Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)
1923-06-10 / nr. 5959
•i* ÄNUNCIURI DE TOT FELUL la Concesionara: „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE", CAROL SCHULDER & L. BERGER, — Str. Karagheorolievici No. 9. — Teleüen 11/84 Gura lumii... Sinodul impune prestarea jurământului judiciar cu lumânările aprinse. O fi decor de inchiziție. Dar e firească procedarea. Căci azi dreptatea în justiție Trebui s’o cauți., ca lumânarea. ____ F. Lobodă Â Spectacole PARCUL OTETELEȘANU. — „Katia“ GRADINA CĂRĂBUȘ. — „Una și bună“. GRADINA ALHAMBRA. — „Carul datului“. CINEMA VLAICU. — .„Atlantida“. CINEMA BRISTOL. — „Sapho“. CINEMA PATHE PALACE. — „La Maison du Mystére“. # MEMENTO-EXPOZIȚII Ateneu. — Expoziția de cusături și pânzeturi românești. w * ~ Maison d’Art. — Salonul umoriștilor. Moda atei COSTUMUL DE VOIAJ Stăpânite de frigurile deplasării, bucureștencele noastre pe dată ce calendarul marchează primele zile ale lui Iunie, își fac pregătirile de plecare spre alte sfere. Elegante în costumul lor de călătorie, ele știu să pună mult gust în alegerea lui. Foarte la modă anul acesta sunt jachetele largi din stofă „écossais”. Gulerul lor se face dintr’o fcantă lungă cu ciucuri care se înfășură în jurul gâtului fiind tot odată și cochet și practic. Literatură - Artă - Știință Netiteia mela Lăsați copiii și doarmă... de Emil Isac Am fost ori seară la teatru. Arare ori mă duc sa văd teatru, căci nu iubesc fățărnicia și teatrul este școala clasică a minciunei. Spectacolul începu cu o piesă fantastică și duioasă, cum sunt piesele de teatru moderne: prinț amorezat, croitoreasă obișnuită, ministrul grav care se opune dragostei, eticheta spaniolă degradată la mascaradă, etc., etc... După primul act, când noaptea își îmbrățoșa pământul cu „sete și voluptate“... apărură pe scenă copiii. Era noaptea târziu, pe la orele 12. Pe vremea aceasta termos-înetrul beției sare peste 50. Jazzband-ul amețitor, bestial și anticultural al varieteurilor silește musafi. ÎEu la comandă și nebunii pe cari le regretă a doua zi. Chelnării fug isterici cu tavele umplute de narcotice... femeile se oferă, burghezii își prepară nevasta și portofelul de plecare.., și afară, lumea cinstită doarme în adâncul elan al întunecimei. Și pe scenă apar copiii. Sunt vre-o șapte. Asemeni fluerelor din orgă. Și ce duios este cântecul lor! Fețele palide, ochii mirați de noaptea târâie, buzele vinete ca mura de someiul nedormit. Mânuțele albe, slabe, dea lumânările — și publicul din șa ■Ifi, bestia flămândă cu mii de guri, "«oarbe tinerețea învinsă. Nu se găsește nimeni, nici unul măcar, Care să zbiere răgușit și indignat: „lăsați Copiii să doarmă!“... Lăsați, că se jșor trezi odată, și grozavă va fi trezirea. Lăsați-i să viseze cu baluri, grădini, fântâni, nuci uriașe, paseri de aur cu cioc de argint, zâne și ■sȘiavoli mici, drăguți, gonind mierla fantastică și cocostârcul meșter... •Nu, nu s’a găsit nimeni, care să observe o nouă plagă a omonimei: «imicirea copilăriei ,reducerea ei la brutalul și inepulsabilul actualism. ț Curentul anti-idealist, ce a cuprins iwenimea, alungă copiii In noapte, *1-1 vezi in cafenele oferind somnulilor in garoafa veștedă, ÎI vezi în colțuri de stradă plângând titlul unei gazete și imbecilele ei știri politice — îi Vezi