Dimineaţa, noiembrie 1920 (Anul 17, nr. 5126-5149)

1920-11-01 / nr. 5126

DIMINEAȚA VEZITISTI­M fi si a­r­m­E­L­E CENTRALA: str. LIPSCANI 4 eb «ns a­sn dsmn s­I SUCURSALE HAI EFTIN CA @11 UNDE COMPLECT ASORTATE CU ULTIMILE NOUTĂȚI PENTRU SEZON M: §recure$fi: Lipscani 22 — Victoriei HC-Botoșani-Brăila Buzău — Cluj —Craiova — Chiși­­nău—Galati-Focșani -R.-Săra Ploești—Pitești-Târgo­viște — Temișoara—T-Severin—p*nctu­ e$9 Ar­tomobilișt!­­ Importantele Uzini de Cauciucuri dîn Belgia. Mereu „ENGLEBBERT“ Lieg a Vă re­sasună prodessie sale ca fi­nd superioare ori țârei la finaț­ie a test ier PNEUMATICUL «ENGLEBERT» în tot accidentul este recu­noscut ca cel mai durabil, PNEUMATICUL «ENGLEBERT» se pune la dispoziția ori­cărui concurent spre a arăta su­perioritatea sa. PNEUMATICUL «ENGLEBERT» fabricat d­e cea mai bună pânză PNEUMATICUL «ENGLEBERT» fabricat din cel mai bun cauciuc PNEUMATICUL «ENGLEBERT» n’are defectul talonului PNEUMATICUL «ENGLEBERT» n’are defectul de stocarea cau­ciucului PNEUMATICUL «ENGLEBERT» studiat zilnic spre continuă perfecționare PNEUMATICUL «ENGLEBERT» este apreciat de cei mai dis­tinși automobiliști. PNEUMATICUL «ENGLEBERT» este apreciat de cele mai­ importanți­ uzini de automobile,­­ Ai» adresa la biroul depozitului de fabrica: /. Comn­eț, atr. General fc Zaharia Petrescu, 4 (Prin Știrbey-Vodft). De comnie in București ta: I brd­ & lt; Calea Viitoria, 7». „Sad­a” Calea Victoriei 113 > O­mean« ft Stănciulescu Calea Victoriei 150 (vis-a-vis de Palatul Știrbey) » Telefon 7­?0s £. Conovici Calea Victoriei, 172; GÂJAți , S, St2.8nePl, Ilj Se caută stóekiati In întreaga țara. Revâlujitorilor se fac reduceri important­e B DENTIFRICES I r > ÉUXIR, PÂTE, POUDREou SAVON ' OES RR. PR. R iiiiieiit B deSOSJIAC H S fANTISEPTICE PÜTEEMICE %M J GUST AGREABIL 1 llf m fi«A Iilnic fara nigiun pericoli||i| ■'Ifll TI ** de dentitricele cari­ provoc ACCI­ II^ p Hl | Opi fi m\JQ DENTE GRAVE GINGIILOR si MUCOASH^UMJ * JLIJ, f CI (eczema medicamentos etc), x, gijp isulfati MEDICUL sau DENTISTULOv pentru a evita aceste rf­­duse PERICULOASE. BENEDICTINUL din SOULAC in gig conține nici SALQL nici SACCHARINA nici PHENOL ^ EUXIRUL(apa de gura) BENEDICTIN om soulac K este un gargarism excelent mai cu seamă. ||p| CEREȚI PRETUTINDENI B Benedictinul din Soulac .cuxm OFNd­PPICE PATE­evS/MON QCl­f IFPICE / POUB8 € Qf NÎIMICC FATIMSAVONG De vânzare engros Ia: üil Cllta Sti Jlf, A. Zetch, Str. Gabroveni 4 vis Parfumeria Mercur, Pasaj Macca­­eon Dragasanescu - Stomnovici, Șelari 4 Parfumeria Druinia, Calea Victoriei 31 Parfumeria Elitei, Calea Victoriei 51 Frm­ji Gataitanu, Bulevardul Mara 2 A­ndr. B. Statura, 11 bis, Strada Brezoiantu „Trianon Palace­“ Str. Lipscani 35. BACK­U : G. Florescu, Droguist OTOȘANI: Magazinul la Primăvara RAIL­A: G. Păun­escu- Radu Drog­ist Q. P. Theodorescu, Droguist RAȘOV: Droguena Kra­t , Herbert UZAU: Vicrnțiu Lamvt­chi Droguist. CAMPINA : G. .Macri, Droguist CÂMPULUNG : 1. Stanesc­u. Droguist CONSTANȚA: Emil Lescovar CORABIA: Drogue­ria Sănătatea: t­RAIOVA:­­farmacia Aurel Scurti­ CERNAU PI: Schimidt di Fon­in, Drogueris CHIȘINĂU: 1. OrcinfeJrt, Droguerie. FOCȘANI: " Averescu, Droguist, C. A. Georgescu, Droguri GALA­ți: Drogueriile *Slygea". și Dobrescu .­­Pia. și Farmacia Antei Scurtu. .