Dimineaţa, iunie 1925 (Anul 21, nr. 6655-6684)
1925-06-01 / nr. 6655
luni 1 iunie 1920 păstrtăm Finanţarea Cooperaţiei Printre factorii, cari hotărăsc de soarta cooperaţiei, se numără, în prima linie, capitalul şi fidelitatea membrilor. Dacă am pus în fruntea nevoilor neapărate, capitalul, aceasta nu înseamnă că ignorăm faptul că cooperativele sunt asociaţii de persoane şi nu de capitaluri, ca societăţile capitaliste, şi nici că aici, ca şi în capitalism, comanda capitalul şi nu munca, ci am voit numai să învederăm anevoinţa cu care cooperativele îşi procură capitalul trebuitor, în organizarea întreprinderilor de tot felul. Problema aceasta a capitalului s’a pus din primele zile ale cooperaţiei şi, deşi de atunci au trecut mai bine de opt decenii, ea este încă de actualitate; ba poate astăzi, când cooperaţia s’a întins asupra unui mare număr de întreprinderi din ce în ce mai vaste, mai ales în domeniul producţiei, este încă şi mai arzătoare. Ce s’a realizat până acum, în această grea problemă a strângerei capitalului în cooperative, şi cum s’a realizat şi ce posibilităţi şi modalităţi de realizare ar mai fi, iată ce ne-am propus să analizăm prin aceste rânduri. In dezlegarea acestei grele şi hotărîtoare probleme, dealungul vremurilor, s’au făcut discuţii numeroase. Ni se pun în faţă trei soluţii: prima, că cooperaţia n’are nevoe de capital; a doua, că cooperaţiei să-i dea statul capital şi a treia, că cooperaţia să-şi strângă capitalul necesar de la membrii săi. Ar mai fi încă şi o a patra soluţie : cooperaţia să lucreze cu capitalul membrilor şi al statului. înţelesul primei soluţii este că, cooperaţia poate dobândi capital din afară, de oriunde, prin împrumut acordat cooperativei, pe temeiul răspunderei solidare şi nemărginite a membrilor. Sistemul acesta este găsit şi practicat de Reiffeisen. Dar în cele din urmă a fost modificat chiar în Germania introducând obligativitatea pentru membri de a depune şi ei capital social. A doua soluţie a fost încercată un moment în Franţa, pe la 1898, dând rezultate dezastruoase, căci s a pierdut întregul fond pus de stat. A treia soluţie a fost găsită de pioneri şi adaptată de toţi acei, cari au înţeles bine rostul cooperaţiei. In deosebi, în Anglia, sistemul a dat rezultate strălucite şi mişcarea cooperativă engleză, din ramura consumului, mai ales are capital abundent de circa o sută miliarde lei. Totuşi şi aci, alte ramuri de cooperaţie, cum e cea agricola, simt lipsa de capital şi statul o ajută. Cea de a patra soluţie, ca cooperaţia să lucreze cu capital propriu şi de la Stat, este aplicată în multe ţări Să luăm la întâmplare cateva In Franţa, cooperaţia este dotata de stat cu circa 800 milioane franci, adică cu peste şase miliarde lei. Suma aceasta este luată de stat din redevenţele ce i se cuvin de la Banca Naţională şi este pusă la dispoziţia cooperaţiei prin Oficiul de credit agricol. In Italia, statul a dotat Institutul Naţional de credit cu 200 milioane lire, adică circa două miliarde lei. In România, cooperaţia Înainte de război era dotată de Stat cu 20 milioane lei, iar astăzi cu 50 milioane. Prin proectul de lege pentru prelungirea privilegiului Băncii Naţionale, se prevede că după strângerea datoriei Statului, 15 la sută din dreptul de redevenţă al Statului se va da unui fond, care să vie un ajutorul creditului popular (Bănci populare, Cooperative şi Asociaţii muncitoreşti sau săteşti) Fondul se va alimenta de îndată cu suma de lei 200 milioane, pe care Banca Naţională o pune din rezervele sale speciale la dispoziţie, pentru a înlesni instituţiile aratate să participe la nouile organizaţiuni economice, cari răspund menirea cooperaţiei şi în genere creditului popular. Este de observat că in cele mai multe ţări, ajutorul statului se dă mai mult cooperaţiei agricole. Cooperaţia — observând că organizaţia finanţei capitaliste, devine o forţă ameninţătoare — şi că ea pompează chiar