Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)

1924-04-01 / nr. 6249

Din Titu (Dâmbovița) decidmi de­ cale ferata. :[Aseară ]-o la orele 6, când lucrătorul cefe­rist Matei Gheorghe de fel din com. Produleț (Dâmbovița) traversa linia ferată, a fost surprins de o mașină de manevră care i-a tăiat 4 degete de la mâna dreapta, provocându-i de asemenea grave contuziuni pe corp Și cap. Cu „Simplonul“, care în momentul acela trecea prin gară, victima a fost trimisă la București spre a fi internată la spital. Proces de contravenție . Au fost dați In judecată vre-o 20'__30 comer­cianți din Titu-sat și Titu-gară, pen­tru că au contravenit la ordonanța primăriei Titu, prin care aceasta dispunea ca fiecare comerciant să aibă câte un felinar aprins în fața prăvăliei sale. Procesul venind spre judecare la judecătoria ocolului Ti­­tu comercianții au prezentat o copie de pe o hotărâre a ministerului de interne, adresată prefecturei de Dâmbovița, prin care se face cu­noscut că ministerul nu aprobă or­donanța primăriei Titu, iluminatul u­nei comune deoarece privește primăria iar nici­de cum pe locui­tori. Totuși, judecătoria a condam­nat pe toți cei acuzați de contraven­ție. Lipsa de carne. — De o lună mă­celarii din localitate nu au mai tăiat carne de vacă, fiind în grevă deoarece primăria nu le-a admis majorarea prețului la carne. Popu­lația Titului, compusul în mare par­te din funcționari c. f. r., suferă foar­te mult­ din această cauză, Știri din Arad ’ ■ 4­#» 4­4 . Organizarea miclor morari, e­ Ieri­­ dimineață s’au întrunit în localitate micii morari din Arad și împrejurimi în vederea organizări­­lor. Adunarea a fost prezidată de d. dr. Adam Iancu, medic și mare proprietar în Curtici. S’a decis ca să se întîinieze, la Arad o secție a micilor morari. 1 S’a ales un comitet care să facă toate lucrările de pregătire a înfiin­țării acestei­ secții rămânând ca la o­­ viitoare întrunire apropiată să se ia în­­ discuție toate chestiunile ce privesc­­ situația micilor morari.­­ Adun­ărea a adresat o telegramă mi­nistrului industriei aducându-i la cu­noștință constituirea secției Arad. Condamnări.­­ Tribunalul Arad a condamnat pe­ șoferul Desideriu Stei­ner originar din Budapesta, la două lunii închisoare, pentru faptul că a tre­cut frontiera fără pașaport și a fost lapoi surprins că țefulse buzunarele călătorilor în gară. ■ —* Individul Anton Singhetti originar din Mocrea (jud. Arad) a fost condam­nat la două luni închisoare corecțio­­filată fiind dovedit că a furat o haină ideii: săteanul Gheorghe Bulz din Ineu.­­• Mutarea coloniei țiganilor. — Ora­șul Arad are la periferie o colonie de­­ țigani —■ denumită Chepheș — cari î din vremuri vechi s’au așezat pe to­pul așa numit „câmpul de cărămidă­­rie“. Ei și-au ridicat bordeie din pă­mânt pe acest câmp ,deși terenul nu ara proprietatea­ lor ci a orașului. Conducerea orașului a luat hotărâ­rea să mute pe țigani în o altă parte­­ a periferiei orașului, oferindu-le în a­­­cest scop câte 100 stânjeni pătrați gra­tuit fiecărei familii. Țiganii au protes­tat la început, dar în urmă au cedat. Ieri s’au prezentat 50 țigani cerând să li se desemneze terenul­ gratuit pentru a se muta din locul unde se aflau până acum în bordeiele lor. Se speră că și ceilalți țigani în total peste o linie suflete­sc ,vor prezenta curând­­ pentru a-și muta bordeile pe noul te­­fren ce li­ s’a destinat. $­­•• Plângerea expeditorilor« -- Noile ’flaxe comunale prevăzute pe trăsurile gpș transporturi a produs gri nemulțu­miri în rândurile expeditorilor din lo­­alitate.