Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)

1923-10-14 / nr. 6085

I 8 SCURESTI, Sărindar 9-11 4 8 pagini sopíat­or 1904 de Const. MIILE 9 étte Me­tóim Presa, în unanimitatea ei, și-a spus cuvântul. A fost un cuvânt de înfiorare deplină, de vestejire fără restricții și rezerve a mișe­­lescului atentat a cărui victimă a fost d. Rosenthal. Indignarea și dezaprobarea presei nu au la bază numai sim­patiile numeroase și solidele prie­tenii de cari era înconjurată per­soana directorului nostru. Luând frumoasa și demna atitudine ce-i face cinste, presa română a cău­tat, pe de o parte, să apere sfân­tul și prețiosul drept al libertă­ții de scris și cugetare, iar, pe de altă parte, să facă dovadă că nu există în această țară nici un partid politic, nici o grupare și nici un om cu scaun la cap care să aprobe comploturile și asasi­­­natele și să vadă într’însele un mijloc de înălțare a țărei sau de tămăduire a relelor de cari su­ferim. Cu toti își iubesc țara și cu toții doresc binele și propăși­rea ei. De asemenea, nu e decât just și firesc ca un român să țină mai înainte de orișire la cona­ționalii săi, la frații săi de un sânge și de o limbă. Dar nu e servit neamul și nu e servită țara prin săvârșirea de atentate. Suprimând pe unul sau pe altul din concetățenii noștri, nu înlăturăm nici o piedică din calea progresului, nu punem ca­păt nici unui rău, nu aducem nici cel mai mic folos neamului din care facem parte. Din potrivă, răul care rezultă de pe urma unor astfel de por­niri și apucături este multiplu și cât se poate de mare. In primul rând, compromitem, cum foarte bine S’a exprimat un confrate, prețioasa rezervă de prestigiu a poporului românesc. Prestigiul de care se bucura cu drept cuvânt că este un popor cuminte, blând, omenos și căruia îi repugnă mijloacele anarhice și sălbatice. Spuneam cu toții cu o îndrep­tățită mândrie și satisfacție că românul nu este făcut pentru crime, pentru urzeli de complo­turi și pentru atentate. Prin a­­ceasta chiar ne deosebim de cele­lalte popoare din Orientul euro­pean, unde credința și ideia sunt combătute cu pumnalul și revol­verul. Și este oare în interesul nos­tru să pierdem această puțină reputație prin care ne înălțăm la rangul de un popor cu adevărat civilizat, de popor a cărui me­nire pe lume este să construias­­că, iar nu să distrugă? Dar nu e în joc numai acest principiu așa de înalt. In delicata și dificila situație în care se găsește țara, nouă nu ne e îngăduit să întreprindem vreo acțiune de natură a tulbura ordinea și a atrage asupra țărei și poporului nostru osânda hí­mei civilizate. Nu ne e îngăduit, pentru sim­plul și binecuvântatul motiv că prin astfel de acțiuni nu facem altceva decât să săpăm însăși te­melia statului și să ducem apă la moara dușmanului,­­ a nu­meroșilor și necruțătorilor duș­mani de cari suntem înconjurați Își freacă mâinile și tresabtă de bucurie acești dușmani, când observă la noi simptome de anar­hie, când văd că noi ne sfâșiem, ne desființăm unii pe alții, în loc de a ne da mâna și a munci cu toții o muncă pozitivă, creatoa­re, o muncă de pe urma căreia țara să propășească. * Dar se va zice, poate , de teama dușmanilor sau de dragul unor certificate de bună purtare din partea străinătății să nu mun­cim oare pentru ridicarea nea­mului românesc, pentru punerea lui pe o treaptă, cel puțin egală din toate punctele de vedere, cu celelalte elemente etnice conlo­cuitoare? Da, să muncim, cu toată râv­na, cu toată puterea, cu toată i­­­n­­teligența noastră. Nimeni nu