Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)

1926-06-01 / nr. 7006

á­ nBTA-ITHHTA ■ Din viaţa intelectuali a Bucureştilor ■MiMiiiWiMBa mramn^i «nsHmiaauisinuHn © nouă deetopitâ ! Pare că ne-am obişnuit cu toţii leu participarea şi a femeii la viaţa­­intelectuală, care până nu tie xnult era rezervată numai bărbaţi­lor. I încă o doctoreasă, nimic mai ba­nal, nu-i aşa . Şi totuşi mulţimea nici nu-şi dă seama de câtă muncă­­de cât ideal şi de câtă credinţă tre­­­bue să fie capabilă o fată, ca să se apuce azi de o ştiinţă atât de grea şi de o carieră de multe ori atât de ingrată ca medicina ! Am fost invitat să asist la susţi­nerea tezei de doctorat în medicină de către d-ra Batty Steinhart. îna­intea unui juriu format de profeso­ri iluştri ai facultăţii noastre, d-ra Steinhardt a presentat o lucrare ori­ginală de un mare interes practic medical, pe lângă deosebitul ei in­teres ştiinţific. E vorba de a putea­­stabili prognoza unor boli acute lniecţioas® numai după constata­rea prezenţei în sângele bolnavu­lui a unei substanţe numită: Cales­­terina. Aveţi de o pildă o grippă, o pneu­monie, o scarlatină şi vreţi să ştiţi­­dacă boala merge spre vindecare sau spre un sfârşit fatal. Noua noastră doctoriţă ne dă un mijloc ştiinţific, practic. Ne face o analiză a sângelui şi dacă constată că a crescut câtimea de colesterină din sânge sunteţi siguri că veţi scăpa! Lucrarea d-rei Steinhardt, înseamnă negreşit un pas înainte pe calea progresului ştiinţific. îmi închipui că profesorul dr. Ma­­nicad­de, care a susţinut-o pe d-ra dr., în punerea la punct a acestei in­teresante probleme de medicină, tre­­­bue să aibă şi d-sa o mare mulţumi­re sufletească văzând rezultatele fru­­­moase ale muncii cinstite şi’n facul­tăţile noastre. Aşi recomanda şi ceti­torilor mei cetirea interesantei teze a d-rei Steinhardt dar n’o fac fiind­că e prea tehnică şi de specialitate şi posibil a fi înţeleasă numai de oamenii de ştiinţă. Pot totuş să spun câteva cuvinte despre Colesterină de care se ocu­pă noua doctoreasă şi pe care noi medicii o vom căuta de acum tot­deauna în sângele bolnavilor. Co- lesterin­a nu e de sigur o substanţă nouă, o cunoaştem de mult şi ne feriam totdeauna de ea, fiindcă era şi este şi azi credinţa, că ea formea­ză boala «piatra la ficat". Un lucru nou aflăm însă de la d-ra Stein­hardt. Intre multe rele pe care le fabrică... das «wig weibliche (eter­nul femenin) e şi această Coleste­rină. Substanţa aceasta cristalină des­pre care am amintit că produce piatra la ficat, e fabricată mai mult de ovarele femeia ! Fireşte că d-ra doctoră­­? deh !— nu ne spune acestea, d-sa ne amin­teşte numai foloasele ce putem tra­ge din constatarea prezenţei Coles­­terinei în sânge. Noi ne permitem însă a aminti şi de teribilele colici de ficat datorite tot acestei coleste­­rine. Să nu se creadă însă, că nu­mai ovarele fabrică colestina. Nu s’ar putea de sigur explica atunci faptul că şi bărbaţii sufăr de ficat (ce-i drept mai rar). Aceasta se ex­plică prin prezenţa colesterinei In multe alimente (creer, ficat şi mul­te vegetale) şi prin alimene intro­ducem noi bărbaţii colesterină în noi. Să lăsăm­ însă teoriile, Grâu sind alle teorien (triste sunt toate teoriile). Să ne gândim la tânăra doctorea­să, care după o muncă atât de grea începe o luptă şi mai grea, cu greu­tăţile vieţii, cu...al­a invidia medi­­corum. Cu neodihna şi ingratitudi­nea. Dar, ca şi la tovarăşele ei inte­lectuale, dorul de libertate, de inde­pendenţă şi — mai presus de toate— mândria de a egala pe bărbat în viaţa socială, vor învinge toate pie­dicile. doctorul ygrec Cronica literară JEÄN BART: „Feste Ocean” Genul notelor de drum pare să fi­e un nou avânt, în literatura noastră.