Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)

1922-06-24 / nr. 5617

/ Politica și barba în Irlanda revoluționară, lupta care părea că luase un oare­care sfârșit a devenit din ce în ce mai aprigă. In exasperarea lor, sim­-femniștii care vor să împedece cu ori­ce preț candidatu­rile protivnice la alegerile actuale au recurs la niște măsuri de represalii de o originalitate în adevăr demnă de lo­cuitorii acestei Insule. Câți­va dintre dânșii înarmați cu niș­te simple foarfeci au pătruns cu forța in casa patriotului și omului politic bi­ne cunoscutul Darrel Figgins, candidat neînregimentat în partidul sl­n-fem­ist al lui Valera, și nici mai mult nici mai puțin, l-au ciuntit barba. Ori, această podoabă a fetei ilustru­lui irlandez era proverbială în Irlanda și pentru toți admiratorii marelui om politic ea era sfântă, cum ar fi de pil­dă pentru drept credincioșii noștri bar­­­ba mitropolitului. Ziarele irlandeze vorbesc despre a­­ceastă mutilare ca despre un sacrile­giu, iar Darrel Figgins a exclamat du­pă ciudatul atentat, că „o astfel de ciuntire dezonorează Irlanda în ochii lumei civilizate“. Această ciudată răzbunare cu tot to­nul de tragedie ce e­ ia cel atins îm­preună cu partizanii lui, nu a lipsit să provoace unele zâmbete în spirituala presă pariziană. La rândul nostuM ne în­trebăm dacă o astfel de întâmplare ar fi avut loc la noi și unii dușmani politici s’ar fi atins de bărbile celebre ale câtorva oameni politici, oare tot așa ar fi exclamat ei că România e dezonoraă? Poate că da, căci de multe ori ceia ce izbește colectivitatea ne pare un lucru de nimic pe când ceia ce ne a­­tinge individual ia proporții catastro­fal^_________________Ful. D. Ildiu Mania si opera legislativa Totul se va revizui Consolidarea nu e un succes Cluj. 22. — D-l Itiiu Maniu între­bat de un redactor al nostru asu­pra proectelor de iegi discutate de corpurile legiuitoare liberale a răs­puns : PARLAMENTUL AC­TUAL NU E AL TARZ­ ! 'Corpurile legiuitoare ac­­tuale nu sunt ale țării ci sunt ale partidului libe­ral, adunate cu mijloace neperm­ise și in mod ile­gal de guvernul d-lui Bră­­tianu, adus la putere în­­tr’un mod neparlamentar. Legalitatea lor și a hotă­rărilor ce le vor aduce nu le recunoaștem. Vom lupta cu toată ho­­târârea și nu mă indoesc, in deplin succes, pentru înlăturarea acestui gu­vern și dizolvarea corpu­rilor legiuitoare liberale. PARLAMENTUL VIITOR VA REVIZUI HOTĂRέ­RILE CELUI ACTUAL Parlamentul care va ră­sări din alegeri legale și libere va revizui toate ho­tărârile acestui Parla­ment. Nu ne îngrijorează deci prea mult obligamentele oneroase pe care acest parlament e aplicat să le contracteze pe spețele fă« flî. Nici actele lor intere­sate și de persecuție in contra instituțiilor cultu­rale sociale și economice din Ardeal și Banat la ca­re se pretează« Ele vor dăinui cel mult până va dăinui acest si­mulacru de parlament. CONSOLIDAREA BONU­RILOR DE TEZAUR UN SUCCES AL BANCHERI­­LOR STRĂINI Din ceiace cunosc până azi văd că așa numita con­solidare a bonurilor de te­zaur pare a fi un succes al bancherilor din străi­nătate și o umilire a au­torității de stat, față de instituțiile particulare. In ceea ce privește revo­carea finanțării reformei agrare de la Banca Agra­ră ea înseamnă zădărni­cirea hotărârilor marelui Sfat Național din Sibiu, sancționate de M. S. Re­gele. Nesocotirea unor con­tracte și angajamente de natură de drept privat și adevărată persecuțiune a intereselor naționale e­­conomice ale Ardealului și Banatului, este o țasă din lanțul nesfârșit de „mari lovituri” prin care partidul liberal vrea să sugrume ori­ce viață să­nătoasă și proprie în Ar­deal și Banat.