Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)

1927-06-10 / nr. 7369

12 PAQ1W Prețul Abonamentelor Lei 750 —pe timp de un an n 380— u a­n 6luni « 200- „ n „ 3 M In străinătate dubluBin In vederea alegerilor Sistemul fotografiilor In ved­erea alegerilor, autorită­ţile au dispus efectuarea operaţii­lor electorale de rigoare. Din pri­mul moment s-a pus chestia cărţi­lor de alegător. Conform legii, cărţile alegători­lor de la oraş trebuesc prevăzute cu fotografia posesorului, prezentată de acesta judecătorului respectiv care o va semna şi ştampila. Această dispoziţie, care face dis­tincţie între ţară şi oraş, are un caracter aparte. Totuşi legea-i le­ge.» Fiind vorba însă de nişte ale­geri convocate peste o lună,­­ sis­temul fotografiilor, bun în fond, în­tâmpină o sumă de dificultăţi de moment. Dificultăţile privesc nu numai oraşele mari, ci şi cele mici unde, păstrând proporţiile, împrejurările produc aceleaşi neajunsuri. Avem vre­o câteva sute de mii de alegători la oraşe. Dintre aceş­tia foarte puţini sânt pozaţi. Res­tul este obligat să se ducă acum la fotograf. Gândiţi-vă încă la lipsa materia­lului fotografic şi la preţul consi­derabil — ridicat încă de cerere — al fotografiilor. Gândiţi-vă apoi la pierderea de timp a alegătorilor atât în atelie­rele de fotografiat, cât şi la jude­cătorii — unde cărţile trebuesc pu­se de acord cu prevederile legii. Cetăţenii cari şi sub vechiul si­stem al distribuirii cărţilor nu dă­deau dovezi de diligenţă, vor re­nunţa cu siguranţă la vot sub noua rânduială. Dar chiar dacă fiecare alegător s’ar transformai într’un erou, gata să-şi cheltuiască banii şi timpul la fotograf, judecătorii, etc., — ope­raţia fotografierii şi a vizei încă nu s’ar putea îndeplini într’un timp a­­tât de scurt, căci fotografii şi ju­decătorii n’ar fi în stare să facă faită cerinţelor. In aceste împrejurări, credem că marea majoritate a populaţiei o­­răşene va fi nevoită să renunţe la vot. Consecinţele acestei abţineri sunt incalculabile. Lipsa alegătorilor­ orăşeni de la vot va lovi în unele partide şi în unele categorii care-şi au întreaga forţă în târguri. Iată deci o ne­dreptate, care se face unor anu­mite pături şi partide. Iar numărul de voturi pierdut de o pa­rte sau de alta poate schim­ba rezultatul alegerilor. O simplă chestie de poză va falsifica votata alegătorilor. Dar încă ceva­. Actuala lege e­­lectorală dă majorităţii relative o primă. Pentru această primă se dă lupta cea mare. Prima, o determină un număr mic de voturi. Cu atât mai mult ea poate fi la discreţia marelui număr de alegători absenteişti. De­a­ dânşii depinde coloratura parlamentului şi deci a guvernului. Aici nu-i în discuţie deci priva­rea partidelor de un număr de mandate proporţional cu voturile neexprima­te—ci-i vorba de un nu­măr imens de mandate, hărăzite de legiuitor ca primă, ca zestre, ca bacșiș partidului mai norocos. Absența de la urnă a alegătorilor întotdeauna este păgubitoare. Sub actuala lege electorală însă, ea poate însemna schimbare întregii orientări politice a ţării. Faţă de gravitatea chestiei, ne permitem să cerem guvernului — venit pentru alegeri libere — o so­luţie grabnică şi echitabilă. Construirea unor avioane de pasageri pentru tra­versarea Oceanului NEW-YORK. 8. — Inginerul american, care a construit a­­vionul „Columbia”, a declarat presei că va organiza acum o întreprindere pentru constru­irea de aeroplane cu mai mul­te motoare, în stare de a tran­sporta 40 de pasageri din A­­merica în Europa. Spre aplanarea divergen­ţelor dintre Anglia şi Egipt LONDRA, 8 (Rador). — Răspun­sul guvernului egiptean la nota pe care guvernul Marei Britanii a a­­dresat-o In cursul săptămânii tre­cute, exprimă dorinţa aplanării di­feritelor puncte în Ild­gin pe calea cea mai amicală- In răspunsul dat, guvernul egip­tean se raportă in special la ches­tiunea privitoare la armata egip­teană