Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)
1925-10-01 / nr. 6776
unii ii un» 11 inWiBF I mu Mpp.|i J ! TEIEFOASELI ROASTRE * ”87 j ' ■■ -----1/731 179 J Centrala £ Centrala 24/731 Centrala 46,r — Direcția 57/72 Adminlirtr. 7/69 Provincia 10,66 DIMINEATA GOSTUl ABDflAMEHTBMI .al 350 PE UN AN l*Bl 450 PE 0 LUAU LEI 250 PE £ LUNI 9i riforriiimfi^afTn^rriii)miii«iFiiiidt,rw^ynii^j99u? gîTOTimi D51 TOT FELULJ^ AgMINISTRATlA ZIARULUISI LA CONCESIONARA» „.SOCIETATEA PENEHALA DE PUBLICITATE", «jj^GmOTOHBY m ICI) Na. 9 Btaf î,Telefon 11/84 ■pgjfnpnBWBjpnnp ■T" Congresul cântăreţilor bisericeşti O propunere Primim următoarele: Primul congres al cântăreţilor bisericeşti din România s-a ţinut la Iaşi în vechea capitală a Moldovei în 1912. S'au format atunci delegaţiuni îmi puteamnicite de congres, ca să remită celor în drept un memoriu deziderat pentru ameliorarea soartei noastre. Au trecut 13 ani de atunci, escluzând doi ani timpul de război, şi s’a mai ţinut câte un congres în fiecare an în Bucureşti şi în alte oraşe, dar precum dezideratul primului congres dîcî ale acestora din urmă nu li s’a dat nici o urmare de către oei în drept, fie că au fost înmânatelocului competinte, sau au fost uitate prin sertarele celor împuterniciţi de congres. Aceste nereuşite se datoresc faptului că noi cântăreţii am fost şi suntem desbinaţi în mai multe fracţiuni formate pe grupuri şi anume: Cucuzetişti, Măcărişti, Asociaţia generală, şi mai există societatea „Mântuitorul?‘ şi Crucea“ toate cu şeful şi steagul tot şi aceste grupări nu au făcut şi nu fac altceva decât să se certe între ele pentru şefie în datina întregei clase a cântăreţilor bisericeşti dini ţară. Astăzi se ţine congres al XI- lea general al cântărţilor bisericeşti în oraşul istoric Curtea de Argeş. Regret că n’am putut lua parte la desbateri din cauza intereselor familiare urgente, dar prin aceste rânduri doresc din tot sufletul ca acest congres general să aibă o soartă mai bună decât celelalte ca să putem măcar de astă dată a avea mulţumirea că s'au adus la îndeplinire multele noastre doleanţe, îmi permit a expune şi eu o părere a mea asupra soluţionării infinitive a doleanţelor noastre. Eu cred că a sosit timpul ca d-voastră în acest congres să decideţi, să intrăm în asociaţia preoţilor căci statutul modificat al Asociaţiei preoţilor ne primeşte cu braţele deschise şi numai aşa împreună ne vom organiza solid şi pe judeţe la filialele preoţeşti şi totodată va dispare una dintre aceşti doi factori. Numai uniţi în asociaţia preoţilor vom putea reuşi împreună la realizări o stare morală şi materială mai bună. ION UNGUREANU Cântăreţul bisericei Iancu , Noucureşti $dV 1 TEATRUL NATIONAL Miercuri seara 30 Septembrie în ..Faust'* groul rol al lui Mefisto va fi jucat pentru întâia oară de d. G. Ciprian. Ultimele reprezentaţii ale piesei :iubire** de d. Paul Prodan vor fi in matineurile de Joi 1 şi Sâmbătă 5 Octombrie. După această dată d-na Maria Filotti, interpreta rolului principal, pleacă în turneu cu această piesă. * „Vlaicu Vodă“ dramă istorică a T-lui Al. Davila, se va juca ultima dată Duminică 4 Octombrie, în matineu. OPERA ROMÂNĂ Joi 1 Octombrie deschiderea stagiunii cu „Boris Godunov“ dirijat de d. Masvini. Vineri: „Paiaţe“ şi baletul „La Manevre'* (d. Umberto Pessione). Sâmbătă: „Aida” (d. Georgescu) Duminică: „Paiaţe** şi „La Pesione). Sâmbătă: „Aida’’ (d. Georgescu). Marţi: „Boris Godunov'*. Miercuri „Manon” cu dna Andrea Angliei.. În prima parte a stagiunii vor avea loc spectacole extraordinare cu I-nele Lipkowska, Lucezarskaia, Anghel şi d. Sigismondo Zaleski. TEATRUL REGINA MARIA „Amedeu Stânjenel” marele succes de ilaritate al companiei Bulsn■ira îşi continuă seria. Piesa se reprezintă de cinci ori în cursul acestei săptămâni: Miercuri, Vineri, Sâmbătă (ziua şi seara) şi Duminică în matineu. In celelalte seri se reprezintă „Domnul de la ora. 5“. Luni 5 Octombrie premiera piesei .Discipolul Diavolului“ de Bernard Schaw. TEATRUL POPULAR . 