­ Dar nu va reuși încheie d-l Iuliu Maniu. I. MANIU BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 t­elefon­­ Direcția 57­72 Redacția 1 Administrația 1 6,67 Fondat In 1904 de Const. MIILE 7 TE Im, Immii Se va mai vorbi mult de Take Enescu si în multe ocazi. Numele acesta nu e printre cele ce se uită. După noi, acel ce mai purtăm In simțuri mirajul elocintei lui, dar a căror judecată mai este influen­țată de resentimentele ciocnirilor și discuțiilor Inevitabile în lupta poli­tică din fiecare zi, vor veni alții care vor privi cu liniște figura lui în cadrul ei istoric. Judecata lor va fi mai rece și mai justă. * Ne vom opri aci la rolul politic al lui Take Ionescu in ultimi ani. Le Temps, care i-a consacrat un lung elogiu postum vede­mn Take Iones­­cu una din personalitățile marcante ale războiului mondial și al perioa­­dei c­e i-au urmat. Este de­sigur așa. . Take Ionescu a fost nu numai au­torul real al războiului national, pentru că mai mult de­cât Nicolae Iorga, care l-a pregătit pe terenul cultural cu mulți ani înainte și de cât d-l Ion Brătianu care l-a exe­cutat, el este acela care a deslăn­­țuit, condus si întreținut curentul­­ de opinie publică, fără de care răz­boiul nu era posibil — dar a fost în acelaș timp un factor important în politica internațională. In acest sens Take Ionescu a fost un adevăr „un european“. El a știut să treacă cu privirea dincolo de marginile stricte ale intereselor noastre concrete, îmbrățișând larg aspirațiile civilizației generale în­­tr’o clipă hotărâtoare. Dacă Take Ionescu a vrut să figureze ca me­diator în atâtea diferende interna­ționale, dacă pasiunea lui domi­nantă era de a vorbi în numele stării cu personalități de vază străi­­­ne și de a fi considerat ca diplomat în stil mare, dacă a mers în această direcție până la exagerări evidente și la greșeli față de postulatele unei apolitici propriu zis românești, ci a făcut-o pentru că personalitatea lui debordantă avea nevoe de un teren­­ de acțiune mai mare decât țara sa,­­ pentru că inteligența lui căuta veș­­nie de a curmezișul Europei puncte de contact cu aceia cari aveau pu­­r tenta unei activități așa cum o do­­­­rea el. Ah. dacă România ar fi fost un Imperiu colonial, o țară de expan­siune etnică și economică sau dacă Take Ionescu s’ar fi născut aiurea, dacă ar fi rămas în­totdeauna nein­­fluentat de moravurile noastre în­­tre etnice, ce admirabil cancelar ar fi dat el. A fost un european în în­țelesul că era în stare să perceapă orice problemă internațională ori­ce chestiune generală. Ar fi, firește, a de cercetat întrebuințarea pe care a dat-o facultăților acestora. Un lucru î­nsă este sigur. Era singura om care le poseda la noi Și de ni­­căeri nu apare vre­unul care, sub acest raport, ar putea să-l înlocu­iască, astăzi când România e silită să aibe o politică externă mai largă. Neputând juca nici un rol în tra­tativele de pace nici în acele ulte­rioare, Take Ionescu a dat totuși u­n ajutor însemnat operei de înche­gare politică. Alături de d-l Beneș el a construit Mica înțelegere, care rămâne principalul element de or­dine și de pace dn această parte a­­ continentului. * * * Avem însă o aprehenzime . Poa­te că ideile lui Take Ionescu, legate strâns cu războiul mondial nu ar fi fost compatibile cu curentul de mo­dera­țiune și de refacere pașnică ce se manifestă. Spunem, poate, pen­tru că suplema inteligenții lui ar fi fost in­ stare să se adapteze și la noua situație. Dar chiar în acest caz. Take Ionescu nu ar fi adăugat nimic la meritele dobândite. De