Dimineaţa, septembrie 1923 (Anul 20, nr. 6042-6071)
1923-09-15 / nr. 6055 (6056)
Am avut dreptate să spunem că «tot sub teroarea _ In fierbinteala ceasurilor ce au uz militanților, dacă SÂî Sind mat asasinarea misiuni Italiene a fost numai efectul emoțiunei. Temperamentul arzător al țelului guvernului italian a dat evenimentului proporțiuni în disproporție cu faptele, de aceea lumea întreagă a fost alarmată și s’a crezut că Europa se află iarăși In ajunul unui război. Dar și chestiunea Ruirului Intră intr’o nouă fază, ceea ce înseamnă că tot ce s’a întâmplat în Germania n’a fost opera naturală, dar numai consecința unei politici oarbe pe care a inaugurat-o și a susținute Cancelarul Cuno. Câte nenoroiri n’ar fi fost cruțate poporului german, dacă elementele șovine ale Germaniei nu s’ar fi încrezut prea mult în rezistență și dacă nul și-ar fi închipuit cum că Germania în starea în care se află astăzi, ar fi capabilă să facă războiul Franței și să o si biruiască. Bun lucru este patriotismul când ieste luminat si când încălzește pe conducătorii cei ageri la minte si intelepti, dar mult rău face popoarelor patriotismul demagogic a cărui menire este mai mult ca să ridice meritele oricăror politician spre a-i face populari decât să slujească interesele națiunei. f. Acesta este cazul Germaniei, dar tecția poate servi tuturor șovinilor j cari compromit marile interese naționale spre a se înălța politicește pe eL ! In adevăr, cu ce s’a ales poporul Germaniei de pe urma rezistentei pasive și a multiplelor asasinate din Ruhr? Poporul german s’a ales cu ruina financiară cu pierderea pe timp i destul de lung a unei provincii si cu primejduirea unitătei imperiului, Dacă guvernele germane n’ar fi Const. Bacalbașa Rathenau și a altor fruntași politici nu ar fi înspăimântat toată lumea dacă s’ar fi respectat Contratatului de pace și s’ar ... Statele contractuale, francezii ar fi intrat la Ruhr, viața economică a Craniei n’ar fi suferit o scădere rugătoare, marca nu ar fi ajuns la aproape zero și ceea ce este încă foarte important rezistența Germaniei de a se opune ocupanților nu ar fi fost pusă la evidentă. Până și speranța unei refaceri într un timp determinat a părăsit poporul german în sufletul căruia a trebuit să intre descurajarea. Dar în sfârșit o fâșie de senin s-a arătat pe cerul politic european și așa putem spera că multele primejdii ce o amenințau la ultimele vremuri vor fi înlăturate. Buletinul zilei este: Destindere în chestia Ruhrului pe întreaga linie, destindere între Anglia și Franța, destindere între Franța și Germania. Destindere la chestia Italo-greacă. Grecia primește verdictul tribunalului european și Italia aderă, fără rezerve, la toate hotărârile acestuia. Destindere se anunță și între Itași Iugoslavia. Dacă acestui tablou adăugăm și actul de retrospectiv al Arătatului de Lausanne care a adus pacea cu Turcia, putem spune că de la încheerea păcei de la Versailles și Trianon, Europa n'a trecut zile mai pline de speranță în ceea ce privește stabilirea staiștei generale. Dar să nu uităm că decamdată, ne aflăm numai în fața unei speranța bucurești, urmar 9-114 pagini fiW_lrlS04 it test, WILLE zile de liniște Instalarea italienilor la Corfu site Bulgaria face pregătiri militară. Italienii ar fi ocupat și insula Soros Corfu. 12. — Poliția italiană civilă s’a instalat ora definitv pe insulă. Numeroși funcționari civili aduși din Italia au luat funcțiunile în primire. Amiralitatea a permis circulația vaselor grecești. 0 * Atena. 12. — Astăzi se dovedește și mai bine că italienii nu au de gând să părăsească insula Corfu. Ziarele arată că autoritățile italiene se instalează dezbinerea pe insulă. * Corfu. 12. — Șapte submarine, făcând parte din flota ce staționează în jurul insulelor ocupate de italieni au plecat astă noapte in direcție necunoscută. Comunicația între Atena și Corfu Atena. 