Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)
1922-06-24 / nr. 5617
/ Politica și barba în Irlanda revoluționară, lupta care părea că luase un oarecare sfârșit a devenit din ce în ce mai aprigă. In exasperarea lor, sim-femniștii care vor să împedece cu orice preț candidaturile protivnice la alegerile actuale au recurs la niște măsuri de represalii de o originalitate în adevăr demnă de locuitorii acestei Insule. Câțiva dintre dânșii înarmați cu niște simple foarfeci au pătruns cu forța in casa patriotului și omului politic bine cunoscutul Darrel Figgins, candidat neînregimentat în partidul sln-femist al lui Valera, și nici mai mult nici mai puțin, l-au ciuntit barba. Ori, această podoabă a fetei ilustrului irlandez era proverbială în Irlanda și pentru toți admiratorii marelui om politic ea era sfântă, cum ar fi de pildă pentru drept credincioșii noștri barba mitropolitului. Ziarele irlandeze vorbesc despre această mutilare ca despre un sacrilegiu, iar Darrel Figgins a exclamat după ciudatul atentat, că „o astfel de ciuntire dezonorează Irlanda în ochii lumei civilizate“. Această ciudată răzbunare cu tot tonul de tragedie ce e ia cel atins împreună cu partizanii lui, nu a lipsit să provoace unele zâmbete în spirituala presă pariziană. La rândul nostuM ne întrebăm dacă o astfel de întâmplare ar fi avut loc la noi și unii dușmani politici s’ar fi atins de bărbile celebre ale câtorva oameni politici, oare tot așa ar fi exclamat ei că România e dezonoraă? Poate că da, căci de multe ori ceia ce izbește colectivitatea ne pare un lucru de nimic pe când ceia ce ne atinge individual ia proporții catastrofal^_________________Ful. D. Ildiu Mania si opera legislativa Totul se va revizui Consolidarea nu e un succes Cluj. 22. — D-l Itiiu Maniu întrebat de un redactor al nostru asupra proectelor de iegi discutate de corpurile legiuitoare liberale a răspuns : PARLAMENTUL ACTUAL NU E AL TARZ ! 'Corpurile legiuitoare actuale nu sunt ale țării ci sunt ale partidului liberal, adunate cu mijloace nepermise și in mod ilegal de guvernul d-lui Brătianu, adus la putere într’un mod neparlamentar. Legalitatea lor și a hotărărilor ce le vor aduce nu le recunoaștem. Vom lupta cu toată hotârârea și nu mă indoesc, in deplin succes, pentru înlăturarea acestui guvern și dizolvarea corpurilor legiuitoare liberale. PARLAMENTUL VIITOR VA REVIZUI HOTĂRÎRILE CELUI ACTUAL Parlamentul care va răsări din alegeri legale și libere va revizui toate hotărârile acestui Parlament. Nu ne îngrijorează deci prea mult obligamentele oneroase pe care acest parlament e aplicat să le contracteze pe spețele fă« flî. Nici actele lor interesate și de persecuție in contra instituțiilor culturale sociale și economice din Ardeal și Banat la care se pretează« Ele vor dăinui cel mult până va dăinui acest simulacru de parlament. CONSOLIDAREA BONURILOR DE TEZAUR UN SUCCES AL BANCHERILOR STRĂINI Din ceiace cunosc până azi văd că așa numita consolidare a bonurilor de tezaur pare a fi un succes al bancherilor din străinătate și o umilire a autorității de stat, față de instituțiile particulare. In ceea ce privește revocarea finanțării reformei agrare de la Banca Agrară ea înseamnă zădărnicirea hotărârilor marelui Sfat Național din Sibiu, sancționate de M. S. Regele. Nesocotirea unor contracte și angajamente de natură de drept privat și adevărată persecuțiune a intereselor naționale economice ale Ardealului și Banatului, este o țasă din lanțul nesfârșit de „mari lovituri” prin care partidul liberal vrea să sugrume