pretutindeni, unde se splimbă nemiloasă și sălbatecă viațare noapte, dușmana Ilenei Cosânze, Afie și a lui Barba Cot. ” Dar nu se va găsi vre un ministru, «are să imprime cu litere de foc in conștiința inoptată a Societăței voastre: lăsați copiii să doarmă ?... Emil Isac. ^BSS Dela vitrine NOTE DIN RĂZBOIUL PENTRU întregirea NEAMULUI f de Dr. George Miron O carte interesantă în care autorul ei aduce însemnate contribuții la documentarea celor petrecute în război, e recentul volum al d-lui dr. George Miron. Scrise într’un stil sobru care respiră sinceritatea la fiece frază, vibrânde de un Cald patriotism, notele colonelului medic Miron, zilnic spectator și armător al atâtor dureri se citesc cu aviditate până la sfârșit. In ele vedem oglindindu-se fără nici o înfloriură inutilă, emoția clipelor mari și degajându-se din însăși povestirea faptelor, toate principalele episoade ale grozavelor noastre lupte. Plecarea din București. Diferitele etape. Câteva Înduioșătoare chipuri de eroi, totul trece în caleidoscop trăit prin fața ochilor cititorilor. Apoi vin la rând: lupta împotriva exantematicului, devotamentul medicilor și infirmierilor, ca niște icoane menite să rămână pentru gloria numelui de român. Interesantul volum al distinsului medic se încheie cu aceste cuvinte pe care nu ne putem opri a le cita: „Să fie pătrunși copiii noștri, de credința nestrămutată, că România întregită formează un stat, de care dușmanul să nu încerce a se anina, căci ei sunt gata pentru sacrificiul suprem și atunci noi vom putea muri în liniște mâine, având siguranța, că moștenirea ce lăsăm copiilor noștri rămâne în mâini vânjoase, fiindcă trebue astăzi să respiri forța, dacă vrei ca dreptul să fie de partea ta“. i - FuL De la Academie Astăzi la ora S se ține ședință solemnă pentru primirea d-lui Mihail Sadoveanu, care în discursul său de recepție se va ocupa de literatura populară. Ședința va fi prezidată de principele moștenitor. D. Bogdan-Duica va răspunde noului academician. Plenul Academiei într’o ședință trecută a ales ca președinte pe d. Iacob Negrizzi și ca secretar general pe d. V. Pârvan. Vice-președinți au fost aleși d-nii Brătescu-Voinești (secția literară), D. Gusti (secția istorică) Gr. Antipa (secția științifică). Eri a fost ședință solemnă pentru distribuirea premiilor. Intre alții au fost premiați d-nii Jean Bart pentru volumul său „Prințesa Bibița“ cu premiul Eliade Rădulescu de 5000 lei și de Cezar Petrescu pentru volumul „Srisorile unui răzeș“ cu 3000 de lei din premiul Constantinidi. Carti și reviste Afacerea Reșița, Chestia revistelor, Scumpetea, Remanierea, Lipsa Poamelor și alte chestii de o egală importantă sunt tratate și ilustrate într un chip admirabil în No. 36 al revistei „PARDON" care a apărut azi. Prețul 5 lei. Baron de Schlicht: Elita prusacă, roman de moravuri (336 pag.) Edit. „Eminescu“. Un lessetM tu roci pe străzile lasier IAȘI. 8. — Astă noapte, în strada Sfântul Lazăr, un sergent de oraș făcând o inspecție a găsit în mijlocul străzei un geamantan de o eleganță extraordinară. Geamantanul fiind deschis la prefectura de poliție s-au găsit 4 rochii fine de mătasă, ciorapi fini de damă, numeroase bluze și alte multe lucruri scumpe. Se crede că aceste lucruri provin dela furtul săvârșit acum câtva timp la locuința d-lui