Dimineaţa, septembrie 1923 (Anul 20, nr. 6042-6071)

1923-09-15 / nr. 6055 (6056)

Am avut dreptate să spunem că «tot sub teroarea _ In fierbintea­la ceasurilor ce au uz­ militanților, dacă SÂî Sind mat asasinarea misiuni Italiene a fost numai efectul emoțiunei. Temperamentul arzător al țe­lului guvernului italian a dat eve­nimentului proporțiuni în dispropor­ție cu faptele, de aceea lumea în­treagă a fost alarmată și s’a cre­zut­ că Europa se află iarăși In ajunul unui război. Dar și chestiunea Rui­rului Intră intr’o nouă fază, ceea ce înseamnă că tot ce s’a întâmplat în Germa­nia n’a fost opera naturală, dar nu­mai consecința unei politici oarbe pe care a inaugurat-o și a susținu­te Cancelarul Cuno.­­ Câte nenoroiri n’ar fi fost cruțate poporului german, dacă elementele șovine ale Germaniei nu s’ar fi în­­­crezut prea mult în rezistență și da­că nul și-ar fi închipuit cum că Ger­mania în starea în care se află as­­­tăzi, ar fi capabilă să facă războiul Franței și să o si biruiască.­­ Bun lucru este patriotismul când ieste luminat si când încălzește pe­­ conducătorii cei ageri la minte si­­ intelepti, dar mult rău face popoa­­­relor patriotismul demagogic a că­ru­i menire este mai mult ca să ri­dice meritele oricăror politician­ spre a-i face populari de­cât să slu­jească interesele națiunei. f. Acesta este cazul Germaniei, dar tecția poate servi tuturor șovinilor j cari compromit marile interese na­ționale spre a se înălța politicește pe eL ! In adevăr, cu ce s’a ales poporul­­ Germaniei de pe urma rezistentei pasive și a multiplelor asasinate din Ruhr? Poporul german s’a ales cu ruina financiară cu pierderea pe timp i destul de lung a­ unei provincii si cu primejduirea unitătei imperiului,­­ Dacă guvernele germane n’ar fi Const. Bacalbașa Rathenau și a altor fruntași politici nu ar fi înspăimântat toată lumea dacă s’ar fi respectat Con­­tratatului de pace și s’ar ... Statele contractuale, france­zii­­ ar fi intrat la Ruhr, viața eco­nomică a C­raniei n’ar fi suferit o scădere rugătoare, marca nu ar fi ajuns la aproape zero și ceea ce este încă foarte important rezisten­ța Germaniei de a se opune ocu­­panților nu ar fi fost pusă la­ evi­dentă. Până și speranța unei refa­ceri într un timp determinat a pără­sit poporul german în sufletul căru­ia a trebuit să intre descurajarea. Dar în sfârșit o fâșie de senin s-a arătat pe cerul politic european și așa­­ putem spera că multele pri­mejdii ce o amenințau la ultimele vremuri vor fi înlăturate. Buletinul zilei este: Destindere în chestia Ruhrului pe întreaga linie, destindere între An­glia și Franța, destindere între Fran­ța și Germania. Destindere la chestia Italo-grea­­că. Grecia primește verdictul tri­bunalului european și Italia aderă, fără rezerve, la toate hotărârile a­cestuia. Destindere se anunță și între Ita­­și Iugoslavia. Dacă acestui tablou adăugăm și actul de retrospectiv al Arătatului de­­ Lausanne care a adus pacea cu Turcia, putem spune că de la în­­cheerea păcei de la Versailles și Trianon, Europa n'a trecut zile mai pline de speranță în ceea ce privește stabilirea staiștei generale. Dar să nu uităm că decamdată, ne aflăm numai în fața unei spe­ranța bucurești, urm­ar 9-11­4 pagini fiW_lrlS04 it test, WILLE zile de liniște Instalarea italienilor la Corfu site Bulgaria face pregătiri militară. Italienii ar fi ocupat și insula Soros Corfu. 12. — Poliția ita­liană civilă s’a instalat ora definitv pe insulă. Nume­roși funcționari civili a­­duși din Italia au luat funcțiunile în primire. Amiralitatea a permis circulația vaselor gre­cești. 