aceea putem spune că moar­tea lui este dintre acele care cad ca o perdea peste o operă încheiată. Nu poate fi nimic mai demn și mai frumos de­cât un astfel de sfârșit. lin proiect englez pentru regelerea datoriilor franceze Viena. — ,fleue Freie Presses anunță din Londra: Din sorginte in general ,ne­informată, se anunță, că Anglia vrea să ia Mitativa pen­tru o regulare a datoriilor intera­liate ale Franței și să propune Fran­tei o modalitate de plată, care in acelas timp să reguleze definitiv o­­bligațiile de plată­­ de Gemordet si să lase in seama Americă ca, a­­vând în vedere această pildă, să ia si dânsa o­­flativă proprie. es» It­avag­iile ploilor Groaznice inundații la Năsăud Jauzele catastrofei. — Pagubele.—Victim­­e omenești, întreruperea circulației pe uliți. Ploile torențiale care s’au desfăn­­țuit asupra întregii țări fac rava­gii enorme. Zilnic se vinea că oa­meni, luați de curentul apelor și ser­mănători sunt răsturnate din cau­za revărsărei râurilor. PLOILE DE PE VALEA NASAU­­DULUI In ziua de 19 Iunie o ploae groaz­nică asupra văii Năsăudului. Ploaia a durat timp de două ore inundând complect valea. Peste 120 locui­tori au rămas­­ din această cauză pe drumuri­­ căci apele inundațiilor au sfărâmat complect 40 case de lo­cuit. Ruperea aceasta de nori a fă­cut insă ca catastrofa să fie mult mai grozavă și să ia proporții mult mai tragice- FAMILII ÎNTREGI NIMICITE Dărâmăturile caselor au prins sub căderea lor 30 de persoane ca­re au fost omorâte. Din unele familii n’a supraviețuit «tofeu» deoarece aflându-se toți membrii familiei la casă ei au fost cu toții nimiciți. PANICA POPULATIUNEI Această groaznică catastrofă a produs in rândurile populațiunei o i­­mensă panică. Nimeni nu îndrăznea să iasă pe uliță. După ce furtuna s’a liniștit circulația a mai fost în­treruptă pe unele uliți. AJUTOARE S’au format echipe de ajutor din­tre soldați și populația salvată­­ din Năsăud. Aceste echipe lucrează me­reu la căutarea cadavrelor. De sub ruine au fost scoase până Miercuri de abia 16 cadavre. PAGUBELE Pe lângă pagubele omenești de neprețuit și casele dărâmate, furtu­na a provocat imense pagube po­pulațiune­ salvate. Ele se evaluează la peste 5 milioane Joi- Revărsarea Prutului .Ploile torențiale căzuțe în ultimul timp in întreaga țară, au făcut ca fi Prutul să se reverse pe o imensă întindere inundând comunele Săli­­geni, Grozeștll, Colțul Comii, Scoi­­poșeni. Au fost târâte de apă întregi gos­podării. Comunicația intre Drânceni și Scoposeni a fost întreruptă. Locu­ințe, animale, păsări au fost trase de curentul apelor. La punctul Done s’a tunecat chiar o copilă de școală. Semănăturile au fost distruse in multe locuri. O rupere de nouri a­­supra Hulului a provocat mari pa­gube. Prin satele de pe malul Pru­tului domnește o mare panică și de­solate. , Mari inundații de Bulgaria Lafayette 22.­­ Ploaia torențială de Marii la So­fia a provocat inundații; torentele apelor aduc mo­bile și vite­i zece mii de persoane au rămas fără adăpost. -­­........................................ -Trist saint! Primesc deja un român plecat de curând în America, o carte poștală din care citez: 4.Din țara libertății d­e conștiință și a cultului, vă trimit cor­diale salutări“. Ce rău mi-au făcut aceste rânduri! Care va să zică prima idee și primul sentiment ale unuia dintre noi care calcă pe pământ străin, e să strige de mulțumire că-i liber, în fine ! Adventistul care mi-a trimis aceste rânduri, un bun român și un excelent cetățean, a fost dar adânc mirat și foarte plăcut impresionat că nimeni nu l’a luat la chelfăneală, nici nu