Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)
1923-10-14 / nr. 6085
I 8 SCURESTI, Sărindar 9-11 4 8 pagini sopíator 1904 de Const. MIILE 9 étte Metóim Presa, în unanimitatea ei, și-a spus cuvântul. A fost un cuvânt de înfiorare deplină, de vestejire fără restricții și rezerve a mișelescului atentat a cărui victimă a fost d. Rosenthal. Indignarea și dezaprobarea presei nu au la bază numai simpatiile numeroase și solidele prietenii de cari era înconjurată persoana directorului nostru. Luând frumoasa și demna atitudine ce-i face cinste, presa română a căutat, pe de o parte, să apere sfântul și prețiosul drept al libertății de scris și cugetare, iar, pe de altă parte, să facă dovadă că nu există în această țară nici un partid politic, nici o grupare și nici un om cu scaun la cap care să aprobe comploturile și asasinatele și să vadă într’însele un mijloc de înălțare a țărei sau de tămăduire a relelor de cari suferim. Cu toti își iubesc țara și cu toții doresc binele și propășirea ei. De asemenea, nu e decât just și firesc ca un român să țină mai înainte de orișire la conaționalii săi, la frații săi de un sânge și de o limbă. Dar nu e servit neamul și nu e servită țara prin săvârșirea de atentate. Suprimând pe unul sau pe altul din concetățenii noștri, nu înlăturăm nici o piedică din calea progresului, nu punem capăt nici unui rău, nu aducem nici cel mai mic folos neamului din care facem parte. Din potrivă, răul care rezultă de pe urma unor astfel de porniri și apucături este multiplu și cât se poate de mare. In primul rând, compromitem, cum foarte bine S’a exprimat un confrate, prețioasa rezervă de prestigiu a poporului românesc. Prestigiul de care se bucura cu drept cuvânt că este un popor cuminte, blând, omenos și căruia îi repugnă mijloacele anarhice și sălbatice. Spuneam cu toții cu o îndreptățită mândrie și satisfacție că românul nu este făcut pentru crime, pentru urzeli de comploturi și pentru atentate. Prin aceasta chiar ne deosebim de celelalte popoare din Orientul european, unde credința și ideia sunt combătute cu pumnalul și revolverul. Și este oare în interesul nostru să pierdem această puțină reputație prin care ne înălțăm la rangul de un popor cu adevărat civilizat, de popor a cărui menire pe lume este să construiască, iar nu să distrugă? Dar nu e în joc numai acest principiu așa de înalt. In delicata și dificila situație în care se găsește țara, nouă nu ne e îngăduit să întreprindem vreo acțiune de natură a tulbura ordinea și a atrage asupra țărei și poporului nostru osânda hímei civilizate. Nu ne e îngăduit, pentru simplul și binecuvântatul motiv că prin astfel de acțiuni nu facem altceva decât să săpăm însăși temelia statului și să ducem apă la moara dușmanului, a numeroșilor și necruțătorilor dușmani de cari suntem înconjurați Își freacă mâinile și tresabtă de bucurie acești dușmani, când observă la noi simptome de anarhie, când văd că noi ne sfâșiem, ne desființăm unii pe alții, în loc de a ne da mâna și a munci cu toții o muncă pozitivă, creatoare, o muncă de pe urma căreia țara să propășească. * Dar se va zice, poate , de teama dușmanilor sau de dragul unor certificate de bună purtare din partea străinătății să nu muncim oare pentru ridicarea neamului românesc, pentru punerea lui pe o treaptă, cel puțin egală din toate punctele de vedere, cu celelalte elemente etnice conlocuitoare? Da, să muncim, cu toată râvna, cu toată puterea, cu toată inteligența noastră. Nimeni