­­ Conform­­ dispozițiilor privitoare la aceste taxe comunale expeditorii au fost impuși cu o taxă de 20 lei pe zi de fiecare trăsură. Expeditorii s’au prezentat seri­os pri­măria orașului unde au cerut reduce­­­rea taxei, în caz contraria ei vor fi nevoiți să-și închidă birourile. Primă­ria orașului în baza expunerilor expe­ditorilor a admis ca expeditorii să­­ dea orașului o taxă globală pe an în docul taxei de 20 lei pe zi stabilită de­­­ fiecare trăsură.­­ Adunarea secției Arad din U­niu­­­nea forestieră din Ardeal, — Uniu­nea forestieră, secția Arad, s’a întru­nit ori după masă la Camera de co­^Intre punctele­­­ de la ordinea zeiței ei" fost și chestiunea afilierii Uniunei la „Ugir“ (Uniunea generală a in­dustriașilor români). S’a încins o vie discuție în jurul acestei afilieri pro­pusă de secția din Cluj a Uniunei forestiere. Toți cari au­ luat cuvân­­­tul în această discuție ca Wilhelm pan, Eugen Viomis, Ivor Denes, Ma­­iximilian Florii, și alți­ exploatatori­­ de păduri, s’au declarat contra afi­lierii deși această afiliere este proiectată, cu păstrarea autonomiei­­ uniunei forestiere din Ardeal.­­ D. cfr. Ludovic Fabus, secretarul secției­­ a cetit un­ raport despre acti­vitatea1 din anul 1923 a secției. In a­­nul tr­ecut întreaga activitate a sec­ției fiind anagajat și­ în furniturile de s­emne­­ pentru Stat secția nu ste pu­tut ocupa de problemele, ce o inte­resează­ în­ primul rând, ca expro­prierea exploatării și contractele de închi­riere a pădurilor.­­ Constatându-se aceasta, secția A­­rad a decis să propună, la Adunarea generală­ a Uniunei, ce va avea loc la 30 Ma­rtie la Timișoara, ca Uniu­nea să-și­ modifice statutele în sen­sul că ee, nu mai poate încheia con­tracte, de furnizare de lemne, obliga­toare pentru membrii ei. ci fiecare îmembiru va încheia în viitor con­tract aparte. ! Bete tribunal. «—Tribunalul condamnat­ azi pe sătean­u Ioan Ga­a­bor din loom. Bătrița, pentru omor, la 4 ani muncă silnică. Condamnatul în cursul unei certe Cu tânărul loejf Dehelean din aceiaș comună, îl bătu pe acesta crunt. Tras la răspundere de tatăl celui bătut, de țăranul Gheorghe Dehe­lean, load Gator, II lovit și pe bă­trânul Dehelean, care scoase atunci un cuțit și soț să-l lovească p­e a­­gresor, i­a ’> Gabor văzându-se periclitat prinse mâinile bătrânului Dehelean și luându-i cuțitul si străpunse cau­­zându-i moartea imediat.­­­Tot azi avea să se desbată și cauza­ țăranului Dronea Gheorghe, un răufăcător, care fiind urmărit de poliție, atacase și rănise cu revolve­rul pe sergent, care-l urmărea. A­­vocatul însărcinat cu apărarea lui Dronea însă nu s’a presentat la dez­batere, iar tribunalul având în ve­dere că acuzatului i se impută fapte, pentru cari codul penal prevede con­damnarea la peste 5 ani, n’a admis ca acuzatul să-și susțină, singur apă­rarea și a amânat, d­esbatere pentru altfel dată. Sub roțile trenului orășenesc. —• O înfiorătoare nenorocire s’a întâm­plat azi Vineri dim, în fața gării A­­raxi. Fetița Lacako Pirosca de 11 ani sosind cu bunica sa văr. Ștefan Sze­­l­essy, de la Tomea la Arad, voiră să i se urce în fața gării în trenul ora­șului, ce circulă.Aie strada prind­­e, Aradului o face curoă până ln suburbia Gal. Bunica se urcă la timp în trenul orașului când vor să se urce fetița trenul se puse în mișcare. Spre nenorocirea ei fetița lunecă de p­e m oară și căzu, cu pi­ciorul drept sub roatele vagonului, zdrobindu-l total. In stare gravă fetița Lacsko fu transportată la spitalul județean. . Ace­laș tren mai cauzase tot azi dimineață o altă nenorocire. Un țăran din Agriș, venind la târgul săptămânal din Arad, fu lo­vit de trenul orășenesc in fața Oțe­lului Central. Din norocire țăranul fiind aruncat în urma loviturei, la o parte, s’a ales cu sesiuni mai ușoare. El a fost­­ transportat la spitalul ju­dețean unde i s’au dat îngrijirile ne­cesare. Un avocat acuzat da­nsură, fals în acte și furt. — Face mare senza­ție în idealitate redlanjația făcută la parchet de