­­ GIURGIU : Gh. loan, Droguist, IAȘI: Marcovici Gataizanu ORADIA­ MARE: Fekete Erne / PIATRA N. : Lascar Morel, farmacist. * PRIESTI: 1. Luhlenbaum «La Elefant». PLOEȘTI: Alex. Constantinescu & Cie., Emil Senchea. Sucursala Carl Zim­mer . Co­ R.-VAI_t_EA. Parfumeria Al. Erdtracht. SLAT'NA: Jean Mihailescu,­ Droguist ROMAN: Ion 1. Alba, Droguist TO­­J­U „b­acas“. TECUCI: Gh. Bosste Drogu­st TEM­SOARA : „Continental“ Hunladi­at 4 TULI­EA : Droguera ,.Doria“ M­așini de sLampa c­alitate: superioara A SOSIT­T A Magazinul Herman Mantei strada­ D«c«bai Ko. 3 bl* ca i*re­­­ptsit» cei« mai convenabila vârsta numai ian stres« 2 2046/­­ I m SOSIT 1 Sparaie automatics de uni „Miaua“ A inirui­tngători „UNI­CUM“ POMPE DE INCENDII SSL ..WESTONS' Birou Tectinic »Băizești, str. Regală 1648 I3 Telifen 2Î/72 Li SU 5 A „JOHMSTOM" (■?urness, Withy & Co.. Mt*- • Liverpool) yaepern refulata foire Umili, tasă, Stali Milsi [Bteli, íűá Gaad­ Brifia Agenți generali pentru Kor.iâa si Watson Ä? Youell Sosit Ca a$i: V»^oml „fernandina" la 23 Oct. 19 0. Vaporul „fundal" la 25 Oc­tombrie 1920. , " ' '­­ i­os­t ta BrȘSiau Vaporul ,,*^orfton.grâs” la 9 Oc­tombrie 1920. astaptit: Vapoarele " osia­­to«** „ts«ns«ca a“ ,Wen­e«‘ Plătind prețuri cursul z!Se BrilîanEe, I Haman^e ?zr­% A ar Argint Biju­erii In aur și pia­nă. Braunștein & Fu­ cesă de încredere Calea Victoriei 32 DOASINSIiOB Profitați de ocaziune marei scăderi de prețuri la : Palări-Gamin © din Catifea La Bazarul Aliaților Strada Șelar» No. 11 lucureȘt* Se confecționează Polarii și m­­uz rialul cliențiior. s&arostTERii CUMPĂRAȚI și vinde­ți direct la depozi­tul făbricei Isidor Silbermann Str. Șelari 15. Blaj. II „Dealul Zorilor“ Vinde vinuri de masă, alba, iicnra și Palin titra, lei IX Țuha călit. I „ „ 13. furiî călit II „ „ 12. Prețurile se Înțeleg fără sticlă Serviciul la domiciliu Comenzile se primase is b­urou, Calea Victoriei. 18. Telefon 16­59. 26786 PORCELANURI IN BOGAT ASORTIMENT Farfurii de faianță Sticlarle Str. fiu&siharl ;si Mașini de Lampă Lamps. Fitiluri au sosit la Depozitul MiS HUS nGROS: Sir. Sf. Ion Nou 23 :ND£TA1l.: Cal$a Moșilor 29 \ (.am 1 jrvoemarie nr2u Organizarea noastră internă și reforma sesii­istisKvi Continuare din pagina l­a Tutela bugetară nu mai poate exis­ta decât cel mult sub forma de con­­trol al respectării obligațiunilor im­puse prin lege și al conform­ărei in­tereselor unităței statului. Chiar In Rusia țaristă, guvernato­rul atotputernic nu putea cere mo­dificarea bugetelor decât in baza u­­nei sentințe a tribunalelor adminis­trative, provocată de o contestație a organelor guvernamentale. In al doilea rând, dreptul atât de arbitrar al centrului de a dizolva or­ganele colegiale și de a suspenda pe capii lor, trebue să fie limitat la ca­zurile grave, determinate expres prin lege și cu drept de recurs la curțile administrative. In sfârșit, trebue să se dea jude­țelor și comunelor dreptul de a numi direct pe unii funcționari și să­ se treacă asupra lor grija unor anumi­te servicii cum sunt întreținerea tu­turor șoselelor, o parte din serviciul­­•sanitar, învățământul primar în cu­lmi programelor statului și cu buget al învățământului primar unitar pe an judelui și altele. Prima lucrare metodică de făcut ia fi determinarea rațională a sar­­ciciilor ce pot fi imediat descentrali­zate. nWB9B3BB Descentralizarea se­­ va lărgi trep­tat, concomitent cu educația civică a poporului și în măsură ce se va pu­­t­ea ..pretinde­ dela demnitarii cei mai de jos condițiuni de