0 * Atena. 12. — Astăzi se dovedește și mai bine că italienii nu au de gând să părăsească insula Corfu. Ziarele arată că autorități­le italiene se instalează dezbinerea pe insulă. * Corfu. 12. — Șapte sub­marine, făcând parte din flota ce stațio­nează în jurul insulelor ocupate de italieni au plecat astă noapte in direcție necunoscută. Comunicația între Atena și Corfu Atena. 12. —■ Guvernul a pri­mit astăzi o telegramă din par­tea asociației particulare a agri­cultorilor din Corfu, care-l felicită pentru atitudinea ce a avut-o în conflictul cu Italia. Aceasta este prima telegramă primită ori la Atena, dela ocuparea­ insulei Cor­fu. k; ■ , Bulgaria se înarmează Atena .12. — Informați­­uni sigure arată că Bulga­ria continuă să primească însemnate cantități de ar­me și m­unițiuni din Italia prin diverse vapoare co­merciale. De altfel guver­nul grec este precis infor­mat asupra acestor înar­mări, pe care le-a denun­țat la timp. Ciocnire între soldați Greci și Turci Atena. 12. — La frontiera gre­­co-turcă a avut loc o ciocnire sân­geroasă, intre soldați turci și greci. De ambele părți au căzut morți și răniți. . . v. Bande albaneze terori­zează populația Greacă Atena. 12. — In regiunea limi­trofă frontierei greco-albaneze au apărut numeroase bande înarmate de albanezi, care atacă de două zi­le, terorizând populația greacă. «P«­­ VASCAN tuide se retrăsese pentru a evita contactul cu flota ataîîanS. După prosgramul stabilit de con­ferința ambasadorilor flota greacă va satuta vasele aliate aflate In rada Phaleruîu!. Un protest al epirolilor greci Atena, 13 (Rador). — Președin­tele asociației epirofilor greci, Vor­­tzos, publică următoarea declara­ție:­­Asociația epirofilor din Atena, interpretând sentimentele tuturor e­­pirofilor greci, protestează împotri­va aserțiunilor calomnioase lansate de ziarele italiene împotriva asocia­țiilor epirote și împotriva populației EpiruM in general­ cu prilejul cri­mei abdominabile de la Cacavia. In Grecia nu există asociatiuni epirote de felul acelora pe care si le inchi­­pue presa din Roma; asociațiile e­­pirote sunt organizată inocente și inofensive care urmăresc numai a­­părarea drepturilor și intereselor patriei. Italienii au ocupat Insula Leros Bom­a. 12. 1— Trupele ita­liene au ocu­pat insula T­e­­ros, deoarece locuitorii au cerut această ocupa­ți­­tine în speranța că vor primi alimente de pe va­poarele italiene, locuito­rii insulei fiind amenin­țați de foame. Halii[timolfoare si I Atena Atena, 13 (Riador). — Guvernul urmărește de aproape agitațiile pe cari agenții contrarevoluționari le întrețin în populația din Atena. A­­ceștia au organizat un pelerinaj la mormântul lui Gunatis unde au de­pus flori, apoi au împrăștiat mani­feste prin cari se cere aducerea corpului defunctului rege Constan­tin la Atena. Poliția a confiscat manifestele și a întreprins cercetări, pentru de­scoperirea autorilor. Albanezii amenință cu trecerea frontierei Roma. 12. — Guvernul grec au a­­dresat guvernului albanez o notă energică cerând extrădarea asasi­nilor membrilor comisiunei italiene, cari sunt cu siguranță albanezi. Guvernul albanez a răspuns că asasinii sunt greci și că­ in cazul când grecii nun-i vor aresta, albane­­­zii vor trece granița și vor aresta el pe asasini, care sunt bine cunos­cuți la Atena. Chestia Filiette 1 ITALIA PROVOACĂ TURBURARI IN MACEDONIA Londra. 12.