blănar ® Ludovic Beregszaszy contra avocatul ® dr. Zoltan Varro, pe care blăna­­riî îî acîuză de szgră, fie în acte și furt. Blănarul Beregszaszy anul fere­­știt contrastase dela avocetul dr. Var­ro un împrumut de 63.500 lei pentru care avocatul îi luă câteva obiecte la garanție în valoare de 120 mii­­ și îi mai perii blănării­ lui o cambie în alb, precum și o coală de hârtie albă, dar iscălită de blănar. Avocatul tearce înainte pentru suma împrumutată o­ dobândă de 6 la sută lunari adică 72 la sută anual. Mai târziu* avocat‚ se prezintă și cerii blănarului încă câteva blănuri da garanție pentru­ suma împrumutată ,cu­ dobânda uzurată. Blănarul refuzând a-i mai da al­te subiecte decât cele date, avoca­tul luă di­ £ magazinul blănar ®.® fără învoirea acestuia p­ blană persiană, . ' Crerând după aceasta avocatul îi ceru blănariului să-i achite su­­­ma împrumutată. Blănarul d ® fiind în situație să-i restituie avo­catului imediat împrumutul, avo­catul complectă cele 7 cambii ce fie primise dela blănar, adică 6 fiecare pentru 257.15 franci elve­țieni, iar o cambie pentru 128.60 frântei elvețieni. Avocatul a protestat apă? Cam­biile. Blănarul a cântat să se ape­re. Avocatul văzând că în urma apărării blănarulu, nu își va pu­tea încasa banii s­e i-a împr­umu­­tat S fără s’a folosit de Coala de Hârtie albă, co 1-0 dăduse blă­nării­ spea semnătura profirie, și falsifică pe aceasta US act nota­rial la Baza hăru­ia avocatul­ era în drept să vândă la licitație o­­biectele depuse d­e garanție pentru pentru suma împrumutată. Avocatul cerând în baza acestui act falsificat de el, vinderea la li­­citație a subiectel­or de garanție, blănarul reclamă falsul la parchet ridicând contra avocatului acuză­ri de uzură, fals în acte și furt. Parchetul face Cercetări. ‘ LUGOJ, 28. — După cum se știe, furtul de 4 milioane lei fost comis în ziua de 10 Martie , între orele 4-5 după masă. Am arătat la timp că Lili Reischel a făcut expedierea celor două ca­sete la poștă cu ajutorul a doi oameni de serviciu, dar cari la ordine funcționarei s’au înde­părtat rămânând ea singură la predarea casetelor. Cele două casete cari ” trebuia să conțină 5 milioane lei au a­­juns la locul destinat (Casieria Centrală a Ministerul­ de Fi­nanțe în ziua de 15 Martie. Două zile au stat nedespachetate și nu­mai a 8-a zi s’a descoperit senza­țional ® furt. S’au luat toate măsurile posibile însă la rezultat strălucit, nu s’a ajuns nici până azi. Se știe știe cine sunt autorii, însă cum s’a comis furt ® și unde sunt hoții, acestea sunt încă în­trebări. CUSS S’A COMIS FURTUL D. V Alexandrescu șeful Sigu­ranței, este de părerea că furtul s’a comis la oficiul poștal în ur­mătoarele împrejurări. Geza Rosenfeld a premeditat furtul de aproape două luni, în decursul cărui timp și-a însușit prin ajutorul amantei sale Lili Reischel, o casetă de expediat banii din cele ale A­ției financi­are. In ziua când cele două­ case­te urmau să fie predate oficiului poștal de către Lili Rosenfeld, avea pregătită cealaltă casetă cu cărămida, așteptând momentul o­­portun să le schimbe probabil chiar in localul oficial poștal. Schimbul s’a putut face cu cea mai mare ușurință și în locul ce­lor 4 milioane au plecat la Bu­curești o cărămidă și două pie­tre. Că caseta în cauză este a ministerul­ de finanțe se poate proba și prin faptul că avea și urma unei sigilări cu sigiliul ad­ministrației din Soroca. Asupra felo ® cum au operat hoții, mai este și o altă părere. D. Cornel Murariu comisar, șe­ful secției criminale, presupune furt ® s’a comis chiar în birio ® casieriei dela ac-ția financiară, și iată cum: Lili Reischel, în persoana căre­ia dela subșeful de birou până la Inspectorul financiar, aveau cea mai mare încredere, a luat formal cheilor de la tezaur