Orleanu din Galați, despre care am vorbit la timp. Viața Capitalei CURTEA . Dineul anual al Jokey-Clubului se va da anul acesta înaintea Marelui Premiu Național. Suveranii și-au exprimat dorința de a onora dineul cu augusta lor prezență. Astfel încât comitetul a decis ca astă seară la ora 8 și jum. să reunească la dineul dat pe pasajul hipodromului de la Băneasa pe suveranii României, suveranii Iugo Slaviei și principii moștenitori. Dineul va fi servit la mese mici iar un caz de timp rău va avea loc în marea sală a bufetului. Membrii clubului cu doamnele sunt invitați a lua parte la această augustă reuniune. LUMEA OFICIALA Un după amiază dansant care s’a prelungit până târziu seara a avut loc Duminică în casele d-nei și d-lui dr. P. Daia. Onorurile casei au fost făcute de d-rele Lucie și Marianne Daia. Printre invitați notez: D-na dr. Petrașcu, d-na dr. Daia, d-rele Nana și Adina Petrașcu, d-rele Murnu, d-na Dem. Georgescu, d-na S. Pavelescu, D-nii George Murnu, prof. universitar, V. Sutescu, George Radovici, B. Vișineanu, dr. Daia, I. Cosmulescu, Alexandru Daia, Neagoe Gussa, Ignace Wolkowicz, Guy de Stelea, etc. CERCURI —• Inaugurarea Country-Clubului va avea loc Duminică la 10 ore și jum. dim. sub preșidenția reginei Maria. Astăzi va avea loc premiera Garden-party-ului organizat de Asociația Creștină a femeilor Române în parcul Academiei Române 22 str. Barbu Catargi. S’au rezervat publicului frumoase atracțiuni: Dancing, Jazz-band, bufet. etc. ș i EM, B. In jurul falimentului unui industriaș Stratissa BRAILA, 8. — Din referatul corpului de portărei, asupra datoriilor industriașului Avram Nicolae rezultă că el are polița protestate în valoare de trei sferturi milion. Afară de aceste polițe protestate, Avram Nicolau mai datorează d-lui Ștefan Zone 300.000 lei, preotului Levenți 100.000 lei, preotului Bejan EInăchescu 50.000 etc. Citiți „Adeverul Literar și artistic" No. 133 de Duminecă i6 iunie 1923 COMEMORĂRI Onisifor Ghibu, profesor la Universitatea din Cluj. Un mormânt care ne vorbește (cu prilejul semicentenarului lui Dionise Romano). NOTE DE CĂLĂTORIE I. Petrovici, profesor Universitar. Spre Tighina. LITERATURA MEMORIALISTA N. Zaharia: Un uitat și nedreptățit: Traian Demetrescu. Din suferințele lui: Const Graur: Moartea unei babe : „Madam Fanny". Barbu Lăzăreanu: Mihail Eminescu și Fanny Tardini. STUDII LITERE ȘI FOLKLORISTICE : Sanielevici: Romain Rolland: I. Aurel Candrea, profesor universitar : Broasca. NUVELE, SCHIȚE ȘI POEME IN PROZA Ion Călugaru: Prietenul tuturora. Ioan Ciocârlan: Din vraja tinereții. Sărmanul Klopstock: Regretul. Ion Draga: Vasul PAGINA UMORULUI Paul I. Papadopol: Din istoricul epigramei românești — Const. Bălăcescu: Epigrama mea din partea multora. — Femeia. — Uneia. — Epitaf tare filozofic. Gabriel Timmary: Soldatul de la Maraton. Din umorul francez. Miîunea Armașu: Accepțiunile verbului a lui POEZII de George Silviu, V. Demetrius, Virgiliu Moscovici, Zaharia Stancu, Tudor Mușătescu ÎNSEMNĂRI O critică aspră (răspuns „Junimei literare“) de C. G. „Amicii lui Han Ryner“. Cărți și reviste de George Balculescu. Cronica sportivă de Dinu Cesianu.— Revata modelor.— Șahul.— Bibliografie. — 8 pagini.