Dimineaţa, ianuarie 1923 (Anul 20, nr. 5807-5833)

1923-01-14 / nr. 5818

ic­­i o decorație de la Horthy? Noi am deslușit din capul locu­lui că în agitațiile cu cari maniacul Cuza a izbutit să se facă din nou discutat și pomenit, există o mare parte de vină guvernamentală. Nu­­mai când guvernul și-a dat seama că pe uneltirile maniacului de la Iași se alipesc interese dușmane de peste graniță, numai atunci a înce­put să se gândească la nevoia de a curma scandalurile. Așa se explică cum la început, presa guvernamentală, ea mentând agitațiile, vorbea ambiguu de „pro­vocări“ cari se produc „de o parte și alta“ și cum azi izbutește să gă­sească cuvinte mai aspre pentru o acțiune de inutilă nemernică des­­binare. Iată, însă că în aceleași ziare li­berale in cari se condamnă atât de viguros întreprinderile huligane, se­­publică și informația prin care se anunță că onorabilul Ioan David, directorul liceului din Huși și căpi­tan cunoscut de huligani, e decorat pentru merite necunoscute... Cum se explică această decorare ? Ea învederează mai întâi, ipocri­zia guvernului care se supune ne­voii de a reprima o agitație vătă­mătoare Statului dar mângâie și premiază pe agitatori, așa cum fac mamele cu copiii sburdalnici... E o duplicitate imorală și periculoasă. ...Sau, poate onorabilul Ioan David, tovarăș al ridicolului, Zelea, a fost propus la decorare în vremea ce­ guvernul nu ajunsese să înțeleagă ceea ce știe acum așa de bine „Inde­pendența“. — adică: „din nenorocire inconștienții și pseurilaHnat­ona Mglii cori provoacă aceste agitațiuni con­­damnab­ile muc și du seama că ser­vesc interesele mămicilor noștri“. Și în loc ca d. loan David să pri­mească o decorație din partea lui Horthy, e cinstit cu panglicile „Ste­lei României“ D. Ch. BUCUREȘTI, Sărindar 9-11­8 Pagini Fondat în 1904 de Const. MILLE ANUL XX­­ No. 5818 D muită 1f innarie 1973 Deforma învățământului secundar Profesori­ secundari se vor in­­truni în Congres la Cluj în zilele de 16-18 Ianuarie. De­sigur că pe lângă chestiuni privitoare Ia soarta lor ei vor discuta și reforma învă­țământului, care e la ordinea zilei. In același timp d. ministru al in­strucției a invitat toate eforiile șco­lilor secundare precum și pe pă­rinți să-și spue cuvântul, să-i comu­nice observațiile și propunerile lor, — idee minunată. Ca ziarist, ca membru al unei e­­forii și ca părinte de copii, mă simt ‘dator să spun câteva cuvinte în chestia aceasta, mai cu seamă în preajma congresului de mai sus, dar în special pentru a provoba pe toți părinții cari au o părere de emis să cugete și s’o adreseze mi­nisterului. In primul­ rând eu zic că ne tre­­znesc școli secundare multe, foar­te multe, fie cu ori­ce program nevoe, dar întreit, împătrit, chiar înzecit decât avem astăzi, noi cari avem cele mai puține școli secun­dare din lume. Și să nu se facă nici o deosebire între cele de bă­­utî și cele de fete ci studiile să fie uniforme, cu mici nuanțe poate, dar în ce privește fondul și gradul lor să fie aceleași. In al doilea rând anii de studiu să se mărginească la șapte iar li­ceele să fie din nou readuse la uni­formitate, adică fără nici o bifurca­ție, după cum au mai fost. E prea curând să începi specializarea dela 15 ani. Până la micul majorat copi­lul treb­ue să învețe de toate, cât se poate mai complect, mai întâi fiindcă așa cer vremurile și al doi­lea fiindcă e prematur să pui pe­ un copil de 15 ani să-și aleagă cariera, să-și descopere viața, să ia dru­mul cel definitiv al vieții. Numai după ce a căpătat o cultură inte­grală și i s’a copt nițel mintea e în stare el să