economiile masselor populare, cu care organizează întreprinderi, în care se exploatează munca, — a început să reacţioneze, organizând şi ca finanţa populară. Până acum cele mai puternice organizaţiuni ale finanţei populare, sunt cele din Statele Unite ale Americei. Insă din 1922 funcţionau 13 bănci de importanţă mai mare, — şi alte 12 pe cale de constituire, în cari diferiţi membri ai diferitelor asociaţii, subscrisese 2.210.000 dolari. In acest moment, una singură din aceste bănci „Banca Asociaţiei frăţeşti a conductorilorz. te. la căile ferate şi a mecanicilor!’, are un capital subscris de 1.300.960 dolari şi depuneri spre fructificare de 27.373.000 dolari. In anul 1923, erau în Europa, în legătură cu Comitetul bancar cooperativ internaţional, 35 bănci cooperative din 11 ţări, cu un capital şi rezerve de 61.389.000 dolari, iar depuneri spre fructificare erau 302 milioane dolari. Cum vedem, calea apucată de cooperaţie, pentru reorganizarea finanţei, este constituirea de bănci puternice de către unităţile cooperative, în care, pe Ungă capital social, primesc economiile muncitorilor cari se urcă de obicei de la 10 — 20 de ori, capitalul social. O înţeleaptă organizare, îngădue primirea acestor însemnate depuneri, fără nici o teamă că nu se vorrestitui la timp. In rezumat, cooperaţia îşi procură capital de operaţiuni prin acţiuni — desigur nu în condiţiile acţiunilor din întreprinderile capitaliste — obligaţiuni şi depuneri spre fructificare. Ajutorul statului este o datorie, până când massele, emancipate de exploatare, îşi vor forma singure capitalul necesar întreprinderea cooperaţiei. Pentru izbânda deplină, este necesar a se urma calea deschisă prin constituirea de puternice bănci cooperative, pentru diferitele ramuri de cooperaţie. Acestor bănci nu trebue să li se limiteze capitalul prin legi, care în unele ţări sunt o mare piedică pentru strângerea capitalului în cooperaţie. Muncitorimea industrială şi agricolă, ale cărei resurse sunt formidabile, să nu-şi depună economiile decât în cooperaţie, care le fructifică numai în favoarea lor. Membrii cooperativelor, să fie fideli asociaţiilor din cari fac parte, nu numai cu puterea lor de economie, dar şi cu cea de consumaţie, iar unităţile cooperative primare să-şi ofere puterea lor de cumpărare, numai magazinelor lor de gros. Cu chipul acesta, cooperaţia îşi va găsi suficientă în ea însăşi şi izbânda finală va fi asigurată. TAKE malii Firi Putna din Focşani Focşani 27Mai. — In ziua de Duminică 31 Mai, la ora 9 am., va avea loc adunarea generală a Federalei Putna din Focşani. Cu acest prilej va avea loc festivitatea inaugurării noului local al Federalei din str. Linişte! No. 12. Vor participa la această solemnitate d-nii: N. D- Chirculescu ministrul muncii, Titus Exentie directorul general al Casei centrale a Băncilor populare şi alte persoane oficiale. Pe lângă delegaţii băncilor populare cooperativele şi obştiilor săteşti din acest judeţ, vor participa şi delegaţi ai unităţilor cooperative din judeţele limitrofe- --------0X0X0------- Constatările d-lui director general Titu Iente cu ocazia inspecţiei făcute peste Carpani Directorul general al Centralei băncilor populare, d. Titu Axente, însoţit de d. I. Mihăilescu, inspector, s-au înapoit în Capitală, din inspecţia făcută la federalele din Ardeal. Reprezentanţii casei centrale au inspectat banca populară din corn. Vad, judeţul Sibiu, care este cea mai mare bancă populară din Ardeal şi care dispune de fonduri de peste 4 milioane lei. Această bancă funcţiona înainte de alipirea Ardealului la patria mumă şi a fost cea dintâi care şi-a modificat statutele şi s-a conformat benevol legei băncilor populare înainte de extinderea ei în nouile teritorii. Sufletul mişcărei cooperatiste din com. Vad este învăţătorul Popp, care a primit felicitări de la reprezentanţii casei centrale, iar d. director general Titu Axente a luat dispoziţia ca să se