Dimineaţa, ianuarie 1924 (Anul 21, nr. 6162-6188)

1924-01-14 / nr. 6172

si an in In preajma anului ce începe astăzi, ziarul care vorbește in franțuzește In numele guvernului publică un articol in care ne Îndeamnă să avem încre­dere căci anul cel nou se naște plin de rugaduinp încredere avem, firește, căci în­­crederea n’am pierdut-o nici odată in posiblitățile de viitor ale tarei. Cine cunoaște tara aceasta, cine-i știe bo­gățiile naturale cu care e dăruită din belșug, cine știe ce comori neprețuite se găsesc in pământul și apele ei și cine cunoaște puterea și aplicarea la muncă a poporului, nu poate să nui aibă încredere in viitorul țării și să nu spere că mai curând sau m­ai târ­­ziu vom înfrânge greutățile împreju­rărilor potrivnice și vom eși din im­pasul de astăzi. Spunând acestea nu voim să declaram pe o temă demago­gică ci exprimăm, simplu și fresc, o convingere Dar dacă țara e­așa de fericit în­zestrată, de ce zăbovește totuși in mijlocul atâtor nevoi ? De ce ? Fiindcă, vorba din bătrâni: „Bună tară, rea ‘ntocmeală*. Avem tot ce-i trebue unei bune și îndestu­late gospodării ce s’ar cuveni. Aci stă tot răul ce ne bântue. Gos­podarii statului au­ s la înălțimea che­­mărei lor. Sunt din cei cari girează afacerile in așteptarea altora caii să desfășoare o activitate creatoare. Iată de ce n­'am putea pune prea mari nădejdi in anul ce începe decât dacă el ne-ar aduce alți gospodari sau cel puțin alte sisteme. PAN. BUCUREȘTI, Sărindar 9­ H 16 Psigini irodat in 1904 de Const MINLE Luni 14 ianuarie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei în străinătate Anul Niou Obicinuit anul în imagini e reprezentat, cel vechiu, prin­­­tr’un unchiaș cu barba la brâu, gârbovit, jalnic întru luate, și care are aerul că merge să se arunce într’o prăpastie sau într’un mor­mânt, iar cel nou printr’un copilaș bucălat, buclat, sprin­țar și vesel. Cu toate astea din trupul aceator moșnegi lamentabili se formează istoria, pânza acea nesfârșită ce învălue trecutul și sub care sau peste care biata omenire, descurajată de prezent și neîncrezătoare în viitor, își așează de cele mai adese ori idealul, pe câtă vre­me , dulcele și fragedul copil ce înfățișează anul cel nou e sortit să devie în curând un bătrân decrepit. E vecinicul joc de imagini cu car­e ne în­șelăm truditele zile și amă­râta viață, care chiar când e fericită și bate în plin nu știu dacă mulțumește pe ori­cine. De data asta, în mod excep­țional de la facerea sumei, co­pilașului 1924 îi va trebui nu­mai 352 de zile, ca sa se tran­sforme în unchiaș, 353 fiindcă întâmplător anul e bisexu­l, de­oarece Sf. Sinod l’a scurtat cu 13 zile ca să’l potrivească pe măsura anului occidental și civil. Poate că o imagină, care să fie tot atât de exactă dar mai veselă, mai atrăgătoare și mai misterioasă cel puțin dacă nu mai veselă, ar fi să închipuim anul săvârșit prin­­tro oală spartă ,și pe cel nou printr’o urnă din care cinci degete să-și încerce norocul trăgând biletele soartei oarbe­ tea Cu modul acesta mi-aș pu­termite ca să urez fie­rării mâini a tuturor cititori­lor noștri, să scoată din urnă tot chiar ce-i zice inima și gândul, obrajii pe acel îngeraș roz, cu rumeni, cu gurița­­ Alb­ă, cu ochi șireți și cu fața veselă.. Și să mai scoată încă loturi mari dacă iubesc ar­gintii, decrete de numiri în slujbe, de decorații dacă le plac, răvașe pline de bucurie, idei și inspirații generoase și poetice, ori ce în fine, până și câștigul unui premiu de al „Dimineței“, în special câști­gul unei case. Dar mai presus de toate le dorim tuturor voe bună, pace, liniște și sănătate, pe care dacă le are omul poate să o facă, să-i vie și restul, ba la nevoe să­ se lipsească de rest. Și la anul iar cu bine! ANUL MI —NO. 6172 EA FACEA PARTE DINTR’O B DA DE HOȚI INTERNATIONA Acum câteva zile o doamnă Kuchkorwschy, locuind într’un l’< din Paris, a fost victima unui furt. I se furase bijuterii, blănuri și bibe­louri în valoare de peste 20­ 000 franci. Polițiștii însărcinați cu anchetare acestei afaceri, au dovedit curând c­ă autorul acestui furt era un anume É­­douard Citron, care făcuse parte din­­tr’o puternică asociație de hoți inter­naționali. Ei au atestat curând. Din întâmplare polițiștii aflam­ că un grup de indivizi eleganți, dar de aparentă echivocă, se preumblau pe străzile arondissementeor 9 și 10 ale P arisului, oprindu-se prea mult în fa­ța vitrinelor magazinelor de blănuri Doi din aceștea intrau în magazin și pe când se tocmeau, căutau să fure unele blănuri de dimensiuni mici, care le găseau la îndemână. Se bănui dela început că hoțul dela doamna Kudipovschy făcea parte din această bandă. • u Si int­r’adevăr Citron a fost trădat fără voe de unul din complici, citndu-i pe nume. Arestat și pt. st - zjfțnnat se găsi la el obiectele lui: 'Curând făcu mărturisiri comp'* dând în vileag și numele tovanu­lui. * ARESTAREA PRINȚESEI DE JOANNAN Printre aceștia se afla și principesa Nathalia de Ioannan, fost dansatoare Stea, a­­ operei din Moscova.