Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)
1922-06-01 / nr. 5597
T V iCUREȘTI, Sărindar 0-11 i Direcția 5772 Telefon! Redacția l Administrația / Fondat In 1904 de Const. MILLE ! Finanțele publice Problema cea mare, aceia care a făcut să facă toate pasiunile politice sau cel puțin aceia care a comandat un armistițiu general între partide, este greaua situiațiune financiară. Fiecare a întrevăzut catastrofa care amenința să ne înghită pe totî. Problema financiară este de-asupra partidelor. Pentru situația aceasta sunt vinovate, mai înainte de Cât toate, împrejurările. După împrejurări vin apoi toate guvernele care s’au perindat de la anul 1918. Și în sfârșit este vinovată și specula împrejurărilor nu avem ce le face. Ele sunt fatalitatea. Ele nu ne-au lovit numai pe noi, dar au lovit Europa întreagă. Negreșit că au lovit Europa întreagă fiindcă însăși țările care n’au participat la marele războiiu și care au valuta urcată, pătimesc la fel cu țările celelalte. Dacă unele nu pot cumpăra celelalte nu pot vinde; dacă unele au viata prea scumpă celelalte nu pot profita de estinătatea de la ei. Deci să nu mai facem proces împrejurărilor. Dar am avut guvernele neprevăzătoare. In urma marelui războiu aceste guverne n’au știut vedea în viitor. Și găsind ușoara soluție a emisiunilor de hârtie, au uitat că trebue să pună finanțele publice pe temelii solide, făcând apel la sacrificiile publicului. Publicul e dator să facă sacrificii însă cu condiția ca guvernul să întrebuințeze cu corectitudine banul public, să facă o bună administrație, să împiedice risipa și să pună capăt acelor vaste jefuiri de sute de milioane și de miliarde care au dezonorat țara în anii din urmă. De odată cu introducerea unei administrațiuni normale în finanțele publice va începe și reabilitarea țarei în străinătate. Căci, oricare ar fi meritele unui popor și ale unui Stat, dacă nu știe să-și facă gospodăria, va fi întotdeauna rău .Judecat Din potrivă Statul care-și administrează bine finanțele are un mare titlu la respectul sumei din afară. Să nu uităm că buna reputațiune a Statului român dinainte de războiu era datorită în cea mai mare parte bunelor sale finanțe. Acum d’abia începe să se vadă limpede. Să nu anticipăm asupra consolidarei bonurilor de tezaur. Bineînțeles că, odată consolidarea făcută, se va putea nădăjdui la o îmbunătățire a valutei, și îmbunătățirea valutei va putea provoca ostenirea traiului. Dar este situația încasărilor care trebuie să ne bucure. Anul acesta, pentru întâia oară de la armistițiu, suntem înștiințați că vom avea un însemnat excedent bugetar. Un an ca excedent la încasări va fi cea mai bună scrisoare de recomandație pentru Statul român. Prisosul de încasări, pe baza impurzitelor actuale, vor avea și un alt rezultat, vor dovedi cum că situația țarei nu este atât de desperată, din punctul de vedere al finanțelor publice, pe cât o arătau glasurile pesimiste în anul trecut. Negreșit o reformă a impozitelor va trebui să vie, dar va putea veni fără rigoritmele reformei din urmă care a atârnat atât de mult massa contribuabililor. Se face acum dovada că, pe baza actualelor impozite — dacă este ordine și dacă serviciul de constatare ca și cel de percepere știe a funcționa regulat, se poate ajunge la echilibru și chiar la excedente. Dacă convertirea bonurilor de tezaur izbutește printr’o operațiune fericită și dacă încasările se vor menține în aceiași stare îmbucurătoare după cum s’au anunțat în luna Aprilie, avem dreptul să nădăjduim în urcarea leului și implicit, în ostenirea traiului. Dar, încă odată, cea d’întâia condiție este ca administrația finanțelor publice să fie exemplară. Intr’altfel ori care ar fi sistemul impozitar înăuntru, și oricare ar fi succesele combinațiilor financiare în afară, nu ne putem aștepta la o sensibilă ușurare a traiului. CONSTANTIN BACALBAȘA