—In cercurile politice de aci domnește mare neliniște din cauza situației din Balcani. Sunt temeri că Mussolini vrea să pro­voace tulburări în Macedonia, cu ajutorul Bulgariei, spre a da de lu­cru­­ Iugoslaviei și a avea astfel mână liberă în chestiunea Fiume. Circulă zvonul că vapoare itali­ene au transportat munițiuni La Varna. Anglia este foarte neliniștită de faptul că Italia și-ar putea organiza o bază a flotei sale la Corfu-­­l pentru acest motiv insistă pentru evacuarea imediată a insulei ii [omisiunile superioare­­ din ministerul Cultelor și Artelo­r .­ Se vor institui trei comisiuni: Comisiunea Monumentelor istorice, Comisiunea arheologică și Comisiunea artistică — r I Activitatea legislativă a mini­sterului cul­telor și artelor a fost bogată în rezultate practice: d. C. Banu, a alcătuit procese de legi însemnate, din care am ex­ E­s pe larg două: „Anteproeotul îtru organizarea seminariilor logice“ și „Proectul de organ­­iare a bisericei autocefale orto­­oxe române“. ist-I Un alt proect de lege, foarte important, acela privitor la: „In­stituirea, funcționarea și organi­zarea comisiunilor superioare a "monumentelor istorice, comisiu­­nii arheologice și comisiunii ar­tistice", a cărui economie o ex­punem mai jos.­­ Comisiunea m­onumentelor­ ist­­torice, va avea ca scop : Comisiunea Monumentelor ,, istorice . Va avea ca scop să îngrijească­­ conservarea și restaurarea mobi­lelor și obiectelor vechi ce ar prezenta un Interes istoric, even­tual chiar aflate în posesiunea particularilor. [ Să supravegheze săpăturile și căutările de monumente și obiec­te vechi de interes Istoric.­­ Să facă inventarul și clasarea monumentelor istorice și obiecte­lor ce prezintă un interes is­toric .(icoane, odoare vechi), f Să public studii și un buletin cu privire la monumentele isto­rice. Această comisiune se com­pune din 9 membri dintre per­soanele competente în științele istorice și teh­nice. Din comisiu­ne vor face parte: un membru desemnat de Academia Română, directorul Arhivelor Statului, di­rectorul școa­ei de arhitectură și membrii numiți de ministru. Cu desvoltarea lucrărilor, numărul membrilor va putea fi sporit.­­Clasarea și declasarea monu­mentelor istorice se va face prin­­ decret­ rega. Clasarea se face i­­m­ediat cunoscută proprietarului obiectului, și încetează dacă în c­­l mult 6 luni, nu apare decre­tul de clasare.­­ Clasarea monumentelor istorice­­ a fi transcrisă în registrul de­­ poteci al tribunalului respectiv,­­ fără nici o percepere fiscală.­­ Servituțile legale care ar putea reduce degradări sau prejudicii la anul monument, nu sunt aplica­bile imobilelor clasate.­­ Pentru cauză de utilitate publi­cul pot fi expropriate clădirile a­­­flate pe un teren vecin imobilu­lui clasat monument istoric.­­ OBIECTELE MOBILE VECHI, fn special obiectele de cult, mo­bilier, Icoane, candele, sfeșnice, nise, tâmple, uși, cruci, cărți, i banuscris«, vestminte, odăjdii, e­­»title, documente, stampe ș i­mo­­priri, vor fi clasate după aceleași Biorme ca și mobilele. f Cornelul cu aceste obiecte este ITM1*. Num­ai dacă acele obiecte­­ provin din colecțiunile statu- i, județeii*, comunelor, a per­enelor morae recunoscute, sau a biserici și n­inăstiri. Comercianții cu­­ține registre vor arata proveniența obiecte­ 1 ■ in care scop vor «*re­de la cei­ se vând certificate de prove­nită. A­a­lien­ar­ea și exportarea rubiec­­telor clasate, sunt interzise.