U­ngaria cuprin­de următoarele cereri: .1) Evacuarea imediată a Un­garei sărăcite. 2) Trimiterea din partea Ro­mâniei a unui delegat cu­ depli­ne puteri care să figureze în co­misia instituită de aliați pentru a asculta plângerile celor cari au fost rechiziționați în Ungaria. 3) Dreptul pentru această co­­misiune să cerceteze toate tre­nurile cari trec din Ungaria în România și să împiedice pe cele cari ar cuprinde lucruri ce nu pot fi rechiziționate. 4) Remiterea imediată din partea României a armamentu­lui și munițiilor necesare pentru armarea jandarmeriei ungu­rești. Nota mai cere ca tratatul de pace cu Germania să fie ratifi­cat de România cât mai curând. Această ratificare­ se poate face prin simplu decret cum a făcut și Italia. ft­eie române hi Mu In fine în­ săptămâna aceastea, femeile ro­­mâ­n­­e au avut o zi de bucurie, o zi de triumf și dreptate. Baroul din Capitală în complexul lui a decretat că ,,avocatele“ vor fi bine ve­nite și bine primire pe băncile apărării ală­turi de colegii a­vocați. După ani de luptă, al puținelor licențiate care înfruntaseră învățătura dreptului, după cunoscutele, neobositele cereri și protestări pe la toate instanțele, ale d-nelor Ella Ne­­gruzzi și Elena Popovici ca să nu citea de­cât pe cele mai intrepide dintre «.?parangle la avocatură, în fine, am avut satisfacția a vedea grupându-se alături de ele pe toți cei meniți să apere dreptatea tuturor cauzelor. Gestul acesta făcut de tot ce are Capitala mai distins în materie de legi și elocință, să sperăm că va­ face să atârne pentru ea ba­lanța celor ce trebue să se pranute definitiv în cauza femeii și că hotărâtorii atotputernici ai Casației își vor face la rândul lor o cinste fiind de părerea baroului do­­lfov. De altfel de la ultimele lor decizi­uni nefavorabile cere­­rei licențiatelor dovezi de fiece zi, au pledat mereu în favoarea femeii române. Serioasă, cumpătată, plină de devotament, răzbătătoare­­ și energică -- vorbesc de marele număr al soțiilor model, al mamelor cu abnegație, a­ matroanelor respectate, nu de infima minorit­­ate nedemnă de numele de femee din care au­ fost mostre în toate țările — românea a arătat că e demnă a fi camarada, colega bărbatului în om­­și ce ramură unde se cert inteligentă, cinste și inimă. Socotim deci decizia unanimă a baroulu: nu numai ca o demons­t­r­ațîc, dar ea o cheză­șie că dreptatea cauzei femeii merge pe un drum bun plin de speranțe realizate la­ ca­pătul îin^ — Fol, OGT.1INIA V1LE1 stăpânirea m’a aprovizionat cu Semne. 0 evadore ia And tlum»eri Vi Armî «r^Steatel* ; _ In m­apic» 'lo ia spre f­atal. ». «•. «• . vo­tate» Aradului, unde sunt Snohx și ofițeru­l soldații prizonieri bolșevici s’au petrecut ur­m­­ătoar­ele fapte caracteristica : Pe la orele lun și jumătate ordonanța u­­nui ofițer ungur e­a apropiat de santinela din post șî a că­utat să-l .­.dem­onească în schh­m­­bul unei sume de bani ii facă­­ scăpați pe patru ofițeri prizonieri. Soldatul î-a spus sa vină cu ofițerii, care s-au si prezentat în număr de patru. Atenei i-a somat să se culce la pământ Doi din ei încercând să fugit «ta fost prinși­ și cu toții au fost puși sub esco­rta. Pe la orele S un număr de 13 ofițeri au în­cercat să fugă tăind gardul cu un ferăstrău de mână.­­ . . Santinela auzind zgomoturi s­a dua în direc­tiv aceia, »omându­-i că stea. Dân­­u-se ime­­diat plasma, cu tot întunericul, trei din ei au putut fi prinși, restul făcâ­ndu-se nevăzuți . Din cercetările care s’au făcut, s­a putut constata că doamnele de la Cru­cea roșie *țo­­dana, de naționalitate ungară, nu sunt străine de această evadare pusă la cale. Tripourile Capitalei FACEȚI JOCUL, DOMNILOR!