HUöfingi stre Basän! Pentru ce s’a încheiat pactul de neagresiune O discuție în Camera Comunelor In expozeul făcut de d-l Loyd George Camerei Comunelor asupra conferinței de la Genova, d-sa a vorbit și despre motivele care au dus la încheerea pactului de neagresiune. Reroducem mai jos acest pasagiu din care se vede că principalul motiv al acestui pact a fost apărarea frontierei Poloniei și României. „Era vorba — spune d. Lloyd George—de a ocoli primejdia unui nou război în Europa. Armata vntala rusă are efective de 1.450.000 oameni. Trupele ruse erau concentrate la frontiera Basarabiei și la granița Poloniei, întrebați asupra acestui fapt, rușii au arătat că pregătirile lor se datoresc faptului că polonii și românii adună ei înșiși trupe la frontierele lor. Aceste concentrări de trupe constituiau o primejdie de război și pentru a înconjura această primejdie a unui conflict armat, care ar fi izbucnit în timpul tratativelor, cele 34 națiuni s’au angajat la armistițiul care se cunoaște. Toate popoarele doresc pacea. Dacă este ușor pentru noi, cei din Anglia—care ne aflăm la sute de kilometri de acele granițe, care avem marea ca mijloc de apărare— de a fi liniștită, lucrurile se schimbă cu totul când un simplu rău te desparte de 1.500.000 de revoluționari înarmați având în spatele lor o populațiune înfometată. Este mare lucru să determini 34 de națiuni să discute între ele greutățile lor, grijile lor și să facă o sforțare reală pentru a izbuti să stabilească un acord între națiuni care timp de mai multi ani s’au luptat între ele. In discuția generală care a urmat discursului primului ministru, au luat cuvântul d-nii Clynes, Robert Cecil și Asquith. Acesta din urmă, în numele partidului liberal opozant, a spus intre altele : „Mă miră că d. Lloyd George nu a comunicat dinainte Camerei Comunelor că la granițele ruse și polone se concentrează armate". Surpriza șefului liberal era, evident, ironică. El vroia să arate că primejdia de care vorbise premierul era iluzorie. Dacă o asemenea primejdie ar fi existat, ea ar fi fost cunoscută dinainte, iar nu numai în timpul conferinței de la Genova. D-l Lloyd George, în replică, răspuns acestei obiectări : „In ce privește mișcările de trupe de la granițele Poloniei și României, am fost informați despre ele abia la Genova. Se trimiseseră trupe (române și polone. N. Red.) pentru a apăra granițele în contra ceea ce d. Asquith numește „vedenii". Au fost un adevăr trupe ruse la aceste granițe încă dela începutul anului". Cu aceasta discuția asupra pactului de neagresiune s’a încheiat. Este demn de a fi reținut că motivul determinant al încheierii pactului a fost apărarea granițelor României și Poloniei. Lucrul nu prezintă numai un interes documentar, ci și unul practic. Căci pactul de neagresiune durează numai 7 luni. a Trafic direct Intre România, Austria și Cehoslovacia Rezultatul conferinței de la Lemberg Br s’au înapoiat în Capitală ,delegații români, în frunte cu d-l inginer Russ, subdirector la C. F. R. care au participat la conferința de cale ferată tinută la Lemberg și la care au asistat și delegați austriaci, cehoslovaci și polonezi. TRAFIC DIRECT PENTRU MĂRFURI La această conferință s-a hotărât ca în limitele capacității de tranzitare a stațiunilor de frontieră, să se facă un trafic direct de mărfuri între Austria și România prin Cehoslovacia—Polonia, și un altul între Cehoslovacia—România prin Polonia pe baza convențiunei de la Berna. Taxele de transport se vor plăti până la frontiera poloneză-română la expediere, iar de aci taxele vor fi plătite la sosire. Incoace privește transporturile de mărfuri din Austria, S’a decis ca deocamdată aceste transporturi să nu poată fi expediate decât de la Viena nord Bahnhof. O NOUA FRONTIERA SPRE POLONIA Membrii conferinței s’au ocupat apoi de modificările ce trebuesc aduse convenției