făcân­­du-și două ch­ei false. In ziua de 10 Martie la ora 2 a intrat în te­zaur, a golit caseta de cele patru milioane și a predat banii lui Ro­­senfeld care probabil a așteptat afară. După această operație sigilat altă casetă — cea cu cără­a­mida și pietrele —■ și liniștită s’a dus acasă, venind abia la ora 4 când a făcut expedierea. In ace­iași zi după­ masă Lili Reischel și cu Rosenfeld au făcut cum­părături de aproape 20.000 lei. CINE ESTE GESA ROSEN­FELD Serviciul Siguranței fi reușit să-și procure date precise referi­tor la persoană lui Geza Rosen­­feld. El este de origine din Bu­dapesta și familia lui este stabi­lită acolo în str. Kender 17. Fra­tele său Rosenfeld Jenő este un spărgător cunoscut și acum este condamnat la 5 ani închisoare pentru furt. Sora­ sa Mariska este prostituată. Iar băiatul cel mai mic Geza Rosenfeld înainte cu 10 a­ni era într’o închisoare co­­recțională de lângă Budapesta unde a învățat și meseria de cu­­relar. . v- ■ V­­­ ’ ■ Goresp. PLOEȘTI, 28. — Azi la orele 5 d. a. s’au întrunit’ în localul ștcoalei nr. 1 de băeți, toți institutorii și institutoarele din Ploești, pentru a protesta contra sporurilor umilitoa­re acordate prin noul buget. Au lu­at parte și numeroși­­ învățători, ve­niți special pentru aceasta din județ. D. D. GLODEANU, deschizând șe­dința, arată în ce stadiu se găsește mișcarea corpului didactic primar, care a primit o lovitură grea prin sporurile ridicole acordate de gu­vern, sporuri ce variază de la 5 până la 100 lei pe lună. Institutorii ca și învățătorii au dat dovadă, de un­ spirit de ponde­­rațiune și de o răbdare fără mar­gini. Aceasta în urma promisiunilor făcute de d. ministru­­i Anghelescu, care a declarat că în cazul când cererile corpului didactic nu vor fi satisfăcute, ci-sa va demisiona. Ori cererile corpului didactic, nu nu­mai că n’au fost ascultate, dar a­­cest corp de sacrificiu a fost batjo­corit, acordându-i-se un spor mai mult decât ridicol, iar d. ministru Anghelescu, rămâne mai departe în fruntea corpului didactic care se abate în mizerie. In continuare d. Glodeanu, amin­tește de gestul făcut de d. minis­tru de război cu ocazia sporul­ ac­tual, acordat ofițerilor, când în ur­ma intervenției energice a minis­trului de război, salariile ofițerilor au fost mărite considerabil, încheie făcând apel la toți insti­tutorii și învățătorii să lupte soli­dari pentru obținerea drepturilor ce li se cuvin. D. N. MOGA descrie mizeria și su­ferințele institutorilor. Nu mai putem munci, ne-a pierit orice entuziasm, suntem ca între cei vii, deoarece suferim morți de foame, hainele le-am întors de câte două ori, am iernat in frig si sun­tem bolnavi, cu salariil nostru sun­tem muritori de foame. Acesta este strigătul membrilor corpului didac­tic primar din jud. Prahova­­ spu­ne oratorul. Cere ca institutorii și învățătorii din Prahova să se asocieze în to­tul mișcărei institutorilor din Bucu­rești și Iași și propune să se tri­meată o telegramă ministrului ins­truct­­urei, arătând nemulțumirea corpul­ didactic prahovean. D. IONEANU, spune: degeaba se mai trimite telegramă d-lui I. Anghelescu ministrul instrucțiunei. Pe d-sa nu-l mai înduioșează ni­mic. Propune să, se aleagă o delegație de institutori, care să prezinte proces- verbal semnat de toți institutorii, președintelui Asociației din Bucu­rești, asigurându-l de concursul ne­condiționat al institutorilor și învă­țătorilor din Prahova, deasemeni delegația să reprezinte corp­ didac­tic din Prahova la apropiatul con­gres general al corpului didactic pri­mar. D. GH. PETRESCU: arată că de­pinde de fel ® luptei, câștigarea dreptelor revindecări ale membrilor corpului didactic. Să fim toți uniți căci lașitatea ne-a adus în starea de astăzi, încheie vorbitori. D. BARBU GEORGESCU