Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)

1923-06-10 / nr. 5959

•i*­ ÄNUNCIURI DE TOT FELUL la Concesionara: „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE", CAROL SCHULDER & L. BERGER, — Str. Karagheorolievici No. 9. — Teleüen 11/84 Gura lumii... Sinodul impune prestarea jurământului judiciar cu lu­mânările aprinse. O fi decor de inchiziție. Dar e firească procedarea. Căci azi dreptatea în justiție Trebui s’o cauți­., ca lumânarea. ____ F. Lobodă ­ Spectacole PARCUL OTETELEȘANU. — „Ka­­tia“ GRADINA CĂRĂBUȘ. — „Una și bună“. GRADINA ALHAMBRA. — „Carul datului“. CINEMA VLAICU. — .„Atlantida“. CINEMA BRISTOL. — „Sapho“. CINEMA PATHE PALACE. — „La Maison du Mystére“. # MEMENTO-EXPOZIȚII Ateneu. — Expoziția de cusături și pânzeturi românești. w * ~ Maison d’Art. — Salonul umoriș­tilor. Moda atei COSTUMUL DE VOIAJ Stăpânite de frigurile deplasării, bucureștencele noastre pe dată ce calendarul marchează primele zile ale lui Iunie, își fac pregătirile de plecare spre alte sfere. Elegante în costumul lor de călătorie, ele știu să pună mult gust în alegerea lui. Foarte la modă anul acesta sunt ja­chetele largi din stofă „écossais”. Gulerul lor se face dintr’o fcantă lungă cu ciucuri care se înfășură în jurul gâtului fiind tot odată și cochet și practic. Literatu­ră - Artă - Știință Netiteia mela Lăsați copiii și doarmă... de Emil Isac Am fost ori seară la teatru. Ara­­re­ ori mă duc sa văd teatru, căci nu iubesc fățărnicia și teatrul este școa­la clasică a minciunei. Spectacolul începu cu­ o piesă fan­­tastică și duioasă, cum sunt piesele de teatru moderne: prinț amorezat, croitoreasă obișnuită, ministrul grav care se opune dragostei, eticheta spaniolă degradată la mascaradă, etc., etc... După primul act, când noaptea își îmbrățoșa pământu­l cu „sete și voluptate“... apărură pe sce­­nă copiii. Era noaptea târziu, pe la orele 12. Pe vremea aceasta termo­­s-înetrul beției sare peste 50. Jazz­­band-ul amețitor, bestial și anticul­tural al varieteurilor silește musafi. ÎEu la comandă și nebunii pe cari le regretă a doua zi. Chelnării fug is­terici cu tavele umplute de narcoti­­­ce... femeile se oferă, burghezii își prepară nevasta și portofelul de plecare.., și afară, lumea cinstită doarme în adâncul elan al întune­cimei. Și pe scenă apar copiii. Sunt vre-o șapte. Asemeni fluerelor din orgă. Și ce duios este cântecul lor! Fețele palide, ochii mirați de noaptea târ­âie, buzele vinete ca mura de som­eiul nedormit. Mânuțele albe, slabe, dea lumânările — și publicul din șa­ ■Ifi, bestia flămândă cu mii de guri, "«oarbe tinerețea învinsă. Nu se gă­­­sește nimeni, nici unul măcar, Care­­ să zbiere răgușit și indignat: „lăsați Copiii să doarmă!“... Lăsați, că se jșor trezi odată, și grozavă va fi tre­­zirea. Lăsați-i să viseze cu baluri, grădini, fântâni, nuci uriașe, paseri de aur cu cioc de argint, zâne și ■sȘiavoli mici, drăguți, gonind mierla fantastică și cocostârcul meșter... •Nu, nu s’a găsit nimeni, care să ob­serve o nouă plagă a omonimei: «imicirea copilăriei ,reducerea ei la b­rutalul și inepulsabilul actualism. ț Curentul anti-idealist, ce a cuprins iw­enimea, alungă copiii In noapte, *1-1 vezi in cafenele oferind somnul­ilor in garoafa veștedă, ÎI vezi în colțuri de stradă plângând titlul u­­nei gazete și imbecilele ei știri­ poli­­tice — îi Vezi