nu ne-o poate lua în nume de rău, dacă noi românii ne gândim mai cu deosebire la frații noștri de sânge și muncim mai întâiu pentru dânșii. Prin aceasta ne îndeplinim o datorie elementară, o datorie de la care ne e permis să ne abatem. Fiecare în specialitatea sa și în sfera sa de acțiune să caute a întări și a desvolta în români toate aptitudinile frumoase și pozitive. Să ne grupăm cât mai multi laolaltă pentru propășirea culturală și pentru ridicarea economică a elementului românesc. Așa, da. Insă, prin comploturi, prin atentate facem neamului pe care zicem că-l iubim, cel mai mare rău cu putință. Unanimitatea cu care întreaga presă a veștejit ultimul atentat nu face decât să confirme aceste adevăruri evidente. N. BATZARIA Despăpubiri familiilor asasinaților da la Santna Roma, fi. După propunerea președintelui Consiliului, consiliul de miniștri luând in considerația caracterul excepțional al durerosului eveniment petrecut la Sanina, masacrăndu-se membrii delegațiunei italiene pentru delimitarea frontierei din Albania, a hotărât să acorde sub titlu de despăgubire specială, familiilor militarilor uciși, cari trăesc in condițiuni modeste, o subvențiune pecuniară extraordinară după următoarele norme: familia generalului Tellini va primi un milion lire, familia maiorului Corti 500.000 lire familia locotenentului Bonaccini 300 000 lire iar familia soldatului Fameti 200 000 lire. Distribuirea sumelor se va efectua de către ministrul de finanțe sau prefecții din provinciile respective. Pentru interpretul Craveri, de naționalitate albaneză, se prevede o subvenție deosebită. Desființarea Curților de Casație de provincie în Itala Roma, 12. — Gazeta oficială publică decretul că va conține dispozițiuni pentru încetarea funcționării Curților de Casație. Au fost suprimate Curțile din Florența, Neapole, Palermo, Torino, cu începere de la 31 cment. tala Imferos predată Turcilor Constantinopol. 12. (Rador).— Insula Imbros a fost predată turcilor de către autoritățile grecești, care au părăsit-o imediat după această formalitate. In felul acesta ambele insule, Imbros si Tenedos, cedate turcilor prin tratatul de la Lausanne au intrat in posesiunea tivă. lor defini- Dictatura In Spania Roma, 12. — Madrid. — Directoratul a trimis un comunicat către ziare cerând ca opinia publică să aștepte cu răbdare desfășurarea operei inreprinsă, deoarece nu a fi posibil de a produce nic-an răstimp atâtt de scurt o transformare in Spania, cu atât mai mult că este nevoie de a duce lupta împotriva Intereselor jignite și a speranelor pierdute. Criza i Sarnia D. BRAUNS ministrul Muncii în al doilea cabinet Stresemann Cooperarea miliara a Mnei nuanța „Times“, dela 25 Sept. publică o depeșă a corespondentului său din Fraga in care se spun următoarele: „Unul din rezultatele cele mai însemnate ale ultimelor manevre ale armatei cehe avace este organizarea posibilă a arnatelor micei Antante, în vederea unei eventuale colaborări a lor, „Misiunile militare române și iugoslave au fost de față la manevre. Ele au rămas apoi câteva zile la Praga ca să discute detaliile tehnice alei unei cooperări între armatele celor trei state. O privire asupra unei hărți europene ajunge ca să se vadă importanța strategică a unei astfel de cooperări militare“. Offlinda zilei — Și atonei omora oamenii mamă? — Atonei ii omora tft codru, și scornii omoară la crai».. Atentatul împotriva directorului nostru Bacaloglu In fața justiției Confirmarea