—Ilustrațiune te culori. Plecarea lui Scotus lator ULTIMELE SALE INTREGEDER! CLUJ. 8. — Scotus Viator, cunoscutul publicist englez a avut ori după amiază lungi convorbiri cu d-nii Maniu, Mihaiu Popovici, precum și cu d-nii Paul Árpád și Zzagony, membri ai partidului maghiar. Distinsul oaspe, a plecat astăzi. Vineri la orele 10 seara ,din Cluj, îndreptându-se spre Fraga. El e însoțit până la frontieră de ziariști. Școlile confesionale din Ardeal TRATATIVELE DELEGAȚIEI PARTIDULUI MAGHIAR CU GUVERNUL CLUJ. 7. — Eli s’a reîntors de la București delegația partidului maghiar care fusese însărcinată să trateze cu guvernul toate chestiunile privitoare la școlile confesionale. Membrii delegației au declarat că la București au ajuns la rezultate satisfăcătoare. Elevilor care frecventează școlile confesionale cu drept vechi de publicitate li se permite să dea examenul la instituțiile la care au învățat. Elevele înscrise la vre-un liceu de biăeți confesional, nu au drept să dea examene cu bieții și cu elevii preparați în particular. La liceul militar reformat din Cluj, ministrul instrucțiunii va numi o comisiune de stat care va conduce examenele. Lăcustele In Delta Uniirii TULCEA. 8. — Agenții administrației pescăriilor observând apariția lăcustelor In Deltă pe lângă comuna Sf. Gheorghe, au înștiințat telegrafic despre acest lucru ministerul agriculturii. D. prefect Țigău, însc dbi. la râindu-i despre apariția lăcustelor, a plecat imediat la Sf. Gheorghe spre a organiza operațiunile de stârpire ale primejdioaselor coleoptere. In primul rând s'au făcut gropi adânci cam de o jumătate de metrii și săpate pe mari întinderi, unde sunt băgate lăcustele și ucise. Puțin mai târziu a sosit in Deltă și inspectorul entimolog Knechtel, care a sfătuit pe locuitori să stropească lăcustele cu petrol și să le dea foc. Datorita acestor măsuri invazia lăcustelor a fost deocamdată stăvilită. Semănăturile n'au suferit până acum, ei numai o parte a terenurilor cu fănețe. In județ, ploile au fost generale săptămâna aceasta influențând în bine semănăturile. Cel mai mare restaurant din lumi liarele engleze arată că în curând se va deschide in Londra un restaurant care va trece chiar de proporțiile americane. In acest restaurant se pot servi 80000 de persoane dintr’o dată. Ceia ce ar veni că într’un an servește peste 10 milioane de mese, pe când cel mai mare restaurant cunoscut până în prezent în America nu servește decât două milioane de mese pe an. Noul restaurant are zece etaje cu câte o bucătărie la fiecare etaj. Două etaje vor fi consacrate fabricării șocolatei și dulciurilor. Personalul se ridică la cifra de 1.700 de oameni, dintre cari 900 numai chelnerii«. Ședința solemnă dela Academia Română Decernarea premiilor Academia Română a ținut eri da ședință solemnă sub președenția d-lui I. C. Negruzzi pentru decernarea premiilor acordate în actuala seziune. __.... VALOAREA PREMIILOR D. V. PÂRVAN a cetit o dare de seamă cu privire la acordarea acestor premii. D-sa a arătat că s’au acordat premii — în actuala sesiune — în valoare totală de 63500 lei din care 25000 lei s’au împărțit, 7 premii, vânând între 1500 și 5000 lei și 3000 lei în 6 premii. Academia Română regretă că anul acesta s’au prezentat prea puțini concurenți și constată că și premiile acordate sunt prea mici față de valuta de azi. Sa’a citit apoi rapoartele la premiile acordate în ordinea