Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)
1927-06-10 / nr. 7369
12 PAQ1W Prețul Abonamentelor Lei 750 —pe timp de un an n 380— u an 6luni « 200- „ n „ 3 M In străinătate dubluBin In vederea alegerilor Sistemul fotografiilor In vederea alegerilor, autorităţile au dispus efectuarea operaţiilor electorale de rigoare. Din primul moment s-a pus chestia cărţilor de alegător. Conform legii, cărţile alegătorilor de la oraş trebuesc prevăzute cu fotografia posesorului, prezentată de acesta judecătorului respectiv care o va semna şi ştampila. Această dispoziţie, care face distincţie între ţară şi oraş, are un caracter aparte. Totuşi legea-i lege.» Fiind vorba însă de nişte alegeri convocate peste o lună, sistemul fotografiilor, bun în fond, întâmpină o sumă de dificultăţi de moment. Dificultăţile privesc nu numai oraşele mari, ci şi cele mici unde, păstrând proporţiile, împrejurările produc aceleaşi neajunsuri. Avem vreo câteva sute de mii de alegători la oraşe. Dintre aceştia foarte puţini sânt pozaţi. Restul este obligat să se ducă acum la fotograf. Gândiţi-vă încă la lipsa materialului fotografic şi la preţul considerabil — ridicat încă de cerere — al fotografiilor. Gândiţi-vă apoi la pierderea de timp a alegătorilor atât în atelierele de fotografiat, cât şi la judecătorii — unde cărţile trebuesc puse de acord cu prevederile legii. Cetăţenii cari şi sub vechiul sistem al distribuirii cărţilor nu dădeau dovezi de diligenţă, vor renunţa cu siguranţă la vot sub noua rânduială. Dar chiar dacă fiecare alegător s’ar transformai într’un erou, gata să-şi cheltuiască banii şi timpul la fotograf, judecătorii, etc., — operaţia fotografierii şi a vizei încă nu s’ar putea îndeplini într’un timp atât de scurt, căci fotografii şi judecătorii n’ar fi în stare să facă faită cerinţelor. In aceste împrejurări, credem că marea majoritate a populaţiei orăşene va fi nevoită să renunţe la vot. Consecinţele acestei abţineri sunt incalculabile. Lipsa alegătorilor orăşeni de la vot va lovi în unele partide şi în unele categorii care-şi au întreaga forţă în târguri. Iată deci o nedreptate, care se face unor anumite pături şi partide. Iar numărul de voturi pierdut de o parte sau de alta poate schimba rezultatul alegerilor. O simplă chestie de poză va falsifica votata alegătorilor. Dar încă ceva. Actuala lege electorală dă majorităţii relative o primă. Pentru această primă se dă lupta cea mare. Prima, o determină un număr mic de voturi. Cu atât mai mult ea poate fi la discreţia marelui număr de alegători absenteişti. Dea dânşii depinde coloratura parlamentului şi deci a guvernului. Aici nu-i în discuţie deci privarea partidelor de un număr de mandate proporţional cu voturile neexprimate—ci-i vorba de un număr imens de mandate, hărăzite de legiuitor ca primă, ca zestre, ca bacșiș partidului mai norocos. Absența de la urnă a alegătorilor întotdeauna este păgubitoare. Sub actuala lege electorală însă, ea poate însemna schimbare întregii orientări politice a ţării. Faţă de gravitatea chestiei, ne permitem să cerem guvernului — venit pentru alegeri libere — o soluţie grabnică şi echitabilă. Construirea unor avioane de pasageri pentru traversarea Oceanului NEW-YORK. 8. — Inginerul american, care a construit avionul „Columbia”, a declarat presei că va organiza acum o întreprindere pentru construirea de aeroplane cu mai multe motoare, în stare de a transporta 40 de pasageri din America în Europa. Spre aplanarea divergenţelor dintre Anglia şi Egipt LONDRA, 8 (Rador). — Răspunsul guvernului egiptean la nota pe care guvernul Marei Britanii a adresat-o In cursul săptămânii trecute, exprimă dorinţa aplanării diferitelor puncte în Ildgin pe calea cea mai amicală- In răspunsul dat, guvernul egiptean se raportă in special la chestiunea privitoare la armata egipteană şi posibilităţile de cooperare cu Marea Britanie. Cu toate că tonul răspunsului egiptean este conciliatoriu, totuşi s’a constatat omisiunea unor puncte specifice din acest răspuns. In consecinţă, guvernul Matei Britanii a întreprins conversaţiuni la Cairo in senzul de a elucida chestiunile cari n’au fost menţionate, sau asupra cărora nu s’a insistat suficient de către guvernul egiptean. NOUI demnitari D. ANEBAL STOENESCU Noul director al prefecturii Capitalei împrumutul Municipiului încă dela instalarea actualului consiliu comunal, s’a găsit că este o absolută necesitate, ca Municipiul București să contracteze un mare împrumut extern, în scopul de a se putea scoate din mocirlă și întuneric mahalalele Capitalei. In unanimitate, consiliul a hotărît ca pe baza legei speciale din 1924 şi în condiţiunile acolo stipulate să se încheie acest împrumut. După 3 ani de trataţiuni asidue, primindu-se sute de oferte dela mijlocitori, s’a găsit în fine că oferta, unei instituţiuni de credit american, ar fi cea mai avantajoasă pentru comună. Delegaţiunea permanentă a examinat condiţiunile propuse şi din sânul ei a ales o comisiune de specialişti, care să trateze condiţiunile în vederea indicaţiunillor ce i s’au dat. Dat fiind că consiliul împuternicise pe primar să trateze şi să închee un împrumut, nu se mai putea discuta din nou necesitatea lui. S’a examinat şi constatat că condiţiunile propuse nouă, cu posibile modificări, nu diferau de alte împrumuturi similare încheiate cu alte municipii europene. S’au mai constatat că reprezentanţii consorţiului sunt dispuşi la concesiuni faţă de contractul tip, concesiuni ce menajau susceptibilităţile contractanţilor. Este de sine înţeles că debitorul de bună credinţă, când are nevoe de împrumut, trebue să primească condiţiunile de garanţie ce i se cer, creditorul fiind în drept să ceară să i se garanteze plata în condiţiunile convenite. In acest caz trebue lămurit. Sau Municipiul Bucureşti nu mai simte nevoia unui împrumut, sau edilii au renunţat a face pentru populaţia mărginaşe, lucrările edilitare ce s'a angajat să facă. Dacă sunt azi oferte mai avantagioase, cei ce le au să le producă, nu se poate continua ani de zile cu trataţiuni, fără a se decide a se încheia sau a se renunţa. Speranţa altor oferte mai avantajoase nu poate dispensa nevoia de a face lucrările ce consiliul a găsit că trebuesc făcute pentru cei ce de un secol aşteaptă înfăptuirea lor. DIM. TH. PASCU Ajutor de Primar Rect. Ill (Albastru) UN PERCEPTOR ÎNTÂRZIAT — Am venit să-ți vând lucrurile... — Ai întârziat nenișorule, s’a schimbat guvernul. Suspendarea legii armonizării ------COOP......... » Sporurile se vor plăti numai pe Mai şi Iunie In urma unei conferinţe pe care d. Mihail Popovici, ministrul finanţelor, a avut-o ori cu d. Sever Dan, subsecretarul de stat la finanţe, cu d. Cristu Simionescu, secretarul general al acestui departament şi cu unii reprezentanţi ai celorlalte departamente, privitor la aplicarea legii de armonizare a salariilor, ministerul de finanţe a luat următoarea dispoziţiune ce se va comunica tuturor ministerelor: Toate ministerele vor proceda imediat la facerea lucrărilor pentru plata sporurilor cuvenite funcţionarilor pe lunile Mai şi Iunie. Sporurile se vor calcula în felul cum prevede legea armonizării. Plata lor însă se va face prin state separate. Cu alte cuvinte, ministerele vor plăti salariile pe luna Iunie în mod obişnuit, după vechile forme, iar pentru sporurile cuvenite pe lunile Mai şi Iunie vor face două state de plată separate. APLICAREA INTEGRALĂ A LEGI E O CHESTIE DE VIITOR După cum se vede din dispoziţia de mai sus, ministerul de finanţe nu se ocupă deocamdată decât de plata sporurilor care, în orice caz trebuiau plătite, indiferent dacă exista sau îmi legea armonizării. Dacă s’a dispus ca plata sporurilor să se facă după legea armonizărei, aceasta nu înseamnă însă că s’a hotărit aplicarea acestei legi, ci numai că s’a luat ca bază de calcul a sporurilor. Indicațiile legii armonizării. Aplicarea integrală și de fapt a legii de armonizare rămâne deci în suspensie până când guvernul va decide. REP. Un deficit de 550 milioane la C.F.R. Politica tarifară trebue schimbată , v . .. —ooeo Pentru ca să nu se creadă cumva că cifra pe care o arătăm este exagerată, — vom indica după datele statistice pe care le avem în fața noastră, — deficitele, înregistrate lună cu lună în veniturile drumului de fier, — ti care însumează pe ultimele patru luni de iile) — dela Ianuarie şi până la sfârşitul lunei Aprilie, — un total de nici mai mult şi nici mai puţin decât 550 milioane lei. Este o situaţiune care preocupă In mod cu totul special noua conducere a acestei administraţiuni, şi care va implica, — faţă de ceea ce prevedea bugetul de venituri ale c. f. r. pe 1927, — măsuri cât mai grabnice de Îndreptare. O POLITICA TARIFARA GRESITA Când aceasta este situaţia pe care ne-o arată însăşi cifrele oficiale, — circa 62 milioane deficit la venituri pe Ianuarie, 103 milioane In Februarie, 177 milioane in Martie fi aproape 202 milioane deficit în luna Aprilie, ar fi inutil să nu se spună şi cauza: politica greşită tarifară introdusă la calea ferată, sau mai exact, lipsa unei politici de tarife corespunzătoare condiţiunilor actuale ale vieţii economice a ţării! In această direcţiune nu sunt lipsite de interes rapoartele prezentate mereu, în vremea din urmă, asupra nevoii revizuirii întregului sistem de tarifare c. f. r. mai cu seamă pentru produsele destinate exportului. EFECTUL ÎNSTRĂINARE! TRANZITELOR Dacă deficitul de 550 milioane înregistrat in ultimele 4 luni se datorează in parte și lipsei de transporturi pentru export —, cherestea și produsele de petrol —, pentru că transporturi interne desi mai reduse, se fac totuși, nu trebue uitate veniturile produse de mărfurile de tranzit, care aproape că azi nu mai există. » Toate tranzitele austriace, poloneze şi cehoslovace au fost îndepărtate din România şi, datorită aceleaşi cauze, TARIFELE EXAGERATE —, îndrumate spre alte state. Este de sperat însă că noul guvern, faţă de dezastrul care ameninţă veniturile celei mai de seamă administraţiuni a ţării, va şti să ia toate măsurile, pentru a împiedica pierderea nu numai a acestor venituri, dar a intregei avuţii naţionale, încătuşată in tarife de transport şi taxe vamale aproape prohibitiva. A. SANDU PLECAREA D-LUI GENERAL BERTHELOT D. general Berthelot, a părăsit Capitala aseară, cu „Orientul-Express“ — la care a fost atașat un vagon-salon. Distinsul oaspe francez a fost condus până la gara de Nord de către d-nii generali: Pressan, Rosetti, Baliff, Dumitrescu Toma, Davidoglu, Popescu Toma, Cantacuzino cu d-na, Ghica, secretarul general al ministerului de externe, colonel Thierry, ataşatul militar al Franţei împreună cu secretarul legaţiunei, Henry, directorul Institutului superior francez de înalte studii împreună cu elevii institutului, colonel Dragalina, inspector Frânculescu etc. ASASINATUL DIN VARŞOVIA TRANSPORTAREA CORPULUI LUI WOYKOW LA MOSCOVA Varşovia 8, (Rador). — Azi dimineaţă la orele 9, corpul decedatului Woykow a fost transportat la Moscova. Consilierul de legaţie Ulianov a luat conducerea legaţiei ca Însărcinat de afaceri interimar. GUVERNUL POLON PROMITE O ANCHETĂ SEVERĂ PARIS, 8. (Rador). — Din Moscova se anunţă că guvernul polon, exprimând condoleanţe guvernului sovietic, a anunţat o anchetă energică şi pedepsirea severă a tuturor vinovaţilor, in legătură cu atentatul împotriva ltd Woykow. , ţt * j VARŞOVIA, 8. (Rador). — D. Moscicki, preşedintele republicii, a trimis d-lui Kalînin, preşedintele consiliului comisarilor poporului din Rusia sovietică următoarea telegramă: „Foarte profund mişcat şi indignat de odiosul atentat comis contra persoanei regretatului ministru Woykow, vă rog să binevoiţi a primi condoleanţele mele şi ale poporului polon". D. ministru de externe Zaleski a trimis comisarului poporului pentru afacerile străine următoarele condoleanţe : „Mă grăbesc să vă exprim cele mai sincere condoleanţe în, numele guvernului polon cu ocaziunea atentatului criminal comis împotriva persoanei eminentului ministru al Uniunii sovietice la Varşovia. Țin să vă asigur că opinia publică întreagă împărtășește în unanimitate indignarea guvernului meu, provocată de odiosul act comis contra prea regretatului vostru reprezentant". Anul XXII No. 7369 VINERI 10 IUNIE 1927 Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 LEI [[BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 79-111|3 LEI ]| TEnoastreLECentrala 308/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția s 357/72. Ația 307/69. Provincia 310/66. Din afacerile d-lui Papacostea Steaua norocoasă a fostului director dela P. T. T. este Banca „Steaua“ După ce s’a isprăvit chestiunea „vilei naţionale“ a fostului director dela P. T. T. — acel om providenţial, de dragul căruia funcţionarii dela poştă ţineau morţiş să ia pâinea din gura copiilor ca să-i facă un palat — cată să ne ocupăm de o altă chestiune, o afacere îndrăzneaţă, un dezgustător abuz de putere, care pune în adevărata lui lumină şi omul şi regimul ce-l patrona. E vorba de ticăloşia comisă de d. Petre Papacostea la vama poştei, unde a luat existenţa a 22 de familii, pentru a îmbogăţi pe conducătorii unei bănci obscure şi dubioase. Dar iată cum stă chestiunea: La venirea d-lui Papacostea în fruntea poştei — acest mare eveniment s’a întâmplat în Aprilie 1926— la vama poştei din Bucureşti erau 22 de expeditori vamali autorizaţi — dintre cari 12 foşti funcţionari şi pensionari vamali şi poştali — cari făceau operaţiunile de vămuire a coletelor poştale, la ordinul comercianţilor şi particularilor interesaţi. Oamenii îşi câştigau o modestă existenţă şi negustorii erau mulţumiţi, pentru că existenţa mai multor birouri de asemenea natură, determinând concurenţa între ele pentru obţinerea clientelei, orice spoliere era exclusă. D. Papacostea a fost însă de altă părere. D-sa a găsit că vămuirea de la vama poşteipoate fi obiectul linei splendide afaceri şi a pus la cale o combinaţie rentabilă. In Mai 1926, oficiantul superior Sersescu (astăzi inspector şi cel mai zelos dintre iniţiatorii „vilei naţionale“), convoacă la o consfătuire pe cinci dintre expeditorii autorizaţi, şi anume: Zăgănescu, Rădulescu, Tălpeanu, Victor Popovici şi Enache Bujiu, cărora le propune să înfiinţeze, cu el şi cu alţii din direcţie, o societate, care să obţină monopolul vămuirii coletelor poştale. Sersescu, spre a-i determina să accepte propunerea, spunea bieţilor oameni că există o bancă, care cere concesiunea exclusivă a acestei vămuiri şi să ei sunt expuşi să rămână pe dinafară. COMBINAŢIA CU BANCA „STEAUA" Oamenii au refuzat. Ei spuneau, în această „consfătuire“ care a avut loc la „Carul cu bere“, că nu pot munci pentru alţii şi, naivi, credeau că concesiunea cu care î i ameninţa Sersescu nu-i cu putinţă, întrucât legea de exploatare a P. T. T.-eului n’o permite. Dar, ceea ce nu-i posibil după lege, a fost posibil la d. Papacostea— acest „părinte’* al petetiştilor. Monopolul Vămuirii coletelor poştala a fost acordat unei băncuţe obscure, care se intitulează „Banca Steaua" şi al cărei’ director este un domn I. Gherson. „ La 15 iunie 1926, cei 22 de expeditori autorizaţi şi-au pierdut pâinea, pentru că Banca în chestiune obţinuse concesiunea exclusivă pe timp de doi ani. Vă veţi întreba: ce caută o bancă în asemenea operaţiuni, cari numai bancare nu sunt? Răspunsul îl vom da mai în urmă. Deocamdată să continuăm istorisirea faptelor. CE FACE BANCA? Operaţiunile de vămuire neputând sista la 15 Iunie şi Banca neavând oameni de specialitate, decari să se servească în exercitarea rentabilului ei monopol, d. Gherson s'a adresat d-lui Al. Cristescu — fost şef de vamă şi unul din cei 22 expeditori maziliţi — rugându-l să continue vămuirea şi a început tratative cu o parte din ei. Tratativele au dus la următorul rezultat: cinci dintre foştii expeditori au acceptat — fireşte tot „benevol“ după sistemul Papacostea Sersescu — să facă operaţiunile de vămuire, urmând ca el să primească 50 la sută din beneficiul ce va rezulta. Banca îşi rezervă sieşi jumătate, din beneficiu, ca o filodormă pentru influenţa politică ce a adus-o în această combinaţie, obţinând monopolul. Şi, astfel oamenii au fost spoliaţi de jumătate din produsul muncii lor. S’A RECLAMAT, DAR DREPTATE NU S’A FĂCUT. Bieţii oameni, expilisiţi printriun abuz atât de revoltător, au început să se plângă celor în drept Au reclamat Preşidenţiei consiliului de miniştri. Dar cum era să facă dreptate ?e general Averescu contra d-lui Papacostea, periuţa lui particulară şi de toate zilele? A intervenit Camera de comerţ şi Sfatul negustoresc, solicitate de negustori, cari se plângeau şi de prostul serviciu şi de exploatarea Băncii Steaua. A fost în zadar. S’au făcut memorii şi reclamaţii direcţiei poştei din partea comercianţilor. D. Papacostea a zâmbit şi le-a pus la dosar. Dreptate nu s-a făcut. ŞI TOTUŞI DREPTATE SE VA FACE Cu toate acestea, dreptate trebue să se facă. Se zice că d. Marinescu, actualul director al P. T. T.-eului este om serios şi integru. Dacă este aşa, d-sa nu poate tolera infamia comisă de predecesorul său — „părintele” petetiştilor — şi va trebui să ia în cercetare activitatea faimosului domn Papacostea. , Monopolul acordat Băncii Steaua este ilegal; el poate fi deci anulat, iar vechii expeditori autorizaţi reinstalaţi în drepturile lor. De ce monopolul este ilegal? Iată o întrebare la care vom răspunde mâine. ----------nap». + --- Controlul ordonanţelor de plată ale fostui guvern Ministerul de finanţe a dat un ordin telegrafic tuturor administraţiilor financiare şi casieriilor publice să oprească plata oricărei ordonanţe de cheltueli emise de la 1 iunie şi până la venirea actualului guvern. In consecinţă sunt oprite plăţile oricăror sume ordonanţate din excedentul bugetar. De asemenea nu se vor plăti sumele pentru cumpărături de imobile, despăgubiri de război, ajutoare şi ore suplimentare, din orice fond ar fi ordonanţate aceste sume. Casieriile vor plăti deci numai ordonanţele de salarii, chirii, hrană, solde, combustibil. Direcţia generală a contabilităţii statului va face între timp triajul ordonanţelor, a căror plată a fost oprită şi apoi se vor da ordine de ordonanţele ce vor putea fi achitate. ASPECTE DIN ALBANIA: TRUPE ALBANEZE IN MARS