vestejește atitudinea comitetului asociației cor­pului didactic local al cărei preșe­dinte a promis că va lupta pentru suținerea revindecărilor institutori­lor și învățătorilor și care totuși n'a luat nici o măsură de luptă. Con­tinuând d. Barbu Georgescu __ spune: noi nu cerem pomană, ci re­vin­de­căm drepturile noastre și cât timp va exista politica și politicianii, nu vom reuși, de­oarece sutntem cu­noscuți de guvern ca slabi și neuniți, ceva mai mult­ ,au căutat să îm­piedice și acțiunea sănătoasă a aso­­ciției învățătorilor care lucrează cu multă demnitate. Mai vorbesc d-nii Popescu-Izvoa­­rele: N. Provianu, Anastase Mun­tean, Costea d-na Sersea, etc. D. CONST.­PALANCA, citește tex­­te telegramei de protestare adre­sată d-lui C. Anghelescu, ministrul instrucțiunei. HOTÄRIRILE LUATE“““” Se hotărăște în unanimitate ca: 1) Membrii corpului didactic pra­hovean să lupte de comun acord cu asociațiile institutorilor, din Bucu­rești și Iași. 2) Să se aleagă o delegație de ins­titutori care să ia contact cu asocia­ția din București și să reprezinte jud. Prahova la congresul general din Aprilie. 3) Să se trimită o telegramă, de protestare d-lu. C. Anghelescu, per­sonal, de felul cum a știut să susți­nă cauza corpului didactic primar, care-și pusese toată nădejdea în mi­nistrul lor, întrunirea ia sfârșit la orele 8 luni. seara. EXPOZIȚIA ZOOTECMXÎC4 In fine după multe tărăgănele lo­cul expoziției zootec­hnice a fost fi­xat definitiv la bariera București,­ în apropriere de ferma Crețulescu.­­ In curând vor începe lucrările, cari­­ după planul Întocmit de comisaria­­­­tul general al expoziției,se crede —■ că nu se vor termina până în­ toamnă și deci expoziția se va des­­ chide la primăvara anului 1925. In afară de județ, comunele ru­rale, și comisia, zooteh­n­iiă, cari fac cheltueli în sumă de aproximativ 4 milioane leii, pentru construirea pa­vilioanelor zooteh­nice, agricole, etc., s’au mai înscris societățile de pe­trol, școlile de viticultură, fabrica de bere din Azuga, domeniile Coroam­­nei, băncile populare, cooperativele și obștiile sătești. Acum este vorba ca o societate să amenajeze frumosul tec care se găsește pe acest teren, construind insalațiuni de piscicultura. De ase­meni aceiași societate va construi un mare pavilion, care va avea un restaurant, săli de spectacol și de distracție publică. Vizitând locul ales pentru insta­larea expoziției, socotim că nu era un altul mai nimerit pentru un ase­menea scop. In curând vom da in­­formațiuni mai amănunțite și vom ține în curent pe cititori cu mersul lucrărilor expoziției. DE LA SOCIETATEA „PRINCI­PELE MIRCEA“ Duminică la orele 5 d. a. se va ține în localul prefecturei de județ, adunarea generală a societății „Principele Mircea“. Se va face da­rea de seamă, a­supra activității de­puse de comitetul societăței pe exer­cițiu 1923—24. Spre complectarea informației noastre apărute In „Dimineața“ de ari, precizăm numele delegaților par­tidelor de opoziție, cari au luat cu­vânt ® împotriva realizării împru­mutul de 200 milioane ce vrea să-l contracteze comuna Ploești: aceștia sunt: dr. Cosma, Gogu Negulescu, I. A­l. Bassarabescu, progresist din jud. șef ® partidului Prahova, Nic. Stroesicu,­­ Papadopol, Munteanu- Râmni­c, Ra ® !B ® finschi și Gogu Zamfirescu. Vermont NENOROCIREA UNUI BĂIAT IM­­PRUDENT BRAN­DA. 29. _ O impresionantă­ nenorocire s’a Întâmplat în str. Că­lărași ! Băiatul Costică Ianui din serviciul comerciantului Cristu umblând cu o țigară aprinsă pe lângă un pachet cu iarbă de pușcă, pachetul a luațt foc și a exploadat rănind pe față și corp imprudentul copil. i In stare extrem de gravă, el a ffost internat la spital.