ne-o poate lua în nume de rău, dacă noi românii ne gândim mai cu deosebire la frații noștri de sân­ge și muncim mai întâiu pentru dânșii. Prin aceasta ne îndepli­nim o datorie elementară, o da­torie de la care ne e permis să ne abatem. Fiecare în specia­litatea sa și în sfera sa de ac­țiune să caute a întări și a des­­volta în români toate aptitudi­nile frumoase și pozitive. Să ne grupăm cât mai multi laolaltă pentru propășirea cultu­rală și pentru ridicarea econo­mică a elementului românesc. Așa, da. Insă, prin comploturi, prin atentate facem neamului pe care zicem că-l iubim, cel mai mare rău cu putință. Unanimitatea cu care întreaga presă a veștejit ultimul atentat nu face decât să confirme a­­ceste adevăruri evidente. N. BATZARIA Despăpubiri familiilor asasinaților da la Santna Roma, fi.­­ După propunerea președintelui Consiliului, consiliul de miniștri luând in considerația caracterul excepțional al durerosu­lui eveniment petrecut la Sanina, masacrăndu-se membrii delegațiu­­nei italiene pentru delimitarea fron­tierei din Albania, a hotărât să a­­corde sub titlu de despăgubire spe­cială, familiilor militarilor uciși, cari trăesc in condițiuni modeste, o subvențiune pecuniară extraordi­nară după următoarele norme: fa­milia generalului Tellini va primi un milion lire, familia maiorului Corti 500.000 lire familia locotenen­tului Bonaccini 300 000 lire iar fa­milia soldatului Fameti 200 000 li­re. Distribuirea sumelor se va efec­tua de către ministrul de finanțe sau prefecții din provinciile­ respec­tive. Pentru interpretul Craveri, de naționalitate albaneză, se­­ prevede o subvenție deosebită. Desființarea Curților de Casație de provincie în Itala Roma, 12. — Gazeta oficială publi­că decretul că va conține dispozițiuni pentru încetarea funcționării Curți­lor de Casație. Au fost suprimate Curțile din Florența, Neapole, Palermo, Torino, cu începere de la 31 cm­ent. tala Imferos predată Turcilor Constantinopol. 12. (Rador).— Insula Imbros a fost predată tur­cilor de către autoritățile gre­cești, care au părăsit-o imediat după această formalitate. In fe­lul acesta ambele insule, Im­­bros si Tenedos, cedate turcilor prin tratatul de la Lausanne au intrat in posesiunea tivă. lor defini- Dictatura In Spania Roma, 12. — Madrid. — Directora­tul a trimis un comunicat către zia­re cerând ca opinia publică să aș­tepte cu răbdare desfășurarea operei inreprinsă, de­oarece nu a fi posib­il de a produce­­ nic-an răstimp atâtt de scurt o transformare in Spania, cu atât mai mult că este nevoie de a duce lupta împotriva Intereselor jignite și a speranelor pierdute. Criza i Sarnia D. BRAUNS ministrul Muncii în al doilea cabi­net Stresemann Cooperarea m­iliara a M­nei nuanța „Times“, dela 25 Sept. publică o depeșă a corespondentului său din Fraga in care se spun urmă­toarele: „Unu­l din rezultatele cele mai însemnate ale ultimelor manevre ale ar­matei cehe avace este organizarea posibilă a ar­­natelor micei Antante, în vederea unei eventuale colaborări a lor, „Misiunile militare ro­mâne și iugo­slave au fost d­e față la manevre. Ele au rămas apoi câteva zi­le la Prag­a ca să discute detaliile teh­nice alei u­­nei cooperări între arma­tele celor trei state. O pri­vire asupra unei hărți e­­uropene ajunge ca să se vadă importanța strate­gică a unei astfel de co­operări militare“. Offlinda zilei — Și atonei omora oamenii mamă? — Atonei ii omora tft codru, și scornii omoară la crai».. Atentatul împotriva directorului nostru Bacaloglu In fața justiției Confirmarea mandatului