polono-română, încheiată anul trecut la București — modificări necesare azi în urma aderării Poloniei la convențiunea de la Berna precum și prin trecerea sub administrația poloneză a căilor ferate ale orașului Danzig. Cum actualul punct de frontieră, Nepolocăuți sau Ghica Vodă, este lipsit de instalațiuni suficiente pentru un trafic intens de mărfuri s’a emis părerea deschiderea în curând a unui nou punct de frontieră între România și Polonia anume punctul Ștefănești. In acest scop este probabil ca în decursul lunei Iunie să se țină o nouă conferință la Viena, la care vor participa și delegați ai serviciului comercial C. F. R. CE TREBUEȘTE LA GHICA VODĂ In legătură cu lipsurile de care suferă punctul de frontieră Ghica Vodă, administrația generală a CF. R. a întocmit încă de mult un proect de lucrări de amenajare a liniilor, magaziilor și a liniilor de garaj. Aceste lucrări vor trebui cât mai neîntârziat realizate, dat fiind că acest punct de Asonitiari, «»te unul dintre cele mai de seamă, în speeded pentru exportul nostru de cereale ca și pentru importul mărfurilor, care ne sosesc din Polonia, Cehoslovaci» și Austria, Gând plouă~ ... Cresc ciupercile, zice o vorbă bătrânească, și la noi plouă și ziua și noaptea, cam de vre-o douăzeci de zile și au răsărit atâtea ciuperci încât piața este arhiplină de ciuperci și de castraveți. S’a milostivit Dumenezeu și a dat ploaie, dar negustorii sunt haini și fără milă, și cu tot belșugul, ei vând ciupercile cu 60, —șase zeci— lei kilogramul. Iar castraveții cu 10—20 lei bucata Un ardei gras costă 5 lei, iar unul iute un leu. Mazărea boabe 8 lei kgr. Cartofii 4—5, bobul 10 lei și așa mai departe. După cât se pare ploile vor mai continua și va prii foarte mult grâului »1 porumbului. Efectele acestui viitor belșug au și început să se simtă. In unele orașe ale Moldovei pâinea neagră s'a scumpit, iar in Capitală nu se mai găsește. Așa este când plouă și dă Dumnezeu belșug. Q. Cr. Ocrotirea instituțiilor culturale •Nu vă atingeți ătt Ateneu. Au cu pricina V. ___ A făcut-o Domnul procuror din Capitală care a abătut, într'un restaurant pe un Domn polițist. A face*'cu pricea, înseamnă a cătra regulele după cum o știu chiar și mieii jucători de arșice. Și nimic nu indignează mai mult ca a ce cu pricea. Ori regulele stabilite până acum erau că polițiștii bat dar niciodată nu mănâncă bătae, căci altfel poate n'ar mai bate nici ei, și dacă ei n’ar bate ordinea publică s’ar duce de râpă, întrucât e sigur că publicul României Mari e compus în genere din boi, catâr și fiare sălbatice care numai cu strașnică struțicală pot fi ținuți în frâu și pe calea dreaptă. D. procuror a confundat însă pe un polițist cu un simplu cetățean, ceia ce dovedește că d-sa nu e bun procuror, însă încurcătura cea mare în care mă găsesc e de-a spuine dacă acest magistrat trebue pedepsit sau nu. E o grea dilemă! Dacă e pedepsit, se naște un foarte regretabil precedent pentru ordinea publică, dacă nu e, polițiștii nu vor mai înțelege nimic din ce se petrece pe lume, și ordinea publică va fi iarăși primejduită. Mare bucluc făcuși ordinei. Domnule procuror. Barem știai ori nu că aveai de-a face cu un polițist ? Poate că pe-aci s'ar găsi o tangentă de scăpare. INDEX 0 primărie ia griji Foarte grabnică, primăria a numit o comisiune de recensământ pentru sporirea taxelor comunale în proporția ridicării chiriilor.... Ah ! ce primărie grijulivă ! Cum nu întârziază de la datorie ! E drept că, afară de această vrednicie în sporirea taxelor, primăria mai are o calitate e discretă. Odată n’a păcătuit măcar cu indiscreția de a se interesa dacă gunoaele se ridică, dacă străzile se mătură și dacă apa curge. Nu se mai amestecă în gospodăriile oamenilor... Dar își face prompt datoria : mărește taxele în proporția ridicării chiriilor. Ce ar fi dacă s’ar admite altă proporție : proporția executării