mandatului de arestare Eri a venit in fața tribunalului Ilfov Sec. 4-a C.C. judecarea comnfirmării mandatului de arestare lansat contra criminalului Bacaloghu Tribunalul a fost compus din d-nisi Eustațiu și Baican. La ora 3 p. m. a fost adus Alexandru Bcaloglu excortat de un soldat în fața Sec. 4-a. Numeroși partizani ai mișcărei fasciste, din care acesta face parte, așteptau să asculte rezultatul. Bacaloglu n'a avut nici un apărător, așa incât judecata comfirmărei n'a durat mult. Interogatorul inculpatul Dl. președinte Eustațiu a pus câteva întrebări inculpatului referitoare la faptele pentru care s’a deschis înpotriva sa acțiune publică și a fost arestat. Bacaloglu are aerul de a poza in victimă. El are cinismul de a nega orice amestec cu mișcarea fascistă in această chestiune, ceia ce însă trebuește înlăturat de la început, întrucât dovezile instrucției sunt peremtorii. El recunoaște că Intradevăr l-a pândit și l-a așteptat pe d. L Rosenthal tn hail-ul hotelului Bulevard, pentru a-l lovi și că imediat ce l-a văzut a săvârși faptul. Bacaloglu recunoaște că l'a lovit cu bastonul puternic in cap, și că premeditase faptul numai in scopul unei răzbunări. El,susține mereu că nu din ordinul fasciei a făcut aceastasiuni ale jumătătii drepte a fetei ,! ale brațului drept. Peste o oră aceste convulsiuni au încetat Acest incident a făcut ca speranțele de îndreptare repede, fără intervenție, să mai scadă.______ rețea d-sale — următorul raport asupra stărei victimei: București, 12 Octombrie 1923 Ușoară ameliorare. Radiografia n'a arătat o leziune vizibilă, totuși afazia continuă. Funcțiunea rachidiană a dovedit că există o hemoragie arachnoidiană, pe suprafața lovită a creerului. Din această cauză rezervăm prognosticul Intra cât se pot ivi complicații. Prof. Obregia. prof. Juvara, ár. Gr. Graur, dr. Ch. Rosenthal. leeliMteiul l-iii procuror Rășcanu Dându-se cuvântul d-lu! procuror Rășcanu. d-sa a făcut un aspru rechizitoriu inculpatului Bacaloglu, arătând împrejurările în care s’a săvârșit faptul, și mai ales împrejurările în care a fost descoperit lașul atentator care fugise, și din care reese neîndoios că acesta a lucrat din ordinul grupului fascist. In adevăr, spune d. procuror, la descinderea făcută la sediul lor din str. Școalei No. 4, s’a descoperit cu ocazia percheziției făcute o scrisoare din care reeșea în mod evident că Bacaloglu avea.ut ordin precis ca să lovească pe d. Rosenthal, în așa chip încât să-l scoată din viața publică cel puțin pentru o lună. De altfel la acelaș sediu s-a mai găsit o scrisoare anterioară, în care se dădea mandat unui student ca însoțit de două echipe de bătăuși să săvârșească acelaș fapt. Cum însă acesta nu a reușit și cum a cerut fasciei să i se ridice această însărcinare întrucât e student, și nu are vreme trebuind să depue examene, mandatul a fost dat lui Bacaloglu, ceia ce se dovedește cu ultima scrisoare găsită acolo. Luat de scurt de către procuror și Judecătorul de Instrucție d. Papadopol, Lungulescu, care se afla la sediu, a declarat in cele din urmă că însărcinarea dată personal cu No. 1104 în această scrisoare, a fost dată d-lui Alexandru Bacaloglu. Din aceste împrejurări reese clar că este vorba de o complicitate Întreagă in legătură cu mișcarea fascistă ceia ce constituiește un fapt extrem de grav care a îndreptățit lansarea mandatului de arestare și care necesită confirmarea de către Tribunal. D-l procuror Rășcanu arată că instrucția fiind la