pretutindeni, unde se splimbă nemiloasă și sălbatecă viața­­re noapte, dușmana Ilenei Cosânze, Afie și a lui Barba Cot. ” Dar nu se va găsi vre­ un ministru, «are să imprime cu litere de foc in conștiința inoptată a Societăței voastre: lăsați copiii să doarmă ?... Emil Isac. ^BSS Dela vitrine NOTE DIN RĂZBOIUL PENTRU întregirea NEAMULUI f de Dr. George Miron O carte interesantă în care auto­rul ei aduce însemnate contribuții la documentarea celor petrecute în război, e recentul volum al d-lui dr. George Miron. Scrise într’un stil sobru care respiră sinceritatea la fie­ce frază, vibrânde de un Cald patrio­tism, notele colonelului medic Mi­ron, zilnic spectator și arm­ător al atâtor dureri se citesc cu aviditate până la sfârșit. In ele vedem oglindindu-se fără nici o înfloriură inutilă, emoția cli­pelor mari și degajându-se din în­săși povestirea faptelor, toate prin­cipalele episoade ale grozavelor noastre lupte. Plecarea din București. Diferitele etape. Câteva Înduioșătoare chipuri de eroi, totul trece în caleidoscop trăit prin fața ochilor cititorilor. A­­poi vin la rând: lupta împotriva exantematicului, devotamentul me­dicilor și infirmierilor, ca niște icoa­ne menite să rămână pentru gloria numelui de român. Interesantul volum al distinsului medic se încheie cu aceste cuvinte pe care nu ne putem opri a le cita: „Să fie pătrunși copiii noștri, de credința nestrămutată, că România întregită formează un stat, de care dușmanul să nu încerce a se anina, căci ei sunt gata pentru sacrificiul suprem și atunci noi vom putea muri în liniște mâine, având sigu­ranța, că moștenirea ce lăsăm copii­lor noștri rămâne în mâini vânjoa­se, fiindcă trebue astăzi să respiri forța, dacă vrei ca dreptul să fie de partea ta“. i - FuL De la Academie Astăzi la ora S se ține ședință so­lemnă pentru primirea d-lui Mihail Sadoveanu, care în discursul său de recepție se va ocupa de literatura populară. Ședința va fi prezidată de principele moștenitor. D. Bogdan-Duica va răspunde nou­lui academician. Plenul Academiei într’o ședință trecută a ales ca președinte pe d. Iacob Negrizzi și ca secretar gene­ral pe d. V. Pârvan. Vice-președinți au fost aleși d-nii Brătescu-Voinești (secția literară), D. Gusti (secția is­torică) Gr. Antipa (secția științifică). Eri a fost ședință solemnă pentru distribuirea premiilor. Intre alții au fost premiați d-nii Jean Bart pentru volumul său „Prințesa Bibița“ cu premiul Eliade Rădulescu de 5000 lei și de Cezar Petrescu pentru volu­mul „Srisorile unui răzeș“ cu 3000 de lei din premiul Constantinidi. Carti și reviste Afacerea Reșița, Chestia revistelor, Scumpetea, Remanierea, Lipsa Poa­melor și alte chestii de o egală im­portantă sunt tratate și ilustrate în­­tr­­ un chip admirabil în No. 36 al revistei „PARDON" care a apărut azi. Prețul 5 lei. Baron de Schlicht: Elita prusacă, roman de moravuri (336 pag.) Edit. „Eminescu“. Un les­setM tu roci pe străzile lasi­er IAȘI. 8. — Astă noapte, în strada Sfântul Lazăr, un sergent de oraș făcând o inspecție a găsit în mijlo­cul străzei un geamantan de o ele­ganță extraordinară. Geamantanul fiind deschis la pre­fectura de poliție s-au găsit 4 rochii fine de mătasă, ciorapi fini de da­mă, numeroase bluze și alte multe lucruri scumpe. Se­­ crede că aceste lucruri­ pro­vin dela furtul săvârșit acum câtva timp la locuința d-lui Orleanu din