12. —■ Guvernul a primit astăzi o telegramă din partea asociației particulare a agricultorilor din Corfu, care-l felicită pentru atitudinea ce a avut-o în conflictul cu Italia. Aceasta este prima telegramă primită ori la Atena, dela ocuparea insulei Corfu. k; ■ , Bulgaria se înarmează Atena .12. — Informațiuni sigure arată că Bulgaria continuă să primească însemnate cantități de arme și munițiuni din Italia prin diverse vapoare comerciale. De altfel guvernul grec este precis informat asupra acestor înarmări, pe care le-a denunțat la timp. Ciocnire între soldați Greci și Turci Atena. 12. — La frontiera greco-turcă a avut loc o ciocnire sângeroasă, intre soldați turci și greci. De ambele părți au căzut morți și răniți. . . v. Bande albaneze terorizează populația Greacă Atena. 12. — In regiunea limitrofă frontierei greco-albaneze au apărut numeroase bande înarmate de albanezi, care atacă de două zile, terorizând populația greacă. «P« VASCAN tuide se retrăsese pentru a evita contactul cu flota ataîîanS. După prosgramul stabilit de conferința ambasadorilor flota greacă va satuta vasele aliate aflate In rada Phaleruîu!. Un protest al epirolilor greci Atena, 13 (Rador). — Președintele asociației epirofilor greci, Vortzos, publică următoarea declarație:Asociația epirofilor din Atena, interpretând sentimentele tuturor epirofilor greci, protestează împotriva aserțiunilor calomnioase lansate de ziarele italiene împotriva asociațiilor epirote și împotriva populației EpiruM in general cu prilejul crimei abdominabile de la Cacavia. In Grecia nu există asociatiuni epirote de felul acelora pe care si le inchipue presa din Roma; asociațiile epirote sunt organizată inocente și inofensive care urmăresc numai apărarea drepturilor și intereselor patriei. Italienii au ocupat Insula Leros Boma. 12. 1— Trupele italiene au ocupat insula Teros, deoarece locuitorii au cerut această ocupațitine în speranța că vor primi alimente de pe vapoarele italiene, locuitorii insulei fiind amenințați de foame. Halii[timolfoare si I Atena Atena, 13 (Riador). — Guvernul urmărește de aproape agitațiile pe cari agenții contrarevoluționari le întrețin în populația din Atena. Aceștia au organizat un pelerinaj la mormântul lui Gunatis unde au depus flori, apoi au împrăștiat manifeste prin cari se cere aducerea corpului defunctului rege Constantin la Atena. Poliția a confiscat manifestele și a întreprins cercetări, pentru descoperirea autorilor. Albanezii amenință cu trecerea frontierei Roma. 12. — Guvernul grec au adresat guvernului albanez o notă energică cerând extrădarea asasinilor membrilor comisiunei italiene, cari sunt cu siguranță albanezi. Guvernul albanez a răspuns că asasinii sunt greci și că in cazul când grecii nun-i vor aresta, albanezii vor trece granița și vor aresta el pe asasini, care sunt bine cunoscuți la Atena. Chestia Filiette 1 ITALIA PROVOACĂ TURBURARI IN MACEDONIA Londra. 12.—In cercurile politice de aci domnește mare neliniște din cauza situației din Balcani. Sunt temeri că Mussolini vrea să provoace tulburări în Macedonia, cu ajutorul Bulgariei, spre a da de lucru Iugoslaviei și a avea astfel mână liberă în chestiunea Fiume. Circulă zvonul că vapoare italiene au transportat munițiuni La Varna. Anglia este foarte neliniștită de faptul că Italia și-ar putea organiza o bază a flotei sale la Corfu-l pentru acest motiv insistă pentru evacuarea imediată a insulei ii [omisiunile superioare din ministerul Cultelor și Artelor . Se vor institui trei comisiuni: Comisiunea Monumentelor istorice, Comisiunea arheologică și Comisiunea artistică — r I Activitatea legislativă a ministerului cultelor și artelor a fost bogată în rezultate practice: d. C. Banu, a alcătuit procese de legi însemnate, din care am ex Es pe larg două: „Anteproeotul îtru organizarea seminariilor logice“ și „Proectul de organiare a bisericei autocefale ortooxe române“. ist-I Un alt proect de lege, foarte important, acela privitor la: „Instituirea, funcționarea și organizarea comisiunilor superioare a "monumentelor istorice, comisiunii arheologice și comisiunii artistice", a cărui economie o expunem mai jos. Comisiunea monumentelor isttorice, va avea ca scop : Comisiunea Monumentelor ,, istorice . Va avea ca scop să îngrijească conservarea și restaurarea mobilelor și obiectelor vechi ce ar prezenta un Interes istoric, eventual chiar aflate în posesiunea particularilor. [ Să supravegheze săpăturile și căutările de monumente și obiecte vechi de interes Istoric. Să facă inventarul și clasarea monumentelor istorice și obiectelor ce prezintă un interes istoric .