facă monografia acestei bănci pe cheltuiala Centralei. Federala Sibiu, care astăzi are grupate în jurul său 85 bănci populare din judeţele limitrofe ale judeţului Sibiu şi în judeţul Sibiu şi care a obţinut un credit de 7 milioane de la Centrală pe care le a dstribuit instituţiilor cooperative aie federalei şi a consolidat bilanţul pe 1924 cu beneficii şi amortizând toate pagubele din trecut. Este de remarcat că în localităţile, in care băncile s’au Închegat în fesiera*« sub '*——*«în non propagandei şi a exmplului, numărul băncilor sporeşte în mod simţitor. In regiunea Petroşani din iniţiativa şi sub imboldul d-lui avocat Catone Dumitrescu Bumbeşti, s-a înfiinţat banca populară „Parângul“ în corn. Petroşani. Intr'o jumătate de an această instituţie a strâns peste 600 mii lei şi a obţinut art credit de la centrală de 400 mii lei, dând rezultate satisfăcătoare chiar de la începutul activităţii sale. Exemplul acesta a îndemnat Ca să se înfiinţeze bănci populare în 7 comune din jurul Petroşanilor care aşteaptă numai publicarea în „Monitorul Oficial“ pentru a-şi începe activitatea. In regiunea Abrudului şi a Moţilor cari au atât de mare nevoe de o organiare cooperativă, cooperaţia este aproape inexistentă. Delegaţii Centralei au stat de vorbă cu conducătorii şi in special cu blnii profesori ai pocalelor din Blaj pentru a încape în cursul verei vie propagandă în aceste regiuni cari din cauza persecuțiunilor adminisrtrției de altă dată nu au putut să înființeze cooperative. î. MUR. Pimnicala Un geniu al Cooperaţiei Cum crede un american că trebue să lucreze cooperatiştii îmi propusesem să vorbesc pe larg despre desvoltarea fantastică, pe care a luat-o cooperaţia in toate ramurile de activitate din Statele Unite. Am citit deunăzi, tot în pagina cooperatistă, o informaţie în care se spunea că în Elveţia s-a constituit un grup uriaş cooperatist, alcătuit din vreo 60.000 de membrii. Şi faptul era considerat ca un eveniment de o importanţă capitală. E drept că, pentru Elveţia, acest număr de cooperatişti grupaţi la un loc constituie ce pace se numeşte „un record“. În Statele Unite, organizaţiile cooperatiste sunt ceva mai mari. Lucrul se explică uşor când comparăm populaţia de 120 milioane, a acestor state, unite sub un singur steag, cu populaţia Elveţiei. Ca să pot da o imagine slabă de întinderea acestui colos, care se numeşte Statele Unite, va fi destul să spun că singurul stat Texas poate cuprinde în el Germania veche, Franţa şi România Mare şi poate tot ar mai rămâne loc să încapă şi Elveţia, fără să se simtă stânjenită prea mult. Bineînţeles sunt şi alte state care sunt chiar mai mici decât România Mare. Pe aceste întinderi fantastice este răspândită o populaţie, compusă din 80 la sută fermieri, (farmers) adică cultivatori de pământ. Toţi aceşti fermieri văzând neputinţa de a plasa productele lor pe piaţă, de a găsi credite şi cele ce aveau nevoie s-au organizat în societăţi cooperatiste. Dar din 20 de astfel de societăţi cooperatiste, numai una se întâmpla să dea rezultate apreciabile; celelalte lâncezeau târându-se încet, dar sigur, către pieire. In ultimii ani, s-a ivit un organizator care a reuşit să dea o activitate nouă, îndrumând cooperativele fermierilor, americani pe o cale simplă, dreaptă, care le-a dus deadreptul la succes. Acest organizator este un avocat Aaron Sapiro, evreu cunoscut şi solicitat din Canada până în Mexic, chemat de diferitele state şi autorităţi, ca să reorganizeze şi să galvanizeze, organizaţiile cooperatiste, care lâncezesc. Ar fi poate cam lung, pentru un articol de ziar, să arăt diferitele metode întrebuinţate de acest geniu cooperatist. Voi spune numai că, deşi e însurat şi are 3 copii în San Francisco, el abia are vreme să-şi vadă familia odată la 3 luni. Căci odată este chemat în statul Oklahoma ca să redreseze situaţia cultivatorilor de pruni, săptămâna următoare se află în Canada, invitat de guvernul