de arestare Eri a venit in fața tribunalului Ilfov Sec. 4-a C.C. judecarea comn­firmării mandatului de arestare lansat contra criminalului Bacalo­­ghu Tribunalul a fost compus din d-nisi Eustațiu și Baican. La ora 3 p. m. a fost adus Ale­xandru Bcaloglu excortat de un sol­dat în fața Sec. 4-a. Numeroși par­tizani ai mișcărei fasciste, din ca­re acesta face parte, așteptau să asculte rezultatul. Bacaloglu n'a avut nici un apă­rător, așa in­cât judecata comfir­­mărei n'a durat mult. Interogatorul inculpatul­ Dl. președinte Eustațiu a pus câte­va întrebări inculpatului referitoare la faptele pentru care s’a deschis în­po­triva sa acțiune publică și a fost ares­tat. Bacaloglu are aerul de a poza in victimă. El are cinismul de a nega ori­ce a­­mestec cu mișcarea fascistă in această chestiune, ceia ce însă trebuește înlă­turat de la început, întrucât dovezile instrucției sunt peremtorii. El recunoaște că Intradevăr l-a pân­dit și l-a așteptat pe d. L Rosenthal tn hail-ul hotelului Bulevard, pentru a-l lovi și că imediat ce l-a văzut a să­vârși faptul. Bacaloglu recunoaște că l'a lovit cu bastonul puternic in cap, și că preme­ditase faptul numai in scopul unei răz­bunări. El,susține mereu că nu din ordinul fasciei a făcut aceasta­­siuni ale jumătătii drepte a fetei ,! ale brațului drept. Peste o oră a­­ceste convulsiuni au încetat Acest incident a făcut ca speranțele de îndreptare repede, fără intervenție, să mai scadă.______ rețea d-sale — următorul raport a­­supra stărei victimei: București, 12 Octombrie 1923 Ușoară ameliorare. Radiografia n'a arătat o leziune vizibilă, totuși afazia continuă. Funcțiunea rachidiană a dovedit că există o hemoragie arachnoidia­­nă, pe suprafața lovită a creerului. Din această cauză rezervăm prog­nosticul Intra cât se pot ivi com­plicații. Prof. Obregia. prof. Juvara, ár. Gr. Graur, dr. Ch. Rosenthal. leeliMteiul l-iii procuror Rășcanu Dându-se cuvântul d-lu! procuror Rășcanu. d-sa a făcut un aspru re­chizitoriu inculpatului Bacaloglu, a­­rătând împrejurările în care s’a să­vârșit faptul, și mai ales împrejură­rile în care a fost descoperit lașul atentator care fugise, și din care reese neîndoios că acesta a lucrat din ordinul grupului fascist. In adevăr, spune d. procuror, la descinderea făcută la sediul lor din str. Școalei No. 4, s’a descoperit cu ocazia percheziției făcute o scri­soare din care reeșea în mod evi­­dent că Bacaloglu avea.­ut­ ordin precis ca să lovească pe d. Rosen­thal, în așa chip în­cât să-l scoată din viața publică cel puțin pentru o lună. De altfel la acelaș sediu s-a mai găsit o scrisoare anterioară, în ca­re se dădea mandat unui student ca însoțit de două echipe de bătă­uși să săvârșească acelaș fapt. Cum însă acesta nu a reușit și cum a cerut fasciei să i se ridice acea­­stă însărcinare întrucât e student, și nu are vreme trebuind să depue examene, mandatul a fost dat lui Bacaloglu, ceia ce se dovedește cu ultima scrisoare găsită acolo. Luat de scurt de către procuror și Jude­cătorul de Instrucție d. Papadopol, Lungulescu, care se afla la sediu, a declarat in cele din urmă că în­sărcinarea dată personal cu No. 1104 în această scrisoare, a fost dată d-lui Alexandru Bacaloglu. Din aceste împrejurări reese clar că este vorba de o complicitate În­treagă in legătură cu mișcarea fas­cistă ceia ce constituiește un fapt extrem de grav care a îndreptățit lansarea mandatului de arestare și care necesită confirmarea de către Tribunal. D-l procuror Rășcanu arată că instrucția fiind la inceput