orice viață sănătoasă și proprie în Ardeal și Banat. Dar nu va reuși încheie d-l Iuliu Maniu. I. MANIU BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 telefon Direcția 5772 Redacția 1 Administrația 1 6,67 Fondat In 1904 de Const. MIILE 7 TE Im, Immii Se va mai vorbi mult de Take Enescu si în multe ocazi. Numele acesta nu e printre cele ce se uită. După noi, acel ce mai purtăm In simțuri mirajul elocintei lui, dar a căror judecată mai este influențată de resentimentele ciocnirilor și discuțiilor Inevitabile în lupta politică din fiecare zi, vor veni alții care vor privi cu liniște figura lui în cadrul ei istoric. Judecata lor va fi mai rece și mai justă. * Ne vom opri aci la rolul politic al lui Take Ionescu in ultimi ani. Le Temps, care i-a consacrat un lung elogiu postum vedemn Take Ionescu una din personalitățile marcante ale războiului mondial și al perioadei ce i-au urmat. Este desigur așa. . Take Ionescu a fost nu numai autorul real al războiului national, pentru că mai mult decât Nicolae Iorga, care l-a pregătit pe terenul cultural cu mulți ani înainte și de cât d-l Ion Brătianu care l-a executat, el este acela care a deslănțuit, condus si întreținut curentul de opinie publică, fără de care războiul nu era posibil — dar a fost în acelaș timp un factor important în politica internațională. In acest sens Take Ionescu a fost un adevăr „un european“. El a știut să treacă cu privirea dincolo de marginile stricte ale intereselor noastre concrete, îmbrățișând larg aspirațiile civilizației generale într’o clipă hotărâtoare. Dacă Take Ionescu a vrut să figureze ca mediator în atâtea diferende internaționale, dacă pasiunea lui dominantă era de a vorbi în numele stării cu personalități de vază străine și de a fi considerat ca diplomat în stil mare, dacă a mers în această direcție până la exagerări evidente și la greșeli față de postulatele unei apolitici propriu zis românești, ci a făcut-o pentru că personalitatea lui debordantă avea nevoe de un teren de acțiune mai mare decât țara sa, pentru că inteligența lui căuta veșnie de a curmezișul Europei puncte de contact cu aceia cari aveau pur tenta unei activități așa cum o dorea el. Ah. dacă România ar fi fost un Imperiu colonial, o țară de expansiune etnică și economică sau dacă Take Ionescu s’ar fi născut aiurea, dacă ar fi rămas întotdeauna neinfluentat de moravurile noastre între etnice, ce admirabil cancelar ar fi dat el. A fost un european în înțelesul că era în stare să perceapă orice problemă internațională orice chestiune generală. Ar fi, firește, a de cercetat întrebuințarea pe care a dat-o facultăților acestora. Un lucru însă este sigur. Era singura om care le poseda la noi Și de nicăeri nu apare vreunul care, sub acest raport, ar putea să-l înlocuiască, astăzi când România e silită să aibe o politică externă mai largă. Neputând juca nici un rol în tratativele de pace nici în acele ulterioare, Take Ionescu a dat totuși un ajutor însemnat operei de închegare politică. Alături de d-l Beneș el a construit Mica înțelegere, care rămâne principalul element de ordine și de pace dn această parte a continentului. * * * Avem însă o aprehenzime . Poate că ideile lui Take Ionescu, legate strâns cu războiul mondial nu ar fi fost compatibile cu curentul de moderațiune și de refacere pașnică ce se manifestă. Spunem, poate, pentru că suplema inteligenții lui ar fi fost in stare să se adapteze și la noua situație. Dar chiar în acest caz. Take Ionescu nu ar fi adăugat nimic la meritele dobândite. De aceea