­­ Tânăra femei­e de origină greacă Ea­­ a fost curând arestată împreună cu­ amantul ei, un polonez numit Ek­­sztafn - Eugenyuzs, în momentul când ieșeau împreună dintr-un hotel din car­tierul­­ Champs-Elysées, unde locuiau. Prințesa, o apariție foare frumoasă și elegantă, se opuse la început. Tre­bui însă să recunoască curând partea ei în acest furt. Cu toate că numai de treizeci de ani, a colindat aproape întreaga Europă, după război jucând mai mult la Paris și prin orașele Rivieres. COMPLICI­ Numele complicilor ei sunt: Ro­­dolphe Geilinger, de naționalitate el­vețiană, zicându-se avocat, mama a­­cestuia, Rosalia Geilinger, și Leon Cer­­m­an, armean. . Toți acești indivizi aveau pașapoarte în regulă, cari arătau că trecuseră prin­ toate orașele principale ale E­­uropei- PRINȚESA DE IO­ANNAN 1 TEODORESCU Patentații in vacant? MIRCEA Deputat guvernamental CITIT! In corpul ziarului Noile proecte economice — Interview cu d. Tan­­cred Constantinescu, ministrul industriei — La ULTIMA ORA ConttruDts Micei Dotai Ma­telin. E curioasă bucuria cu care, ori­­de câte ori are prilejul, omul constată că a îmbătrânit cu un an... Aniver­sarea nașterii fiecăruia și sfârșitul calendaristic al unui an, sunt moti­ve paradoxale de fericire! E încă una din farsele cu care ne-am mo­bilat pofta năpraznică de a fi veseli cu orice preț... Și de aceea, din toți poeții cari au cântat această sărbătoare, eu umil n’am înțeles decât pe Henri de Regnier care oftează: „Și iată-ne azi mai triști cu un an!“ ■ Mulțumirea aceasta cu care în­tâmpinăm totul ceea ce e așa grav,­ e o mare și reparatoare necesitate: e putința de a încheia, de a mântui, de a sfârși, — pentru a începe. Ne­voia — chiar iluzorie — de a înce­pe mereu e merele motor și singu­ra forță de rezistență in monotonie fără început și fără sfârșit a vieții. Anul nou e punctul moral ce-l pu­nem din ființa noastră vremei, pen­tru a putea trăi, E un mijloc, ouas și gramatical, de a asigura sufletului o clipă de pauză și de respirație, ș­i in goana lui ineluctabilă, imiformă­ și continuă... D. T. La Halmstad s’a produs un feno­men straniu. După ce a nins o zi în­treagă, spre seară locuitorii servat că fulgii­ de zăpadă nu au ob­mai sunt albi ci roșii. Fiind examinate minuțios s’a găsit în cristalele zăpezei milioane de larve foarte mici de culoare roșiatică. In­sectele odihneau pe zăpadă. I S’a trimis unui laborator o epru­­betă conținând câți­va vermușori de­­ aceștia cari sunt extrem de­­ subțiri. In cercurile științifice din Londra mi­ se crede în adevărul acestei ploi de insecte.­­ Totuși, într’o lucrare de meteoro­logie — una din cele mai complecte din câte există — a lui L. F. Kaenitz, se vorbește despre ninsori roșii și chiar verzi în Alpi și Pirinei.­­ De asemeni în golful Baffin, explo­ratorul Ross a găsit zăpadă roșiatică pe care, după ce a examinat-o la mi­croscop a observat că această cu­loare era dată zăpezii de către niște mici granule roșii descrise de către savanți drept niște vegetale reduse la ultima lor expresie, adică niște ce­llule umplute cu apă colorată. .JiUWIJE! «im mm ii wjmmmW gftsncniO'm din wieu ȚARA: Intre atâtea flori, voi înflori și eu..._ Anului nou me un an, spre-a vremii ceață, își întinde al său sbor O clipită’n veșnicie, strop răslet, din­tr’un isvor. Un suspin mai mult în viață, an purtat pe-aripi de vânt Firul vieței ni-l scurtează și cărarea spre mormânt. Cu ce bunuri pe-ai tăi umeri, către lume ai pornit? Ai umplut chimirul celui ce’n­orgu­-­l va fi golit, Ai lovit , cu greu sărmanii, fost-ai scut celor feriți Da-și noroc la cei ce,avuse si nevoi celor trudiți? Tu te pierzi in sbor departe cum­ se pierde-un negru gând iar in urma-ti lași să vie pribegind alt an la rând Să ne cearnă, ca și tine,­ al durerilor șirag . Să ne dea un suflet plânsul,, să ne fa ce ne.a fost drag. . ’! ■ li. 'Î.­. f . -. _ V­a _■ vi ’­ .­­. ‘ . .... t "y An ce vii acum sub., soare­­ și ce’n lăcrămi te-ai născut Eu ca, lacrima să piară, rău’n suflet fie mut. Descrețește greaua frunte, nu umbla aceiași cale Ce-a umblat-o acel ce-ți fuse dătător zilelor tale. ION WISQCW! Anului Nou 'Ai venit, îmi pare bine, Ai venit, sunt fericit! Multă lume te ’nvidiază.­ Că ai venit, VERO ZIARUL „DlfllHESTIL“ | ----------------------------------------­CUPOM ! DE PREMIE : SERIA IV-A String«!! aceste cupoane ! Adunând 90 de cupoane con­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gra­tuit de ziarul .„DIMINEBik“. Tragerea la sfârsitul lunei Martie 1924,

Next