8’a pus în repetiţie la Teatrul Popular, sub conducerea de scenă a d-lui Victor Popa, piesa „Maestrul" trei acte de d-nul Mircea Ştefănescu. In rolurile principale vor apare d-nii G. Calboreanu şi G. Vracea, de la Teatrul Naţional şi d-na Nelly Oprea, fostă la Teatrul Naţional din Cluj. Premiera va avea loc în prima jumătate a lunei octombrie. TEATRUL CENTRAL Astă seară are loc repetiţia generală a piesei „Neofitul“. Premiera e mâine Joi 1 Octombrie. * Joi la orele 10 dimineaţa va ajavea loc la cinema „Lux’’ reprezentaţia pentru presă cu noul film românesc „Năbădăile Cleopatrei“. # D-na Zarifopol-Gherea și-a reînceput cursurile de piano (str. Spătarului 28). * * telnMlI-i nvns VARŞOVIA, 29. — Programul de asanare al guvernului polonei constă in trei proiecte de lege: primul are un caracter pur economic, al doilea priveşte chestiunile valutare şi bancare şi al treilea prevede o reducere a cheltuelilor bugetare şi infiinţarea unui consiliu economic, care să cerceteze toate proiectele de lege în legătură cu situația bugetară. Demisia mareşalulu! Leantsy — Telegramă particulară — PAFIIS, 29. — Consiliul de miniştri francez a acceptat demisia mareşaluluui lyautey, care părăseşte postul său din motive de sănătate. * PARIS, 29. (Rador). — Consiliul de miniştri a primit demisiunea mareşalului Lyautey cu regret dar s’a lăsat înduplecat de motivele serioase şi grave ce au fost invocate de mareşal deja în anul 1923 şl In anu! 1924. Consiliul a exprimat cu această ocaziune recunoştinţa Franţei pentru opera de civilizare a Marocului şi pentru devotamentul de care a făcut dovadă In momentele critice în cursul ultimelor luni. Subscripţii la Imprumutul francez PARIS, 29. (Rador). — Guvernul a hotărât in mod definitiv ca suscripţiunea la împrumutat de consolidare sfi fie închisă pe luna de 20 Octombrie. Petroșani un perceptor delapidează lei 48.200 CAMPULUNG, 29. Perceptorul fiscal Gh. N. Ispas de la circ. 17 din Pietroşani, a delapidat din încasările făcute, suma de lei 48.200. Cu anchetarea cazului a fost însărcinat controlorul Dumitru Ghizdaveț de la circ. 1-a din localitate. Adunaţi şi mai departe cu poanse: păstraţi-le până l.i toamnă, când va avea loc tragerea «=» cum am anunţat la începutul acestei serii Epoca înarmărilor ■msmmmmm : v-v'i Bs* snots tip eie SHtearfta, sseissaaritsssl 019 al Hotel pastios,® do us fosta] de 564 tone, lansat zilele acestea la Amsterdam. In Sand na crucişător in construcţie Neregulele 2 de la Cassa centrală siuplicifisiile acuzaţiile aduse Inspectorului general Ce răspunde acuzatul Comisiunea însărcinată cu anchetarea cazului d-lui inginer Bazile Alexandrescu, fost inspector generel la Casa Centrală a asigurărilor, compusă din d-nii: .1 Setîacec, directorul general al muncii ca preşedinte, inspector general Stelorian şi director Praporgescu membrii, continuă cercetările. Din informaţiile, ce ne-au fost date la ministerul muncii şi la Casa centrală a asigurărilor, reese că inginerul Alexandrescu, care fusese însărcinat cu administraţia serviciului cazanelor, ar fi încasat sume de bani, din care a vărsat o parte la o bancă din Capitală, în numele şi la dispoziţia sa. Chemat la Casa Centrală pentru a da socoteală de fondurile strânse şi a le depune la dispoziţia centralei, d-sa n’ar fi putut acoperi, suma de care fusese informată direcţiunea generală c’ar fi Incasat-o. Aflându-se că fostul inspector general are de câtva timp, un automobil, i s’a cerut să justifice