următoare : RAPOARTELE D. NISTOR a citit raportul asupra publicațiunii „Istoria războiului pentru întregirea României“ 1916— 1919 de Const. Kirițescu, lucrare premiată cu premiul Năsturel. , D. I. SIMIONESCU a citit raportul asupra cărții didactice. Noțiuni elementare de chimie și mineralogie conform programei în vigoare pentru școalele secundare de d-nii M. Cădere și V. Popescu, lucrare premiată cu 1500 lei cu premiul „Asociației“. D. I. PÂRVAN a citit raportul asupra volumului Prințesa Bibilla de Jean Bart, lucrare premiată cu 5000 lei cu premiul Eliade Rădulescu. D. I. BIANU a citit raportul asupra publicației „Scrisorile unui răzeș“ de Cezar Petrescu, lucrare premiată cu 1000 lei cu premiul „Tanoviceanu“ și cu 2000 lei premiul „Constantinidi“. . . D. SADOVEANU a citit raportul asupra volumului de poezii „Cascadăle Luminei“ de Vintilă V. Paraschivescu, lucrare premiată cu <00 lei cu premiul Constantinidi. D. SADOVEANU a citit raportul asupra publicației „Isvoare Limpezi , sonete și poezie de Marcel Romanescu lucrare premiată cu 700 lei. cu premiul „Constantinidi“. D S PUȘCARIU a citit raportul asupra „Traducere în versuri a Bucolicelor lui Virgil“ de Teodor Mânu, lucrare premiată cu 600 lei cu premiul „Constantinidi“. D G BOGDAN DUICA a citit raportul ,asupra lucrării „Istoria teattrului în Moldova“ de Teodor Burada, lucrare premiată cu 4000 lei cu premiul „Gr. Angelescu“; D-L DR. ANTIPA a citit raportul, asupra publicației „Porumburile românești“ de Ion Enescu, lucrare premiată cu 3000 lei cu premiul „ Adamache“. D-L DR. V. BABEȘ a citit raportul asupra lucrării „Parazitologie umană“ de C. Poenaru Căpîescu, premiată cu 1000 lei premiul „Adamache". D-L I. SIMIONESCU a citit raportul asupra publicației „Muscalul nostru“ de C. Rădulescu -Codin, premiată cu 1000 lei premiul „Adamache“. 1 D. SIMIONESCU a citit raportul asupra lucrării în manuscris „Climatografia câmpiei dintre râul Olt și Argeș“ de Iulian Rick, premiată cu 5000 lei cu premiul „Năsturel“, MISS. recursul dini ti. Schina Casația a făcut divergență Judecarea mandatelor de arestare emise în contra d-lui Scrina și ceilalți, nu se mai târșește. Cu ocazia lansării primelor mandate în potriva fruntașilor greviști, s-a parcurs întreaga trilieră a tuturor instanțelor judecătorești, mandatele fiind mereu confirmate. Implinindu-se o lună de la arestare s-au reînoit mandatele, pe motiv că deținerea arestaților ar mai fi necesară. Totuși tribunalul a infirmat acele mandate. Din această cauză parchetul a făcut apel Și Camera de punere sub acuzare i-a menținut arestați. MOTIVELE DE CASARE Bineînțelese. Schina și ceilalți au făcut recurs în Casație. Secția II a înaltei Curți a judecat zilele trecute cele 7 motive de casare ale recurenților. După o lungă deliberare Curtea a făcut divergență în ceea ce privește două din acele motive și anume : Reaua constituire a camerei de punere sub acuzare, care a decis menținerea prevențiilor în stare de arest. Această rea constituire se bazează pe împrejurarea că lipsind unul din judecătorii titulari, Camera s’a complectat printr’o tragere la sorți ilegală, venind să judece un consilier care tocmai era ocupat într’un proces pe care-l judeca la Curtea de apel. Al doilea motiv pentru care Casa tia a făcut divergență este acela că decizia