facă una ca aceasta. Câți copii au apucat căi greiște fiindcă au fost siliți să aleagă la 15 ani și mai înainte de-a ști în ce consistă învățăturile ce aveau să urmeze până la capătul liceului! Dar și bifurcatea e necesară. E bi­ne ca elevul să aibă o oarecare pre­gătire specială pentru cariera și studiile superioare la care se hotă­răște. De­ aceia ea trebue menținu­tă însă redusă la strictul trebuin­cios. De­ aceea am zis că liceul­­ să se reîntoarcă la cursul de șapte ani pentru ca anul al optulea să slu­jească acestei îndrumări de spe­cializare a elevilor. Pentru aceasta ar fi cel puțin două metode. Metoda belgiană și elvețiană care pun un an preparator la fiecare facultate în care timp studentul se pregătește anume pen­­­ru învățătura acelei facultăți. Ni­meni nu poate pătrunde în Belgia și în Elveția în studiile universitare propriu zise dacă nu trece cu bine acest prag. La noi metoda aceasta s’ar izb de unele greutăți. Prima ^ fi ci părinții ar fi puși la mari încercări trimmițându-și copiii cu un an mai înainte în centrele universitare la o vrâstă prea tânără. A doua că nu avem localuri universitare su­ficiente pentru a le îngreuia încă cu un rând de studenți și nici cor­pul didactic necesar sau pregătit pentru așa ceva. Rămâne metoda a doua, cea mai economica, mai prudentă și mai po­trivită, anume transformarea anului al optu­lea’ în an de studii speciale, de pildă în patru ramuri, sau în trei, tot cu profesorii secundari. E­­levii vor sosi astfel la Universitate bine pregătiți pentru facultatea ce-și vor fi ales. Ar fi un fel de bacalaureat însă incomparabil mai rațional și mai folositor decât cel vechiu. Asupra materiilor de predat în cursul celor șapte ani încă ar fi multe de spus. Unele din ele ar pu­tea să dispară fie în folosul celor rămase, fie pentru a face loc altora pe care le cere vremea. Voi da o singură pildă. In școlile secundare de fete se predă un curs teoretic și practic de menaj care e culmea ,impusul pierdut, mai cu seamă așa cum se face. Nu mă sfiesc de-a spu­ne că, în genere, e adevărată ru­șine. Desființarea lui se impune. De-asemenea, la ambele sexe, gimnastica, și muzica ori trebue să se facă în mod serios ori să se eco­nomisească aceste ore inutile și să se întrebuințeze la altceva mai bun. Cred că ministerul de instrucție ar face ceva foarte cuminte dacă a a­cordând eforiilor școlare o subven­­ție egală cu ce costă catedrele de menaj, gimnastică, muzică și de­sen, poate și de higienă, ie-ar lăsa pe de stăpâne absolute de-a orga­niza, plăti și controla aceste cur­suri. Se va vedea repede ce știu să facă eforiile. Pot asigura că vor fa­ce lucruri excelente. I. TEODORESCU și 1 Leu exemplarul In țară 2 Lel­ex, în străinătate clarând că in urma izolării vădite a Angliei, guvernul italian ține să colaboreze cu Franța pentru a obține de la Germania o soluție in chestiunea reparațiunilor (Transocean). Enver Pașa_­îrnește ? Constantinopol. " Ziarul Jal­­șearh" desminte in mod categoric știrea lansată de Chcerbi la Lau­sanne și după care Enver-Pașa ar fi murit. După ziarul otoman soția M .­zmer-Pașa care se află la Berlin, a primit continuu știri de la ei și după 4 August, când se susține că fost omorât. Trupe franco-belgiene continuă înaintarea •----....----------, UIMN­ " W­­ilIh­fu­h­i Tiffi O"­■^a.n..lmn.rs in Germania s’a decretat o zi de doliu Poincaré explică în Parlament motivele înaintirei livrările de cărbuni­ ­ Essen, leagănul artileriei grele germane. Vedere parțială a celebrelor uzine Krupp, arătând cheiurile, elevatoarele și rezervoarele de gaz. Berlin, 12 (Radar).