serviciilor pentru cari se plătesc numitele taxe ? Ar fi o nenorocire, ar rămî primăria ne ror„muri și cu ce s'ar mai plăti, mă rog diurnele domnilor din comisia de recensământ! îndrăznim, totuși, să facem o propunere : să fie împuternicită comisia menită să cerceteze noile chirii și cu controlul funcționării diverselor servicii municipale ce primăria datorează, în schimbul plății, cetățenilor. Căci, n’ar fi de mirare ca bieții oameni, primind comisia de mărirea taxelor, s’o întrebe cu accentul consacrat: — Pace, domle ?.. Dch. Alt protest al Ateneului Domnule director. Avem onoare a vă ruga să binevoit a dispune să se publice în prețiosul dv. ziar, următoarea Informațiune: „Față de atitudinea autorităței comunale în chestiunea construcțiunei care va estetica Ateneului, membrii acestei instituțiuni s’au întrunit Luni 29 Mai a. o. ora 5 p. m în adunare generală extraordinară pentru a discuta mijloacele de luptă în această afacere. S’a hotărât să se facă un apel la toate societățile culturale ca să se asocieze la acțiunea de protestare, să intervină la d-l ministru de interne, și la d-l president al consiliului și eventual să se convoace o întrunire publică“. Cu mulțumiri. Secretarul Ateneului, 1. Bobescu Dobrogeanu-Gherea a însetat greva foamei S’a dat satisfacție cererei sale Am anunțat că avocații din procesul comuniștilor, d-nii Osvald Teodor Barnu, Tasse Policrat și Basile Lepeșcn, au avut o lungă audiență !a d. general Măldărescu, ministrul de război, căruia iau expus situația ce s’a creat !n acest proces, și în special cele petrecute cu d. Daferogianu-Gherea, In urma celor expuse d-lui ministru de război, d-nii de mai sus, au fost solicitați să se prezinte în audiență la d. general Văitoianu, ministru de interne și președinte de consum ad-interim. Audiența a fost lungă. B. prîmmntaistru, auzind cele relatate, a promis că se va face anchetă într’o atanesfeă de complectă sinceritate. După amiază d. general Mihăescu s’a prezentat la inchsoare, unde a avut o lungă convorbire cu d. Dobrofteanu-Gherea, a cărui stare de extenuare era extremă. Dându-se satisfacție cererei sale — adică asigurarea că se va face într’adevăr o anchetă serioasă,—Dobrogeanu Ghcca a consimțit să înceteze greva foamei. Starea lui, după 16 zile de nemâncare, inspiră serioase îngrijiri. Va fi nevoie de un îndelungat tratament medical pentru ca Dobrogeanu să-și poată reveni în fire. • Cum de mai multe zile el n’a băut nici apă, a putut aseară, numai cu mare greutate, să înghite puțin ceai. Familia lui Dobrogeanu a avut aseară permisiunea să-l viziteze. * Cum s’a sfârșit greva lui Dobrogeanu-Gherea Am avut marea satisfacțiune d’a afla, eu cel dintâiu, că condițiunile sub care d. Dobrogeanu-Gherea consimțea să renunțe la funesta sa rezoluțiune fuseseră împlinite de autoritățile superioare. Eram în cabinetul d-lui general Davidoglu, comandantul diviziei, când a sosit ordinul ca cei doi ofițeri, un căpitan și un locotenent, a căror schimbare o ceruse d. Dobrogeanu Gherea ca necesară pentru seriozitatea anchetei, să fie îndepărtați. In urma acestei concesiuni, greva foamei nu mai avea motiv să continue. După amiazi, fiind învoit de d. general Davidoglu, am fost să’mi vizitez clientul la închisoarea militară și m’am încredințat că într’adevăr Dobrogoli mi-Gherea renunțase la o abstinentă pe care o împinsese... până la biruință. L’am găsit întins p’o pătură în curtea închisorii unde, la anumite ore, deținuții au voie să iasă la aer. D. Christescu m’a condus la dânsul și, ca avocat, am avut îngăduiala să stau de vorbă cu cuinnealor fără să fie de față nici unul din cei însărcinați cu paza lor. * Mă așteptam să văd un cadavru viu. 17 zile de nemâncare !... Nu ar fi de crezut, dacă n’am avea încă proaspăt în minte faptul gloriosului primar de Corb, care a răbdat aproape îndoit până să-și dea sfârșitul. D. Dobrogeanu