fondurile din cariea cumpărat. Din cercetările făcute la brigada de circulaţie, de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, s-a stabilit că inginerul Alexandrescu a înscris automobilul pe numele său ca taxi pe piaţă. Fostul inspector general a recunoscut că a cumpărat acest automobil din fondul cazanelor, fără a fi înştiinţat Casa Centrală. In urma demersurilor făcute de Casa asigurărilor, ea a intrat în posesiunea acestui automobil, din a cărei valoare a acoperit o parte din sumele încasate de fostul inspector general. In timpul cercetărilor directorul general al Casei centrale i-a cerut inginerului Alexandrescu să-și dea demisia, ceiace fostul inspector general a făcut. Demisia i-a fost primită. Cercetările comisiunei continuă. CE ESTE CU NEREGULILE DELA SERVICIUL CAZANELOR In urma publicării în ziarul „Dimineaţa” a scrisoarei deschise, adresată de subsemnatul d-lui ministru Chirculescu, domnul Enescu, directorul general al Casei Centrale, a găsit de cuviinţă să informeze diferite ziare cu privire la neregulile pe care le-aşi fi comis la serviciul cazanelor în calitate de inspector general. Dacă aceste informaţiuni ar fi apărut înainte de provocarea mea, ele şi-ar mai fi avut rostul, dar după trei luni de la demisia mea, nu fac decât să întărească acuzaţiile ce le aduc, crezând că prin asemenea comunicate mă poate intimida de a nu mai publica, cele enunţate în scrisoarea adresată d-lui ministru Chirculescu. Pentru a dovedi, că cele arătate în comunicat, sunt cu totul neîntemeiate și făcute numai din ură și răzbunare, voi preciza cu date oficiale, care este realitatea lucrurilor. De altfel prin raportul Înregistrat la No. 9447 din 10 Iulie 1925, am somat ministerul muncii de a-mi da o copie legalizată după raportul de anchetă, pentru a trage la răspundere pe calomniatori și nici până astăzi acest raport nu a fost întocmit cu toate insistențele depuse de subsemnatul, lucru ce m-a silit să recurg la publicitate. Trebuie să se știe că, pentru controlul cazanelor, nu există nici un inspector general, ci aveam sub ordinele mele 14 inspectori în întreaga țară, subsemnatul fiind singurul inspector general, care aveam conducerea generală a serviciului, fără să execut vreun control la cazan și să fac vreo încasare de bani publici. Pe nedrept, se afirmă deci că, printre inspectorii generali, însărcinaţi cu supravegherea acestui serviciu ca şi cum ar fi fost mai mulţi, nu numai unul, era şi subsemnatul. O altă afirmaţiune neexactă este aceea, că mie mi se încredinţase sectorul Ardealului, pe când în realitate, în Ardeal, aveam 6 Inspectori cu reşedinţele la Cluj, Oradia Mare-Sibiu, Timişoara, Arad şi Tg.-Mureş, subsemnatul conducând de la centru atât Ardealul cât şi vechiul regat, Bucovina şi Basarabia, în total 12 inspectorate technice. Este falsă afirmaţiunea că, după o scurtă funcţionare Casa Centrală ar fi fost sesizată de unele nereguli făcute de subsemnatul. Somez pe d. Mişu Enescu să aibe curajul să publice acele reclamat,luni la care face aluzie. La dosare nu există decât un referat al subalternului meu, Traian Niculescu, inspector de cazane, care, _ „ . . . .... bazându-se pe influențele politice ce Relatarea de mai sus, apărută nu avea fr md delegat de subsemnatul pentru a face nişte anchete întrmele ziare de dimineaţă, la determinat pe d. inginer Alexandrescu să se prezinte la redacţia noastră, spre a-şi expune punctul său de vedere în faţa opiniei publice. Păstrând cea mai strictă obiectivitate şi, în dorinţa de a contribui la luminarea chestiunii, facem loc răspunsului celui învinuit. CE SPUNE D. ING. ALEXANDRESCU deal, găseşte cu cale, încurajat fiind de d. director general Enescu, să facă un raport prin care să arate că