inceput deținerea lui Bacaloglu este absolut necesară pentru a se stabili toate legăturile fasciste si a se aplica sancțiunile cele mai riguroase in contra celora in sarcina căror cad actele criminale la care au voit să se dedea. Lamentabila apărare a atentatorului Bacaloglu nu a fost aparat de nici un avocat. El s’a aparat singur căutând să reproducă tot ceace a declarat la interogatoriu și susținând mereu că ceace a făcut nu are nici o legătură cu fascismul. A fost însă pus în încurcătură la Întrebarea făcută de către președinte și procuror, prin care îi se cerea să explice cum se face că cu ocazia atentatului a fost văzut însoțit de cunoscuții fasciști Lungulescu și Micu cari l’au condus până la hotel Bulevard si cari s’au urcat cu el in trăsură când plecase spre farmacia Vasiliu spre a se pansa. Inculpatul cauta să atribuie această tovărășie imprejurărei că se întâlnește foarte des cu acești amici ai săi pe care Întâmplător i-a găsit in fata hotelului Bulevard. Bacalogiu roagă tribunalul să infirme mandatul. D. JUD. DE INSTRUCȚIE RADOVAN Confirmarea Tribunalul după o scurtă deliberare a confirmat mandatul de arestare trimițând pe inculpat la Văcărești. Starea d-lui Rosenthal se poate preciza este dacă această leziune a fost produsă de vre o așchie de os, invizibilă cu razele X, sau numai de o simplă hemoragie. Că o astfel de hemoragie a avut loc reese tot din examenele făcute erc. La ora două, d. prof. dr. Juvara a făcut bolnavului o puncțiune în feza spinării. Lichidul cefalo-rahidian care a eșit la acea puncțiune conținea o cantitate apreciabilă de sânge, care putea fi recunoscută chiar cu ochiul Uber. Cu toate acestea nu s-a hotărit încă facerea unei intervenții chirurgicale, păstrându-se deocamdată expectativa, deoarece există posibilitatea ca hematomul să se resoarbă și de la sine. Pe la ora 5 după amiază a intervenit un incident destul de alarmentauluci voritMl. Ceea se muta betoai#gregiciând cuSTuIIn cursul zilei de eri starea directorului nostru a fost variată. Dimineața nu se simțea tocmai bine, in urma unei nopți agitate. Mai târziu a dormit foarte bine timp de două ore, ceea ce l-a reconfortat. In timpul dimineții s’a făcut o radiografie a craniului. Rezultatul a fost că nu s’a putut găsi nici o leziune osoasă vizibilă, ceea ce nu exclude însă cu desăvârșire prezența unei leziuni. In adevăr, razele X, trebuind să străbată prin întreaga pătură osoasă de 4—5 milimetri, se întâmplă ca ele să nu diferențieze o mică așchie, sărită de pe os. In orice caz, fie că există o leziune osoasă, fie că nu, este în afară de orice îndoială că este vorba de o leziune a creerului, nu regla ANUL XX. No. 6089 Duminici 14 Octomb. 1923 2 Lei exemplarul 4 Lei în străinătate Buletinul trimis Judelui de instrucție Eri după amiază medicii curanți ai d-l ui Rosenthal au trimis d-lui judecător de instrucție — după ce Protestul Sindicatului ziariștilor Comitetul Sindicatului ziariștilor, întrunit aseară, a votat următoarea moțiune: Comitetul Sindicatului ziariștilor din București sesizându-se de actele de violență săvârșite în ultimul timp împotriva ziariștilor, acte ce au culminat prin agresiunea sălbatecă asupra confratelui I« Rosenthal, meniul acestui sindicat, și considerând că acte de asemenea natură sunt adevărate atentate la libertatea scrisului, veștejește asemenea acte și cere autorităților să ia toate măsurile sondate pentru a asigura de« plinul exercițiu al liber» țaței presei, care este