Galați, despre care am vorbit la timp. Viața Capitalei CURTEA . Dineul anual al Jokey-Clubului se va da anul acesta înaintea Mare­lui Premiu Național. Suveranii și-au exprimat dorința de­ a onora dineul cu augusta lor prezență. Astfel în­cât comitetul a decis ca astă seară la ora 8 și jum. să reu­nească la dineul dat pe pasajul hi­podromului de la Băneasa pe suve­ranii României, suveranii Iugo­ Sla­­viei și principii moștenitori. Dineul va fi servit la mese mici iar un caz de timp rău va avea loc în marea sală a bufetului. Membrii clubului cu doamnele sunt invitați a lua parte la această augustă reuniune. LUMEA OFICIALA Un după amiază dansant care s’a prelungit până târziu seara a avut loc Duminică în casele d-nei și d-lui dr. P. Daia. Onorurile casei au fost făcute de d-rele Lucie și Marianne Daia. Printre invitați notez: D-na dr. Petrașcu, d-na dr. Daia, d-rele Nana și Adina Petrașcu, d-rele Murnu, d-na Dem. Georgescu, d-na S. Pavelescu, D-nii George Murnu, prof. univer­sitar, V. Sutescu, George Radovici, B. Vișineanu, dr. Daia, I. Cosmu­­lescu, Alexandru Daia, Neagoe Gus­­sa, Ignace Wolk­owicz, Guy de Ste­lea, etc. CERCURI —• Inaugurarea Country-Clubului va avea loc Duminică la 10 ore și jum. dim. sub preșidenția reginei Maria.­­ Astăzi va avea loc premiera Garden-party-ului organizat de Aso­ciația Creștină a femeilor Române în parcul Academiei Române 22 str. Barbu Catargi. S’au rezervat publicului frumoase atracțiuni: Dancing, Jazz-band, bufet. etc. ș i EM, B. In jurul falimentului unui industriaș Stratissa BRAILA, 8. — Din referatul corpu­lui de portărei, asupra datoriilor in­dustriașului Avram Nicolae rez­ultă că el are polița protestate în valoare de trei sferturi milion. Afară de aceste polițe protestate, Avram Nicolau mai datorează d-lui Ștefan Zone 300.000 lei, preotului Le­venți 100.000 lei, preotului Bejan E­­Inăchescu 50.000 etc. Citiți „Adeverul Literar și artistic" No. 133 de Duminecă i6 iunie 1923 COMEMORĂRI Onisifor Ghibu, profesor la Univer­sitatea din Cluj. Un mormânt care ne vorbește (cu­ prilejul semicente­narului lui Dionise Romano). NOTE DE CĂLĂTORIE I. Petro­vici, profesor Universitar. Spre Tighina. LITERATURA MEMORIALISTA N. Zaharia: Un uitat și nedreptățit: Traian Demetrescu. Din suferin­țele lui: Const Graur: Moartea unei babe : „Madam Fanny". Barbu Lăzăreanu: Mihail Eminescu și Fanny Tard­ini. STUDII LITERE ȘI FOLKLORISTICE : Sanielevici: Romain Rolland: I. Aurel Candrea, profesor universi­tar : Broasca. NUVELE, SCHIȚE ȘI POEME IN PROZA Ion Călugaru: Prietenul tuturora. Ioan Ciocârlan: Din vraja tinereții. Sărmanul Klopstock: Regretul. Ion Draga: Vasul PAGINA UMORULUI Paul I. Papadopol: Din istoricul e­­pigramei românești — Const. Bă­­lăcescu: Epigrama mea din partea multora. — Femeia. — Uneia. — Epitaf tare filozofic. Gabriel Timmary: Soldatul de la Ma­raton.­­­ Din umorul francez. Miîunea Armașu: Accepțiunile ver­bului a lui POEZII de George Silviu, V. Demetrius, Virgiliu Moscovici, Zaharia Stancu, Tudor Mușătescu ÎNSEMNĂRI O critică aspră (răspuns „Junimei literare“) de C. G. „Amicii lui Han Ryner“. Cărți și reviste de George Balcu­lescu. Cronica sportivă de Dinu Cesianu.— Revata modelor.— Șahul.— Bibli­ografie. — 8 pagini.