s’a insul­tat și nu Fa calomniat în America fi­­indcă-și permite să ție Sâmbătă, să se aciie de la carne de porc și să creadă aidoma și fără comentarii tot ce stă scris în Biblie și în Evanghelie. Pe câte vreme asemenea simple și nevinovate credinți și norme de trai la noi au făcut martir, pentru acestea a curs sânge, bice, ciomege și palme s’au aplicat, închisori ilegale, persecu­ții și șicane de tot soți!. Ce trist lucru! Vom apuca oare zilele acelea ca ve­nind alții la noi, nu de ori­unde bine înțeles, nu din Rusia de astăzi de pil­dă, să scrie la ai lor .­ au pus picio­rul pe pământul Ilbert Sțel ? Noi cei mai în vrâstă nu mai nădăjduim să le apucăm. Dar când vor sosi zilele ace­lea, să știe ai noștri cei de atunci că s’a înfăptuit, în fine, România Mare, ta­re ca o stâncă și vrednică cât lumea! INDEX — Am venit să cumpăr pește, cu preț maximal. — Preț maximal este, dar pește lipsește... Sâmbătă 24 iuniE 197Z ANUL XIX - No. SOIT 1: 1 Leu exemplarul in țară 2 Lel ex. m­­etritln&tate Vestea marțeî bil Teke Ionnescu s’a răspândit in toată, țara cu du­țea­­la fulgerului și, cum era de aștep­tat, a produs o adâncă mâhnire. Kirí, d. prof. Tom­a Ionescu a pri­mit o sertaoare, Ia caste se arată cum a trăit Take Ionescu ultimele clipe, Inferiadev&r, profesând March­ia fa­­va, care de 93 de zile Îngrijea de sta­rea lui Take Ionescu, făcea fratelui acestuia, în numele tuturor medici­lor curanți, un raport detailat asu­pra stărei pacientului. Din acest ra­port reușea foarte clar că starea lui Take Ionescu este suficient satisfă­cătoare și nici întriun caz nu se pu­tea prevedea un deznodământ fatal. Profesând parohiafava asigura Take Ionescu era suficient satisfă­­ra portur­e, starea pacientului era satisfăcătoare, că «nu bine dispus, gluman, dese ars și se hrănea foarte bine. DOLIUL IN TARA Vestea morței a ajuns însă înain­tea scrisoarei. In toată țara s'au arborat drapele cemne. De asemenea s’au arborat la cluburile democratice si la diferite instituțiuni din care defunctul făcea parte. Guvernul, prin intermediul minis­­trului nostru la Roma, d. Lahovary, a cerut relații asupra morții și a dispus ca legația noastră din Roma să-și ia însărcinarea transportării în țară a rămășițelor pământești ale lui Take Ionescu. MASURILE GUVERNU­LUI ITALIAN ȘI JUGO­­SLAV Până când această telegramă să fie însă recepționată la Roma, gu­vernul Italian hotărâse sfi ia asupra sa organizarea senerariilor pe teri­­toriul Italiei. U­n reprezentant al gu­vernului Italian, numeroase perso­nalități politice și membrii coloniei române din Roma s'au dus la Vila din Via Catana, unde au depus flori și au semnat un registru. Guvernul italian a luat dispoziție ca să se facă onoruri deosebite fos­tului nostru președinte de consiliu. De asemeni și guvernul iugo­slav a hotărât ca la trecerea pe teritoriul Serbiei să se facă defunctului fu­­nerarii atât la frontiere cât și la diferite orașe. ADUCEREA CORPULUI IN TARA Din cauză că până în prezent nu s’au primit telegrame detaliata din Roma, guvernul nu a putut fixa da­ta înmormântării. După toate probabilitățile, rămă­șițele pământești ale lui Take Io­­­­nescu vor fi transportate din Roma Sâmbătă după amiază și vor ajun­gă la Capitală Marti sau Misrcurî, înmormântarea va avea loc la ci­mitirul Belu. S’a stabilit ca In rotonda Ateneu­lui să se improvizeze un soclu, pe care să fie așezat corpul regretatu­lui dispărut, pentru ca timp de câte­va ore cetățenii să-l poată vedea. Un tren special va placa din­ Ca­pitală la Cărpiniș, pentru ca oficia­litatea și delegațiile să poată întâm­pina corpul­ defunctului la