Camerei de punere sub acuzare păcătuește prin faptul că nu există un dispozitiv prin care s’a admis apelul parchetului. Legea cere redactarea unui dispozitiv cu ocazia unei pronunțări judecătorești. Ori, acest dispozitiv nu există în cazul de față. Aceste două motive vor fi judecate din nou în complectul Curții de casație. In timpul acesta d, Sobina continuă să stea la închisoare libertatea sa depinzând de rezolvirea chestiunilor de drept, dacă se vor rezolvi, pentru că se poate prea bine că între timp să se împlinească ziua unei noi reconfirmări, și atunci va trebui să o ia d’a copl._____ D’ACAPO Două crime în județul Fălciu HUȘI, 8 Iunie. — Două crime groaznice au fost comise ori în județul nostru. Una la Otefeni, unde Iancu Botezatu a împușcat din pricina unor neînțelegeri pe o rudă a sa anume P. Botezatu. Criminalul a dispărut, victima în stare gravă a fost internată în spital. A doua crimă s-a săvârșit la Deseni Secretând Ion Baciuș a fost înjunghiat mortal de socrul său Dumitru Zora din Hoceni. Asasinul a venit special în acest scop în casa ginerelui său. Cauza crimei e o neînțelegere familiară. Criminalul a fost arestat. LEONTIN * FOITA ZIARULUI „PIMINEAȚA” 82) Unchiul Năstase Petre llieodim - ROMANI OmONNAL -----de V. DEMETRIUS , și nepotul său învierea trecutului După întâia strofă, Neagu prăji însumi, cu neîncredere parcă, cu credința, — ar fi zis— că nimeni nu poate înțelege adâncimea și frumusețea cântecului, ca el. Surâsul îi pierise. Apoi rămase cu ochii animat de cântăreț. Inzbucnirile, în sfâșierele duioase, în plânsul adânc, ca de inimă, ale coardelor, Neagu asculta și vedea perindu-i se toată la tinereția lui, poetizată, feerică. In cele din urmă, ca să meargă vedenia răpitoare și neadevărată, Neagu se frământă în scaun cu silință, își trecu aspru o mână peste chip, peste ochii înșelați, toți privirea, ca să se prindă din plutirea lui de fulg, de mediul înconjurător, ca un cârcel de iederă de o ramură streină. I se păru că poate fi urmărit de careva, în rătăcirea lui, întinse mâna la pahar și-l goli. Mulți dintre auditori își făceau liniștiți siesta. Cu ridicarea tacâmurilor, cu înoirea înfățișării mesei, cu răgazul ce urmă înainte și după deșert, unii dintre musafiri își schimbaseră locurile, în căutarea prietenilor intimi. Doamna Bănescu ședea acum lângă Aurelia Săteanu. Costea Negoescu fusese chemat de Andronescu să șadă lângă el. — Dragă, — o întrebă d-na Bănescu, pe vechea ei prietenă Aurelia — arătând cu ochii spre Nicodim — care o fi a lui, dintre cele zece cucoane de aici? Trebue să fie una! — Numai una? Cred că și d-na Pătrașcu ar vrea să întinerească cu douăzeci și cinci de ani, pentru... — Pentru el! Chiroti înfundat Băneasca. — Le socotiți prea ușuratice pe femei! spuse mai tare, însăși d-na Andronescu, gazda, care se afla din întâmplare la un pas și auzise ce-și spuneau cele două tinere. — Glumiam! Are mult temperament cântărețul d-voastră ! spuse doamna Bănescu. Cântecul amutia conversații!