pregătire și de practică mai serioase. Comună Comuna noastră este o creațiune artificială puțin practică, fie că are la baza ei, ca astăzi, un număr oa­recare de contribuabili, fie că ar a­­vea, cum voia Vasile Lascăr, un a­­numit venit ordinar. Comună adevărată nu poate fi de­cât satul sau gruparea de sate în măsură să îndeplinească, cu mij­loace proprii, obligațiunile ce cad in sarcina ei. Subcomisiunea parlamentară, care lucrează la anteproectul de refor­mă, a stabilit principiul că venitu­rile se vor regula după nevoi, pe câtă vreme astăzi nevoia se fasonea­ză la întâmplare după venituri. Resursele unei comuni. In limi­tele logicei, sunt două: exploatarea avere­­ei și repartiția sarcinelor or­dinare intre locuitori, după forța contributivă a fiecărui. De aceea stăruesc în propunerea mea anterioară ca statul să Înzes­treze satele cu islazurile lor, in de­plină proprietate, fără despăgubiri. Un stat cu buget de miliarde, care înstărește acuma pe țărani, mai poa­te face și sacrificiul unei anuități de zece milioane pentru a înzestra satele cu instituțiuni de cultură și de sănătate. Administratorul de plasă Administratorul de plasă este pâr­­ghia unei bune administrațiuni la țară. Necesitatea lui este învederată prin faptul că a fost creat de parti­dul liberal care înscrisese în progra­mul său politic desființarea subpre­fecț­i­lor. Cu toate acestea, la decretarea mo­bilizării din 1916, el a fost scos cu intensiune din­ ierarhia administra­tivă , iar la 1917, când marele stat major l'a clasat printre demnitarii politici și Ta înlocuit cu ofițeri re­formați, ministerul de interne nici nu a protestat. Sistemul actual, așa cum se aplică legea, are nu numai cusurul de a ru­­valiza pe administratorul de plasă, dar și de a închide tineretului porți­le carierei. In general, guvernele nu susțin pe administratorul de plasă, pentru că legea îi sustrage influențelor politi­cei de partid. Ai voi ca administratorul de plasă să fie reabilitat și Investit cel puțin cu atribuțiunile și cu prestigiul ce-i sunt conferite prin legea de astăzi și să i se asigure un drept de înaintare după vechime și merit. In 1918, d. Romulus Voinescu a introdus în Basarabia o inovație ex­celentă, numind câțiva prefecți des­toinici din carieră. Din păcate, n’au fost lăsați să facă administrație. Răspunderea funcționarilor Avem legi, dar se aplică greșit. A­­vem oameni, dar nu sunt la locul lor. Avem funcționari, dar fără au­toritate și fără răspundere. Ca rezultat direct, nu avem o ad­ministrație unitară, ordonată, ener­gică și conștiincioasă. Or, deocamdată ne trebue admi­nistrație, nu legi. Legile actuale, a­­plicate cumsecade, vor fi mult su­perioare legilor ideale, aplicate pe dos. Trebue să se dea corpului de func­ționari dreptul de inițiativă, pleni­tudine de competență și o parte pro­prie de răspundere. Ca instrumente de execuție și de control, aministratorul de plasă »și un«i*îiul trebue să devie, chiar la spiritul legilor de astăzi, organele de încredere in primă și ln a doua instanță ale tuturor departamente­lor. Jandarmeria rurală Jandarmeria rurală nu poate fi desființată pentru că este necesară­ îndrumarea ei pe cale bună, ce­rută cu atâta vâlvă in parlamentul trecut, s’ar fi putut obține în câte­va minute, prin schimbarea a două articole din regulamentul in vi­goare. Principial legea jandarmeriei e bu­nă, insă regulamentul legal, obți­nut