canadian, ca să organizeze cooperativele forestiere şi cele agricole, apoi est© chemat în Nevada, unde trebue să-şi încordeze toate puterile pentru a pune pe picioare organizaţiile cooperatiste, care lucrau pe principiile emise de Abraham şi Noe şi a. m. d. O mare asociaţie de bancheri din New-York a dat anul trecut un banchet, prezidat de Otto Kahn, unul din marii financiari americani. Sărbătoritul la această festivitate a fost avocatul Aaron Sapiro. Unul din comeseni toastând în sănătatea lui Sapiro, a spus între altele. „Tânărul avocat pe care îl sărbătorim azi este unul din cei mai căutaţi legişti, în materie de cooperaţie, din lume. Clientela sa cuprinde peste 600.000 de fermieri, capi de familie, ale căror interese le reprezintă şi le apără întotdeauna cu succes, înseamnă că ă-sa are peste 1 milion şi jumătate de inşi, care se conduc şi lucrează sub imboldul sfaturilor ce le dă. „Aş dori şi l-aş ruga să ne facă şi nouă onoarea de a ne comunica secretul graţie căruia a reuşit să pună atâtea organizaţii pe picioare sănătoase şi să facă productive şi bogate organizaţii cooperatiste, care mureau de maniţie“. Sărbătoritul s-a ridicat şi adresându-se direct preşedintelui Trustului de Oţel (supranumit Trustul de un miliard de dolari) a replicat: „Secretul, pe care mi-l cereţi, este un lucru arhicunoscut mai ales de d-voastră. „Metoda întrebuinţată de mine îrn organizarea cooperativelor este metoda întrebuinţată de d-voastră în producerea şi plasarea produselor uzinelor ce conduceţi. „Până acuma organizaţiile cooperatiste şi fermierii, în special, obişnuiau să producă articole care nu se cereau şi să le trântească grămadă lângă fermele lor, în hambare sau silozuri, aşteptând ca dintr-o parte sau alta a ţării să se ivească amatori să le cumpere. „In pragnizaţia d-voastră am observat că nu faceţi lucrul aşa. „D-voastră nu trântiţi şinele, traversele sau fierul structural ce fabricaţi, nu-l trântiţi în magazii sau alături de uzinele care le produc. Organizaţia d-voastră studiază pieţele mondiale, are agenţi speciali, care sondează fiecare colţ al ţarei, documentându-se despre nevoile de astfel de materiale, luând comenzi şi trimiţându-vi-le, iar d-voastră expediaţi material de direct la destinaţie. „Cam astea sunt şi mijloacele, pe care le întrebuinţez eu pentru a face ca organizaţiile cooperatiste, pe care le „dădăcesc“ să producă şi să vândă imediat. * * * Urmează din acestea că succesul în cooperaţie se poate obţine numai prin audierea nevoilor pieţelor şi astisfacerea lor la timp. VASILE POP Cooperaţia în fapte Societatea cooperativă de consum Buşteni înfiinţată la 17 Februarie 1920 după cinci ani de viaţă, prin spri irV/i/l. lane/nflrfl /-»/no«» jinul centralei cooperativelor şi direcţiunei fabricei de hârtie „Buşteni“ din localitate , a înfruntat toate piedicile şi a putut evita multe decepţii fireşti tuturor începuturilor. Rezultatele realizate de această cooperativă sunt din cele mai îmbucurătoare. Astfel câteva cifre ne vor evidenţia cu prisos, aceste rezultate. In 1920 s’aucumpărat mărfuri de 640,377 lei şi s’au vândut de 575,990 lei; în al doilea an s’au cumpărat de 1.522.645 și s’au vândut de 1.322.759 lei pentru ca, la sfârșitul anului 1924, aceste cifre să se urce la cumpărături la 6.234.906, iar la vânzări 6.200.733 lei Câștigul brut, cu care s’au încărcat aceste mărfuri, variază între 15-16 la sută, în mijlociu. Din acest câştig s’a înapoiat societatilor 60 la sută din dever, ca primă de consum. Beneficiile realizate au fost, în primul an de funcţionare, 6.765 lei, iar în cel din urmă an de 172.533 lei. Prinț de consum distribuit a fost în 1920 de lei 2.060, adică 2 la sută, iar în 1924, de lei 120.000, adică 6 la sută. Dividendele distribuite au fost de 6 la sută în 1920 (2940) și 14 la sută în 1924 (32.015 lei). Capitalul social vărsat reprezintă, în 1920, suma de 51.505 lei, iar în anul 1924, suma de 277.087 lei. Azi