Gherea sta lungit, fiind prea slab pentru a sta în picioare. Tras la față, cu ochii înfundați în orbitele lor, scânteind însă de o lumină vie care atesta energia extraordinară de care acest om cu fire de martir dăduse dovada, el mi-a vorbit cu o luciditate și o pătrundere de vederi la care mărturisesc că nu mă așteptam. Jertfirea de sine la care omul acesta se hotărâse, țintea la obținerea satisfacțiunei personale ce i se datora în urma maltratărilor ce suferise, dar și la un tratament mai bun pentru tovarășii săi, îmbunătățirea tratamentului tuturor fusese obținută încă de acum vreo două săptămâni de când generalul Davidoglu luase excelenta măsură ca în fiecare zi o delegație de 4 să vie să-i raporteze direct orice nemulțumire ar fi suferit vreunul din ei în cursul celor 24 ore. In urma măsurei de azi, imediat executată, ancheta , ce d. general Mihăescu a început, 1. va putea dovedi pe autorii brutalităților suferite de Dobrogeanu-Gherea și pe aceia care le-ar fi pus la cale. Acuma rămâne marea luptă care se va desfășura în proces între acuzație și apărare. Procesul va intra în curând în faza lui finală și aceia care n’au știut să stingă focul, printr'o nimerită amnistie, vor avea prilej să vază cât de mare și de imprudentă le-a fost neprevederea. Consecințele acestui scandal judiciar vor răsuna adânc în țară și departe în afară de granițele noastre. C. G. COSTA-FORU Pentru ianlile victimelor flata Hurtoara Subscripția ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața” Suma precedentă 94.904.35 Erich Schedlinsky 100.— O. Vlădescu. Albești com. Lehlin Jud. Ialomița 30 — Colecta Jules Carniol din cl. III liceu Școala Evangelică : Elevii: Camniol Jules Lei 100.— Paucker Hugo 50.— Popper St. Edgard 40.— Ionas Lipa 25.— Walter Lux 20.— Kellermann Micu 18.— Moisescu M. 18.— Zalisch 10.— Eskenasy 20.— Hellmann Carol 10.— Kamid Zissu 10.— Marcus Aurel 5.— Total lei 310.— Total lei 95.344.35 TELETOANELE NOASTRE Direcția 57/72 Centrala 6/67 Seeretarianul 24/73 Ce a făcut Brătianu la Paris FRANȚA NE DA GARANȚII DEFENSIVE Adevărul ,a reprodus aseară im articol aii ziarului parizian „Le Journal” asupra tratativelor politice pe care d-l Brătianu le-a dus la Paris cu guvernul francez și cu mareșalul Foch. După ce se ocupă de drepturile noastre imcontestele de asupra Basarabiei și reamintește evenimentele care au dus la realipirea ei. d. Sam,Brice, autorul articolului, ajunge să vorbească despre pactul de neagresiune. Chiar în acest pact. Rușii, care nu au renunțat la Basarabia, au reușit să strecoare revendicările lor asupra provinciei dintre Nistru și Prut. Din această cauză, pactul prezintă o garanție insuficientă pentru România. D. Brătiianu s’a văzut astfel silit — spume „Le Journal“ — să transforme pactul româno-polon și mica înțelegere în alianță defensivă împotriva Rusiei. După aceea el a venit la Paris să consulte guvernul francez asupra altitudinei pe care ar lua-o în cazul unei agresiuni ruse. Guvernul francez a dat primului nostru ministru sfaturi de prudență și de moderațiune, dar l-a asigurat că Franța nu părăsește solidaritatea cu aliații ei din orient. Ar rezulta din aceste informații că guvernul francez înțelege să ne garanteze un sprijin efectiv în cazul unei agresiuni ruse. Faptul că mareșalul Foch a fost consultat in aceste discuții, dovedește că s’au examinat chiar mijloacele militare care ar fi necesare în fir’o asemenea eventualitate. Nu se poate însă deduce din articolul ziarului parizian dacă s’a încheiat un acord formal In eernsull arătat. Mica Antantă va încheia o alianță — ACEASTA ALIANȚA VA FI ISCĂLITĂ PENTRU O DURATA DE DOUĂZECI DE ANI — Belgrad. — Se anunță din sursă autorizată iugoslavă că, cu ocazia nuntei regelui Alexandru la Belgrad, șefii de guverne român și cehoslovac, cari vor asista la această căsătorie, vor iscăli cu șeful