a descoperit fraude de milioane, cari ar fi fost făcute cu ştiinţa subsemnatului,fără să aducă însă vreo dovadă de cele afirmate. Pe acest referat, d. Enescu găseşte cu cale, fără să mai cerceteze, să pună următoarea rezoluţie: „Deşi nu se produce probe de vinovăţie, totuşi fiind visat domnul inspector general B. Alexandrescu, se va face o anchetă”, trimiţăndu-mi vorbă prin subalternul meu că ar fi bine să demisionez. Ştiindu-mă nevinovat am refuzat să demisionez şi am acceptat anchetă. In informaţiunile date ziarelor se arată că subsemnatul aş fi abuzat de putere şi că aşi fi depus pe numele meu la Banca Marmorosch-Blank, sumele ce le-aşi fi încasat din cotizaţii. Ţin să fac cunoscut că niciodată nu am încasat bani din cotizaţii şi că am fost obligat să îndeplinesc pe lângă funcţiunea de inspector general şi pe aceea de casier, Vomind de la cele 12 inspectorate sumele vărsate de către Inspectori, care mi le trimeteau prin banca Marmorosch Blank, deoarece Direcţiunea contabilităţii a Casei centrale cât şi d. Enescu s'au desinteresat complectamente de acest serviciu neluănd nici o măsură pentru înregistrarea banilor. De menţionat că acest serviciu de stat a început să funcţioneze cu banii subsemnatului, întrucât d. Enescu mi-a comunicat că pentru acest serviciu — pe care lam înfiinţat, fără asentimentul d-sale — nu dă nici un ban şi că să fac ce ştiu. Se poate constata din actele de gestiune că şi astăzi Casa centrală îmi datoreşte suma de 60.000 lei, pe care am dat-o din banii mei proprii pentru plata lefurilor, diurnelor inspectorilor şi imprimatelor necesare serviciului, şi care nici astăzi după un an de funcţionare nu mi s-a rambursat. Am fost nevoit să susţin aceste cheltueli pentru a putea menţine serviciul pe care d-sa a reuşit să-l desfiinţeze în detrimentul muncitorimei pentru a da posibilitate unor particulari să se îmbogăţească in paguba statului, după cum voi dovedi. In ceia ce priveşte cumpărarea automobilului, voi dovedi că acest automobil nu s’a cumpărat din banii statului, cum afirmă Casa centrală, ci din alte fonduri care nu aparţin statului .De notat că astăzi acest automobil, care a fost cumpărat pentru transportul inspectorilor, este utilizat de d. Enescu şi d. subdirector general Argeşeanu, In plimbări de plăcere pe la Balcic şi Cavarna, călătorii care au ruinat maşina, spărgând numeroase camere şi cauciucuri pentru ca apoi să fie nevoit a fi îmbarcat la tren şi transportat la Bucureşti pe contul meseriaşilor. In ce priveşte ameninţarea cu parchetul, fac cunoscut d-lui Enescu că nu mă intimidez cât de puţin, întrucât justiţia, care lucrează In mod imparţial, va şti să facă lumină, nu ca comisiunea de anchetă, care a lucrat din ordin. Inginer şef BASILS ALEXANDRESCU fost inspector general şi şef al serviciului technic al Casei Centrale Braşov BRAŞOV, 29. — Un nou groaznic accident de automobil s’a produs ori la orele 3 după amiază pe şoseaua ce duce la Bran. Automobilul fabricantului de bere, Paul Tites, din Braşov, condus de şoferul Vilcek, mergând în viteză pe o şosea, la trecerea unui pod s’a prăbuşit într’un şanţ din cauza unui defect produs la cârmă. Maşina s-a sfărâmat complect, un copil de 7 ani ce se afla lângă șofer, a fost omorât. Șoferul a fost arestat. Ofiţeri trecuţi de rezerve Ofiţerii activi de mai jos, îndeplinind limita de vârstă, vor fi trecuţi din oficiu în poziţie de rezervă: INFANTERIA Generalul de brigadă Bădescu Bucur, comandantul brigăzii 1 vii., la comandamentul corpului VII armată; generalul de brigadă Boţea Gheoghe, dela comandamentul corpului III armată la acelaş comandament ; generalul de brigadă Boboc Constantin, comandantul pieţei Bucureşti, la comandamentul corpului II armată; colonel Ionescu Justinian dela comandamentul diviziei 19 în regimentul 16 infanterie; colonel Iliescu Atanase, comandantul regimentului 36 inf., în acelaș regiment; colonel Rădulescu Toan, dela comandamentul teritorial al corpului II armată în reg. 83 inf.; colonel Pecurariu Aurel, comandantul cercului de recrutare Oradea Mare, în regimentul 84 inf.; colonel Păun N. loan, dela serviciul geografic al armatei la acelaş serviciu ; locot.