­­ Arătam,—cu prilejul apariţiei lu­crării d-lui H. Sanielovici, „La Montmorency“ că departe de a epuiza această literatură,—autorii cari pot ,■adăuga spiritului de observaţie şi­­pregătirilor ştiinţifice şi meşteşugul Scriitoricesc, nu fac decât să-i dea o­­nouă şi îmbucurătoare îndrumare­­pe calea propăşirii.­­ Atâtea frumuseţi ne rămân stră­ine,în ţară şi peste hotare—cu­­toate progresele fotografiei şi mij­loacelor de comunicaţie. " Distinsul scriitor d. Jean Bart (CEugeniu Botez), a avut prilejul să cunoască ţinuturi greu de străbătut, lumi de basm şi meleaguri depăr­­­tate, peste mări şi oceane. După o­­călătorie în America de Nord, d-sa •ne împărtăşeşte, sub forma unor ,vioaie note de călătorie, observaţiu- unile făcute în patria sgârie-norilor,­­ înzestrat cu darul răscolirii amă­nuntelor interesante,—fire poci­abilă­­şi, mai cu seamă, bine pregătit pen­tru a judeca sub toate raporturile (aspectele noui ale vieţii,—d. Jean­­Bart povesteşte sfătos, cu mici pa­ranteze lămuritoare, cu digresiuni pline de haz, cu o mulţime de detalii foarte instructive, cele văzute şi au­zit­­e.­­ Astfel, de la început, ai impresia că ai pornit alături de autor,—că l-ai întovărăşit în palatul Nord-Lloy­dului german din Brema,—că ai luat parte împreună cu d-sa la săr­bătoarea naţională­ americană, pe bordul transatlanticului,—că ai tre­cut pe lângă mulţimile de emigranţi frizeri cari­ şi ţes visuri de bună­stare şi de viaţă nouă în sălile de­­clasa 111-a ale vaporului — că ai simţit odată cu d-sa şi cu toţi cei de­­pe vas emoţia copleşitoare a apro­­­pierii de ţărmul noului continent,p­rin fine, că ai luat parte la vizitarea­­acelei lumi de maşini şi de uzine,­­de porturi uriaşe, şi de cartiere gal­bene, de frumuseţi naturale şi de născociri ale minţii omeneşti. Duminică 30 p. va avea loc la Com­­________________________I_ try Club-Cercul de Sporturi Băneasa, Cu trenul rapid, cu brecuri-poşta- ? !Trata dansantă. Biletele se găsesc Tioane la care trag câte şase cai la Principesa N‘ Gh,ca­ B'dul Elisabeta înaintaşi, sau călare,—ai impresia că te poartă o putere nevăzută, să co­linzi... ! De pretutindeni, o nouă uimire te­­pândeşte,—şi, d. Jean Bart o prinde­­ca să te bucure în fiecare pagină cu ceva nou şi instructiv. ’ Iată, de pildă un m­­c fragment. El înfăţişează clipa în care se ză­reşte „pe placa de ardezie a apei, pe orizontul vaporos,—o dungă vio­letă prin pânza de ceaţă diafană" ţărmul american: _ „O linişte de ghiaţă cuprinde mul­­ţimea emigranţilor îndată ce apare pământul în vedere. Zgomotul, cân­tecul şi jocul, care înecau prijile dru­­mului, s’au stins deodată ca prin farmec. Nici o şoaptă nu se aude pe vintutea de jos. Şi, toţi ,—îngrămă­diţi la proră, ca o turmă speriată, în vii şi palizi, cu respiraţia tăiată, "privesc ţintă înainte la orizont spre pământul făgăduinţa. " Ochii lor măriţi peste măsură, sfredelesc zarea căutând par­că prin­­­tr'un instinct vital, să pr­rindă prin mdnzele necunoscutului spre care fa­­mul & mână soarta*. 