(icoane, odoare vechi), f Să public studii și un buletin cu privire la monumentele istorice. Această comisiune se compune din 9 membri dintre persoanele competente în științele istorice și tehnice. Din comisiune vor face parte: un membru desemnat de Academia Română, directorul Arhivelor Statului, directorul școaei de arhitectură și membrii numiți de ministru. Cu desvoltarea lucrărilor, numărul membrilor va putea fi sporit.Clasarea și declasarea monumentelor istorice se va face prin decret rega. Clasarea se face imediat cunoscută proprietarului obiectului, și încetează dacă în cl mult 6 luni, nu apare decretul de clasare. Clasarea monumentelor istorice a fi transcrisă în registrul de poteci al tribunalului respectiv, fără nici o percepere fiscală. Servituțile legale care ar putea reduce degradări sau prejudicii la anul monument, nu sunt aplicabile imobilelor clasate. Pentru cauză de utilitate publicul pot fi expropriate clădirile aflate pe un teren vecin imobilului clasat monument istoric. OBIECTELE MOBILE VECHI, fn special obiectele de cult, mobilier, Icoane, candele, sfeșnice, nise, tâmple, uși, cruci, cărți, i banuscris«, vestminte, odăjdii, e»title, documente, stampe ș imopriri, vor fi clasate după aceleași Biorme ca și mobilele. f Cornelul cu aceste obiecte este ITM1*. Numai dacă acele obiecte provin din colecțiunile statu- i, județeii*, comunelor, a perenelor morae recunoscute, sau a biserici și ninăstiri. Comercianții cuține registre vor arata proveniența obiecte 1 ■ in care scop vor «*rede la cei se vând certificate de provenită. Aalienarea și exportarea rubiectelor clasate, sunt interzise. Orice imobil sau mobil clasat, distrus decât cu autorizațiunea ori sub supravegherea comisiunii monumentelor istorice. BISERICILE ȘI MONASTIRILE zidite înainte de 1834, se clasează provizoriu cu toate odoarele lor — până la alcătuirea inventarului ca monumente istorica , i 1 . 1 Comisiunea arheologici Comisiunea arheologică are de scop: A face cercetări și săpături arheologice în România; A face controlul tuturor săpăturilor publice și particulare din România; Conservarea stațiunilor explorate și supravegherea colecțiunilor; 1 . 1 Expediții și misiuni arheologice în Răsăritul illiro-trac; Publicarea rezultatului săpăturilor și a studiilor arheologice făcute; Confecționarea hărții arheologice a țării. Membrii comisiunii vor fi 9 la număr: unul desemnat de Academia Română și 8 numiți de minister dintre profesorii de arheologie, istorie antică, epigrafie. istoria medie și bizantologie, istoria artelor, istoria veche românească și directorii muzeelor arheologice. I conservarea obiectelor Organele statului Județelor Și comunelor trebue să asigure conservarea stațiunilor explorate. Când prin săpături, se găsesc întâmplător monumente istorice, primarul comunei e dator să le conserve până vor fi văzute de un delegat al comisiunei arheolog IC6( Comisiunea artistici Comisiunea artistică are turnătoarele atribuțiuni: Păstrează inventările colecțiunilor obiectelor de artă în muzeele și galeriile statului, supraveghind administrațiunea lor. Supraveghează conservarea și alienațiile obiectelor de artă publice sau aparținând particularilor.Controlează inventariile și cataloagele obiectelor de artă din toate muzeele și colecțiunile și aprobă regulamentele lor particulara Membrii comisiunii sunt în iumar de 9. Membrii de drept: un delegat al Academiei Române și trei al ministerului (un arhitect, un pictor și un