­­ Orice imobil sau mobil clasat, distrus decât cu autorizațiunea ori sub supravegherea comisiunii monumentelor istorice. BISERICILE ȘI MONASTIRI­­LE zidite înainte de 1834, se cla­sează provizoriu cu toate odoare­­le lor — până la alcătuirea in­ventarului ca monumente isto­rica­­ , i 1 . 1 Comisiunea arheologici Comisiunea arheologică are de scop: A face cercetări și săpături ar­heologice în România; A face controlul tuturor săpă­turilor publice și particulare din România; Conservarea stațiunilor explo­rate și supravegherea colecțiuni­­lor; 1 . 1 Expediții și misiuni arheologi­ce în Răsăritul illiro-trac; Publicarea rezultatului săpătu­rilor și a studiilor arheologice făcute; Confecționarea hărții arheolo­gice a țării. Membrii comisiunii vor fi 9 la număr: unul desemnat de Acade­mia Română și 8 numiți de mi­nister dintre profesorii de arheo­logie, istorie antică, epigrafie. is­toria medie și bizantologie, isto­ria artelor, istoria veche româ­nească și directorii muzeelor ar­heologice. I conservarea obiectelor Organele statului Județelor Și comunelor trebue să asigure con­servarea stațiunilor explorate. Când prin săpături, se găsesc în­tâmplător monumente istorice, primarul comunei e dator să le conserve până vor fi văzute de un delegat al comisiunei arheo­­log­ IC6( Comisiunea artistici Comisiunea artistică are turnă­toarele atribuțiuni: Păstrează inventăril­e colecțiu­­nilor obiectelor de artă în mu­zeele și galeriile statului, supra­veghind administrațiunea lor. Supraveghează conservarea și alienațiile obiectelor de artă pu­blice sau aparținând particulari­lor.Controlează inventariile și ca­taloagele obiectelor de artă din toate muzeele și colecțiunile și a­­probă regulamentele lor particu­lara Membrii comisiunii sunt în iu­mar de 9. Membrii de drept: un delegat al Academiei Române și trei al ministerului (un arhitect, un pic­tor și un sculptor). Restul membrilor se aleg de o adunare la care participă toți ar­tiștii (toți profesorii de la școlile de Bele-Arte și Arhitectură; toți membrii societăților artiștilor­­pictori, sculptori sau arhitecți). Intre aleși vor fi cel puțin un sculptor și un arhitect .­­ Fiecare comisiune, din cele trei eministrate își alege din sânul ei un președinte. Ministrul va prezida comisiu­­nile când participă la ele. Comisiunle pot­ funcționa și nu­mai cu 5 membri. Când chestiunile de discutat, prezintă un interes comun, comi­­siunile interesate pot avea șe­dințe în comun, sub președinția ministrului sau a celui mai în Tgolist fitorea credinți. ^ » tgp.ar­t­m>j. Atitudinea Italiei provoacă neliniște Paris. 12. — In culoare­le Societăței Națiunilor circulă zvonul că Italia va evacua Corfu și insulele vecine la 15 Sept. _ Domnește însă o vie ne­liniște cauzată de gravita­tea chestiune! Fiume, cu toată speranța politicieni­lor iugoslavi că diferen­dul va fi aplanat în mod pacinic prin negocierile dintre Roma și Belgrad. Zvonurile despre debar­carea unei diviziuni itali­ene la Santiquaranta ac­centuează enervarea cer­curilor diplomatice cari văd în acest act preludiul unor grave complicațiuni. Ancheta greacă Zurich, 12. — Se anunță din A­­tena că guvernul grec plănuește a­­restarea colonelului Bozaris, petal misiunii elene in comisiunea de de­limitare a frontierei greco-albaneze. împreună cu Botzaris vor fi ares­tați și alți membri ai clubului E­­pixot; aceste arestări ar­e necesitate de efectuarea anchetei asupra asa­sinatului da la Vasele grecești la Phaleron Paris. 12.