­­ FURTURI DE BUZUNARE Ion Gheorghiu din str. Ștefan cel Mare 247, a reclamat poliției, că pe când se afla în gara locală i s’a­ furat din buzunar ploitmaneul cu 4.800 lei. I­V. D-na Elena Băcariu a reclamat poliției că necunoscuți i-au furat din i­ poșetă, pe când se afla în piața Șfigi Arhanghel, suma de 2.500 lei. RECLAMAȚIE Femeia Steluța Ionescu din1 str. Luminar 54 a reclamat prefecture­ de poliție că sora sa Bucura trăește în concubinaj cu bărbatul ei, amim* Costică Ion­es­cu,­­ arestarea a doi ESCROCI : D. V. Stănescu șeful circum. VI­I de poliție a arestat eri d. a. pe 2 periculoși escroci, cari au fost inain­­­tați Siguranței pentru cercetare. Ei se numesc Gh. Ionescu și Matei­­ Lungu.­­ OCNAȘ EVADAT $1 ARESTAT Poliția a arestat pe 1 individul Leonte Savin condamnat la 6 ani muncă silnică și evadat din ocna. O NOUĂ BANDĂ DE SPĂR­GĂTORI * Poliția a fost pusă­ la cunoștință că o noua bandă de periculoși spăr­­­gători se află­ la localitate. In urma unor stăruitoare cerce­­­tări au putut fi arestați trei indivizi din banda aceasta, anume: Șerban Butoi, Ghiță Tac­he și Ilie Manea. Ei au mărturisit că au­ comis câ­t­­eva spargeri In Brăila­­­ ADUNAREA GENERALĂ A [ CRUCE! ROȘIE Mâine Duminică are loc adunarea generală a membrilor Crucei roșii, filiala Brăila.­­ Se va aproba darea d­e Seamă activităței Societăței pe anul 1923 și ai se va alege un nou comitet pe un­ timp de 4 ani­­ r Jv-SINUCIS DIN MIZERIE T Bătrânul Moise Popa în etate de­ 56 ani din com. Scorțarul Nour, jud. Brăila s-a sinucis înghițând o­ mare cantitate de esență de oțel. Moartea i-a fost fulgerătoare.­­ El a lăsat o scrisoare prin care explică, cauza sinuciderei, adică mi­zeria în care trăia. ARESTAREA UNEI HORȚE . Poliția a arestat pe individa Mă­ria Partea de fel din Transilvania­ autoarea mai multor furturi comise pe la diferite case, unde se intro­ducea ca servitoare.­­ Cu acte dresate ea va fi înaintată parchetului DE LA CURTEA CU JURI­­­Eri Curtea cu juri a amânat pen­­tru sesiunea viitoare procesul de o­­mor a lui Ion Vulpe _ Curtea cu juri a amânat jude­­­carea procesului de calomnie prin presă intentat de d. Vasilie Mandare directorul penitenciarului local în contra d-lui Const. Arsene, ziarist până la terminarea anchetei ce se face pentru a se stabili dacă cel dintâi a suferit și executat ori util­­i pedepse infamante. 1 ARESTĂRI Agenții biroului de moravuri, în urma unei razzii făcute, au arestat azi noapte pe mai multe femei care vagabondau prin oraș. ADUNARE SPORTIVĂ Astă seară la orele 6 va avea rod la sediul clubului sportiv „Dacia” adunarea generală extraordinară. Vor lua parte toți membrii acestui club. —­­Noii membri ai Camerei de comerț se vor întruni Joi 3 Aprilie, pentru constituirea birourilor. Preșe­dinte va fi ales d. Ion Gh. Sassu iar vice-președinte d. Fremie. UN OFIȚER JUCĂTOR DE CĂRȚI Un ofițer anume Grigoriu din alta garnizoană venind la Brăila a tinut să se distreze jucând cărți- Eri a jucat într’un club din loca­litate până a pierdut toți banii ce-i avea asupra sa. Văzându-se fără bani la un mo­ment dat sus numitul ofițer, s’a ri­dicat deja masa de joc și făcând niște ochi mari și figura speriată, a început să strige că i s’a furat din buzunar suma de 20.000 lei. "­ Toată lumea din club a fost per­ A­­cheziționată, dar fără rezultat. Se crede că susnumitul ofițer ar fi întrebuințat acest truc, pentru a-și putea căpăta banii pierduți la joc. SS ® X D­imineața Cam s'a comis furtul­ Me s’a comis furtul.—Cnei este Dora Rosenfeld Agitația corpului didactic primar.