—Ilustrațiune t­­e culori. Plecarea lui Scotus lator ULTIMELE SALE INTRE­G­E­DER! CLUJ. 8. — Scotus Viator, cu­noscutul publicist englez a avut ori după amiază lungi convorbiri cu d-nii Maniu, Mihaiu Popo­­vici, precum și cu d-nii Paul Ár­pád și Zzagony, membri ai par­tidului maghiar. Distinsul oaspe, a plecat as­tăzi. Vineri la orele 10 seara ,d­in Cluj, îndreptându-se spre Fraga. El e însoțit până la­­ frontieră de ziariști. Școlile confesionale din Ardeal TRATATIVELE DELEGAȚIEI PAR­TIDULUI MAGHIAR CU GUVERNUL CLUJ. 7. — Eli s’a reîntors de la București delegația partidului ma­ghiar care fusese însărcinată să tra­teze cu guvernul toate chestiunile privitoare la școlile confesionale. Membrii delegației au declarat că la București au ajuns la rezultate satisfăcătoare. Elevilor care frecventează școlile confesionale cu drept vechi de publi­citate li se permite să dea examenul la instituțiile la care au învățat. Elevele înscrise la vre-un liceu de biăeți confesional, nu au drept să dea examene cu bieții și cu elevii preparați în particular. La liceul militar reformat din Cluj, ministrul instrucțiunii va nu­mi o comisiune de stat care va con­duce examenele. Lăcustele In Delta Uniirii TULCEA. 8. — Agenții administra­ției pescăriilor observând apariția lăcustelor In Deltă pe lângă comuna Sf. Gheorghe, au înștiințat telegrafic despre acest lucru ministerul agri­culturii. D. prefect Țigău, însc­ db­i. la râin­­du-i despre apariția lăcustelor, a plecat imediat la Sf. Gheorghe spre a organiza operațiunile de stârpire ale primejdioaselor coleoptere. In primul rând s'au făcut gropi adânci cam de o jumătate de metrii și să­pate pe mari întinderi, unde sunt bă­gate lăcustele și ucise. Puțin mai târziu a sosit in Deltă și inspectorul entimolog Knechtel, care a sfătuit pe locuitori să stro­pească lăcustele cu petrol și să le dea foc. Datorita acestor măsuri invazia lăcustelor a fost deocamdată stăvi­lită. Semănăturile n'au suferit până acum, ei numai o parte a terenurilor cu fănețe. In județ, ploile au fost generale săptămâna aceasta influențând în bine semănăturile. Cel mai mare res­taurant din lumi­ liarele engleze arată că în curând se va deschide in Londra un restau­rant care va trece chiar de propor­țiile americane. In acest restaurant se pot servi 80000 de persoane dintr’o dată. Ceia ce ar veni că într’un an servește peste 10 milioane de mese, pe când cel mai mare restaurant cunoscut până în prezent în America nu servește decât două milioane de mese pe an. Noul restaurant are zece etaje cu câte o bucătărie la fiecare etaj. Două etaje vor fi consacrate fabricării șo­colatei și dulciurilor. Personalul se ridică la cifra de 1.700 de oameni, dintre cari 900 nu­mai chelnerii«. Ședința solemnă dela Academia Română Decernarea premiilor Academia Română a ținut eri d­­a ședință solemnă sub președenția d-lui I. C. Negruzzi pentru decerna­rea premiilor acordate în actuala seziune. __.... VALOAREA PREMIILOR D. V. PÂRVAN a cetit o dare de seamă cu­­ privire la acordarea aces­tor premii. D-sa a arătat că s’au acordat pre­mii — în actuala sesiune — în va­loare totală de 63500 lei din care 25000 lei s’au împărțit, 7 premii, vâ­nând între 1500 și 5000 lei și 3000 lei în 6 premii. Academia Română regretă că a­­nul acesta s’au prezentat prea pu­țini concurenți și constată că­ și pre­miile acordate sunt prea mici față de valuta de azi. Sa’a citit apoi rapoartele la premii­le acordate în ordinea următoare : RAPOARTELE