—Flota greacă a sosit la Phaler­on venind din golful Volos, ii 1 ROSTUL CONGRESULUI PROFESORILOR și redeschiderea Universității din Iași — Os ns spans d. Petra Dragomlresca, deputat șl profesor . - t universitar — - ..... IAȘI, 13. — Continuând anche­ta noastră, printre profesorii u­­niversitari, cu privire la redes­­chiderea universităței, am putut azi vedea pe d. Petru Dragomi­­rescu, profesor universitar. La Întrebarea noastră, dacă a fost anunțat despre congresul profesorilor universitari și de rostul acestui congres, d. Drago­­mirescu ne-a răspuns: — .,Nimic nu mi s’a spus, dar absolut nimic până acum, relativ la această chestiune, fiindcă nu cunosc nici împrejurările în care s’a alcătuit biroul acestui con­gres, — căci se zice că este alcă­tuit, — nici chesitiunile ce vor fi puse la ordinea zilei. Dar nu sunt numai eu care vă dau acest răspuns, ci aproape totalitatea colegilor mei de la universitatea ieșană, întru­cât din aproape 60 de profesori, numai patru sau cinci sunt în curent cu ce s’a fă­cut, sau se va face. In orice caz, un congres al pro­fesorilor universitari este bine venit, mai cu osebire în aceste împrejurări când izolarea pro­fundă în care se găsește corpul profesoral universitar este de­zastruos de păgubitoare propăși­­rea intelectuale a țărei. Și când adevărata­ lui scop este, nu nu­mai a se preocupa, adecă a avea grija de interesele universităței, ci a se ocupa, — adecă a acțio­na, — cu privire la aceste inte­rese, fără îndoială că congresul devine o binefacere. In vederea acestui congres, cred, cât profesorii, cari nu au a­­vut posibilitatea să­ știe despre ce este vorbe se vor aduna și vor vedea ce este de făcuii. Și vă rog 8& mă credeți, cât este mult de fă­cut, fie pentru înzestrarea tutu­ror facultăților cel puțin cu stric­te­ necesar, pentru ca studenți­mea să se poată folosi în mod real de munca ei, fie spre a face ca autonomia universitară să de­vină cu adevărat o reali­tarte, din ficțiune, cum este azi“. Se va putea deschide Universitatea ! La o nouă întrebare dacă s’ar putea ca în congres să se discute și modalitatea deschiderea univer­sităței, d. Pe­­ru Dragomirescu ne-a răspuns: — „Nu cred că studenții, — du­pă cât am cunoscut cu mintea și sufletul lor în cei 11 ani de con­tact școlar, — vor consimți ca alții, fie chiar profesorii lor, să îi mai arate calea, care duce di­rect la reluarea cursurilor. Am convingerea deplină­, că studenții, chiar și acei ce dau do­vadă de fanatism întru sprijini­rea unei credințe sunt toți cu­rați la suflet, — vor relua cursu­rile din propria lor hotărâre, fă­ră sprijinul cuiva, ba chiar îm­potriva manoperilor interesate ale unora... Și îmi sprijin această­ convin­gere pe faptul că ori­cât ar fi un student de fanatic în crezul său, sau ori cât de sugestionat ar fi, zeu este admisibil să nu vadă limpede, că rezultatul la care au ajuns este dăunător și lui și ță­rei, iar nici­de­cum adversarilor. I-ar mai reține poate ideia, că ei ar putea fi socotiți, că au ca­pitulat fără a fi cucerit, ceia ce au hotărât să cucerească. Aceasta este o copilărie. Școa­la, cursurile­ sunt una și mani­festarea sentimentului lor în afa­ră de școală, prin mijloace reale și civilizate, es­te alta. Așa în­cât, încă o dată repet,­am presentimentul, că studenții, în cea mai mare parte, nu nu­mai că sunt pe calea cea dreaptă, dar vor face opera de salvare și pentru cei puțînî șî slabi, spre a-i smulge din mediul de suges­tiune, în care au fost prinși“. Dan ZIARUL­ „DIMINEAȚA** Cupon de premii — Seria­ 111-a — No. 1O Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA“ * Vizita suveranilor Belgiei In Italia Reepnlgl, 13. — Suveranii Belgiei au sosit aci in mod privat, pere­chea regală Italiană a mers spre a-i Întâmpina la stațiunea Cambiano. D.Iorga în Mehedinți Timișoara. — In zilele de 8 și 9 Septembrie d. Nicolae Iorga a vizi­tat mai mu­lt comuna din partea de nord a județului Mehedinți. In deo­sebi vechea localitate romană Baia de Aramă cu frumoasele-1 Împreju­rimi, Ponoarele, Vânjul, Petulea, etc. In vizitele sale, d. Iorga a fost În­soțit pe lângă membrii organizațiu­­nei național-democrate din Severin, și de câți­va din prietenii d-sale po­litici bănățeni, printre cari, d-nii Gheorghe Popovici, șeful organiza­­țiunilor din Banat, Mișu Popescu, ș. a. D. Iorga a­ fost pretutindeni pri­mit de populația satelor, cu călăr­­eți și arcuri de triumf­­. Iorga și partizanii săi vor face mai multe asemenea vizite și pe valea Car»-“"1’^ pe aceea a Timi- m Atlia A4 - A6. 60» 1 Sâmbătă 15 Septembrie 1923 . 2 Lei exemplarul 1 Lei in strâinătate ­istenta socială 1922123 " ■ [UNK] —..... • " “ Activitatea instituțiilor de binefacere, particulare Am arătat intr’una din­­ cronicele precedente, că încă de la Înființarea ei (Aprilie 1920), Asistența Socială a Înțeles să dea o deosebită atențiune Instituțiilor de binefacere Particu­­lare, — singurele la acea dată in țara noastră, — in grija cărora *a‘ lăsată asistența publică. i­­ . In spiritul legii ce-i hotăra­t orga­nizarea, a căutat ca prin mijloace materiale acordate și Îndrumări practice referitoare la organizarea administrativă și financiară — să le facă să-și desfășoare activitatea după un plan unitar, bine stabilit, îndrumându-le spre o politică siste­matică de asistență. Adoptarea statutului tip elaborat de asistența socială, adoptarea unei date fixe pentru Încheierea bilan­țului, precum și introducer­ea de statute tip,­­ așa cum arată darea de seamă a asistenței sociale pe 1922—23 — sunt dovezi că, îndru­mările date au fost folosite. Din cele 125 de instituțiuni de bi­nefacere ce asistența socială cunoș­tea până la 31 Martie 1922, în în­treaga țară (exclusiv Transilvania). Instituții cu situație calificată, — 81 sunt in vechiul regat (49 numai în Capitală), 21 In Bucovina, 12 In Ba­sarabia și una In Ardeal. După scop, aceste instituții și-au manifestat activitatea prin 338 or­­ganizațiuni diferite, lucrând în di­verse ramuri de asistență. Considerând aceste organizații pe categorii, se repartizează astfel: 181 pentru ocrotirea copiilor, sub formă de internate, câmb­uri, cantine, co­lonii de vacanță; 97 pentru ocrotirea n­­aternității, a primei copilării sau a femeii In genere; 51 pentru boli sociale, 32 ce fac asistență la domi­ciliu, 2S azile sau ospătării pentru bătrâni și 4 în serviciul orbilor și surdo-muților. ACTIVUL INSTITUȚIILOR DIN CAPITALA Din cele 125 Instituții recunoscu­te, au fost subvenționate de asisten­ța socială un număr de 93. Averea a 80 din aceste societăți — ce și-au trimis asistenței sociale situația lor financiară — se ridica, la 31 De­cembrie 1922, data ultimului bilanț, la aproape 65.000.000 lei. Din aceas­tă sumă, 23.000.000 lei sunt repre­zentați în imobile, mobilier și ma­teriale ce servesc în primul rând la aducerea la Îndeplinire a scopului pentru care instituțiile au fost­­re­late și ca atare nu sunt producătoa­re de venituri. Din tablourile explicative ce înso­țesc aceiași dare de seamă, se vede că aproape 50 000.000 lei din cele 65.000.000 lei arătate ca activ a­­parțin instituțiilor din