—Institutorii și In­vățătorii din jud. Prahova protestează contra sporurilor umilitoare acordate prin noul budget- Expoziția zooteh­nică a județului Prahova: ale­gerea terenului.. - Adunarea societăței „Principele IKI ! If ill Mai li! 1 iii ■ ■ Is*. i*’ — . ... I , C NBair ••3$I Scrisori din a >\ Wt-SB>.'T1Î________:___ ' Mircea“ fara o&sms woEsfl ifin I Mi t Prinderea anal­abil spărgător la Căapina Astăzi a fost prins și arestat de către comisarul special Teodorescu, de la brigada de siguranță locală, abilul­­ spărgător. Dumitru Mihăi­­lescu de fel din Piatra Neamț, de­zertor din reg­i5 războieni. Cercetat de aproape de d. I. Dră­­ghiceanu, polițaiul orașului Câmpi­­na, a recunoscut că e autorul spar­gerilor comise la d-nii F. Adolf (Vo­ite), cu locuința in parcul Istrati, Șerbinescu, subșeful depoului din gara Câmpina, cum și al altora de mică însemnătate. Cercetările fiind încă în curs nu s’a putut stabili numărul sparge­rilor ,și furturilor, al căror autor este Scrisori din­ lași Provincializare fatală.—Lipsă de evenimente.—lașul se dărâmă.—Câin­­ier începe constricțiile.­Soarele și conștiința socială Viața lașului îmbracă câteodată aspecte provinciale. II duce fatal la aceasta sistemul de centralizare, care îndreaptă atenția tuturor spre București Rolul secundar in poli­tica și administrația țării, ar putea fi însă compensat printr’o viață mai activă pe alte tărâmuri. Fără a fi capitală, Iașul s’ar impune ca me­tropolă a unei anumite activități. Acest lucru a posibil în țările ger­mane și anglo-saxone. Acolo se pot vedea orășele de câteva zeci de mii de locuitori, cum e de pildă Jena, jucând un prim rol de cetate cutu­­rală. La noi, se pare că faptul nu-i cu putință. Imitatori fideli ai Fran­ței, tindem, conștient sau incon­știent, să concentrăm țara întreagă intri un singur oraș, așa cum Fran­ța este concentrată în Paris. Am făcut reflecțiile de mai sus, pentru a explica sărăcia de știri a scrisorii de azi. Evenimentele vie­ții de provincie nu au haină de stra­dă și de piață publică. Ele iau fi­ință și circulă în taină. Martori nu sunt decât perdelele alcovului sau mesele cluburilor. ..Se șoptește­ despre ceva, dar nu se poate auzi nimic precis. De­ o vreme în Iași nu se mai aude nici un glas puternic; în schimb șoaptele, din ce în ce mai numeroase și mai încâlcite, fac un fel de bâzâit monoton care tre­zește și adoarme pe localnici în fie­care zi. De aceia, nu vom putea Înregistra nici cele ce se pregătesc în jurul unei catedre de istorie la Universitate, nici agitația, de altă natură, în ajunul unui festival dat pentru orfani, cu concursul exhibi­ționist al tineretului de ambe sexe din „societatea bună“. Singurul fapt pe care-l afirmăm cu tristă siguranță este că Iașul se provincializează. Odată cu fărâmițarea conștiinței de metropolă, capitla Moldovei se vede amenințată de năruire. Bolțile bătrâne pe care sunt clădite casele de azi au Început să se dărâme; dealurile lunecă și se surpă. Tea­trul Național, școala Sf. Sava, Râpa Galbenă, sunt amenințate. Crăpă­turile înscriu pe ziduri șopârle ne­gre, prevestitoare ale morții. Trecu­tul, mândru cu gloria lui, se răz­bună, dărâmând. Dar revolta lui e zadarnică: nimic nu poate doborî stăpânirea de.n..nului meschin, li­liac care trăește în hrube de ruină ca și în turnuri de catedrală. Singurul eveniment cu adevărat nou și înveselitor e tot Primăvara. Dulcele anotimp n’a trezit însă pe meșterii zidari, n’a făcut să răsară la tot pasul stâlpii schelelor uriașe, cazanele cu smoală, căruțele cu pie­triș și nisip, cum ar fi fost firesc într’o cetate plină de­ yte+iț Campaniile de construcții încep la Iași toamna, — ca să se sfârșească mai repede. Nenorocitul Palat Ad­ministrativ e tot așa cum l-au lă­sat rușii acum șase ani. Terminarea lui a devenit chestie legendară, — un adevărat basm cu cocoșul roșu. * Cu toate imperfecțiile de pavaj, aspect și curățenie, străzile se um­plu de lume. Toți cei ieșiți din casă sunt atrași de primele raze de soare cald. Manifestația lor n’are nimic orășenesc. Niciodată edilii n’ar pu­­tea avea atâta succes. Fluidul pri­măverii, purtătorul veșnicei esențe a vieții, circulă pretutindeni. Nici gardiștii, cari de-o vreme defilează în informație strânsă­ pe uliți, toți perceptorii fiscului, nu-i pot opri cursul. Sub același soare, se încălzesc și se frământă tot soiul de oameni: români, evrei, ruși, lipoveni. Pe as­faltul cenușiu, umbrele lor se în­­tretac și se suprapun în chipuri ciudate. Nici una nu poate lua insă altă formă și altă cale decât aceia ordonată de lumina de sus. Fabula umbrelor din piața pu­blică e fabula conștiinței sociale..".