­­ In cursul zilei de Joi, ora­șul Essen și împrejurimile au ost ocupate. Trupele franceze începuseră marșul în timpul nopții, ple­când din Duesseldorf și Duisburg după orele 21,­n trei coloane, întreg teritoriul Essen a fost incon­jurat, potrivit regulilor războiului, cu automobile blindate și cavalerie după care urmau trupe din toa­­e armele. Spre amiază, francezii au pătruns in interiorul orașului, ocupând mai întâi gara prin­cipală și primăria. Totalul trupelor intrate până a­­cum este evaluat la 8—IOOOO oameni. Populația a primit cei liniște complectă intrarea trupelor. Nu s’a înregistrat nici un incident. Cele mai multe prăvălii erau închise și majoritatea ca­selor aveau perdelele trase. Populația din Essen, după o întrunire ținută Mercur­ seara, a hotărât să trimeată telegrame de protestare ambasadorul­­ui englez și celui american împotriva ocupațiunii plănuite de guvernul francez. (Transocean), s-a întrunit astăzi, examinând act­tuala situație în Europa. Se zice că cabinetul a hotărât să urmă­rească politica sa de până acum reducând pe cât posibil la minimum, ruptura între guvernul englez și francez. Astfel Anglia va continua a fi reprezentată în comisiunea re­­parațiunilor și a regiunilor renane precum și în consiliul ambasadori­­lor, iar armata engleză de ocupație va rămâne la Rin. In legătură cu aceasta, merită să accentuăm că Anglia ca și Franța sunt preocupate de a obține din partea Germaniei suma datorită aliaților ca repara­țiuni. Anglia nu are nici un fel de simpatie pentru Germania și men­ține energic punctul său de vedere după care nu poate participa la măsurile puse la cale de Franța, pe care dânsa le consideră economi­­cește neprielnice, dânsa nu dorește desigur că aceste măsuri să dea greși In productivitatea lor finan­ciară. Anglia nu va avea nici o pă­­rere de rău, ci va fi numai sur­­prinsă dacă politica franceză va da roade, în această privință. Provențiun­He da la frontieră SUSPUNSUL UNGURILOR t SOSIT Ce cuprinde nota de la Budapesta. — Ungurii se declară nevinovați Guvernul român nesatisfăcut , acest răspuns­ uri a sosit în Capitală, răs­punsul guvernului maghiar la protestările României privitoa­re la atacurile de la frontieră. Guvernul nostru a făcut pro­testările de rigoare și a cerut explicațiile necesare nu direct la Pesta ci prin ministrul ple­nipotențiar al Ungariei la Bu­curești. In cursul zilei de erl baronul Zichy, ministrul Ungariei a ce­rut o întrevedere d-lui G. Mâr­­zescu, ministru ad-interim la externe spre a-i remite răspun­sul guvernului maghiar. La orele 12 jumătate, repre­zentantul Ungariei la Bucu­rești, a fost primit de interi­marul ministerului de externe căruia i-a remis nota telegra­fică primită din partea guver­nului său. După câte am putut afla, no­ta cuprinde în esență următoa­rele răspunsuri la explicațiuni­­le cerute de guvernul român: 1. Nici un element din arma­ta reggulată maghiară nu a trecut frontiera ungară cu scopul de a ține incursiuni pe teritoriul român; 2. Un adevăr al altăeri în regi­unea Ara­du­lui a fost un schimb de focuri între grănicerii ro­mâni și unguri, însă provocați­­unea, susțin acei de la Buda­pesta, nu ar fi venit de pe terito­riul ungar. 