D­­. NISTOR a citit raportul asu­pra­ publicațiunii „Istoria războiului pentru întregirea României“ 1916— 1919 de Const. Kirițescu, lucrare pre­miată cu premiul Năsturel. , D. I. SIMIONESCU a citit raportul asupra cărții didactice. Noțiuni ele­mentare de chimie și mineralogie conform programei în vigoare pen­tru­ școalele secundare de d-nii M. Cădere și V. Popescu, lucrare pre­miată cu 1500 lei cu premiul „Asocia­ției“. D. I. PÂRVAN a citit raportul asu­pra volumului Prințesa Bibilla de Jean Bart, lucrare premiată cu 5000 lei cu premiul Eliade Rădulescu. D. I. BIANU a citit raportul asu­pra publicației „Scrisorile unui ră­­zeș“ de Cezar Petrescu, lucrare pre­­­miată cu 1000 lei cu premiul „Tano­­viceanu“ și cu 2000 lei premiul „Con­stantinidi“. . . D. SADOVEANU a citit raportul asupra volumului de poezii „Casca­dăl­e Luminei“ de Vintilă V. Paras­­chivescu, lucrare premiată cu <00 lei cu premiul Constantinidi. D. SADOVEANU a citit raportul a­­supra publicației „Isvoare Limpezi , sonete și poezie de Marcel Romanes­­cu lucrare premiată cu 700 lei. cu premiul „Constantinidi“. D S PUȘCARIU a citit raportul asupra „Traducere­ în versuri a Bucolicelor lui Virgil“ de Teodor Mâ­nu, lucrare premiată cu 600 lei cu premiul „Constantinidi“. D G BOGDAN DUICA a citit ra­portul ,asupra lucrării „Istoria teat­­trului în Moldova“ de Teodor Bura­­da, lucrare premiată cu 4000 lei cu premiul „Gr. Angelescu“; D-L DR. ANTIPA a citit raportul, asupra publicației „Porumburile ro­mânești“ de Ion Enescu, lucrare pre­miată cu 3000 lei cu premiul „ Ada­­mache“. D-L DR. V. BABEȘ a citit­ raportul asupra lucrării „Parazitologie uma­nă“ de C. Poenaru Căpîescu, premia­tă cu 1000 lei premiul „Adamache". D-L I. SIMIONESCU a citit rapor­tul asupra publicației „Muscalul nos­tru“ de C. R­ădul­escu -Codin, premia­tă cu 1000 lei premiul „Adamache“. 1 D. SIMIONESCU a citit raportul asupra lucrării în manuscris „Cli­­matografia câmpiei dintre râul Olt și Argeș“ de Iulian Rick, premiată cu 5000 lei cu premiul „Năsturel“, MISS. recursul d­ini ti. Schina Casația a făcut divergență Judecarea mandatelor de aresta­­re emise în contra d-lui Scrina și ceilalți, nu se mai târșește. Cu ocazia lansării primelor man­date în potriva fruntașilor greviști, s-a parcurs întreaga trilieră­­ a tu­turor instanțelor judecătorești, man­datele fiind mereu confirmate. Implinindu-se o lună de la ares­tare s-au reînoit mandatele, pe mo­tiv că­ deținerea arestaților ar mai fi necesară. Totuși tribunalul a in­firmat acele mandate. Din această cauză parchetul a făcut apel Și Ca­mera de punere sub acuzare i-a menținut arestați. MOTIVELE DE CASARE Bine­înțeles­e. Schina și ceilalți au făcut recurs în Casație. Secția II a înaltei Curți a judecat zilele trecute cele 7 motive de casare ale recurenților. După o lungă deliberare Curtea a făcut divergență în ceea ce pri­vește două din acele motive și a­­nume : Reaua constituire a camerei de punere sub acuzare, care a decis menținerea prevențiilor în stare de arest. Această rea constituire se ba­zează pe împrejurarea că lipsind unul din judecătorii titulari, Came­ra s’a complectat printr’o tragere la sorți ilegală, venind să judece un consilier care tocmai era ocupat într’un proces pe care-l judeca la Curtea de apel. Al doilea motiv pentru care Casa tia a făcut divergență este acela că decizia