guvernului iugoslav un tratat de alianță general, care va lega România, Cehoslovacia și Jugoslavia pentru o durată de douăzeci de ani. D-nii Beneș și Brătianu vor profita de asemenea de șederea lor la Belgrad pentru a fixa cu d. Pastel, primul-ministru iugoslav, în linii mari, politica generală a Micei Antante și vor hotărâ mai ales atitudinea ce va avea față de Polonia și Grecia de o parte, de Austria, Ungaria și Bulgaria de alta. Amnistia în Iugoslavia 15.000 PERSOANE AMNESTIATE Belgradf BRO. — Consiliul de miniștri a discutat protestul de lege pentru amnestierea a 15.000 persoane cu prilejul căsătoriei regelui. ABONAMENTE . Un an lei 300 3 luni lei 150 3 luni lei 75 Primim abonamente lucu lei 86 Joi 1 Iunie 1922 ANUL XIX — No. 5597 1 Leu exemplarul In țari 2 Lel ex. In străinătate Convalescența principesei Elisala!’ ’’Atena, 20 Main, orele 13,20. Buletinul de dimineață, Temperatura 37,3, pulsul 108, respirația 24, DJUVARA * * * „Serviciul Presei“ dela ministerul de interne ne trimite următoarele: Mareșalul Curții regale comunică știrile următoare, privitoare la starea sănătății principesei Elisabeta. Atena, 30 Maiu, orele 10, maximum de temperatură in ultimele 24 ore 37.6. Azi de dimineață temperatura 37, pulsul 104, respirația 24. A. S. regală a dormit 7 ore contetinuu. Starea generală foarte bună. Doctorii sunt satisfăcuți și au încredere. Tutun românesc pentru Cehoslovacia CONSFĂTUIRILE DE LA MINISTERUL DE FINANȚE. — O DELEGAȚIE CEHOSLOVACA IN CAPITALA De două zile se află în Capitala o delegație cehoslovacă pentru cumpărarea unei mari cantități de tutun românesc. Delegația se compune din d-nii dr. C. Pospișil, director general al regiei centrale cehoslovace, Jonieck, inspector general al fabricilor de tutun și Turia. Era de dimineață la orele 10 delegația a avut o întrevedere cu directorii R. M. S. la fabrica „Belvedere*’, unde au recepționat o cantitate de 300.000 kg. tutun indigen care face parte din comanda de 100 vag. făcută in Iunie anul trecut. In baza unei alte convenții neexecutate încă, cu statul român, delegația cehoslovacă a luat ori după amiază contact cu reprezentanții autorizați ai R. M. S. In conferințele ce au avut loc eri la ministerul de finanțe și cari vor mai continua câteva zile s’a discutat punerea acestei convenții în practică. Convenția are un termen de cinci ani. Nu s’a stabilit însă până acum care va fi noua cantitate contractată ci statul cehoslovac, precum nu s’a fixat prețul tutunului, deoarece totul depinde de actuala recoltă a țării românești. Până joi, când delegația cehoslovacă părăsește țara, se pare că această chestiune să fi complectat rezoluția, prin semnarea unui contract de vânzare care să cuprindă mai multe sute de vagoane de tutun. Alte rezultate ale alegerilor parțiale REGAT Jud. Putna d-l dr. D. Drăghicescu liberal ales. SENAT Jud. Suceava. D-l G. Ghițescn, liberal dizident 4500 voturi ales. D-l |P. Missir, liberal guvernamental, j 4100 voturi. Jud. Mehedinți. D-l general Gh. Mărdărescu, ministru de război, a fost declarat ales, fără contracandidat. TRANSILVANIA CAMERA . Circ. Boroș-Ineu. D-l Pavel Dârlea, liberal 1999 voturi ales. Circ. Celca d-l Al. Lepădatu liberal Circ. Alejd Balotai între d-nii N. Bănescu și I. Răducanu, țărănist. Este probabil că d-l Răducanu se va retrage și alegerea va fi astfel zădărnicită. — Circ. Teleagd. Alegerea a fost zădărnicită. Circ. Zărnești (jud. Făgăraș) ing. loa Ionică liberal, ales. Jud. Timișoara, circ. Modoș D-l Emeric Roșter (șvab) ales. Cluj. 29. — Circ. Târgul Mureș, cu toată presiunea guvernului a fost ales d-l Adrian Popescu, nationalist, cu 891 voturi față cu 485 obținute de candidatul liberal colonel Drago. BASARABIA SENAT : Jud. Bălți d-l Ștefan Bodnariu, țărănist 8600 voturi ales. Jud. Cetatea Albă d-l Ludovic Dauș liberal ales. Jud. Ismail d-l V. Chirilov, liberal ales ..