deținerea lui Bacaloglu este absolut necesară pentru a se stabili toate legăturile fasciste si a se aplica sancțiunile cele mai riguroase in contra celora in sarcina căror cad actele crimi­nale la care au voit să se dedea. Lamentabila apărare a atentatorului Bacaloglu nu a fost aparat de nici un avocat. El s’a aparat singur căutând să reproducă tot ceace a declarat la interogatoriu și susținând mereu că ceace a făcut nu are nici o legătură cu fascismul. A fost însă pus în încur­cătură la Întrebarea făcută de către președinte și procuror, prin care îi se cerea să explice cum se face că cu ocazia atentatului a fost văzut însoțit de cunoscuții fasciști Lungulescu și Mi­­cu cari l’au condus până la hotel Bu­levard si cari s’au urcat cu el in tră­sură când plecase spre farmacia Va­­siliu spre a se pansa. Inculpatul cauta să atribuie această tovărășie imprejurărei că se întâlnește foarte des cu acești amici ai săi pe care Întâmplător i-a găsit in fata hote­lului Bulevard. Bacalogiu roagă tribunalul să infir­me mandatul. D. JUD. DE INSTRUCȚIE RADOVAN Confirmarea Tribunalul după o scur­tă deliberare a confirmat mandatul de arestare tri­mițând pe inculpat la Vă­cărești. Starea d-lui Rosenthal se poate preciza este dacă această leziune a fost produsă de vre­ o aș­chie de os, invizibilă cu razele X, sau numai de o simplă hemoragie. Că o astfel de hemoragie a avut loc reese tot din examenele făcute erc. La ora două, d. prof. dr. Juvara a făcut bolnavului o puncțiune în feza spinării. Lichidul cefalo-rah­i­­dian care a eșit la acea puncțiune conținea o cantitate apreciabilă de sânge, care putea fi recunoscută chiar cu ochiul Uber. Cu toate acestea nu s-a hotărit încă facerea unei intervenții chirur­gicale, păstrându-se deocamdată expectativa, de­oarece există posi­bilitatea ca hematomul să se re­soarbă și de la sine. Pe la ora 5 după amiază a inter­venit un incident destul de alar­mentauluci voritMl. Ceea­­ se m­uta betoai#­­gregiciând cuSTuI­In cursul zilei de eri starea direc­torului nostru a fost variată. Dimi­neața nu se simțea tocmai bine, in urma unei nopți agitate. Mai târziu a dormit foarte bine timp de două ore, ceea ce l-a reconfortat. In timpul dimineții s’a făcut o ra­diografie a craniului. Rezultatul a fost că nu s’a putut găsi nici o le­ziune osoasă vizibilă, ceea ce nu exclude însă cu desăvârșire pre­zența unei leziuni. In adevăr, razele X, trebuind să străbată prin în­treaga pătură osoasă de 4—5 mili­metri, se întâmplă ca ele să nu di­ferențieze o mică așchie, sărită de pe os. In orice caz, fie că există o le­ziune osoasă, fie că nu, este în afa­ră de orice îndoială că este vorba de o leziune a creerului, nu regla­ ANUL XX.­­ No. 6089 Duminici 14 Octomb. 1923 2 Lei exemplarul 4 Lei în străinătate Buletinul trimis Judelui de instrucție Eri după amiază medicii curanți ai d-l ui Rosenthal au trimis d-lui judecător de instrucție — după ce­ Protestul Sindicatului ziariștilor Comitetul Sindicatului ziariști­lor, întrunit aseară, a votat urmă­toarea moțiune: Comitetul Sindicatului ziariștilor­ din București sesizându-se de actele d­e violență săvârșite în ul­timul timp împotriva zia­riștilor, acte ce au cul­minat prin agresiunea sălbatecă asupra confra­telui I« Rosenthal, meni­ul acestui sindicat, și considerând că acte de asemenea natură sunt adevărate atentate la li­­bertatea scrisului, veștejește asemenea acte și cere autorităților să ia toate măsurile son­date pentru a asigura de« plinul exercițiu al liber» țaței presei, care este și rămâne una