sculptor). Restul membrilor se aleg de o adunare la care participă toți artiștii (toți profesorii de la școlile de Bele-Arte și Arhitectură; toți membrii societăților artiștilorpictori, sculptori sau arhitecți). Intre aleși vor fi cel puțin un sculptor și un arhitect . Fiecare comisiune, din cele trei eministrate își alege din sânul ei un președinte. Ministrul va prezida comisiunile când participă la ele. Comisiunle pot funcționa și numai cu 5 membri. Când chestiunile de discutat, prezintă un interes comun, comisiunile interesate pot avea ședințe în comun, sub președinția ministrului sau a celui mai în Tgolist fitorea credinți. ^ » tgp.artm>j. Atitudinea Italiei provoacă neliniște Paris. 12. — In culoarele Societăței Națiunilor circulă zvonul că Italia va evacua Corfu și insulele vecine la 15 Sept. _ Domnește însă o vie neliniște cauzată de gravitatea chestiune! Fiume, cu toată speranța politicienilor iugoslavi că diferendul va fi aplanat în mod pacinic prin negocierile dintre Roma și Belgrad. Zvonurile despre debarcarea unei diviziuni italiene la Santiquaranta accentuează enervarea cercurilor diplomatice cari văd în acest act preludiul unor grave complicațiuni. Ancheta greacă Zurich, 12. — Se anunță din Atena că guvernul grec plănuește arestarea colonelului Bozaris, petal misiunii elene in comisiunea de delimitare a frontierei greco-albaneze. împreună cu Botzaris vor fi arestați și alți membri ai clubului Epixot; aceste arestări are necesitate de efectuarea anchetei asupra asasinatului da la Vasele grecești la Phaleron Paris. 12.—Flota greacă a sosit la Phaleron venind din golful Volos, ii 1 ROSTUL CONGRESULUI PROFESORILOR și redeschiderea Universității din Iași — Os ns spans d. Petra Dragomlresca, deputat șl profesor . - t universitar — - ..... IAȘI, 13. — Continuând ancheta noastră, printre profesorii universitari, cu privire la redeschiderea universităței, am putut azi vedea pe d. Petru Dragomirescu, profesor universitar. La Întrebarea noastră, dacă a fost anunțat despre congresul profesorilor universitari și de rostul acestui congres, d. Dragomirescu ne-a răspuns: — .,Nimic nu mi s’a spus, dar absolut nimic până acum, relativ la această chestiune, fiindcă nu cunosc nici împrejurările în care s’a alcătuit biroul acestui congres, — căci se zice că este alcătuit, — nici chesitiunile ce vor fi puse la ordinea zilei. Dar nu sunt numai eu care vă dau acest răspuns, ci aproape totalitatea colegilor mei de la universitatea ieșană, întrucât din aproape 60 de profesori, numai patru sau cinci sunt în curent cu ce s’a făcut, sau se va face. In orice caz, un congres al profesorilor universitari este bine venit, mai cu osebire în aceste împrejurări când izolarea profundă în care se găsește corpul profesoral universitar este dezastruos de păgubitoare propășirea intelectuale a țărei. Și când adevărata lui scop este, nu numai a se preocupa, adecă a avea grija de interesele universităței, ci a se ocupa, — adecă a acționa, — cu privire la aceste interese, fără îndoială că congresul devine o binefacere. In vederea acestui congres, cred, cât profesorii, cari nu au avut posibilitatea să știe despre ce este vorbe se vor aduna și vor vedea ce este de făcuii. Și vă rog 8& mă credeți, cât este mult de făcut, fie pentru înzestrarea tuturor facultăților cel puțin cu stricte necesar, pentru ca studențimea să se poată folosi în mod real de munca ei, fie spre a face ca autonomia universitară să devină cu adevărat o realitarte, din ficțiune, cum este azi“. Se va putea deschide Universitatea ! La o nouă întrebare dacă s’ar putea ca în congres să se discute și modalitatea deschiderea universităței, d. Peru Dragomirescu ne-a răspuns: — „Nu cred că studenții, — după cât am cunoscut cu mintea și sufletul lor în cei 11 ani de contact școlar, — vor consimți ca alții, fie chiar profesorii lor, să îi mai arate calea, care duce direct la reluarea cursurilor. Am convingerea deplină, că studenții, chiar și acei ce dau dovadă de fanatism