Camerei de punere sub a­­cuzare păcătuește prin faptul că nu există un dispozitiv prin care s’a admis apelul parchetului. Legea cere redactarea unui dis­pozitiv cu ocazia unei pronunțări judecătorești. Ori, acest dispozitiv n­u există în cazul de față. Aceste două motive vor fi judecate din nou în complec­tul Curții de casație. In timpul acesta d, Sobina con­tinuă să stea la închisoare liberta­tea sa depinzând de rezolvirea chestiunilor de drept, dacă se vor rezolvi, pentr­u că se poate prea bi­ne că între timp să se împlinească ziua unei noi reconfirmări, și atunci va trebui să o ia d’a copl._____ D’A­CAPO Două crime în județul Fălciu HUȘI, 8 Iunie. — Două crime groaznice au fost comise ori în județul nostru. Una la Otefeni, unde Iancu Botezatu a împușcat din pricina unor neînțelegeri pe o rudă a sa anume P. Botezatu. Criminalul a dispărut, victima în stare gravă a fost internată în spital. A doua crimă s-a săvârșit la De­­seni Secretând Ion Baciuș a fost în­junghiat mortal de socrul său Du­mitru Zora din Hoceni. Asasinul a venit special în acest scop în casa ginerelui său. Cauza crimei e o neînțelegere familiară. Criminalul a fost arestat. LEONTIN * FOITA ZIARULUI „PIMINEAȚA” 82) Unchiul Năstase Petre llieodim­ - ROMANI OmONNAL -----­de V. DEMETRIUS , și nepotul său învierea trecutului După­ întâia strofă, Neagu pră­ji în­sum­i, cu neîncredere parcă, cu credința, — ar fi zis— că nimeni nu poate înțelege a­­dâncimea și frumusețea cântecu­lui, ca el. Surâsul îi pierise. Apoi răma­se cu ochii animat de cântăreț. In­­zbucnirile, în sfâșierele du­­­­ioase, în plânsul adânc, ca de i­nimă, ale coardelor, Neagu as­­culta și vedea perindu-i se toată­­­ la tinereția lui, poetizată, fee­rică. In cele din urmă­, ca să meargă vedenia răpitoare și neadevăra­tă, Neagu se frământă în scaun cu silință, își trecu aspru o mână peste chip, peste ochii înșelați, toți privirea, ca să se prindă din plutirea lui de fulg, de mediul înconjurător, ca un cârcel de iederă de o ramură streină. I se păru că poate fi urmărit de care­va, în rătăcirea lui, întinse mâna la pahar și-l goli. Mulți dintre auditori își fă­ceau liniștiți siesta. Cu ridicarea tacâmurilor, cu înoirea înfățișă­­rii mesei, cu răgazul ce urmă înainte și după deșert, unii din­tre musafiri își schimbaseră lo­curile, în căutarea prietenilor intimi. Doamna Bănescu ședea acum lângă Aurelia Săteanu. Costea Negoescu fusese chemat de Andronescu să șadă lângă el. — Dragă, — o întrebă d-na Bănescu, pe vechea ei prietenă Aurelia — arătând cu ochii spre Nicodim — care o fi a lui, dintre cele zece cucoane de aici? Tre­bue să fie una! — Numai una? Cred că și d-na Pătrașcu ar vrea să întinerească cu douăzeci și cinci de ani, pen­tru... — Pentru el! Chiroti înfundat Băneasca. — Le socotiți prea ușuratice pe femei! spuse mai tare, însăși d-na Andronescu, gazda, care se afla din întâmplare la un pas și auzise ce-și spuneau cele două tinere. — Glumiam! Are mult tempe­rament cântărețul d-voastră ! spuse doamna Bănescu. Cântecul amutia conversații!