-col. Teodorescu loan, dela cercul de recrutare Constanţa în reg. 7 vânători; locot.-col. Anghel Florea, comandantul batalionului 5 administrativ, în reg. 10 vânători; locot.-col. Stavru Vasile dela comenduirea pieţii Bacău în reg. 6 vânători; maior Marinescu Constantin din reg. 4 inf., în reg. 3 vânători; maior Rombeanu loan, dela comenduirea pieţii Tecuci în reg. 96 inf.; căpitan Morărescu loan din reg. 8 inf. in acelaş reg.; căpitan Vlădescu N. loan din regimentul 10 inf. în acelaş regiment CAVALERIA General de brigadă Arion Croon dela dispoziţia M. R. la comandamentul corpului IV armată; căpitan Nicolae Ioan din regimentul 7 călăraşi în acelaş regiment. ARTILERIA Căpitan Vitelaru Nicoale dela compania pompieri Iaşi în regimentul 25 artilerie; locotenent Negrea Ioan din regimentul artilerie antiaeriană în acelaş regiment. TRUPE SPECIALE General de brigadă. Negru Atanase de la inspectoratul tehnic al geniului la comandamentul corpului III armată. JANDARMERIA Locotenent Dumitraşcu Teodor de la atelierul de, confecţii al corpului de jandarmi in corpul jandarmeriei. SEVICIUL SANITAR Farmacist colonel Constantinescu Gheorghe, din M. R., direcţia 6 sanitară, la dispoziţia M. R. direcţia 6 sanitară. INTENDENŢA ŞI ADMINISTRAŢIA intendant-maior Mihăilescu Nicolae de la arsenalul armatei la depozitul central de munițiuni; intendant-maior Ionescu Ioan, de la M. Ti., direcția 8 armament, la comandamentul diviziei 20 infanterie; intendant-maior Ganea Iile de la corpul IV armată, serviciul domeniilor militare, la comandamentul diviziei 14 inf.; administrator-căpitan Ionescu P. Nicolae dela şcoala de ofiţeri de rezervă Ploeşti, la cercul de recrutare Braşov; administrator-căpitan Dumitrescu Mihail dela manutanţa Ploeşti la cercul de recrutare Cernăuţi ; administrator-căpitan Andrian Gh. din reg. 1 grăniceri la depozitul de munițiuni Bacău; administrator-căpitan Niculescu Ilie din regimentul 8 artilerie la depozitul central de materiale geniu. De la expziţia dlin Chişinău — Secţia zootehnică a expoziţiei din Chişinău CHIŞINĂU. In afară de seminţe, obiecte, materiale şi diverse produse agricole, adunate din toate colţurile Basarabiei, expoziţia de la Chişinău a oferit şi o foarte bogată secţiune a animalelor şi păsărilor. Plugarii basarabeni,, cu toată vitregia unui an prea puţin mănos şi cu toate greutăţile de transport au răspuns cu multă însufleţire la apelul organizatorilor şi au adus vite şi păsări din regiuni şi localităţi destul de depărtate. Avântul cu care au răspuns agricultorii mici şi mari ca să participe la expoziţia de animale şi păsări de la Chişinău, nu poate decât să le facă cinste. S-au expus din speţa calului exemplare frumoase, aproape din toate rasele de cai autohtoni din Basarabia. Printre ele: calul nemţesc, calul Orloff pur sau metis, calul ardenez curat sau corcitură, calcul anglo-arab, trăpaş, etc. Dintre bovine s’au putut vedea vite din rasele: Simenthal, Schwitz, Roşie, Holmegore, Olandeză, Moldovenească etc. Râmătorii au fost representaţi aproape numai prin rasa Berg. Majoritatea oilor au format exemplarele din rasa Karakul sau Astrahan-pură sau metisă. Multe păsări şi tot rase alese, ca: Orpington, Minorce, Langahan, Italiană, Pitmut, Viandot, Islarde, etc. REZULTATELE MORALE ALE EXPOZIŢIEI In ce priveşte