putem spune că moartea lui este dintre acele care cad ca o perdea peste o operă încheiată. Nu poate fi nimic mai demn și mai frumos decât un astfel de sfârșit. lin proiect englez pentru regelerea datoriilor franceze Viena. — ,fleue Freie Presses anunță din Londra: Din sorginte in general ,neinformată, se anunță, că Anglia vrea să ia Mitativa pentru o regulare a datoriilor interaliate ale Franței și să propune Frantei o modalitate de plată, care in acelas timp să reguleze definitiv obligațiile de plată de Gemordet si să lase in seama Americă ca, având în vedere această pildă, să ia si dânsa oflativă proprie. es» Itavagiile ploilor Groaznice inundații la Năsăud Jauzele catastrofei. — Pagubele.—Victime omenești, întreruperea circulației pe uliți. Ploile torențiale care s’au desfănțuit asupra întregii țări fac ravagii enorme. Zilnic se vinea că oameni, luați de curentul apelor și sermănători sunt răsturnate din cauza revărsărei râurilor. PLOILE DE PE VALEA NASAUDULUI In ziua de 19 Iunie o ploae groaznică asupra văii Năsăudului. Ploaia a durat timp de două ore inundând complect valea. Peste 120 locuitori au rămas din această cauză pe drumuri căci apele inundațiilor au sfărâmat complect 40 case de locuit. Ruperea aceasta de nori a făcut insă ca catastrofa să fie mult mai grozavă și să ia proporții mult mai tragice- FAMILII ÎNTREGI NIMICITE Dărâmăturile caselor au prins sub căderea lor 30 de persoane care au fost omorâte. Din unele familii n’a supraviețuit «tofeu» deoarece aflându-se toți membrii familiei la casă ei au fost cu toții nimiciți. PANICA POPULATIUNEI Această groaznică catastrofă a produs in rândurile populațiunei o imensă panică. Nimeni nu îndrăznea să iasă pe uliță. După ce furtuna s’a liniștit circulația a mai fost întreruptă pe unele uliți. AJUTOARE S’au format echipe de ajutor dintre soldați și populația salvată din Năsăud. Aceste echipe lucrează mereu la căutarea cadavrelor. De sub ruine au fost scoase până Miercuri de abia 16 cadavre. PAGUBELE Pe lângă pagubele omenești de neprețuit și casele dărâmate, furtuna a provocat imense pagube populațiune salvate. Ele se evaluează la peste 5 milioane Joi- Revărsarea Prutului .Ploile torențiale căzuțe în ultimul timp in întreaga țară, au făcut ca fi Prutul să se reverse pe o imensă întindere inundând comunele Săligeni, Grozeștll, Colțul Comii, Scoipoșeni. Au fost târâte de apă întregi gospodării. Comunicația intre Drânceni și Scoposeni a fost întreruptă. Locuințe, animale, păsări au fost trase de curentul apelor. La punctul Done s’a tunecat chiar o copilă de școală. Semănăturile au fost distruse in multe locuri. O rupere de nouri asupra Hulului a provocat mari pagube. Prin satele de pe malul Prutului domnește o mare panică și desolate. , Mari inundații de Bulgaria Lafayette 22. Ploaia torențială de Marii la Sofia a provocat inundații; torentele apelor aduc mobile și vitei zece mii de persoane au rămas fără adăpost. -........................................ -Trist saint! Primesc deja un român plecat de curând în America, o carte poștală din care citez: 4.Din țara libertății de conștiință și a cultului, vă trimit cordiale salutări“. Ce rău mi-au făcut aceste rânduri! Care va să zică prima idee și primul sentiment ale unuia dintre noi care calcă pe pământ străin, e să strige de mulțumire că-i liber, în fine ! Adventistul care mi-a trimis aceste rânduri, un bun român și un excelent cetățean, a fost dar adânc mirat și foarte plăcut impresionat că nimeni nu l’a luat la chelfăneală, nici nu s’a insultat și