de la guvernul din 1910, chiar în ajunul retragerei sale de la putere, calcă nu numai spiritul legel dar și articolul 29 din constituție. Din fericire, actualul comandant al corpului imprimă jandarmeriei rurale o orientare nemerită. Jandarmeria nu poate fi decât un simplu ruaj în mecanismul admi­nistrativ, la dispoziția ministrului de interne, care-l întrebuințează prin subalternii săi. Jandarmeria județului va sta la ordinele prefectului, iar jandarme­ria plășei ia ordinele administrato­rului de plasă. Să se ia jandarmu­lui calitatea de șef de garnizoană­­ i să se limiteze numărul delegați­­unilor ce astăzi îl copleșesc. Din punctul de vedere al instruc­ției, disciplinei și cazarmam­entului, jandarmeria va păstra evident un caracter militar, dar i se­­ poate da o uniformă deosebită de a oștirea. Ofițerii de jandarmi n­u pot păstra caracterul unor comandanți în ad­ministrația țărei; rolul lor este de a instrui, de a gira, de a inspecta și de a pedepsi. Actuala împărțire a corpului în brigăzi și regimente, fă­ră efective corespunzătoare, nu­­ are nici un înțeles. Funcționari civili competenți, ală­turați la comandamentul corpului, ar avea asupra instituțiunei o în­râurire excelentă. Poliția nu concep deocamdată decât o sin­gură poliție de stat, in mâna ministru­lui de interne, care să o exercite prin subalterni săi, în baza unnei legi spe­ciale, alcătuită pe următoarele prin­cipii : Poliția administrativă, exercitată prin agenți numiți în condițuni ușoare și pusă sub ordinule prefecților, poli­ția comunală propriu zisă fiind la dispoziția primarilor. Poliția judiciară, exercitată prin a­­genți cu titluri serioase, pusă la dis­poziția parchetului. Poliția, de siguranță, exercitată de agenți numiți cu titluri diferite după gradul lor și­ pusă sub ordinile Direc­torului siguranței generale. Actualul subcomisar de apoiliție nu are nici un fel de înțeles. Procedura administrativă La baza ordinal stă dreptatea, care garantează libertatea individuală și e­­xercițiul drepturilor conferite de lege cetățeanului. Trebue să dovedim odată că există spiritul de dreptate care mișcă atât de adânc conștiințele­­ primitive. As­tăzi, in concepția lor, noțiunea de dreptate și de nedreptate nu are la noi nici o bază de egalitate. Dreptate nu va fi în țara românea­scă până când nu se va complecta Co­dul administrativ cu o lege de proce­dură administrativă, care să pue sta­vilă la domnia arbitrarul­ui. Nu stă către cine să reclami, iar re­­clamațiile și petiile, deși timbrate, trec­ut dosar, nerezolvate. Prin proce­dura administrativă s’ar prevede obli­gatoriu,­­»h sancțiune, facerea ivo cetăței In termen fix, audierea celor in drept, motivarea deciziunei, precum Si ierarhia organelor la care st ar pu­tea apela. Curțile administrative in aceeași ordine de fold, se im­pune înființarea unei furidictiuri de or­din administrativ, sub forma unor Curți administrative care ar face par­te din organizația judecătorească a țarei. in anteproectul său, subcondrsimea parlamentară a prevăzut înființarea lor. Condițiunile de numire ar fi deo­sebite de ale celorlalți magistrați, pentru consilierii acestei curți- Noile instanțe, care ar proceda pe temeiul dispozițiunilor înscrise tot in legea de procedură, ar fi menite să împiedice arbitrariu­l, să judece con­­testațiunile la alegerile cu caracter local sau regional, să judece recur­surile și unele conflicte ivite între­­ autorități sau între autorități și­ ant­reprenori, să pronunțe unele sancți­uni grave în ultimă instanță, să a­­pere­ drepturile cetățenești, în sfârșit să garanteze numirea, stabilitatea și înaintarea funcționarilor pe baza statutului lor general, despre care cred că este inutil să mai vorbesc.