societatea are 523 membrii, al căror capital social variază între 50-15.000 lei. Deosebit, cooperativa are edecuri și mobilier, în valoare de aproape 87.000 lei. Depunerile spre fructificare au atins 488.041 lei, servindu-li-se un beneficiu de 12 la sută pe an. Cifra arată încrederea de care se bucură conducerea aestei cooperative. Cooperativa a avut de îndurat şi o pagubă de lei 196.182, prim tr-un furt cu spargere al unei bande de răufăcători, cari nici azi n’au fost descoperiţi. Aceasta nu atinge bunul mers al operaţiunilor, întru nimic şi dovedeşte şi mai mult temelia solidă a instituţiei. Consiliul de administraţie, în 1924, a avut ca onorariu doar modesta sumă de 7.779 lei , iar comisia cenzorilor 2.333 lei, în vreme ce membrii iau ca,primă, 120.000 lei, iar fondului cultural se dă 2.625 lei şi capitalului 32.000 lei. Pentru acoperirea furtului consiliul, dirigintele şi cenzorii cooperativei au renunţat la tantiemele cuvenite în sumă totală de 10.977 lei. Fondul de rezervă este de 39.913 Iei, cel de prevedere 12.112 lei, iar de cultură şi propagandă coopratistă 21.678 lei. Această preoperativă poate fi luată ca pildă. Din consiliul de administraţie în fruntea căruia se năşeşte ca preşedinte d. Carol Schiel, fac parte următorii consilieri: George Kermesch, Guguianu Iuliu, Teleanu Gh. Gheorghe, Puşcării Gheorghe, Pascu Bucur, Petcu Nicolae, Drăgoi Constantin şi Todorescu Vasile. Diriginte este d. I. Bălăşescu, contabil L. Roth iar cenzori d. I. Spuderca, conta „Tricolorul“ din P. Constantin eseubil autorizat, și G. Cornea. In contul profit și pierderi pe 1921 notăm următoarele cifre: salarii 113.010 lei, cheltueli diverse 108.315, impozite plătite 73.901 amortizarea furtului 46.182 lei, sucurale, salarii și chirie, impozite, etc. 41.509 et. I .Din această expunere de cifre apare neîndoios că această cooperativă este solid condusă şi tot atăt de solid înţeleasă în frumoasa localitate climaterică de pe valea Prahovei. BARAGAN Eu nu văd, cum zice d. Radu Popescu în articolul din „Dimineaţa” de la 17 Mai, minarea şi peirea Cooperaţiei ci din contră întărirea ei, dacă se organizează în cooperative mixte şi nu văd ce dedesubturi pot să fie când părerile sunt exprimate sincer. Dacă părerile majorităţei congresiştilor cooperatori au fost sincer exprimate, ale celor alţi cooperatori au fost resincere sau cu dedesubturi? De asemenea nu văd în ce mod se poate strica rostul societăţei şi ordinea de stat dacă toate ramurile economice în legătură cu producţiunea şi consumul ar fi grupate la un loc şi cu o singură direcţie, dacă rostul cooperaţiei este să lupte pentru înlocuirea intermediarului speculant. Munca se poate deviza şi în cooperativele mixte, organizând technic şi metodic secţiunile de aprovizionare, desfacere, industrializare în comun a produselor şi a creditului care sunt de aceeaşi natură economică şi în legătură cu producţiunea. Pentru prezent recunosc că e greu de condus asemenea instituţiuni din cauza lipsei conducătorilor şi a personalului priceput şi cinstit, dar cred că viitorul va duce fatal la unificarea cooperativelor de orice fel. Intunerecul de la sate suntem datori să-l înlăturăm. Şi acum avem un amalgam de organizări slabe toate, dintre cari unele sunt de folos unor anumiţi interesaţi, mai cu seamă la magazinele de consum, cari în loc să facă aprovizionarea şi desfacerea produselor în comun, fac mai mult comerţ cu articole care nu sunt strict necesare consumatorilor, astfel că la o cooperativă mixtă, care ar lucra în mod cinstit şi cooperatist banii ce s’ar da pe aceste articole ar putea să întărească mai bine secţiunea creditului, cu care s’ar ajuta producţiunea. Când băncile populare au făcut aprovizionarea cu articole de consum, unde nu era magazine de acest gen, au făcut-o de mare nevoe în urma războiului mai mult cu făină, porumb, cartofi şi alte articole strict necesare. Dacă ar fi fost bănci populare care să