7 No. 51 la d-na Martha Mitl’.ineu, str. Teodor Aman No. 2, la d-na General Manu 4, Dorobanţilor şi la intrarea clubului. Cu viteza redusă intrăm in port pe canalul Hudsonului. La cheiurile de piatra,, danie,late pe toată lungi­mea, apar in tir siluetele miilor de vase. Ferme si culori se pierd in negura rapirioasă ce învălue tot pom­­ul, m­enite ■ de căderea nopţii. Ne încrucişăm cu mici remorchere, care târăsc lungi şiruri şalande încăr­cate cu vagoane de marfă. De câte­va ori stopăm, împiedecaţi de mer­sul leacurilor monstruoase, care ne taie drumul, cărând de la un mal la altul oameni şi animale, căruţe, ca­mioane şi automobile, claie peste grămadă. Munca braţelor omeneşti multi­plicată de lucrul maşinelor se con­fundă in tumultul unui haos nes­fârşit, din care se înalţă în tot por­tul un vuct continuu, confuz şi stri­dent de ferării şi aburi sub presiune. Sinistru şi maestuos spectacol. Alunecăm încet pe apa moartă a portului având în faţă imensul de­cor al oraşului care se luminează treptat sub ochii noştri. „PESTE OCEAN“ e o carte care trebuie citită de toată lumea. In pa­ginile ei nu e numai o imensă bogă­ţie de­ noutăţi instructive şi nici nu­mai descrierea unor frumuseţi atât de inabordabile multora din noi,­ci şi sufletul unui virtuos al prozei româneşti care a tresărit în faţa tu­turor perfecţiunilor naturale şi a tu­turor realizărilor civilizaţiei ome­neşti. GEORGS SILVIU Ştiri artistice D-na Sarina Cassvan-Pas a citit Vineri în comitetul de lectură al Teatrului Naţional noua­­ sale lu­crare dramatică în patru tablouri „Calvarul“. * In jure­­slaosriior pentru Senat REPREZENTAREA CAMEREI DE COMERŢ ta 1 M 1 REAi & —i0­7«5i?^f?­.^0v'XiaS0S@5 euaaaonaaft» wasu «. «OM» LA POLUL NORD : LAGĂRUL EXPLORATORULUI AMERICAN COOK, CARE ÎNCERCASE IN 1908 SA AJUNGĂ LA POLUL NORD este cea mai preţioasă comoară a fiecărei doamne, îngrijirea ei prelungeşte tinereţea, făcând-o adorată şi fericită. Săpunul Elida-Ideal dă pilei frăgezimea şi fineţea caracteristică tinereţei. Mai curat, mai mlădios şi cu mult mai bine parfumat. Fi frumoasă prin SĂPUNUL IDEAL (Parfumat până la ultima sfărămătură ■ ■■ftM«HHBHHnXBSSBBBBBBBnaMR»BHBBnO*?7!HnffiPHn*KBffPEI*nnii!HK!EnKSWKKrtBS1SB&ia!386­»rar TELEFON: Fabr. 71­28 Expoz. 68­41 TELEGRAME h­im! Bucureşti OGLINZI Pentru ComerțM­ie SalaasMe la expoziţia din Str. Str. Vineri Mo. 1­, BUCUREŞTI Preţuri cur erste 1st cerere. Sunteţi mulţumită... Oglinda zâmbeşte frumuseţii Dv­, dar băgaţi de seamă ca transpira­­ţiunea şi mirosul ei neplăcut să nu distrugă farmecul Dv. ! Pentru a evita acest inconven­ent întrebu­inţaţi de două ori pe săptămână de­desubtul braţelor Dv. apa de toaletă antiseptică. IODO-RO-NO Dp.rhtablul produs american, cel mai bun preventiv Împotriva transpi­­raţiune! şi a sudoarei. Flaconul mic Lei: 130.— Flaconul mare Lei: 200 — V De vânzare la Parfumerii. Drosuerii, Far­macii şi magazine de lux Depozit „ODO-RO-WI­«, Bucureș! Calea Victoriei, 39 ftH­BH3IHB&HBaKBnRM&MHnaBHHBaBHBSeDDEBS3BBHK&BBBCaBUBynD3B»is3Uaai3asam6iM7! „PERLA MOLDOVE!“ Băii© Oglinzi lui. Flearuf prsu­peurai Pgaşcoara. Staţiune balneară şi climaterică de primul ordin Situată la o altitudine de 500 metrii în mijlocul unei păduri seculare de brazi. Poziţie încântătoare şi plină de farmec Băi calde de sare şi ape minerale Hidroteraphie şi rehalaţie renu­mite pentru efectul miraculos asupra următoarelor boli: Reumatism, Gută, Limfatism, Scrofuloză, Rachitism, Crorog­anemie, Neurastenie, Debilitate, Paralizie, Sifilis, Boale de piele, Boale de copii şi de femei, Leucoree, Metriţe, Sterilitate etc. Apele minerale cele mai concentrate din lume Staţiunea este complect renovată, cu cele mai