şi posibilităţile de cooperare cu Marea Britanie. Cu toate că to­nul răspunsului egiptean este conci­­liatoriu, totuşi s’a constatat omisiu­nea unor puncte specifice din acest răspuns. In consecinţă, guvernul Matei Britanii a întreprins conver­­saţiuni la Cairo in senzul de a elu­cida chestiunile cari n’au fost men­ţionate, sau asupra cărora nu s’a insistat suficient de către guvernul egiptean. NOUI demnitari D. ANEBAL STOENESCU Noul director al prefecturii Capi­talei împrumutul Municipiului încă dela instalarea actualului consiliu comunal, s’a găsit că este o absolută necesitate, ca Municipiul București să contracteze un mare împrumut extern, în scopul de a se putea scoate din mocirlă și întune­ric mahalalele Capitalei. In unani­mitate, consiliul a hotărît ca pe baza legei speciale din 1924 şi în condiţi­­unile acolo stipulate să se încheie a­­cest împrumut. După 3 ani de tra­­taţiuni asidue, primindu-se sute de oferte dela mijlocitori, s’a găsit în fine că oferta, unei instituţiuni de credit american, ar fi cea mai avan­tajoasă pentru comună. Delegaţiunea­ permanentă a exa­minat condiţiunile propuse şi din sânul ei a ales o comisiune de spe­cialişti, care să trateze condiţiunile în vederea indicaţiunillor ce i s’au dat. Dat fiind că consiliul împuter­nicise pe primar să trateze şi să în­­chee un împrumut, nu se mai putea discuta din nou necesitatea lui. S’a examinat şi constatat că con­­diţiunile propuse nouă, cu posibile modificări, nu diferau de alte îm­prumuturi similare încheiate cu alte municipii europene. S’au mai co­ns­tatat că reprezentanţii consorţiului sunt dispuşi la concesiuni faţă de contractul tip, concesiuni ce mena­jau susceptibilităţile contractanţilor. Este de sine înţeles că debitorul de bună credinţă, când are nevoe de împrumut, trebue să primească con­diţiunile de garanţie ce i se cer, cre­ditorul fiind în drept să ceară să i se garanteze plata în condiţiunile convenite. In acest caz trebue lămurit. Sau Municipiul Bucureşti nu mai simte nevoia unui împrumut, sau edilii au renunţat a face pentru po­pulaţia mărginaşe, lucrările edili­tare ce s'a angajat să facă. Dacă sunt azi oferte mai avanta­­gioase, cei ce le au să le producă, nu se poate continua ani de zile cu trataţiuni, fără a se decide a se în­cheia sau a se renunţa. Speranţa altor oferte mai avanta­joase nu poate dispensa nevoia de a face lucrările ce consiliul a găsit că trebuesc făcute pentru cei ce de un secol aşteaptă înfăptuirea lor. DIM. TH. PASCU Ajutor de Primar Rect. Ill (Albastru) UN PERCEPTOR ÎNTÂRZIAT — Am venit să-ți vân­d lucrurile... — Ai întârziat neniș­orule, s’a schimbat guver­nul. Suspendarea legii armonizării ------COOP......... » Sporurile se vor plăti numai pe Mai şi Iunie In urma unei conferinţe pe care d. Mihail Popovici, ministrul finan­ţelor, a avut-o ori cu d. Sever Dan, subsecretarul de stat la fi­nanţe, cu d. Cristu Simionescu, se­cretarul general al acestui depar­tament şi cu unii reprezentanţi ai celorlalte departamente, privitor la aplicarea legii de armonizare a salariilor, ministerul de finanţe a luat următoarea dispoziţiune ce se va comunica tuturor ministerelor: Toate ministerele vor proceda imediat la facerea lucrărilor pen­tru plata sporurilor cuvenite func­ţionarilor pe lunile Mai şi Iunie. Sporurile se vor calcula în felul cum prevede legea armonizării. Plata lor însă se va face prin sta­te separate. Cu alte cuvinte, ministerele vor plăti salariile pe luna Iunie în mod obişnuit, după vechile forme, iar pentru sporurile cuvenite pe lunile Mai şi Iunie vor face două state de plată separate. APLICAREA INTEGRALĂ A LE­GI E O CHESTIE DE VIITOR După cum se vede din dispoziţia de mai sus, ministerul de finanţe nu se ocupă deocamdată decât de plata sporurilor care, în orice caz trebuiau plătite, indiferent dacă exista sau îmi legea armonizării. Dacă s’a dispus ca plata