-­Ba nu zău că speamantU­na dreptul să ceară cât vor, și au dreptul fiindcă lumea are parale... Nu numai cluburile legalmente au­torizate gem d­e amatori de bacara și de b­entoa de fer, dar de la o vre­me încoace tripouri organizate și pa­tronate de oameni cu vază s’au în­ființat pretutindeni. Se joacă tot felul de jocuri și cu o furie care, asistând, te-ar fa­ce să crezi că cd în față niște disperații cari a doua zi trebue să-și ia răm­as ban de la cele lumești! Nu știu pe ce autoritățile noastre nu trimit agenți speciali can să stu­dieze la fața locului pe toți acei cari iau bani de azvârlit la bulă și sß ba­cara. S’ar găsi în fiecare seară diferiți mânuitori de bani publici cari vin în­tâi să-și încerce norocul ca mai pe urmă să-și sboare creerul Dacă poliția dă autorizațiuni de joc cu atâta ușurință, nu e mai puțin a­­devărat. Dar trebui să aibe Si dânsa un profit, acela de a face fise pentru toți jucătorii furioși și de a’i cerceta de unde au atâta bănet de pierdut.. — Erîdan — Zdmhi Frontului [UNK] B PAGUBAgII DE RĂZBOI PRIMESC DESPA­GUBIRI DACA SUNT... LIBERALI ! Se luase o dispoziție ca cei păgubiți război, mai ales cei din zona frontului, să li se dea o gnota-parte din pagubele ce-au su­ferit. S’au făcut oarecare plați, bine înțeles, foar­te cu greu pentru anume păgubași, forte a fi vapeur pentru cei înscriși în partidul Bra­­tiami-Vaitoiaim ! Se vede treaba însă că lista păgubășlor naționali-liberali și militari-naționali-liberali, se fi epuizat complectamente, fiindcă a­­cum ni se spune că plățile s’au­ suspendat (arată bineînțeles de mici excepțiuni, cari vîn cu­ ordine de sus de tot) Nu știm la ce soluție se gândește guvernul în acelașia chestiune exasperantă pentru cei caliciți cu totul de război, s­ocotim însă că soluția de a da bir­ou, fugiții și de a amâna lumea­ la infinit este cea mai proastă ! d› GA&JDUR* Sft*PLE talii I Pe aceste două cumetre de când s’a declarat războiul european, cum arareori se mai întâlnești în public. Cel care pe lângă mâini, picioare, cap Și stomac, mai are ochi și poate ob­serva cu el- se simte adeseori cople­șit de o tainică oroare față de spiritul ce domnește acum. Bunătatea ,a fost dată la o parte ca ceva rău­făcător celui care o posedă. Amabilitatea se practică numai față de rol de la c­are se poate avea »un, ce profit”. Și toate merg anapoda. Cei de la cârma statului își fac interesele lor de partid. Mulțimea se bate pentru me­rinde, speculanții n­u nud­au nici frică nici rușine, iar văduvele, orfanii, bă­trânii și bolnavii părăsiți de ajutor se sting de mizerie. Sunt vremuri crâncene, urâte pline de un egoism hidos! In această atmosferă generațiile ti­­ne­e cresc ca niște plante pe un teren otrăvit. Copiii nu vor mai vor să-și recu­noască părinții când aceștia vor avea nevoc de sprijinul lor. Elevii vor sări să-și bată profesorii, enoriașii vor calomnia Pe preotul­ duhovnic, fiicele își vor insulta mamele. Dar Sodom­a și G­omor­a vor să reînvie după război în goana omenirei flămânde după trai dup cu orice preț. Această inhusie a adevărului dă fio­rul teroarei celor cari au ochi și înțe­leg sentimentele ce predomină astăzi de sus și până jos piramida socială. Bunătatea și amabilitatea trebuesc readuse între oameni prin propagandă scrisă și vorbită, prin exemple Pornite de sus, căci altfel va fi rău de noi și de ai noștri... (Aceste rânduri sunt s. f. umoris­tice­, Vezi râde de­sigur cu mult­ haz!) STAN BOLOVAN Sitere politică In Ungaria GUVERNUL GATA SA DEMI­­SIONEZE Budapesta. 24 — Guvernul Friedrich a examinat în consiliul de aseară nou« Situație politică rezultată din unificarea partidelor politice» apoi a hotarit să se retragă­ Bi­reu m­i nistru Friedrich gg va consulta mâine, ci arh­id­ucele Iosef apoi va convoca un fel de adunare națională căreia ți va supune activita­tea depusă Până acum Pente țară. Dacă această adunare va primi în mod nefavorabil explcațiunile sale cerând retragerea guvernului, el va de­ ims­ona.__(Act Dacă). alipirea ungariei de vest LA AUSTRIA Budapesta. 24­ — La Oldenburg a sosit 0 comision, compusă din 12 membri austriaci în frunte cu con­silierul RotGostete, Pentr și executa­rea alipirej Ungariei de Vost in Au­­stria. (Az- Dacia).

Next