…. Limpedea lui rostire, și din coar­de și din grsai, stăpânea minții ® și inimile! Petre se aprinsese la față. Costea Negoescu îl asculta adâncit, pătruns, vibrând de toa­te suferințele deslușite și aduse in lumina covârșitoare a muzi­cii. Nici un suflet nu putea ră­mâne strein de vibrația pătrun­zătoare, de năvala de înfiorări. Olimpia Ștefănescu asculta fer­mecată, dar cu o durere, de ne­înlăturat: înțelesese că Nicodim a uitat’o cu desăvârșire și că ea nu-l uitase niciodată, de când îl cunoscuse. Tristă, lașe, resem­nată, ea sorbea necontenit, cu fiecare cuvânt subliniat, otrava siguranței că nu e iubită, că n’a fost niciodată și că îl iubește încă, pe cântărețul acesta aproa­pe necunoscut. Petre se înclina, spunând ro­manțele lui, către toate tinerele cucoane. Acestea se înroșiau, se uitau la bărbații lor; ei le răs­pundeau bând din cap și surâ­zând. Și ele ascultau mai depar­te, primiau în inimi cuvintele de foc, ochii le scăpărau fără să vrea, bateau din pleoape, sim­țind că se trădează. D-na Ardeleanu, știind că băr­batu-său e zuh­ar, se înfricoșase mai întâiu. Dar gazdele amân­două îi șoptiră bărbatului că așa e bardul, că nu-i nici o primej­die. Dar și d-na Ardeleanu ca și d-nele Bănescu, Săteanu, și toate celelalte cinci înțeleseră farme­cul primejdiei, și gânduri neo­bișnuite le da ocol, ca fluturii de noapte luminilor. Numai bă­buța, lipită de bărbatul ei, și gos­podina casei, ascultau cu alte gânduri, înduioșate și ele. Ocgânia din pod Pe calea Victoriei, de la Bule­vard și până la Palatul Regal, nu se putea merge decât foarte încet, cu opreli la răstimpuri, atâta lume curgea, în sus și în jos, pe trotuarele, aci late, aci înguste Nu era zi de sărbătoare. Veșnic era așa, către prânz și într’amurg. Numai o răpăială de ploaie ar fi risipit gloatele. Un gard de oameni, numai bărbați, astupa aproape toate vitrinele magazi­nelor, erau privitorii la cele două furnicare de lume pestriță ce se scurgeau pe dinainte­ le, tre­­cându-se unul­ de altul, pe ace­­laș trotuar, spre Palatul Regal unul, spre Bulevard altul. Lumea se plimba așa înghesu­ită, domoală, vorbind cei ce mergeau în tovărășie, privind în drum la trăsuri, la automobile, la cei zăriți peste umere, prin­tre capete, înaintea lor, și la zaplazul de inși rezemați de­­alungul zidurilor și în dreptul vitrinelor. Pare că nimeni nu a­­vea de lucru, parcă toți aveau acasă robi, care să-i hrăn­iască și să le vadă de treburi. Ghiță Neagu simți că înăbușe în înghesuiala mulțimii. Neme­­rise în spatele a doi zaplani și nu era măcar la marginea tro­­tuarului, ca să vadă strada, ci la mijloc, între o cucoană voinică și cu năduf, mai înaltă mult de­cât scurtul de el. Neagu pierduse deprinderea plimbării pe cea mai însemna­tă stradă din România. Dar nu mai avea mult de îndurat, căci se apropia de redacția ziarului Forța Națiunii, către care pe pioh­nise, anume ca să-l gâsiască pe Nicodim Se descheiase la hai­nă; era într'o zi călduroasă de iunie. Oratorul buzoian era de două luni deputat; de două luni era în Capitală și, dându-și seama că în toată vremea aceasta nu se întâlnise odată măcar cu Pe­tre, se dojenise cu asprime, des­­gustat de cum se perde timpul în afară de împlinirea celor mai dragi și mai gingașe dorințe ale noastre. Dar Bela Andronescu fusese, tot în cinstea vechei pri­­etnii și cu gând să-l vadă și pe Nicodim. N’avusese parte, să-l prindă! Intrând în clădirea ziarului, avocatul, care își trăise prima tinerețe în Capitală, fu năpădit de amintirea localurilor de odi­nioară ale gazetelor politice, își aduse lămurit aminte cenușia redacție a „Obștii”, strâmtoarea și sărăcia ei. Va urma) 7.; “7'Ayfr 7,1 r

Next