vândă lucruri şi de lux, acelea nu şi-au cunoscut rolul lor, iar când ar fi să ne descurajăm de unele rezultate ar trebui să desfiinţăm cooperativele.Secţiunea exploatărei în comun a câte o mică parte de moşie cu mijloace technice şi raţionale s’ar putea organiza şi mai pe urmă dupe ce se vor îndruma şi consolida celelalte secţiuni numai spre a servi de exemplu sătenilor, căci în adevăr cooperativele agricole n’au dat rezultate dorite de toţi, din cauza sistemului de cultură primitivă moştenit de sătenii noştri, care nu s’a căutat de conducători obştiilor să fie schimbat Noi cooperatorii, prin exprimarea părerilor noastre fără înconjur, suntem datori să contribuim la îndrumarea conform necesităţilor organizaţiilor cooperatiste, pentru bunul mers şi propăşirea cooperaţiei în ţara noastră. Nici un cooperator adevărat, nu doreşte peirea ei. Cei câţiva ce îşi zic cooperatori, dat fiindcă sunt nesinceri şi interesaţi, nu pot opri mersul şi progresul cooperaţiei. Ea trebue să trăiască şi va trăi în ciuda tuturor detractorilor. CONST.EL. NEAGU Cooperator, comuna Caraomer (Constanţa) Msccotisizarea centralelor cooper Reforma Băncii Naţionale şi Creditul Popular Ce cuprinde proiectul. — Soluţia nu satisface nevoile creditului popular ■'" ' » *" v Prin convenţia încheiată între stat şi Banca Naţională pentru prelungirea privilegiului acestei instituţii, se modifică şi unele articole din legea de organizare. Printre modificări sunt unele cari interesează mişcarea cooperativă. Prin art. 9 al convenţiei se propune ca din beneficiul rămas, după ce se destină 6 la sută asupra capitalului social ca prim dividend să se acorde statului 30 la sută ca preţ al dreptului regalion pentru concesiunea biletelor. După ce statul îşi va fi achitat datoria de 11.000.000.000 (unsprezece miliarde) lei, sub formă de bilete, 1/2 din cota de participare de 30 la sută a beneficiului net, se întrebuinţează pentru alcătuirea unui fond al creditului popular. Textul convenţiei explică ce înţelege prin credit popular: Bănci populare, cooperative şi asociaţiuni muncitoreşti sau săteşti. Până la stingerea datoriei statului, dacă va avea loc, în 15 respectiv 20 ani, institutul de emisiune e obligat să alcătuiască un fond deosebit de 200.000.000 lei, destinat nevoilor de credit popular şi „să participe la noile organizaţiuni economice care răspund menirii cooperaţiei şi în genere creditului popular”. Aceasta exprima textul convenţiei, iar raportul consiliului de adiţie lămureşte că fondul de 200 milioane e pus la dispoziţie ,,gratuit" din rezervele speciale ale Băncii”. Cooperaţia însă nu poate cere şi nu trebuie să i se dea milă. Vorbesc de cooperaţie, căci credit popular nu poate fi decât prin cooperaţie. Cu alt prilej, în „Pagina cooperaţiei”, am vorbit despre „Banca naţională şi Creditul Popular”, — analizând propunerile cuprinse în darea de seamă pe 1924 a Băncii. Acum, propunerile acele îşi găsesc expresiunea în convenţia dintre stat şi Banca naţională, care aşteaptă să capete votul parlamentului. Şi la congresul cooperaţiei din anul acesta — cercurile oficiale autorizate făgăduiau ca nevoile de credit ale cooperaţiei vor fi satisfăcute într’o mai largă şi dreaptă măsură... * * * Se pare că sa luat ca pildă ajutorarea creditului popular şi mutilat de către Banca Franţei, — autorare pusă ca o condiţie pentru prelungirea privilegiului acelei instituţii. In alte ţări, — mai puţin agricole ca România, statul şi Băncile de Emisiune au dat o deosebită atenţiune nevoilor de credit popular, — mai ales în agricultură. E de ajuns să amintesc aci, modificările recente ale normelor de operaţiuni, de la „Băncile de rezervă federală”, ca şi transformarea lui „Rentenbank” într’o instituţie de credit pentru exploatarea agricolă, şi dotarea bogată, progresul imens al instituţii „Centrala Prusiană” pentru cooperaţie, unde aparatul statului e însemnat iar concursul Băncii de Emisiune nu