dintre cele mai importante dintre libertățile cetățenești". Protestul Ruinări ziariștilor profesioniști Comitetul Uniunei ziariștilor pro­fesioniști, întrunit aseară, a votat următoarea moțiune: Comitetul „Uniunei zi­riș­tilor profesioniști“ trunit în seara de 12 octombrie fi­e 23, înfie­rează cu indignare incali­­ficabila agresiune săp­i­tudia împotriva d-iuî­ii Rosenthal, directorul zi­arelor „Adevărul“ și „Ci­­visliseața”, agre­siune îndr­eptată împo­triva intam ziarist și care decurge .Aium­ exercițiu­­l ofesiunii sale consti­tuind ©*' gr&spră atingere adusă însăși libertății presei, deci Äertapaose cetățenești în genetie. Impresia In public •" telegrame de protestare Din toată țara continuă să soseas­că telegrame de simpatie pentru d. Rosenthal . Intre numeroasele persoane cari au mai depus cărți de vizită la re­dacția ziarului sau la sanatoriul Central, cităm: D. Al. Mavrodi, gen. Văleanu fost ministru, ing. Filip, C. G. Costa-Fo­­ru; Naum Apostolescu, dr. Glicsman Ugrec; dr. Manliu­ Dulceanu; ing. Valaori; Em. Socor, avocat; Claudia Millian, publicistă; Carageale, zia­rist; Romanovschi; Gh. Cristescu; dr. Caracostea; dr. Urlățeanu, dr. Se­­peanu, ziarist; dr. Honig, directorul sanatoriului Elisabeta; dr. Rosman; Ionel I. Târanu; Abramovici; David, calea Victoriei; Orenstein; dr. Caper; Penione; Muller, L. Gherman; dr. Bauberger; dr. Erdreich; Scarlat, di­rector la banca Marmorosch Blank; dr. Cohn; Tancred Constantinescu; N. R. Căpităneanu; Gică Ștefănescu; C. Popovici, fost deputat; G. Plopea­­nu; Alex. M. Mihail; Mauriciu Blank; E. Bercovitz; Kirschen; Weissberg­­junior; d-na dr. Aroneanu; Gică Ște­fănescu, avocat; S. Pauker, directo­rul ziarului „Argus”; Agepsina Mon­teoru, Agatha Bârsescu, V. Maximi­lian, T. Brumărescu, Nicolae Pora, Eugen Relgis, Iuliu Maniu, dr. I Duscian, fruntașul ardelean d. Ghi­­ță Pop, deputat; R. Bulfinsky, ar­tist; I. Ionescu, directorul general al închisorilor; Stan Golestan, Aron Reis, W. Filderman, avocat; Cioră­­neanu, Ionel M. Finkels, Ion Silies­­cu, avocat; Michel Stern, avocat; d. Ad. Stern, deputat; Petrescu, ziarist Bazargic; Lupescu, Piatra N., S. E­­delstein, Galați; Rabin Wahrman; Nicu Apotecker, Leonescu, ziarist Ghiță Popp; ing. Măldărescu, G. Vi­­col, avocat și ziarist, etc. •x­ * * Din partea d-lui Lascăr Antonie primim următoarea telegramă : Dureros impresionat de atacul cri­­minal îndreptat contra directorului d-voastră, îi doresc grabnică însănă­toșire, exprimându-i întreaga mea simpatie. Lascăr Antonín * * * D. Const. Graur a primit următoa­rea telegramă din partea distinsului publicist d. Th. V. Ficșinescu . Profund indignat de atentatul săl­batic a cărui victimă a fost camara­dul tău Rosenthal, te rog să-i­ comu­nici urările mele de grabnică însă­nătoșire. In același timp fericit ,,Adevărul“ pentru curajul ce arată in lupta con­tra obscurantiștilor și sălbaticilor, curaj care, de altfel, este în tradiția acestui valoros ziar. Th. V. Ficșinescu * * * D. N. Iorga, care se află la Vă­­lenii de Munte, ne-a transmis ex­presia sentimentelor sale de indig­nare față de odiosul atentat săvâr­șit contra d-lui I. Rosenthal. PROTESTUL ZIARIȘTILOR DIN DOBROGEA Directorul nostru­ d. I. Rosen­thal, a primit următoarele telegra­me exprimând dezaprobarea presei Citiți continuarea in pag. H­a, LijMwpwsnta M~ii­ M B m­niniwB Dra ?l ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon d­e premii •« Mo. Strângeți aceste cupoane ! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA** — Seri» III-a —

Next