…. Limpedea lui rostire, și din coarde și din grsai, stăpânea minții ® și inimile! Petre se aprinsese la față. Costea Negoescu îl asculta adâncit, pătruns, vibrând de toate suferințele deslușite și aduse in lumina covârșitoare a muzicii. Nici un suflet nu putea rămâne strein de vibrația pătrunzătoare, de năvala de înfiorări. Olimpia Ștefănescu asculta fermecată, dar cu o durere, de neînlăturat: înțelesese că Nicodim a uitat’o cu desăvârșire și că ea nu-l uitase niciodată, de când îl cunoscuse. Tristă, lașe, resemnată, ea sorbea necontenit, cu fiecare cuvânt subliniat, otrava siguranței că nu e iubită, că n’a fost niciodată și că îl iubește încă, pe cântărețul acesta aproape necunoscut. Petre se înclina, spunând romanțele lui, către toate tinerele cucoane. Acestea se înroșiau, se uitau la bărbații lor; ei le răspundeau bând din cap și surâzând. Și ele ascultau mai departe, primiau în inimi cuvintele de foc, ochii le scăpărau fără să vrea, bateau din pleoape, simțind că se trădează. D-na Ardeleanu, știind că bărbatu-său e zuhar, se înfricoșase mai întâiu. Dar gazdele amândouă îi șoptiră bărbatului că așa e bardul, că nu-i nici o primejdie. Dar și d-na Ardeleanu ca și d-nele Bănescu, Săteanu, și toate celelalte cinci înțeleseră farmecul primejdiei, și gânduri neobișnuite le da ocol, ca fluturii de noapte luminilor. Numai băbuța, lipită de bărbatul ei, și gospodina casei, ascultau cu alte gânduri, înduioșate și ele. Ocgânia din pod Pe calea Victoriei, de la Bulevard și până la Palatul Regal, nu se putea merge decât foarte încet, cu opreli la răstimpuri, atâta lume curgea, în sus și în jos, pe trotuarele, aci late, aci înguste Nu era zi de sărbătoare. Veșnic era așa, către prânz și într’amurg. Numai o răpăială de ploaie ar fi risipit gloatele. Un gard de oameni, numai bărbați, astupa aproape toate vitrinele magazinelor, erau privitorii la cele două furnicare de lume pestriță ce se scurgeau pe dinainte le, trecându-se unul de altul, pe acelaș trotuar, spre Palatul Regal unul, spre Bulevard altul. Lumea se plimba așa înghesuită, domoală, vorbind cei ce mergeau în tovărășie, privind în drum la trăsuri, la automobile, la cei zăriți peste umere, printre capete, înaintea lor, și la zaplazul de inși rezemați dealungul zidurilor și în dreptul vitrinelor. Pare că nimeni nu avea de lucru, parcă toți aveau acasă robi, care să-i hrăniască și să le vadă de treburi. Ghiță Neagu simți că înăbușe în înghesuiala mulțimii. Nemerise în spatele a doi zaplani și nu era măcar la marginea trotuarului, ca să vadă strada, ci la mijloc, între o cucoană voinică și cu năduf, mai înaltă mult decât scurtul de el. Neagu pierduse deprinderea plimbării pe cea mai însemnată stradă din România. Dar nu mai avea mult de îndurat, căci se apropia de redacția ziarului Forța Națiunii, către care pe piohnise, anume ca să-l gâsiască pe Nicodim Se descheiase la haină; era într'o zi călduroasă de iunie. Oratorul buzoian era de două luni deputat; de două luni era în Capitală și, dându-și seama că în toată vremea aceasta nu se întâlnise odată măcar cu Petre, se dojenise cu asprime, desgustat de cum se perde timpul în afară de împlinirea celor mai dragi și mai gingașe dorințe ale noastre. Dar Bela Andronescu fusese, tot în cinstea vechei prietnii și cu gând să-l vadă și pe Nicodim. N’avusese parte, să-l prindă! Intrând în clădirea ziarului, avocatul, care își trăise prima tinerețe în Capitală, fu năpădit de amintirea localurilor de odinioară ale gazetelor politice, își aduse lămurit aminte cenușia redacție a „Obștii”, strâmtoarea și sărăcia ei. Va urma) 7.; “7'Ayfr 7,1 r