frontieră. CONDOLEANȚELE GU­VERNELOR STREINE Era după amiază dJl prof. Toma Ionosan a primit următoarea tele­gramă din partea președintelui con­siliului de miniștri francez, D-dd prof. Tonta Ionescu Facultatea de medicină București Foartea mișcat "de moartea fratelui d-v., vă rog să primiți condolean­țele guvernului francez la care adaog toate sen­timentele mele. La ministerul de interne s’au pri­mit, de asemeni, in cursul Zilei de era telegrame de condoleanțe din partea guvernelor statelor micei si marei antante, precum si din partea diferiților oameni politici din Eu­ropa. ADUNAREA DE LA CLU­BUL DEMOCRAT Aseară la orele 7, fruntașii parti­dului democrat, s’au întrunit la clu­bul din calea Victoriei. Cel dintâi a luat cuvântul d. Saba Ștefanescu. E î STELIAN IIQEESCU. toți mi­­nistru al Justiției rostește următoa­rea cuvântare : Ne-am adunat aci, să plângem cu toții moartea aceluia care ne-a fost șef și care pentru familie, pentru noi și pentru țară este o pierdere ireparabilă- Căzut sub secera nemi­loasă a fatalităței, care urmărește pretutindeni plăpânda ființă ome­nească, pierderea lui nimeni nu o va simți mai adânc chi­ar ndi, cari ne-am adunat în jurul lui atrași de puterea geniului său și de marile calități cu care natura îl înzestrase, pentru ca să fie neamului românesc străjer neadormit în ceasul când venise Întruchiparea idealului său. Nu știu dacă neamului românesc îi va mai fi dat ca să mai aibă vreo­dată un conducător în care a­­tâtea mari și extraordinare calități să se întâlnească, știu însă că pier­derea lui azi în ceasul acestei pre­faceri omenești, atât de mari ca a­­ceiea provocată de războiul mondial în care el a stat pe primul plan, va avea consecințe cari vor fi resimțite în lumea întreagă, fiindcă odată cu ei a pierit din lume nu numai omul, dar și geniul bun, a cărui acțiune binefăcătoare se va simți peste se­cole. Dragostea care ne-a adunat îm­prejurul lui, să fie veriga care să nu fie uniți în jurul memoriei lui pentru ca să putem realiza progra­mul schițat de el, să Îndeplinim ro­lul istoric pe care el, prin marele lui geniu l-a asigurat partidului nostru. CUVÂNTAREA D-LOFI CAMARAȘESCU ȘI IONESCU DJ J. CAMARAȘESCU, fostul ministrl de interne, vădit mișcat dă citire unei telegrame de omagii din partea d-lui Poincaré, președin­tele consiliului francez către d-l d-l Toma Ionescu, fratele ilustrului die­­funct, apoi rezumează activitatea eminentului om de stat in politica sa externă și internă, amintind ope­ra lui cea mai de seamă și evocând în termeni mișcători marea lui pu­tere de muncă extraordinarul talent­ și genialele lui concepțiuni de mana bărbat de stat. D-sa propune: In ur­ma asigurărilor pe cari le-a dat predecesorul d-sale la tribună, d-l Stelian Popescu că guvernul a ho­­­tărât să se facă funerarii naționale ilustrului dispărut, să se aleagă a comisiunii dintre membrii partidu­lui care să se pună in contact cu guvernul în acest scop. D-1 G. G- MIRONESCU, fost mi­nistru de instrucție publică într’o simțită cuvântare, aduce la rându-i prinosul de recunoștință memoriei aceluia care a fost șeful partidului, relevând marile lui calități in poli­­­tica externă și internă a țării, ară­tând că nu este eveniment în viața noastră publică din acești ultimi 30 de ani de care să nu fie legat nu­mele lui Take Ionescu și că din a­­cest punct de prim­ire el nu aparține numai partidului, și țării, ci nea­mului românesc Întreg. Ilit HI THE [ONESCU ......