8. Oficialitatea maghiară nu are nici o cunoștință că la fron­tiera României s-ar fi constituit bande armate și că ele ar fi fă­cut incursiuni. Guvernul maghiar regretă ce­le întâmplate, va cerceta și va lua toate măsurile ca astfel de incidente să nu se mai producă. In răspunsul guvernului ma­ghiar nu se pomenește insă nici­ un cuvânt despre concen­trările de trupe la frontiera română. Or, tocmai această chestiune a făcut obiectul pro­testărilor guvernului nostru În­trucât, după cât se anunță de o lună, ungurii concentrează tru­pe la frontiera noastră. CARACTERUL NOTEI UNGARE Nota de răspuns reproduce a­­proape întocmai cele cuprinse în comunicatele agenților Corr. Bu­reau și Telegrafică Ungară (A. T. U). In ele se desminte nu numai că ungurii au făcut incursiuni a­­tăcând trupele noastre dar se afir­mă că noi am căutat, să provocăm acele incidente. Comunicatul­ agenției maghiare ține să se ocupe în prima linie de ziarul .Adevărul­’ căruia încearcă să’i arunce în spinare vina că prin știrile armate ar căuta să porte­­­­rească Ungaria- fractikdT. Pentru a vedea seriozitatea ce­car­e lucrează agențiile maghiare, es­te suficient să amintim că între al­tele, desminte până și știrea dată de­­ Adevărul cum că ministrul plenipotențiar al Ungariei ar f a­­vut întrevederi ca d. G. Mârzescu. GUVERNUL ROMÂN NE­­MULȚUMIT Imediat după ce "Baro­nul Zichy i-a prezentat răspunsul, d. G. Mârzescu a plecat la Primul Minis­tru cu care a avut o lungă consfătuire. * Guvernul a fost informat că și la frontiera sârbă se concentrează trupe și se petrec incidente asemă­nătoare cu acelea­­da frontiera ro­mână. Din sursa cea mai auto­rizata putem afirma că guvernul român se decla­ră nemulțumit de conți­nutul răspunsului ma­ghiar și dacă nu va căpă­ta satisfacție va lua mă­surile cerute de împreju­rări. Conținutul notei va fi examinat in consiliul de miniștri care se va în­truni azît 1. Nedelea In Germania zi de dohiu Berlin 12. (Rader).­­ Președintele Ebert a lan­sat o proclamațiune către poporul german cu pri­­ejul ocupațiunei orașului Essen, reînoind protes­tul împotriva acțiunii Franței și îndemnând po­­lulația la liniște, cumpăt și cumințenie. In același tmp, propune ca Duminica viitoare să fie conside­rată zi de doliu, in care tot poporul va protesta in mod demn impotriva­ celor întâmplate. In aceiași zi, toate instituțiile publice vor arbora drapele cer­nite, toate localurile publice de distracție vor fi în­chise. * ‘ Berlin 12. (Rador)". — Se afirmă intenția de a se întrerupe lucrul o jumătate de oră in toate ora­șele germane, din ziua de Luni 15 Ianuarie. (Trans­ocean). Oprirea livrărilor de cărbuni Berlin 12. (Rador).­­ Comisarul Imperiului pen­tru supravegherea exploatațiunilor carbonifere a anunțat sindicatul cărbunilor ca după înaintarea francezilor in Ruhr, să înceteze livrarea de căr­buni către statele care nu respectă tratatul. Direc­ția căilor ferate din Essen a început să consume din cărbunii destinați reparați­uni­lor in natură. (Trans­ocean). Care ! atitudinea America! Washington 12. (Rador). — Senatorul Becd a propus in cursul desbaterilor din senat rechema­rea delegatului observator american Boyden, din comisia reparați­uni­lor. (Transocean). Proclamația afișată in Ruhr Lafayette, 12. — In cursul întru­nirii de protestare din Essen, fostul ministru Dell s’a ridicat in contra pretinsei violări de drept al cărei obiect este Germania. Ori, Bell a fost cu ex-cancelarul Müller, unul din cei doi semnatari ai tratatului din Versailles. Proclama­țiunea a­­fișată în localitățile din Ruhr ocu­pate de trupele franceze, sublinia­ză că scopul urmărit de guvernul francez și belgian este în mod esen­­țial pacific; ele nu au de gând să pro­cedeze la o operațiune de ordin mi­litar sau la o ocupațiune cu carac­ter politic. Ele introduc în Ruhr numai trupele necesare pentru salv­gardarea misiunei și garantarea executării mandatului ei. Nici o tulburare, nici o schimbare nu vor fi aduse in viața normală a popula­ției care va putea continua să lu­creze în ordine și calm. Autorită­țile locale germane, sunt invitate să faciliteze munca misiune­ pentru instalarea contingentelor destinate să se protejeze. I fnglia ți inaintarea franceză Seafield, O. — Cabinetul englez Cum a fost ocupat Em TRUPELE FRANCEZE VOR CANTONA IN ÎMPREJURIMI Lafayette. 