rezultatele morale şi economice ale expoziţiei din Chişinău, s’a constatat că nici o propagandă românească făcută până, ea una în ţară, n’a avut aşa de strălrcite rezultate morale şi culturale, cum le-a avut expoziţia din Chişinău. Toţi au putut vedea ce poate fi Basarabia. Ţărănimea a avut prilej să vadă imensele bogăţii ale ţării noastre româneşti, care are toate posibilităţile de a-şi satisface toate nevoile ei, fără a recurge la străinătate. Fabricatele coloniilor din sudul Basarabiei au dovedit ca prin munca insistenta să poate creia industria şi în stepa lipsită de cărbune şi fier. Marea fabrică de postav din Tarutina, jud. Cetatea Albă serveşte ca un exemplu viu. Excelentele produse ale fermelor din sudul basarabiei iarăşi servesc ca o perfectă dovadă la ce rezultate se poate ajunge prin perfecţionarea agriculturii, pe calea raţională a culturii pământului. Pielrele de caracal din cele mai bune calităţi arată un nou izvor de bogăţie, ce se găseşte în mâinele ţăranului, căruia îi place a creşte oile şi alte animale domestice. Exponatele viticulturii au arătat perfectele calităţi ale producţiei viticole basarabeană. Datele statistice au arătat productibilitatea provinciei de peste Prut după introducerea reformei agrare, a mai arătat că cantitativ producţia provinciei nu s’a micşorat de loc, ci s’a mărit şi prin cooperaţie calitatea producţiei ţărăneşti va putea ajunge la nivelul producţiei foştilor gospodării mari a agricultorilor moșieri. — Cor. 101 Comisia de examinare a orfiţerilor superiori pentru absolvirea cursului pregătitor se compune din d-nii: preşedinte general Economu Virgil, membri; general Todirescu D., gen. Paplica P., comandantul centrului de instrucție al artileriei; colonel Alexandrescu Gh., comandantul centrului de instrucţie al cavaleriei; II.colonel Georgescu Grigore, comandantul centrului de instrucţie al geniului; colonel Şerb M., comandantul centrului de instrucţie al jandarmeriei; medicul-colonel Saldac I. de la spitalul militar „Regina Elisabeta”; maior Geosan H. din aviaţie, Secretar maiorul Vasiliu Ion, şeful de stat-major al cursului comun. Se vor prezenta la examen: Ofiţerii cari au frecventat cursul comun (Făgăraş) şi cursul special pe armă în anul 1925, exceptându-se căpitanii de administraţie, cari depun examen separat; Ofiţerii din categoriile prevăzute de ordinul general No. 66 din 8 August 1925, al M. R. serviciul personalului, cari au obţinut aprobarea corpurilor de armată de a se prezenta la examen. Examenul are loc la centrele de instrucţie ale armelor, în localităţile şi în zilele arătate mai jos : Căpitanii de infanterie, cavalerie şi artilerie, depun examenul în finele de 1 — 2 octombrie, respectiv la Sf. Gheorghe, Sibiu şi Râşnov; Căpitanii din aeronautică, geniu jandarmerie şi ofiţerii sanitari (medici-veterinari, farmacişti), depun examenul în Bucureşti, localul școalei militare No. 1, în zilele de 3 și 1 Octombrie 1925. A Din Ploeşti O LUGRUBA DESCOPERIE Făcându-se săpături pentru construirea unui garaj de auto■ malUn curtea serviciului tenhnie, la o adâncime de 50 cm., s'au, găsit osemintele unui om. Casa aparţinea până 6 ur.i câteva săptămâni d îtuti Belizarie Nastopol, mare proprietar. Dini cercetările făcute de d. comisar Virgil Ionescu, nu s’a putut ajunge la nici uin rezultat. Fostul proprietar care lipsește din oraș a cumpărat terenul m care a clădit acel imobil încă o, acum 12 ani. Se cerctează acum spre a se fia cine a fost vechiul proprietar. Osemintele par a avea o vechime de 15 ani. Ele atu fost înaintate parchetului de Prahova care le-a trimis institutului mdico-legal din București. Se pare că la mijloc e o veche crimă întrucât craniul se află vârât sub picioarele scheletului.