moderne instalaţiuni, lumină electrică, canalizare, apă potabilă, Hote­luri şi vile spaţioase cu confort modern, restaurante de primul rang (şi cuşer), cazino, orchestră sub conducerea maestrului Moţoi etc. Pentru orice informaţiuni şi reţineri de camere, a se adresa la: Direcţiunea Centrală din Bucureşti Str. Decebal 8—10 Direcţiunea Băilor Oglinzi Jud. Neamţ şi pentru Moldova, Basarabia şi Bucovina la D-nul H. Terdimann IAŞI Str. Gh. Mărzescu, 25. Deschiderea 23 Alai 1926- Războaie Mecad­ce şi de picior dala WeiisíÉI u. Weberemaschinenfabilks k 0. JaegerndorS prompt din depozit la Reprezentanța Generală I-­BLUM & Co. TM 5^“ -Li Despre legea Trancu-Iaşi, pentru stârnirea vagabondajului, se poate într’adevăr spune că a dat roade bune. Mai­ ales de când aplicarea ei a fost reglementată şi se face cu stricteţe de către organele poliţie­neşti, se constată, şi pe cale de sta­tistici şi după evidenţa realităţii, că într’o bună măsură vagabonda­jul a fost înfrânt Fireşte despre totala lui desfiin­ţare nu se poate însă vorbi şi e pro­babil că la acest rezultat nu se va ajunge încă multă vreme. Vaga­bonzii şi cerşetorii de profesie au mijloacele lor „rafinate“ de a se sustrage urmăririi legale şi rămân COLONIA DE MUNCĂ „MĂRCU­ŢA“, altfel multă vreme nedescoperiţi. In orice caz legea a avut darul să scoată vagabondajul si cerşetoria de sub toleranţa publică. Profe­siunile­ acestea, odată proscrise, cei cari le practică sunt ţinuţi să fugă de lumina zilei. In felul acesta s’a redus smtitor numărul cerşetorilor, cari înbâcseau străzile. S'a redus însă mai puţin — cel puţin deocam­dată — numărul vagabonzilor cari se adăpostesc prin ganguri şi cari mişună mai ales prin cartierele periferice, copii la colonii de muncă, unde sunt ţinuţi până la majorat. Despre funcţionarea a­­cestor colonii, vom relata într’um articol viitor. Azile de bătrâni şi colonii de muncă se află la Răducănoisi (Fălciu), Râul­ Vadului (lângă Si­biu), Brâncoveni (Bomanati), Bo­­beşti-Bălăceanca (Hlav), Mărcuţa (fostul ospiciu de alienaţi), Galata (Iaşi), Plevna (Ialomiţa) etc. EVADĂRILE Intre cei duşi la stropi de triaj, sunt şi elemente rele, cari nu se împacă cu grija ce le-o poartă le­gea şi încearcă să evadeze. Fireşte că sunt prinşi şi trimişi imediat, sub pază, la una din colonii. La o întrebare a noastră, d. Horia Georgescu administratorul, ne asi­gură că nu se aplică celor evadaţi nici o pedeapsă, pedepsite fiind ri­guros interzise prin ordine speciale Dealtfel, in noul local al biroului, situat acum în str. general Ipă­tescu, vagabonzii sunt ţinuţi la etaj, în camere de o curăţenie în­­tr'adevăr exemplară. Hrana bună şi îngrijirea omenească pe care o află aci, îi fac să renunţe la gândul eva. ORA DE GIMNASTICĂ dării şi să aştepte liniştiţi, câteva zile, rezultatul cercetărilor. Cei cari au intr'adevăr oarecare stare, sau pe cari îi reclamă familia, sunt lă­saţi la domiciliu. Când cad însă în recidiva delictului de vagabondaj şi cerşetorie, sunt internaţi chiar dacă ar putea trăi în seama famiiei — TRIMIS MAMA" Intrutma din Încăperile­ în care sunt ţinuţi „preveniţii ", până la de­­finitiva lor internare, un conil de 7—8 ani, chircit într’un colţ, răs­­foeşte atent o carte de cetire. — Ce cauţi tu aici? îl întreb, sur­prins să descopăr un delicvent atât de fraged. — „Va trimis mama... răspunde prompt copilul. La surprinderea mea, administra­torul îmi lămureşte că sosesc din când în când, pentru a fi Internaţi în coloniile