12. — Trupele fran­ceze au Intrat in Essen. Genera­lul Rampont, comandantul divi­ziei a i-a a făcut imediat cunos­cut burgmeisterului, că trupele franceze se vor retrage in împre­jurimile Essenului ca să nu cre­eze o sarcină populațiunei lu­crătoare, înalta comisiune franceză a Invitat pe directorii fabricilor la o consfătuire. Vineri seara. Fabricanții d­e benzol Essen părăsesc Lafayette* 12.­­ Asociația produ­cătorilor de benzol, urmând exem­plul sindicatului german de cărbuni, a părăsit Essen. Italia s’a asociat la țiunea Franței ac* Roma, 12 (Rador) .­Zia­rele de seară anunță că ministerul de externe ita­lian a trimis o telegramă guvernului francez de-1 Și Jugoslavia este bruscata CE VA FACE GUVERNUL DIN BELGRAD (Telegramă de la coresp. nostru) BELGRAD, II Ianuarie. — Cer­curile guvernamentale sunt preo­cupate de chestiunea relațiilor cu Ungaria cari au devenit extrem de încordate in ultimul timp, mai ales în urma arestării $e maltratării a­­gentului diplomatic iugoslav Se­veri­num și a maltratării călătorilor iugoslavi ce mergeau spre patrie și a acelora cari au optat pentru ce­tățenia iugoslavă. Concentrări de trupe ungurești au fost semnalate în frontieră. # . Șefii de servici ai ministerului a­­facerilor străine au ținut azi o con­ferință sub prezidenția d-lui Ninch­i, spre a discuta măsurile ce impun această nouă stare de lucruri l­ossim Plecarea ambasadorului german din Paris Paris, 12 (Rador).—Am­­basadorul german Mayer a părăsit Parisul, plecând la Berlin. (Transocean)* întinderea ocupației franceze Berlin, 12 (Radar).­­ Știri din Paris afirmă că generalul Degoutte ar fi primit ordin să întindă o­­cupația până la gra­­ița de est a ținutului Ruhr, ocu­pând și orașele Bochum, Gelsenkirchen și Dort­mund. (Transocean). Protestul Reichstagului Berlin, 12. (Rador). — Reichs­tagul a votat tn ședința de exi un protest contra atacului fran­cez asupra poporului german lip­sit de apărare. Atacul acesta fa­ce imposibilă opera de refacere și menținerea păcii în Europa, pri­mejduind conviețuirea națiuni­lor. Berlin, 12. (Rador). — Partide­le burgheze din Reichstag au ce­rut ca ziariștii francezi să fie excluși de la­ ședința de Sâmbă­tă. Consiliul Reichstagului n'a luat inca nici o hotărâre în a­­ceastă privință. * Dezmințire francezi Paris. 12. (Rador). — Din sursă oficială se desminte știrea provenită din străinătate, anunțând că avioa­ne franceze au răspândit proclama­ trans in zona ocupată din Germa­nia, amenințând pe muncitori de la lucru. — (Havas). Citiți noi Oră. amănunte la Ultima M­i în Baicii Bulgaria se pregătește­ ÎNTOARCEREA MINISTRULUI ROMAN LA POSTUL SAU D. Langa Rășcanu, ministrul no­stru plenipotențiar la Sofia, care se afla in concediu la București a primit ordin să plece imediat la po­stul său în urma svonurilor ce cir­culă că Bulgaria s’ar pregăti de războiu. D. Langa Rășcanu îm­preună cu d. Fotino secretarul le­gației române din Sofia, care de a­­semenea se afla in concediu la Bu­curești au părăsit eri Capitala, ple­când in Bulgaria prin punctul Giur­giu. Guvernul român a fost înștiințat oficial că știrile răspândite de unele ziare că Bulgaria ar H mobilizat și ar fi massat trupe la granița Ca­­drilaterului nu sunt exacte.

Next