întru sprijinirea unei credințe sunt toți curați la suflet, — vor relua cursurile din propria lor hotărâre, fără sprijinul cuiva, ba chiar împotriva manoperilor interesate ale unora... Și îmi sprijin această convingere pe faptul că oricât ar fi un student de fanatic în crezul său, sau ori cât de sugestionat ar fi, zeu este admisibil să nu vadă limpede, că rezultatul la care au ajuns este dăunător și lui și țărei, iar nicidecum adversarilor. I-ar mai reține poate ideia, că ei ar putea fi socotiți, că au capitulat fără a fi cucerit, ceia ce au hotărât să cucerească. Aceasta este o copilărie. Școala, cursurile sunt una și manifestarea sentimentului lor în afară de școală, prin mijloace reale și civilizate, este alta. Așa încât, încă o dată repet,am presentimentul, că studenții, în cea mai mare parte, nu numai că sunt pe calea cea dreaptă, dar vor face opera de salvare și pentru cei puțînî șî slabi, spre a-i smulge din mediul de sugestiune, în care au fost prinși“. Dan ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon de premii — Seria 111-a — No. 1O Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA“ * Vizita suveranilor Belgiei In Italia Reepnlgl, 13. — Suveranii Belgiei au sosit aci in mod privat, perechea regală Italiană a mers spre a-i Întâmpina la stațiunea Cambiano. D.Iorga în Mehedinți Timișoara. — In zilele de 8 și 9 Septembrie d. Nicolae Iorga a vizitat mai mult comuna din partea de nord a județului Mehedinți. In deosebi vechea localitate romană Baia de Aramă cu frumoasele-1 Împrejurimi, Ponoarele, Vânjul, Petulea, etc. In vizitele sale, d. Iorga a fost Însoțit pe lângă membrii organizațiunei național-democrate din Severin, și de câțiva din prietenii d-sale politici bănățeni, printre cari, d-nii Gheorghe Popovici, șeful organizațiunilor din Banat, Mișu Popescu, ș. a. D. Iorga a fost pretutindeni primit de populația satelor, cu călăreți și arcuri de triumf. Iorga și partizanii săi vor face mai multe asemenea vizite și pe valea Car»-“"1’^ pe aceea a Timi- m Atlia A4 - A6. 60» 1 Sâmbătă 15 Septembrie 1923 . 2 Lei exemplarul 1 Lei in strâinătate istenta socială 1922123 " ■ [UNK] —..... • " “ Activitatea instituțiilor de binefacere, particulare Am arătat intr’una din cronicele precedente, că încă de la Înființarea ei (Aprilie 1920), Asistența Socială a Înțeles să dea o deosebită atențiune Instituțiilor de binefacere Particulare, — singurele la acea dată in țara noastră, — in grija cărora *a‘ lăsată asistența publică. i . In spiritul legii ce-i hotărat organizarea, a căutat ca prin mijloace materiale acordate și Îndrumări practice referitoare la organizarea administrativă și financiară — să le facă să-și desfășoare activitatea după un plan unitar, bine stabilit, îndrumându-le spre o politică sistematică de asistență. Adoptarea statutului tip elaborat de asistența socială, adoptarea unei date fixe pentru Încheierea bilanțului, precum și introducerea de statute tip, așa cum arată darea de seamă a asistenței sociale pe 1922—23 — sunt dovezi că, îndrumările date au fost folosite. Din cele 125 de instituțiuni de binefacere ce asistența socială cunoștea până la 31 Martie 1922, în întreaga țară (exclusiv Transilvania). Instituții cu situație calificată, — 81 sunt in vechiul regat (49 numai în Capitală), 21 In Bucovina, 12 In Basarabia și una In Ardeal. După scop, aceste instituții și-au manifestat activitatea prin 338 organizațiuni diferite, lucrând în diverse ramuri de asistență. Considerând aceste organizații pe categorii, se repartizează astfel: 181 pentru ocrotirea copiilor, sub formă de internate, câmburi, cantine, colonii de vacanță; 97 pentru ocrotirea naternității, a primei copilării sau a femeii In genere; 51 pentru boli sociale, 32 ce fac asistență la domiciliu, 2S azile sau ospătării pentru bătrâni și 4 în serviciul orbilor și surdo-muților. ACTIVUL INSTITUȚIILOR DIN CAPITALA Din cele 125 Instituții recunoscute, au fost subvenționate de asistența socială un număr de 93. Averea