Capitală. Ex­plicația o găsim ușor: cele mai vechi instituții de binefacere cunos­cute in țară își au sediul In Capi­tală, adică acolo unde și mizeria cea mai mare este concentrată. Venitul acestor societăți se cifrea­­ză pe anul 1922-23 la peste 23.000.000 lei, din care 21.000 000 lei și le-au procurat prin activitatea lor proprie și numai pentru 11.000.000 lei au re­curs la subvențiuni. Cheltuelile însumează aceiași su­mă ca și veniturile. Jumătate din totalul lor au fost destinate pentru operile de pură asistență; restul, în părți aproape egale, pentru cheltu­­eli de administrație și excedente ce urmează a fi reportate­­ pentru anul viitor, asigurându-se astfel prime­le luni de existență, a exercițiului următor. NECESITATEA DATELOR STATISTICE Ar fi fost interesant, desigur da­că rezultatele operei de asistență particulară ar fi putut fi redate prin date statistice După cum însăși darea de seamă a asistenței sociale mărturisește, a­­cest lucru nu s'a putut face până­tarea unei politici de asistență mai economică și mai științifică, oferin­­du-le în acelaș timp publicului și a Ms4Ui,,dări de seamă elocvente si constituind in acelaș timp unul din­ ajuns niste cele mai puternice tn 3t?a^ae‘propagandă ce s’ar Intra« prificis&m­­ t folosul acestor institu­­­*îți, se trebue să constitue din ce InSs* ii»ar mult expresia Solidarität țU^od­șta •­­ș t* I * >­« 1­1 * — ----------p Pentru încetarea rezis­tentei pasive In Ruhr Berlin 18 (Rador) Federația cor­­porațiilor muncitorești din Essen a adoptat o moțiune prin care arată că vor Înceta rezistența pasivi dacă se va permită Întoarcerea ex­pulzaților și a familiilor lor, eli­­­berarea celor Întemnițați de auto­ritățile de ocupație și dacă suvre­ranitatea Germaniei nu va fi atinsă De asemenea se cere ca probleme reparațiilor să fie rezolvată pe cald de tratative, și nu prin metode dic­tatoriale. ^ »I ABONAȚI-VA U ZIARUL DIMINEAȚA“ zile mai sunt până la tra­gerea premiilor care are loc la 30 Septembrie. Trimiteți costul abona­mentului 650 lei pe un an sau 350 lei pe 6 luni la ad­ministrația ziarului nost­ru și veți primi odată cu res­cipisele de abonament și 40 bonuri (15 bonuri a­­bonații pe 6 luni­ de parti­cipare la premii, intre altele Casa din strada Vâlcov 3 camere, sală, baie, piv­niță, pod, dependințe. De pretutindeni, IN DANEMARCA femeile au uns fragiul politici ți municipal. Pe cel­­politic V au căpătat in 191B, iar pe cel municipal in 1908. In present sunt numai 9 femei deputate, dar membrii in consiliul municipal foarte multe. Dar deji femeile după lege au aceleași obligații ți drepturi ca bărbații pentru ocuparea diferi­telor posturi, tendința este de a i se da numai posturi inferioare. Căuta­­rea paternității este insă stabilită prin lege­ J IN BELGIA din 1920 au drept la vot 2 milioane de femei, adică toate femeile care au 21 de ani ți reședință­­ de 6 luni intr'o localitate. Nu au­ încă sufragiul municipal, totuși sta­rea lor socială este încă foarte m­a•i polată: nu au drept la funcțiile pu­blice, decât numai la câteva și ca subalterne, cu leafă mică și nu sunt primite ca martore nici măcar pen­­­tru acte de notariat. Ca instrucțiune­­ au Insă aproape aceleași mijloace ca bărbații mai ales in ceia ce privește instrucția in școlile primar­e si me­­­­dii. Au acces la Universități, chiar la cea catolică din Louvain. Oglinda zilei A POIN­ARE. — Cât o sa mai reziști ! Nu vezi că te îneci I . GERMANUL.—Dar după ca mă trec eu, vine Vana ți. în tîne.^ à

Next