nu Fa calomniat în America fiindcă-și permite să ție Sâmbătă, să se aciie de la carne de porc și să creadă aidoma și fără comentarii tot ce stă scris în Biblie și în Evanghelie. Pe câte vreme asemenea simple și nevinovate credinți și norme de trai la noi au făcut martir, pentru acestea a curs sânge, bice, ciomege și palme s’au aplicat, închisori ilegale, persecuții și șicane de tot soți!. Ce trist lucru! Vom apuca oare zilele acelea ca venind alții la noi, nu de oriunde bine înțeles, nu din Rusia de astăzi de pildă, să scrie la ai lor . au pus piciorul pe pământul Ilbert Sțel ? Noi cei mai în vrâstă nu mai nădăjduim să le apucăm. Dar când vor sosi zilele acelea, să știe ai noștri cei de atunci că s’a înfăptuit, în fine, România Mare, tare ca o stâncă și vrednică cât lumea! INDEX — Am venit să cumpăr pește, cu preț maximal. — Preț maximal este, dar pește lipsește... Sâmbătă 24 iuniE 197Z ANUL XIX - No. SOIT 1: 1 Leu exemplarul in țară 2 Lel ex. metritln&tate Vestea marțeî bil Teke Ionnescu s’a răspândit in toată, țara cu duțeala fulgerului și, cum era de așteptat, a produs o adâncă mâhnire. Kirí, d. prof. Toma Ionescu a primit o sertaoare, Ia caste se arată cum a trăit Take Ionescu ultimele clipe, Inferiadev&r, profesând Marchia fava, care de 93 de zile Îngrijea de starea lui Take Ionescu, făcea fratelui acestuia, în numele tuturor medicilor curanți, un raport detailat asupra stărei pacientului. Din acest raport reușea foarte clar că starea lui Take Ionescu este suficient satisfăcătoare și nici întriun caz nu se putea prevedea un deznodământ fatal. Profesând parohiafava asigura Take Ionescu era suficient satisfăra porture, starea pacientului era satisfăcătoare, că «nu bine dispus, gluman, dese ars și se hrănea foarte bine. DOLIUL IN TARA Vestea morței a ajuns însă înaintea scrisoarei. In toată țara s'au arborat drapele cemne. De asemenea s’au arborat la cluburile democratice si la diferite instituțiuni din care defunctul făcea parte. Guvernul, prin intermediul ministrului nostru la Roma, d. Lahovary, a cerut relații asupra morții și a dispus ca legația noastră din Roma să-și ia însărcinarea transportării în țară a rămășițelor pământești ale lui Take Ionescu. MASURILE GUVERNULUI ITALIAN ȘI JUGOSLAV Până când această telegramă să fie însă recepționată la Roma, guvernul Italian hotărâse sfi ia asupra sa organizarea senerariilor pe teritoriul Italiei. Un reprezentant al guvernului Italian, numeroase personalități politice și membrii coloniei române din Roma s'au dus la Vila din Via Catana, unde au depus flori și au semnat un registru. Guvernul italian a luat dispoziție ca să se facă onoruri deosebite fostului nostru președinte de consiliu. De asemeni și guvernul iugoslav a hotărât ca la trecerea pe teritoriul Serbiei să se facă defunctului funerarii atât la frontiere cât și la diferite orașe. ADUCEREA CORPULUI IN TARA Din cauză că până în prezent nu s’au primit telegrame detaliata din Roma, guvernul nu a putut fixa data înmormântării. După toate probabilitățile, rămășițele pământești ale lui Take Ionescu vor fi transportate din Roma Sâmbătă după amiază și vor ajungă la Capitală Marti sau Misrcurî, înmormântarea va avea loc la cimitirul Belu. S’a stabilit ca In rotonda Ateneului să se improvizeze un soclu, pe care să fie așezat corpul regretatului dispărut, pentru ca timp de câteva ore cetățenii să-l poată vedea. Un tren special va placa din Capitală la Cărpiniș, pentru ca oficialitatea și delegațiile să poată întâmpina corpul defunctului la frontieră. CONDOLEANȚELE