e precupeţit« Reforma Băncii naţionale nu cuprinde o soluţiune satisfăcătoare a problemei creditului popular, la noi. Reluarea unei 1/2 din partea cuvenită statului, pentru creditul cooperaţiei, va avea loc şi aceasta e problematică peste 15 sau 20 ani, după achitarea datoriei statului, iar fondul de 200.000.000 lei, hârtie, — sau cca 5.000 000 lei aur — nu ştim precis, ce utilizare va avea. In expunerea de motive a ministrului de finanţe la proectul de lege pentru ambele convenţii cu Banca Naţională se arată că concursul Institutului de Emisiune trebuia dat prin organele intermediare, federale şi Centrale. Expunerea de motive vorbeşte însă despre acestea discutând operaţiile obicinuite ale Băncii Naţionale iar nu utilizarea fondului speciei amintit. Acest fond va fi administrat, potrivit unui regulament special întocmit de Ministerul Cooperaţiei, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională. Fi-va acest fond destinat pentru credite directe sau pentru dotarea cu o parte din capital a „marei instituţii” — similară Creditului Industrial — pentru creditul agricol? Se vorbeşte într'un Ioc de a înlesni instituţii „menite să participe la noile organiza- •ţiuni economice”. Deci, crfearea'Si&Utii fond lasă siî se întrevadă o reformă în organizarea cooperaţia... In orice caz, cooperaţia are nevoi mari şi urgente de credit. Dacă „noile organizaţiuni’’ sunt „Casele de credit agricol” judeţene, înfiinţate cu atâta repeziciune, în ultimele câteva luni, pe baza legii de reorganizare a Creditului Rural, sau dacă, în sfârşit, una din „nouile organizaţiuni” este instituţia propusă prin ultimul raport anual al Băncii naţionale, pentru întregul credit agricol şi ipotecar. — urmează să se vadă din regulamentul anunţat ca şi din viitorul cod a! cooperaţiei. Să aşteptăm« Până atunci, constatăm: Reforma Băncii naţionale — regretăm — nu satisface nevoile creditului popular. Ea e o dezamăgire pentru cooperație. I. RADUCANU Prof. la Academia comerc. şi la Academia cooperatistă. Cooperaţia teleormăneană a repurtat un mare succes cu ocazia rulării filmului cinematografic cooperatist, trimis de Centrala cooperativelor săteşti. Intr-adevăr în ziua de 17 Maiu a rulat în sala naţională „Cataftache“ filmul cinematografic, cu cele mai frumoase vederi şi privelişti cooperatiste din România, film ce a fost admirat şi de străini, cu ocazia rulării lui la Gând (Belgia), la expoziţia internaţională din 1924. Filmul a rulat în ziua mai sus arătată de la orele 25 în sala liceului „Sf. Naralambie” din localitate, In matineu pentru elevii şcoalelor secundare, liceul şi normala, interesând pe elevi şi atrăgându-le atenţia asupra rezultatelor cooperaţiei. Seara a rulat la „Sala naţională Catafrache“, unde a lui parte o mulţime imensă, autorităţile toate ce au fost invitate de către federală împreună cu prefectul judeţului şi cu cooperatorii conducători de instituţii, invitaţi speciali de către federală. Din partea centralelor, au luat parte d-nii inspector Chiricescu Balaian şi Al. Constantinescu, care au dat toate lămuririle necesare în tot timpul rulării. D. Adolf, proprietarul sălii a binevoit a ne pune sala, în mod gratuit, la dispoziţie, federala suportând celelalte cheltueli Minunatele realizări ale organizaţiilor cooperatiste redate în filme, au contribuit într-o largă măsură la convingerea adâncă a publicului asistent, că mişcarea cooperatistă e singura soluţie radicală de naţionalizarea bunurilor şi consolidarea economică a ţării. VULEA Oafî copiilor să citească s’Qjjăsiat „ Dimineaţa Copiilor Es'Se cea îî?cb’ bâsîe seriosă, cea mr i plăc&ată şi cea mai instructivă revistă nentru tineret. Un exemplar Leit Pentru d-nii Avocaţi şi Magistraţi A apărut No. 3 din „PANDECTELE ===== SAPTAMALE“ REVISTA DE JURISPRUDENŢA în genul publicaţiunii „DALLOZ HERRGAIAMIRE“ Sub conducerea d-lui C. HAMANGIU CONSILIER LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE