Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)
1927-03-01 / nr. 7273
ui ......... S PAGINI 6 luni 3 |BIBLIOZECA„ASTRA" SIBIU, Prețul Abonamentelor *el 750—pe timp de un an 380-200-în străinătate dublu fondată in 1904 de const. Mille || 3 la E1 11 BIROURILE: București, Str. Sărindar SMp. 7 9-11 Amil xszn. No. 7273 MARTI MARTIE 1927 v Mf II TELEFOANELE | Centrala 6/67. 24/73. 4679. li fa 1 || NOASTRE X Direcția S7'72. Adiția 7/69. Provincia JP/68 I. O. V. peregrinaţi! pe la diferite ministere, Oficiul I. O. V.^— conform legii votată la Cameră —■ trece la ministerul de războiu. Această trecere s’a săvârşit cu fastul oratoric de rigoare. Credem că s’a făcut o greşală, taxându-se drept înjositoare present«! I. O. V-ului la unele ministere civile. I. C. V. stă cu onoare la orice minister: doar toate departamentele sunt ale ţării şi nici unul în opera lui, nu umileşte nici mi ofensează... De altfel ne închipuim, în această chestie, că nu-i importantă strada pe care stă casieria, ci suma pe care ţi-o dă casierul cu pensiune de războiu.. Invalizii, orfanii şi văduvele — «iei cari au suferit mai mult pe urma marelui război — aveau drepţi, îndată după încetarea ostilităţilor, nu la ajutor sau pomană, ci la reparaţiune. Principiul reparation» a fost admis de toate ţările beligerante. „ A . La noi guvernele t- au savarşit, şi încă nu săvârşesc, marea operă de reparaţiune a daunelor de războiu. Pe când aiurea invalizii — ca’n Franţa, de pildă — primesc zeci de mii de lei anual, — aici maximul pensiunii este ele o mie şi ceva de ei pe an. Memoriile întocmite de diferite asociaţii de invalizi cuprind exemple elocvente în această privinţă. Acum guvernul şi-a adus aminte de invalizi, orfani şi văduve. Era şi timpul. După zece ani... Părea că se aşteaptă rezolvarea problemei de la sine : prin trecerea timpului — invalizii, lipsiţi de un traiu omenesc şi de îngrijire medicală, se sting... orfanii devin martori... văduvele se mărită... După un deceniu guvernul îşi aduce aminte de victimele războiului, dar nu găseşte pentru ele însemnate sume de bani, ci un alt locili, unde să-şi aducă petiţiile. Avantagiile din legea I. O. V-ului privesc cazuri izolate. Nu toţi pot beneficia de dreptul de a lua restaurante sau de a se duce la spectacole cu preţ redus... Important este numai un lucru : Unde va găsi ministerul de război, fondurile necesare , fonduri pe care nu le-au găsit ministerul muncii şi ministerul asistenţei sociale ? Invalizii şi văduvele de războiu, cari au asistat la Cameră când s’a votat legea — încadraţi de poliţişti — s’au prezentat la redacţia noastră, plângându-se de nedreptatea ce li s’a făcut. Ei îşi pun ultima speranţă în votul Senatului. După părerea noastră, o lege I. O. V-ului — mai bună sau mai rea — are puţină importanţă pentru rezolvarea problemei câtă vreme guvernele nu pun la dispoziţia acestui oficiu şi însemnate fonduri băneşti. Invalizii, orfanii şi văduvele se pot dispensa de discursuri — de bani însă, nu. Lor puţin le pasă dacă iau pensiunea dela ministerul artelor sau dela ministerul de externe , totu-i ca pensiunea să fie serioasă şi regulat servită. Fără bani, fără mulţi bani - zmulşi de oriunde, în afară de departamentele cari se ocupă de sănătate şi de instrucţie—nu se poate face nimic. Procesul invalizilor, orfanilor şi văduvelor nu se poate tranşa pe cale procedurală — cum se încearcă astăzi. Războiul care a trecut, a lăsat printre noi oameni în cârje — copii femei, în zdrenţe... Aceştia nu ne lasă să ne bucurăm de binefacerile păcii. Ei ne mustră, la fiecare colţ de stradă, cu ochi înlăcrimaţi. Dacă nu pentru dânşii, cel puţin pentru buna dispoziţie a guvernanţilor... văduvele, orfanii, invalizii merită un cămin şi o bucată de pâine. _ M. Sv. SE VOR COMANDA NOII VASE DE COHERE . Suntem informaţi că ministerul de comunicaţii, direcţia generală a S. M. R., tratează comanda a două mari vase de comerţ într’unul din şantierele italiene. Este vorba să se comande două vase a câte 6 mii tone fiecare — deci un tonaglu cum nu avem până acum. Lucrările se vor efectua într’un an și câteva luni. .n- ,i.— -mc. ♦ - Gânduri simple Una şi bună Aflăm dintr'o mică notiţă publicată de curând că la C. V. R.. s'a luat o măsură care va face să salte de bucurie inimile noastre. Personalul c. f. r. a fost avizat că pe viitor treime să se poarte delicat să nu molesteze chiar pe cei cari vor fi aflaţi prin trenuri fără bilete. Vinovaţii vor fi frumos poftiţi să plătească amenda, fără alte ingrediente obişnuite. Stăm şi reflectăm: Cum, când şi pentru ce s'a ajuns la această extraodinară concluzie ? * Personalul ceferistic molestat-a până acum pe călătorii contravenienţi ? , Foarte puţine cazuri au fost date publicităţii• Probabil că cei tărnuriţi tăceau de ruşine, dar ochiul C. F. R-cului veghiază! Se întâmplă însă lucrul naibei, uneori ca un întreg convoi de vagoane pline cu călători cu bilete în regulă să fie dat de aberbeleacul şi toţi pasagerii dae peste grămadă, ajung molestaţi cum este mai rău. Acesta se numeşte accident şi majoritatea noastră cam de asta nu-i mai frică decâtde toate hachiţele ceferistice. Rămâne ca pe viitor, cei in drept să ia şi ultimele măsuri, care sunt evitarea ziselor accidente. Dar cum mai ales în timpul verei se întâmplă atari molestări in massă, putem spera că vor veni şi acele mici măsuri neînsemnate. Principalul era să se asigure contravenientelor un tratament uman ? Nu cumva oare în trenurile înzăpezite or fi numai contravenienţi? Hm! Hm e ceva suspect in Honolulu! STAN BOLOVAN O demonstraţie republicană in Dieta provincială din Agram VIENA. — „Neue Freie Presse" anunţă din Agram . Cu prilejul scenelor tumultoase care s’au petrecut in consiliul provincial, a avut loc şi o demonstraţie republicană din partea lideraliştilor şi republicanilor croaţi. Aceştia au strigat: „Trăiască republica" şi au propus convocarea tuturor deputaţilor consiliilor provinciale din fostele teritorii croate la Agram, pentru proclamarea independenţei Croaţiei. Reluarea comerțului ambulantBulevardul din fata Gării de Nord Mi» N MY«NT'SURi VR. lUMlNBl STR. TE icon Calea talarati StR. Postei STR. SSâlNÎAÎL STR. »OETUigi $rn cu2A STR. tigi^S, — Cum, ti-le ai atâtea sucursale? — Nu, astea sunt străzile pe cari trec. Libera transacţie sau prelungirea contractelor? Ce spune reprezentantul proprietarilor — Punctul de vedere al chiriaşilor — Chestiunea chiriilor fiind mai acută astăzi ca oricând şi în acelaş timp actualizată de proiectele numeroase elaborate de ministerul da justiţie, am crezut necesar să aflăm, părerile conducătorilor permanenţi ai celor două tabere în litigiu: chiriaşii şi proprietarii. 1 ■——■ ■■■■'■ In acest scop ne-am adresat d.-lor eftine sistem experimentat cu succes dr. G. Rădulescu, preşedintele „Ligii chiriaşilor“ şi Em. Lahovari, preşedintele „Sindiactului proprietarilor urbani", ale căror păreri le dăm In cele ce urmează, în Ceho-Slovacia. PROPRIETARII IN CASELE LOR Ce credeţi despre dreptul proprietarului de a se muta în casa sa? — Este un drept firesc în teză generală, însă pentru ţara noastră experienţa ne face să cerem îngrădiri speciale. — Cari proprietari ar trebui să se bucure de acest privilegiu? — Aici e nodul chestiune. Dacă s’ar lăsa fără nici o îngrădire ca toţi proprietarii ca oricând să se mute în casele lor, toţi străinii şi toţi cei cu bani ar cumpăra case vechi pe cari proprietari, având în vedere preţurile ce se oferă şi posibilitatea speculărei capitalului lichid, şi atunci cetăţenilor români şi autochtonici s’ar crea o situaţie imposibilă şi ar fi rău, apoi nimeni n’ar mai construi, pe când scopul final al unei legiuni în această materie este apărarea nevoiaşilor şi silirea celor cu capitaluri să-şi construiască. Deci şi aci trebue o mare băgare de seamă şi o triare. Proprietari vechi cu intenţii serioase de a-şi ocupa casa şi proprietari de recoltă nouă în care intră toţi îmbogăţiţii de război, toţi traficanţii de permisuri şi nepermisuri care văd în dreptul de a se muta în casele lor un nou truc de speculare şi îmbogăţire a imobilului, iar tot sporul să-i fie ca 1 Deci atenţie, chibzuială şi îngrădire,pitalizat cu dobândă în construcţiuni pentru stăvilirea abuzului şi speculei Punctul de vedere al chiriaşilor Ce ne spune d. dr. Răduiescu — E nevoie, In mod imperios de o nouă lege a chiriilor? —Dacă nu s’ar face o nouă lege a chiriilor sunt sigur că vom asista la o sinistră dramă socială şi naţională, toţi proprietarii străini ar cere cetăţenilor români nişte chirii pe care n'ar avea posibilitatea să le dea. CE PRELUNGIRE TREBUE DATĂ — Ce termen de prelungire a contractelor ar trebui să se acorde chiriașilor? — Cred că cel puțin cinci ani: 1) pentru că s’ar liniști spiritele și 2} în acest interval s’ar construi atât cât ar aduce normalul pe această chestie. E nevoe să se facă o deosebire între funcţionarii publici, pensionarii şi chiriaşii particulari? — Nu numai că nu e nevoe dar este nedrept, absurd şi monstruos. Singura categorisire a chiriaşilor este chiriaş sărac care trebue apărat şi chiriaş bogat care trebue silit să-şi construiască casă. — Care ar trebui să fie sporul, de chirie şi după ce normă? — Cred că normal, drept, echitabil și moral este ca proprietarului ori care ar fi el, sărac sau bogat, să i se dea dobânda legală a capitalului investit în casă (pe apartament) raportat la valută și să i se asigure întreţinerea imobilului pe tot timpul prelungire ori care ar fi chiriaşul. Acesta ar fi criteriul pentru cine vrea să vorbească în numele dreptăţii. Dacă se voeşte a se urma pe calea criteriului artificial şi fals atunci ar trebui să se ţină seama de chiria de bază care a variat dela 500—5000 şi între venitul chiriaşului constatat în 1926 de fisc la global care variază de la 60.000-400.000. Şi în această chestie părerea mea personală, fără să angajez pe nimeni ar fi ca în cazul când s’ar da o prelungire de cinci ani, ar trebui să i se asigure proprietarului întreţinerea DUPĂ REVOLUŢIA DIN PORTUGALIA : Şefii trupelor rebele, trupelor guvernului neutru a trata condiţiunile încetării ostilităţilor, legaţi la ochi, sunt duşi în lagărul Ce spun proprietarii Părerea d-lui Emu Lahovari La întrebările ce ni le puneţi, vă rog să-mi permiteţi să vă răspund în mod general. Noi nu ne îngrijim numai de legea chiriilor, ne îngrijim de pincipiul proprietăţii şi de atingerile şi sdruncinările ce i se aduc. De când e lumea s’a dovedit că numai acolo unde există siguranţa şi respectarea dreptului de proprietate, numai acolo se desvoltă producţia. Desvoltarea producţiei înseamnă abundenţa sub toate formele care se revarsă asupra tuturor, şi bogaţi şi săraci. Când siguranţa proprietăţii se sdruncină sau dispare, fie prin împrejurări excepţionale, ca răsboi, revoluţii — fie prin legi excepţionale, producţia scade s’au dispare şi începe jena şi mizeria pentru toţi. Casete, oraşele nu s’au ridicat de cât atunci, când cei care le-au clădit au avut siguranţa că vor putea sta în ei, nesupăraţi — şi iei şi. urmaşii lor. NEAJUNSURILE LEGILOR RESTRICTIVE Dafcă după război nu s’ar mai îi preli^iit legile făcute pentru timpul răz^^L s’ar fi încheiat contracte prir^^^invoiala, care s’ar fi potrivit treptat şi cu puterile chiriaşilor şi cu variaţiile valutei — şi lumea s’ar fi dus pe lucru, construind ca mai ’nainte, chiar peste nevoi. CONCURSUL STATULUI In ceeace priveşte concursul statului şi al comunelor, el ar fi putut să se mărginească mai întâiu la suprimarea piedicilor de tot felul ce s’au pus celor care vroiau să construiască, prin iraposite, vămi, taxe comunale, adesea ori extravagante. Statul şi comunele ar mai fi putut să se îngrijească, de mult, de a-şi face localurile trebuincioase pentru birourile lor şi chiar pentru o parte din personal în loc de a ţine cu chirie mii de case. Capitalurile streine vor veni şi ele când se vor simţi la noi în deplină siguranţă. România a făcut progrese enorme care i-au permis, să devie România Mare — din ziua când a putut să se bucure de ordine şi de siguranţă — acum s’ar părea că stăm pe loc. Să sperăm că , o dată cu restabilirea vechilor garanţii care apărau dreptul de proprietate, vom relua mersul nostru înainta, 8. Rp. Apelul d-lui dr. N. Lupu, pentru strângerea unui fond care, între alte lucrări de marefolos, să servească şi la deschiderea unui bulevard în faţa gării de Nord, vine ca să împlinească, într’o mică măsura, una din lipsurile mari ale Capitalei: lipsa de artere .de comunicaţie. Bucureştiul de azi, în această privinţa, nu este utilat pentru a deveni o mare Capitală; el se află aproape In starea primitivă de acum 15 de ani. Afară de bulevardele Carol, Colţei şi Neatârnării şi de mici rectificări pe alocurea, reţeaua de artere a Capitalei nu numai ca nu s’a îmbunătăţit dar pot zice că sa inrăutăţit. O comparaţie între planul de azi şi cel de acum 75 ani, ridicat de maiorul Boroczin sub domnia principelui Barbu Dimitrie Ştirbey, ne arată că, de unde în acele timpuri, in raza oraşului cuprinsă Intra barierele de pe vremuri, erau străzi largi, iar la punctele de încrucişare existau vaste terenuri libere, proprietăţi ale comunei, numite maidanele stăpânirii, — azi nu mai avem decât încrucişări de străzi înguste, rău aliniate, pe cari s’au ridicat clădiri particulare şi unde circulaţiunea, pietonilor şi vehiculelor suferă din lipsa de prevedere a edililor, cari s’au perindat în administraţia comunală a Capitalei. Ce nu s’ar fi putut face azi din acele maidane ale stăpânirii dacă ele erau păstrate sau mai bine amenijate? Este de datoria acelora, cari văd mai departe In chestiunile edilitare, să se unească din tot sufletul la apelul d-lui dr. N. Lupu şi, pe lângă contribufiunea ce trebue s’o dea pentru înfrumuseţarea unei părţi a Capitalei, să pună tot interesul, ca să se rezolva Întreaga problemă a arterelor de comunicaţie intocminduse un plan general, definitiv legiferat şi să se stabilească un program de realizare, care să fie urmărit cu stăruinţă de toate administraţiile comunale viitoare. Găsesc locul a arăta aci, ca bulevardul din faţa gării, era prevăzut, încă de acum 21 de ani în planul de sistematizare ce am prezentat primăriei la concursul publicat atunci care plan a fost distins cu primul premiu. Mai adaug că bulevardul în chestiune era prevăzut în acel plan, el trebuia prelungit în linie dreaptă până la intersecţia şoselei Bassarabilor cu şoseaua Filantropiei, servind ca arteră directă între gară şi cartierele Filantropia, Şosea şi parcurile Filipescu şi Bonaparte. Oprirea acestui bulevard numai până la bulevardul Cuza Vodă, prezintă un interes limitat şi nu ar putea servi circulaţiunea în direcţiunea Nord şi Nord-Est a Capitalei, în noile cartiere mai sus citate, cari s’au desvoltat în ultimii ani și vor lua o desvoltare considerabilă într’un viitor foarte apropiat. Ing. M. I. STROESCU Ciocniri sângeroase la alegeri in Chicago NEW-YORK. In timpul alegerilor comunale din Chicago au avut loc ciocniri violente. S-au schimbat locuri de revolver, o persoană a fost ucisa şi numeroase alte persoane grav rănite. Şaizeci de persoane au fost arestate. Trei preşedinţi de biurouri electorale au dispărut fără urmă. E probabil că au fost sechestraţi de adversari. LONDRA. — Din Chicago se anunţă că, cu prilejul primului scrutin al alegerilor pentru consiliul comunal din localitate, au avut loc violente încăerări, deşi 3.000 de poliţişti şi detectivi supraveghiau localurile electorale, iar automobile prevăzute cu mitraliere străbăteau străzile. Un magistrat republican, preşedinte al unui birou electoral, precum şi doi controlori au fost răpiţi de către 7 oameni armaţi şi transportaţi într-un loc ascuns unde au fost sequestraţi. Patru alte cazuri de aceiaş natură s-au produs in diferite cartiere ale oraşului. Trei persoane au fost rănite prin lovituri de cuţit. In cartierul principal al unui candidat, unde un controlor electoral a fost răpit, poliţia a arestat 30 de inşi şi a confiscat o revolvere și o mitralieră. Amânarea conferinţei româno-germane BERLIN, 26. — Conferinţa germano-română pentru lichidarea litigiilor germano-române, ce trebuia să înceapă la 28 Februarie, va avea loc abia la sfârşitul lunei Martie, la Salzburg. O nouă afacere de spionaj in Franţa PARIS, 26. (Rador). — „De Matin" anunţă, că la Toulon a fost arestat un supus cehoslovac care lucrând intr’o uzină metalurgică ar fi furat unele planuri ile torpile ' ———.TI. ■ O îngrozitoare dramă de familie PARIS, 26. (Rador). — „Le Journal" anunță din Danzig că un tânăr în vârstă de 21 ani, domiciliat la Grosgraben, și-a asasinat tatăl, mama, bunica, fratele și sora, fiindcă se împotriveau la căsătoria sa. Negocierile economice franco-germane PARIS, 26. (Rador). — Negocierile economice franco-germane la vederea incheerii tratatului definitiv de comert vor începe în ziua de 2 Martie la Paris. Coolidge opune veto legii privitoare la bumbac WASHINGTON, 26. (Rador). Preşedintele Coolidge a făcut uz de dreptul său de „veto" împotriva legii prin care se finanţa retragerea unor anumite cantităţi de bumbac de pe pieţele americane. Sfârşitul lokout-ului din Saxonia DRESDA. — Conflictul din indria metalurgică saxonă a fost aplanat în mod definitiv. Votul asupra sentinţei arbitrare pronunţată de către ministerul saxon al muncii, a avut de rezultat acceptarea acesteia. Deoarece şi patronii a aderat la acord, conflictul a fost aplanat Lucrul va fi reluat imediat. Un ecou al complotului catalan PARIS. — „Petit Parisien“ anunță din Toulouse. Pe când săpa în grădina sa, proprietarul casei, din strada Champs Elyées, unde locuia anul trecut, unul din spaniolii cari au luat parte la complotul separatist catalan, a descoperit o mitralieră complect demontată, înfăşurată în nişte pânze, şi o oarecare cantitate de muniţiuni. Mitraliera şi muniţiunile au fost depuse la Siguranţă. Două prinţi ruşi arestaţi pentru trafic de monedă falsă PARIS. Poliţia a arestat şi pus la dispoziţia parchetului pe doi principi ruşi, acuzaţi de a fi emis monedă falsă rusească. In noaptea de 15 spre 16 Februarie d. Voinot, comisar poliţienesc al cartierului Ternes, fusese avizat de către o casă de schimb din acelea cartier, că doi indivizi au venit, pentru a doua oară, să-i ofere, in schimbul unor bilete de bancă franceze, bilete de ruble revalorizate, aşa numitele „cemovetzi“, a căror valoare, la cursul schimbului, este de 130 de franci. Ambii indivizi au fost arestaţi imediat şi conduşi in faţa d-lui Voinot, care i-a interogat. Ei au declarat atunci, că sunt d-nii Simanovici, tatăl şi fiul şi au adăugat că biletele în chestiune le fuseseră remise de către doi din compatrioţii lor, doi principi ruşi, în comptul cărora lucrau. Aceştia din georgieni, au fost la rândul lor arestaţi şi interogaţi. Ei au declarat însă că n’au remis nici un bilet lui Simanovici, adăugând că sunt nişte victime şi că din cauza trecutului lor politic au fost acuzaţi de asemenea fapte. Parchetul fiind sesizat, a ordonat percheziţii domiciliare la cei doi principi, care n’au dat însă nici un rezultat. Totuşi cei ruşi au fost trimeşi la închisoare. Totalul biletelor false pe care voiau să le schimbe e evaluat. Ia mot de mii de franci.