GUVERNELOR STREINE Era după amiază dJl prof. Toma Ionosan a primit următoarea telegramă din partea președintelui consiliului de miniștri francez, D-dd prof. Tonta Ionescu Facultatea de medicină București Foartea mișcat "de moartea fratelui d-v., vă rog să primiți condoleanțele guvernului francez la care adaog toate sentimentele mele. La ministerul de interne s’au primit, de asemeni, in cursul Zilei de era telegrame de condoleanțe din partea guvernelor statelor micei si marei antante, precum si din partea diferiților oameni politici din Europa. ADUNAREA DE LA CLUBUL DEMOCRAT Aseară la orele 7, fruntașii partidului democrat, s’au întrunit la clubul din calea Victoriei. Cel dintâi a luat cuvântul d. Saba Ștefanescu. E î STELIAN IIQEESCU. toți ministru al Justiției rostește următoarea cuvântare : Ne-am adunat aci, să plângem cu toții moartea aceluia care ne-a fost șef și care pentru familie, pentru noi și pentru țară este o pierdere ireparabilă- Căzut sub secera nemiloasă a fatalităței, care urmărește pretutindeni plăpânda ființă omenească, pierderea lui nimeni nu o va simți mai adânc chiar ndi, cari ne-am adunat în jurul lui atrași de puterea geniului său și de marile calități cu care natura îl înzestrase, pentru ca să fie neamului românesc străjer neadormit în ceasul când venise Întruchiparea idealului său. Nu știu dacă neamului românesc îi va mai fi dat ca să mai aibă vreodată un conducător în care atâtea mari și extraordinare calități să se întâlnească, știu însă că pierderea lui azi în ceasul acestei prefaceri omenești, atât de mari ca aceiea provocată de războiul mondial în care el a stat pe primul plan, va avea consecințe cari vor fi resimțite în lumea întreagă, fiindcă odată cu ei a pierit din lume nu numai omul, dar și geniul bun, a cărui acțiune binefăcătoare se va simți peste secole. Dragostea care ne-a adunat împrejurul lui, să fie veriga care să nu fie uniți în jurul memoriei lui pentru ca să putem realiza programul schițat de el, să Îndeplinim rolul istoric pe care el, prin marele lui geniu l-a asigurat partidului nostru. CUVÂNTAREA D-LOFI CAMARAȘESCU ȘI IONESCU DJ J. CAMARAȘESCU, fostul ministrl de interne, vădit mișcat dă citire unei telegrame de omagii din partea d-lui Poincaré, președintele consiliului francez către d-l d-l Toma Ionescu, fratele ilustrului diefunct, apoi rezumează activitatea eminentului om de stat in politica sa externă și internă, amintind opera lui cea mai de seamă și evocând în termeni mișcători marea lui putere de muncă extraordinarul talent și genialele lui concepțiuni de mana bărbat de stat. D-sa propune: In urma asigurărilor pe cari le-a dat predecesorul d-sale la tribună, d-l Stelian Popescu că guvernul a hotărât să se facă funerarii naționale ilustrului dispărut, să se aleagă a comisiunii dintre membrii partidului care să se pună in contact cu guvernul în acest scop. D-1 G. G- MIRONESCU, fost ministru de instrucție publică într’o simțită cuvântare, aduce la rându-i prinosul de recunoștință memoriei aceluia care a fost șeful partidului, relevând marile lui calități in politica externă și internă a țării, arătând că nu este eveniment în viața noastră publică din acești ultimi 30 de ani de care să nu fie legat numele lui Take Ionescu și că din acest punct de primire el nu aparține numai partidului, și țării, ci neamului românesc Întreg. Ilit HI THE [ONESCU ...... » . Corpul marelui dispărut va fi depus la Ileneu -ii —— ii. ————1——■ II——• Funerarii in Italia și Iugo Slavia Condoleanțeie guvernelor străine