și rămâne una dintre cele mai importante dintre libertățile cetățenești". Protestul Ruinări ziariștilor profesioniști Comitetul Uniunei ziariștilor profesioniști, întrunit aseară, a votat următoarea moțiune: Comitetul „Uniunei ziriștilor profesioniști“ trunit în seara de 12 octombrie fie 23, înfierează cu indignare incalificabila agresiune săpitudia împotriva d-iuîii Rosenthal, directorul ziarelor „Adevărul“ și „Civisliseața”, agresiune îndreptată împotriva intam ziarist și care decurge .Aium exercițiul ofesiunii sale constituind ©*' gr&spră atingere adusă însăși libertății presei, deci Äertapaose cetățenești în genetie. Impresia In public •" telegrame de protestare Din toată țara continuă să sosească telegrame de simpatie pentru d. Rosenthal . Intre numeroasele persoane cari au mai depus cărți de vizită la redacția ziarului sau la sanatoriul Central, cităm: D. Al. Mavrodi, gen. Văleanu fost ministru, ing. Filip, C. G. Costa-Foru; Naum Apostolescu, dr. Glicsman Ugrec; dr. Manliu Dulceanu; ing. Valaori; Em. Socor, avocat; Claudia Millian, publicistă; Carageale, ziarist; Romanovschi; Gh. Cristescu; dr. Caracostea; dr. Urlățeanu, dr. Sepeanu, ziarist; dr. Honig, directorul sanatoriului Elisabeta; dr. Rosman; Ionel I. Târanu; Abramovici; David, calea Victoriei; Orenstein; dr. Caper; Penione; Muller, L. Gherman; dr. Bauberger; dr. Erdreich; Scarlat, director la banca Marmorosch Blank; dr. Cohn; Tancred Constantinescu; N. R. Căpităneanu; Gică Ștefănescu; C. Popovici, fost deputat; G. Plopeanu; Alex. M. Mihail; Mauriciu Blank; E. Bercovitz; Kirschen; Weissbergjunior; d-na dr. Aroneanu; Gică Ștefănescu, avocat; S. Pauker, directorul ziarului „Argus”; Agepsina Monteoru, Agatha Bârsescu, V. Maximilian, T. Brumărescu, Nicolae Pora, Eugen Relgis, Iuliu Maniu, dr. I Duscian, fruntașul ardelean d. Ghiță Pop, deputat; R. Bulfinsky, artist; I. Ionescu, directorul general al închisorilor; Stan Golestan, Aron Reis, W. Filderman, avocat; Ciorăneanu, Ionel M. Finkels, Ion Siliescu, avocat; Michel Stern, avocat; d. Ad. Stern, deputat; Petrescu, ziarist Bazargic; Lupescu, Piatra N., S. Edelstein, Galați; Rabin Wahrman; Nicu Apotecker, Leonescu, ziarist Ghiță Popp; ing. Măldărescu, G. Vicol, avocat și ziarist, etc. •x * * Din partea d-lui Lascăr Antonie primim următoarea telegramă : Dureros impresionat de atacul criminal îndreptat contra directorului d-voastră, îi doresc grabnică însănătoșire, exprimându-i întreaga mea simpatie. Lascăr Antonín * * * D. Const. Graur a primit următoarea telegramă din partea distinsului publicist d. Th. V. Ficșinescu . Profund indignat de atentatul sălbatic a cărui victimă a fost camaradul tău Rosenthal, te rog să-i comunici urările mele de grabnică însănătoșire. In același timp fericit ,,Adevărul“ pentru curajul ce arată in lupta contra obscurantiștilor și sălbaticilor, curaj care, de altfel, este în tradiția acestui valoros ziar. Th. V. Ficșinescu * * * D. N. Iorga, care se află la Vălenii de Munte, ne-a transmis expresia sentimentelor sale de indignare față de odiosul atentat săvârșit contra d-lui I. Rosenthal. PROTESTUL ZIARIȘTILOR DIN DOBROGEA Directorul nostru d. I. Rosenthal, a primit următoarele telegrame exprimând dezaprobarea presei Citiți continuarea in pag. Ha, LijMwpwsnta M~ii M B mniniwB Dra ?l ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon de premii •« Mo. Strângeți aceste cupoane ! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA** — Seri» III-a —