a 80 din aceste societăți — ce și-au trimis asistenței sociale situația lor financiară — se ridica, la 31 Decembrie 1922, data ultimului bilanț, la aproape 65.000.000 lei. Din această sumă, 23.000.000 lei sunt reprezentați în imobile, mobilier și materiale ce servesc în primul rând la aducerea la Îndeplinire a scopului pentru care instituțiile au fostrelate și ca atare nu sunt producătoare de venituri. Din tablourile explicative ce însoțesc aceiași dare de seamă, se vede că aproape 50 000.000 lei din cele 65.000.000 lei arătate ca activ aparțin instituțiilor din Capitală. Explicația o găsim ușor: cele mai vechi instituții de binefacere cunoscute in țară își au sediul In Capitală, adică acolo unde și mizeria cea mai mare este concentrată. Venitul acestor societăți se cifrează pe anul 1922-23 la peste 23.000.000 lei, din care 21.000 000 lei și le-au procurat prin activitatea lor proprie și numai pentru 11.000.000 lei au recurs la subvențiuni. Cheltuelile însumează aceiași sumă ca și veniturile. Jumătate din totalul lor au fost destinate pentru operile de pură asistență; restul, în părți aproape egale, pentru cheltueli de administrație și excedente ce urmează a fi reportate pentru anul viitor, asigurându-se astfel primele luni de existență, a exercițiului următor. NECESITATEA DATELOR STATISTICE Ar fi fost interesant, desigur dacă rezultatele operei de asistență particulară ar fi putut fi redate prin date statistice După cum însăși darea de seamă a asistenței sociale mărturisește, acest lucru nu s'a putut face pânătarea unei politici de asistență mai economică și mai științifică, oferindu-le în acelaș timp publicului și a Ms4Ui,,dări de seamă elocvente si constituind in acelaș timp unul din ajuns niste cele mai puternice tn 3t?a^ae‘propagandă ce s’ar Intra« prificis&m t folosul acestor institu*îți, se trebue să constitue din ce InSs* ii»ar mult expresia Solidarität țU^odșta •ș t* I * >« 11 * — ----------p Pentru încetarea rezistentei pasive In Ruhr Berlin 18 (Rador) Federația corporațiilor muncitorești din Essen a adoptat o moțiune prin care arată că vor Înceta rezistența pasivi dacă se va permită Întoarcerea expulzaților și a familiilor lor, eliberarea celor Întemnițați de autoritățile de ocupație și dacă suvreranitatea Germaniei nu va fi atinsă De asemenea se cere ca probleme reparațiilor să fie rezolvată pe cald de tratative, și nu prin metode dictatoriale. ^ »I ABONAȚI-VA U ZIARUL DIMINEAȚA“ zile mai sunt până la tragerea premiilor care are loc la 30 Septembrie. Trimiteți costul abonamentului 650 lei pe un an sau 350 lei pe 6 luni la administrația ziarului nostru și veți primi odată cu rescipisele de abonament și 40 bonuri (15 bonuri abonații pe 6 luni de participare la premii, intre altele Casa din strada Vâlcov 3 camere, sală, baie, pivniță, pod, dependințe. De pretutindeni, IN DANEMARCA femeile au uns fragiul politici ți municipal. Pe celpolitic V au căpătat in 191B, iar pe cel municipal in 1908. In present sunt numai 9 femei deputate, dar membrii in consiliul municipal foarte multe. Dar deji femeile după lege au aceleași obligații ți drepturi ca bărbații pentru ocuparea diferitelor posturi, tendința este de a i se da numai posturi inferioare. Căutarea paternității este insă stabilită prin lege J IN BELGIA din 1920 au drept la vot 2 milioane de femei, adică toate femeile care au 21 de ani ți reședință de 6 luni intr'o localitate. Nu au încă sufragiul municipal, totuși starea lor socială este încă foarte ma•i polată: nu au drept la funcțiile publice, decât numai la câteva și ca subalterne, cu leafă mică și nu sunt primite ca martore nici măcar pentru acte de notariat. Ca instrucțiune au Insă aproape aceleași mijloace ca bărbații mai ales in ceia ce privește instrucția in școlile primare si medii. Au acces la Universități, chiar la cea catolică din Louvain. Oglinda zilei A POINARE. — Cât o sa mai reziști ! Nu vezi că te îneci I . GERMANUL.—Dar după ca mă trec eu, vine Vana ți. în tîne.^ à