Ml- Funerariile naționale in această adunare, care sta închis la orele 8 seara, s’a hotăr ca o condsiune compusă din d-nfi Mișu Cantacuzino, Mana, Comărășescu, Stethca Popescu, d-r D. lonescu, Al. Jeșliu, Mironescu și Mora să ia zilnic contact cu guvernul pentru alcătuirea programului funerarelor nationale. In vederea acestor funerarii s’au dat telegrame si circulări diferitelor organizații din țară. De la frontieră până în București, toate gările pe unde va trece trenul mortuar se vor arbora drapele de doliu și vor veni întru întâmpinare grupuri de săteni și cetățeni precum și unități militare. Programul oficial al funeraliilor va fi făcut astăzi sau cel mult mâine. * * * Cum defunctul poseda toate marile cordoane ale țărilor ambe ,i numeroase alte înalte ordine, guvernele acelor state vor fi reprezentate la înmormântare prin miniștrii plenipotențiari, consun și atașați militari. Vascain chibuî ia ceremonia înmormântărelc foarte probate că va lua parte și o delegație a clubului liberal. D.■ " 1 ————Mm I Baron și moartea lui Take Ionescu Decanatul Baroului Capitalei convoacă pe d-nii avocați ai baroului din județul Ilfov," în ziua de 24 Iunie c.. ora 4 p. m. în sala tribunalului Ilfov secția II-a comercială, pentru comemorarea lui Take Ionescu. La această solemnitate, sunt rugați să participe și d-nii magistrați. La Iași lașă. 22. — Putea veste despre moartea lui Take Ionescu a fost aflată în localitate prin telegrame participare. Primul ziair din Capitală care a sosit în Iași cu comunicarea morții fostului prim-ministru a fost Dimineața. In oraș știrea a produs o adâncă impresiune. Atât la clubul democrat, cât și la ciutei liberal s’a arborat drapel negru. Ziarele locale analiizează viata și opera regretatului om de stat. Membrii partidului democrat se vor aduna zilele acestea spre a alege delegatei care si renesHnte el Condamnarea d-nei Bessarabs Sm ținut un curent pe cetite,** noștri cu dezbaterile senzaționalului proces al d-nei Bassarabe, acuzată că și-a ucis soțul, intr’un acces de furie în care se amesteca gelozia și lăcomia de bard. Dezbaterile acestui proces cari au luat 12 ședințe din sesiunea Curții cu jurați a Senei, ei au încheiat Miercuri seara. După procurorul general Mancel, a vorbit d-l de Moro-Giafferri, care a desfășurat toată marea lui artă pentru apărarea unei așa de incomode cliente. Făgăduiala repetată de atâtea ori în timpul procesului de către d-na Bassanebo: „veți ști totul", nu s’a Împlinit. Secretul pe care ciudata romancieră spunea că’l ascunde și pe care nu l’a Încredințat decât fiicei sale, a rămas încă necunoscut. I păstrează ca pentru o lovitură ulterioară. Jurații Senei au adus un verdict afirmativ in ce privește pe d-na Bassarabo și au răspuns nu cu privire la acuzațiile cari apăcau asupra fiicei sale.. Au fost acordate circumstanțe atenuante acuzatei principale. In baza acestui verdict, Curtea a achitat pe Paulo Jacques și a condamnat pe d-na Bassarabo la 20 de anii de muncă silnică. Acuzate a făcut recurs. jYoni excese fasciste CIOCNIRI INTRE FASCIȘTI ȘI COMUNIȘTI LA TRIEST. INCENDIU ȘI EXPLOZIE PROVOCATE DE FASCIȘTI Roma. — In Triest ciocnirile dintre fasciști și comuniști continuă. Ieri inainte de amiază, muncitorii, in semn de protestare contra arestării a trei conducători comuniști, au încetat lucrat in toate atelierele. La Isola, Casa Muncii a fost Incendiată. La Nabreslaa fasciștii au arancat in aer, in timpul nopții, casei unui institutor comunist, ; ABONAMENTE ! Un an lei SOS 6 luni lei 15$ 9 Snni ! left^ f