­­ iPe lân­gá fiecare­­ carte^ e‘ux a&a §1 * " - A " «•! un parchet administrativ, având șef un procuror administrativ. Iar Curte­a de compturi, neapărat ■d­e concentrată pe regiuni, ar fi ali­pită tot acestor curți Actualul contencios de la secția a treia a Curței de casație ar putea ră­mâine Casație In materie de conten­cios administrativ. Rp. ca Moartea unui brav Camarazii de arme ai unui brav locotenent Camil Atanasiu, ne adre­sează o înduioșătoare scrisoare, prin care ne arată cât de crud siliți­tă a fost moartea acestui tânăr erou. Veșnic în mijlocul soldaților, îm­­­bărbătându-i pe front in flipe­te cele mai grele, luptând cot la­ cot cu ei,—fapt pentru care obținu­se și Steaua României“—locot. Cib­il A­­tanasiu izbutise să se facă țiiițt de soldați și camarazi. In fața mormân­­tului de curând închis, ser­boarea camarazilor săi este cea mai pioasă mărturie de iubirea pe care reușise să și-o câștige în viață. Mișcarea Artistică Spectacolele zilei Teatrul Național. — Mtineu: „Institutorii“; seara: „Răzvțui și Vidra“. Teatrul Regina Maria. —Mati­neu: „Cocoșul negru“; seara „Pa­­risiana“ și „Răposata mari Co­­niței“. Teatrul Carol cel Mare. —Mati­neu și seara: „Om cu noroc“. * Premiera piesei „Samson“ de Bernstein a fost fixată fa ța lui­ Regina Maria în seara de V­ier­­curi 3 Noembrie. * Teatrul National va relua în cu­rând piesele lui Caragiale: „Năp­as­ta“, în care rolul lui Ion nebulul ii va juca Iancu Brezeanu, și „O noapte furtunoasă“. * „Banii“ de Octave Mirbeat, se repetă pe scena teatrului Națin­al. In rolurile principale apar d-nii Bulfinschi, Ion Livescu, Manui Ata­nasiu și d-nele Maria Ciucupscu- Bulfinschi și Angela Luncescu . Luni 1 Noembrie compania „­Eli­sée, dela Teatrul Carol cel Lire, reia marele succes Parisian Jlup“. Astăzi în matineu la orele h p. m„ are loc în sala Ateneului, con­certul simfonic popular al ,filar­monicei“, dirijat de profesorul Aris van Leuwen, prim flautist. * In ziua de 16 Noembrie actorul Quarto Santarel îi va da un concert în sala Ateneului * Expoziția ultimelor lucrări ale pictorului Bunescu se deschid: Joi 4 Noembrie orele 11 a. m­. Ia j Mai­­son d’Art“, str. Corăbiei No. 1.­­ful. cärti și I&ev: A apărut „Higiena“ No. 137 din 1 Noembrie 1920, cu fumătorul sumar: Dr. Verea: Vegetații adcăoliîe; prof. Șonțu: După cură; dr. Nissinv Infecțiunea puerperală; dr. n­. A. Munteanu: Durerea de dinți: dr .iri­gare Cugler: Apărarea contra difte­­riei; dr. G. Ionoșescu: Ce trebui să încurajăm mai mult; producția lap­telui sau a cârpei?; dr. George Ti­scher: Noi mijloace de combatere a tuberculozei; dr. Tomatsian: Ce sete Knock-out-ul; Gedef: Minunile avia­ției.­­ Exemplarul 1­50._________ D-NA ș» D-L Isidore F nke­șteri­an plăcerea să anunțe nașterea «câmpului lor Îngeraș Albertica și invită cu aceite pu­t­eze ru­dele și cunoștințele est ia purta la BRIS8-MILLE că va va avea loc în ziua de Vineri 6 No­­m­­­brie ert. orele 8 p. m. în lo­cul țn D-lor din Hirect» Justi­ției No. 37 (fostă Egalității). Solo Marcus Marcel Drucker LOGODIȚI București Paris 204&«

Next