­­ » . Corpul marelui dispărut va fi depus la Ileneu -ii­ —— ii. ————1——■ I­­I——• Funerarii in Italia și Iugo­ Slavia Condoleanțeie guvernelor străine Ml- Funerariile naționale in această adunare, care sta în­chis la orele 8 seara, s’a hotăr ca o condsiune compusă din d-nfi Mișu Cantacuzino, Mana, Comărășescu, Stethca Popescu, d-r D. lonescu, Al. Jeșliu, Mironescu și Mora să ia zil­nic contact cu guvernul pentru al­cătuirea programului funerarelor nationale. In vederea acestor funerarii s’au dat telegrame si circulări diferitelor organizații din țară. De la frontieră până în București,­­ toate gările pe unde va trece trenul mortuar se vor arbora dra­pele de doliu și vor veni întru în­tâmpinare grupuri de săteni și ce­tățeni precum și unități militare. Programul oficial al funeraliilor va fi făcut astăzi sau cel mult mâine. * * * Cum defunctul poseda toate ma­rile cordoane ale țărilor ambe ,i numeroase alte înalte ordine, gu­vernele acelor state vor fi repre­zentate la înmormântare prin mi­niștrii plenipotențiari, consun și a­­tașați militari. Vascain chibuî ia ceremonia înmormântărel­c foarte probate că va lua parte și o delegație a clubului liberal. D.■ " 1 ————Mm I Baron­ și moartea lui Take Ionescu Decanatul Baroului Capitalei convoacă pe d-nii avocați ai barou­lui din județul Ilfov," în ziua de 24 Iunie c.. ora 4 p. m. în sala tribu­nalului Ilfov secția II-a comercială, pentru comemorarea lui Take Io­­nescu. La această solemnitate, sunt ru­gați să participe și d-nii magis­trați. La Iași lașă. 22. — Putea veste despre moartea lui Take Ionescu a fost a­­flată în localitate prin telegrame participare. Primul ziair din Capitală care a sosit în Iași cu comunicarea morții fostului prim-ministru a fost Dimi­neața. In oraș știrea a produs o adâncă impresiune. Atât la clubul­ democrat, cât și la ciutei liberal s’a arborat d­rapel negru. Ziarele locale analiizează viata și opera regretatului om de stat. Membrii partidului democrat se vor aduna zilele acestea spre a a­­lege delegatei care si renesHnte el Condamnarea d-nei Bessarabs Sm ținut un curent pe cetite,** noștri cu dezbaterile senzaționalului proces al d-nei Bassarabe, acuzată că și-a ucis soțul, intr’un acces de furie în care se amesteca gelozia și lăcomia de bard. Dezbaterile acestui proces cari au luat 12 ședințe din sesiunea Curții cu jurați a Senei, ei au încheiat Mier­curi seara. După procurorul general Mancel, a vorbit d-l de Moro-Giafferri, care a desfășurat toată marea lui artă pentru apărarea unei așa de inco­mode cliente. Făgăduiala repetată de atâtea ori în timpul procesului de către d-na Bassanebo: „veți ști totul", nu s’a Împlinit. Secretul pe care ciudata roman­cieră spunea că’l ascunde și pe care nu l’a Încredințat decât fiicei sale, a rămas încă necunoscut. I­ păstrează ca pentru o lovitură ulterioară. Jurații Senei au adus un verdict afirmativ in ce privește pe d-na Bassarabo și au răspuns nu cu privire la acuzațiile cari apăcau a­­supra fiicei sale.. Au fost acordate circumstanțe atenuante acuzatei principale. In baza acestui verdict, Curtea a achitat pe Paulo Jacques și a con­damnat pe d-na Bassarabo la 20 de anii de muncă silnică. Acuzate a făcut recurs. jYoni excese fasciste CIOCNIRI INTRE FASCIȘTI ȘI COMUNIȘTI LA TRIEST.­­ IN­CENDIU ȘI EXPLOZIE PROVO­CATE DE FASCIȘTI Roma. — In Triest ciocnirile dintre fasciști și comuniști con­tinuă. Ieri inainte de amiază, muncitorii, in semn de protestare contra arestării a trei conducă­­­tori comuniști, au încetat lucrat in toate atelierele. La Isola, Casa Muncii a fost In­­cen­diată. La Nabreslaa fasciștii au aran­­­cat in aer, in timpul nopții, casei unui institutor comunist, ; ABONAMENTE ! Un an lei SOS 6 luni lei 15$ 9 Snni ! left^ f

Next