­. * * I Iași,­­Vineri 28 Mart.I. LUCHIAN DiOoSoi ~ Arestarea unui hoț. — special G. Ungureanu, din Agentul servi­ciul sub brigăzei de siguranță din localitate, a arestat zilele trecute în oraș, pe un anume Dumitru Băje­­nariu, de fel din comuna Gră­­mești, județul Dorohoi Numitul purta fără­ drept unifor­ma­ de cantonier poștal. Adus la siguranță și cercetat de către d. Gh. Pamfil, șeful brigăzei, s’a stabilt că Băjenariu este autorul furtului cu efracție comis într’una din nopțile trecute în prejudiciul lui Ion Crăciun, cantonier la oficiul poștal din Dorohoi. Cercetările au dat­ însă la iveală lucruri intersante. Sunt indicii că Băjenariu este autorul mai multor furturi săvârșite la Ripiceni, Iași, Sascut și Hârlău, fiind chiar urmă­rit din mai multe locuri. El este menținut arestat. Ancheta se face personal de șe­ful siguranței Pamfil. ABONAMENTE m TARA Pe ian îhî S5S5 2ei. Pe sase Eänsä 350 Üei« Din Giurgiu DELA CURTEA CU JURI ȘEDINȚA DE NOAPTE Azi s’a judecat la Curtea cu ju­rați procesul locuiitorului Dumitru Șuică din Stănești, acuzat de lovi­turi cari au cauzat moartea locuii­torului Alexandru Moldoveanu tot din acea comună. Curtea a fost compusă din d-nii Pandele Teodorescu, președinte și I. Chilian și Stelian Cosoi, membri, asistați de grefierul­­ Grigore Dimi­­triu. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. prim procuror Jiu­ Dumitrescu. Partea civilă a fost reprezentată prin d-nii avocați Ghiță Petrescu și Nicolae Păunescu, iar apărarea susținută de d-nii avocați Tony Iliescu și V. Cordela. In urma pledoariei părței civile, a rechizitoriului procurorului ge­neral și a pledoarii apărării, Curtea pe baza verdictului juraților a con­damnat la 5 ani reclusiune pe a­­cuzatul Dumitru Șincă și la 20.000 lei despăgubiri civile. Șe­dința de noapte.­­ Primul proces terminându-se­ la ora 7 seara d. președinte al Cur­tei a ho­­tărît să se țină ședință de noapte pentru judecarea celu d’al doilea proces. La ora 8 a început judecarea proces ® ® locuitorilor Iacob Iacob și Alexandru Iacob din comuna Scurt‚ acuzați pentru omucidere cu voință, crimă săvârșită dar ne­izbutită, pomisă asupra cârciuma­­rul ® Vasile Petcu și tatăl lui sau Const. Petru tot din acea comu­nă. Partea civilă a fost reprezintată prin d. avocat Nicolae Păunescu iar apărarea prin d. avocat Alexan­dru Isbășescu. Rechizitoriu a fost susținut de d. prim procuror Titi Dumitrescu. Curtea în urma pledoariilor a­­vocațior părtei civile și apărărei, în baza verdictului negativ adus de jurați a achitat pe ambii acuzați. Conferința d-îu­i profesor uni­ver­­sitar Rădulescu-Motru. — Dumi­nică la ora 4 d. a. d. profesor uni­versitar Rădulescu-Motru își va desvolta la Ateneul local confe­rința d-șase îndrumări în viață“. GIURGIU, 29. — Azi­dini, comi­sarul special Săvescu dela brigada de siguranță locala, a arestat pe in­divizii loan Dumitru și Aurel Vul­pe, arabii lăcătuși la stația Giurgiu, întrucât s’a dovedit că ei sunt au­torii unui furt de materiale de la de­pozitele C. F. R. din localitate, pe care le-au vândut atelierului de fie­rărie Vălitărețu din orașul nostru, iar o partce­ s’a găsit la domiciliile. Cereți la toți crescari și depozitari de ziare H ®.7 Un exemplar 3 iei fif

Next