de minori, copii a că­ror mame nevoiaşe nu-i pot hrăni şi educa şi cari preferă să-i dea pe seama asistenţii publice. La ma­jorat, micuţul care „l-a trimis ma­ma", va ieşi din colonie cu ştiinţă de carte şi stăpân de o meserie pro­ductivă, cu ajutorul căreia îşi va câştiga existenţa. PROSTITUATELE Cu prilejul raziilor sunt trimise la biroul de triaj, mai ales de prin oraşele mici de provincie, fete ti­nere cari practică nu numai vaga­bondajul ci şi prostituţia. Acestea sunt îndrumate la dispensării, de unde urmează toată filiera de cer­cetări prevăzute de regulamentele speciale. La biroul de triaj din str. gene­ral Ipătescu, funcţionează ca me­dici permanenţi d-na şi d. dr. Za­­plachta. . i, utsSL. Hefaistos Aspecte din CapitaiS Vagabonda jnlşl cerşetoria încercări de înfrinare. ~ Cum se face triajul.— Coloniile de munca şi azilele. — Penalizarea.— Roadele legii Trancu-Iaşi TRIAJUL SI INTERNAREA Pentru toată ţara, s'a instituit în Capitală un singur birou de triaj care deşi înzestrat cu un personal redus, lucrează sistematic la iden­tificarea şi îndrumarea rapabonzi­­lor. Indivizii trimişi la acest birou, de către organele poliţieneşti din toată ţara, sânt cercetaţi şi dacă se cons­tată că într’adevăr îndeplinesc con­diţiile prescrise de leas, sunt în­drumaţi la azile, la colonii de mun­că sau La... Văcăreşti. La Văcăreşti sunt trimişi, prin mij­lc cirea parchetului, vagnbonzii majori şi valizi, pe cari lenea îi­ pe­nalizează. Bătrânii sunt trimişi în In legătură cu alegerea ce are loc azile, unde rămân până la înceta­azi la Camera de comerţ pentru de­­rea viaţă, iar ” *“­­ semnarea unui membru de drept în Senat, reprezentant al comerţului, primim spre publicare următoarele: Iubiţi colegi, In scopul ca negustorimea să se manifeste cât mai strâns unită am renunţat la candidatura mea, vă re­comand, deci, cu toată căldura pe iubitul nostru prieten, d. Jean Luca P. Niculescu, preşedintele Sfatului Negustoresc. GER. STAICOVICI Vice Preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti Hevrargul Dr. Bouscot în combaterea Durerilor de cap, migrene­lor şi consecinţelor lor, dure­rilor nevralgice cele mai re­bele, ducerilor de măsele, du­rerilor reumatice, sciatice, acceselor de gută şi artritism. Cine nu-i supus răesiei ? Cui nu se întâmplă să fie a­­deseori indispus şi obosit, în urma unui surmenaj fizic sau intelectual, care indispoziţie sunt întotdeauna este si­ifţită de dureri de cap insuporta­bile? O singură pastilă de NE­URARGYL Dr. BOUSQUET (luată cu puţin clai sau chiar apă), alină imediat, după 10- 15 minute orice durere sau indispoziţie, făcând-o cu totul să dispară, bolnavul se simte din nou bine dispus şi poate s-şi continue ocupaţiile între­rupte. NEURARGYL Dr. BOUS­QUET se găseşte de vânzare la toate farmaciile din lume şi este autorizat de către Onor Direcţia Generală a Serviciu­lui Sanitar din România, un­de la orice farmacie se gă­seşte, rugând Onor. public să ceară cu insistenţă Pastilele de NEURARGYL Dr. BOUS­QUET, fiecare pastilă purtând semnătura Dr. BOUSQUET, de­oarece prin succesul său, a dat loc la numeroase falsi­­ficări şi imitaţiuni de nume, din Paris STRTARGSORD TELECOM 97/7 I ? VANZARE % PENTRU ESIRE DIN :[ INDIVIZIUNE ›› In ziua de 14 Iunie a. c. ›­­ la Trib. Notariat Ilfov, ko 0 mobilele din Calea Văcă- j | 1 rești No. 153—155 și Str. J ( V Manu-Cavaiu No. 5. Dosar ‰ ► No. 4725,926. Lămuriri la * ‡ * l d. avocat Eugen lonescu, J 1 11 Str. Temisana 9. › ›

Next