sporuri­lor să se facă după legea armoni­­zărei, aceasta nu înseamnă însă că s’a hotărit aplicarea acestei legi, ci numai că s’a luat ca bază de cal­cul a sporurilor. Indicațiile legii ar­­monizării. Aplicarea integrală și de fapt a legii de armonizare rămâne deci în suspensie până când guvernul va decide. REP. Un deficit de 550 milioane la C.F.R. Politica tarifară trebue schimbată , v . .. —ooeo Pentru ca să nu se creadă cumva că cifra pe care o arătăm este exa­gerată, — vom indica după datele statistice pe care le avem în fața noastră, — deficitele, înregistrate lună cu lună în veniturile drumului de fier, — ti care însumează pe ulti­­mele patru luni de iile) — dela Ia­nuarie şi până la sfârşitul lunei A­­prilie, — un total de nici mai mult şi nici mai puţin decât 550 milioane lei. Este o situaţiune care preocupă In mod cu totul special noua condu­cere a acestei administraţiuni, şi care va implica, — faţă de ceea ce prevedea bugetul de venituri ale c. f. r. pe 1927, — măsuri cât mai grab­nice de Îndreptare. O POLITICA TARIFARA GRESITA Când aceasta este situaţia pe care ne-o arată însă­şi cifrele oficiale, — circa 62 milioane deficit la venituri pe Ianuarie, 103 milioane In Febru­arie, 177 milioane in Martie fi a­­proape 202 milioane deficit în luna Aprilie,­­ ar fi inutil să nu se spu­nă şi cauza: politica greşită tarifară introdusă la calea ferată, sau mai exact, lipsa unei politici de tarife co­respunzătoare condiţiunilor actuale ale vieţii economice a ţării! In această direcţiune nu sunt lip­site de interes rapoartele prezentate mereu, în vremea din urmă, asupra nevoii revizuirii întregului sistem de tarifare c. f. r. mai cu seamă pentru produsele destinate exportu­lui. EFECTUL ÎNSTRĂINARE! TRAN­­ZITELOR Dacă deficitul de 550 milioane în­registrat in ultimele 4 luni se da­torează in parte și lipsei de tran­sporturi pentru export —, cherestea și produsele de petrol —, pentru că transporturi interne desi mai reduse, se fac totuș­i, nu trebue ui­tate veniturile produse de mărfurile de tranzit, care aproape că azi nu mai există. » Toate tranzitele austriace, polo­neze şi cehoslovace au fost îndepăr­tate din România şi­­, datorită a­­celeaşi cauze, TARIFELE EXAGE­RATE —, îndrumate spre alte state. Este de sperat însă că noul gu­vern, faţă de dezastrul care amenin­ţă veniturile celei mai de seamă ad­­ministraţiuni a ţării­­, va şti să ia toate măsurile, pentru a împiedica pierderea nu numai a acestor veni­turi, dar a intregei avuţii naţiona­le, încătuşată in tarife de transport şi taxe vamale aproape prohibitiva. A. SANDU PLECAREA D-LUI GENERAL BERTHELOT D. general Berthelot, a părăsit Capitala aseară, cu „Orientul-Ex­­press“ — la care a fost atașat un vagon-salon. Distinsul oaspe francez a fost condus până la gara de Nord de către d-nii generali: Pressan, Ro­­setti, Baliff, Dumitrescu Toma, Da­­vidoglu, Popescu Toma, Cantacu­­zino cu d-na, Ghica, secretarul ge­neral al ministerului de externe, colo­nel Thierry, ataşatul militar al Franţei împreună cu secretarul legaţiunei, Henry, directorul Insti­tutului superior francez de înalte studii împreună cu elevii­ institutu­lui, colonel Dragalina, inspector Frânculescu etc. ASASINATUL DIN VARŞOVIA TRANSPORTAREA CORPULUI LUI WOYKOW LA MOSCOVA Varşovia 8, (Rador). — Azi dimi­neaţă la orele 9, corpul decedatului Woykow a fost transportat la Mos­cova. Consilierul de legaţie Ulianov a luat conducerea legaţiei ca Însărci­nat de afaceri interimar. GUVERNUL POLON PROMITE O ANCHETĂ SEVERĂ PARIS, 8. (Rador). — Din Mos­cova se anunţă că guvernul polon, exprimând condoleanţe guvernului sovietic, a anunţat o anchetă ener­gică şi pedepsirea severă a tutu­ror vinovaţilor, in legătură cu a­­tentatul împotriva ltd Woykow. , ţt * j VARŞOVIA, 8. (Rador). — D. Moscicki, preşedintele republicii, a trimis d-lui Kalînin, preşedintele consiliului comisarilor poporului din Rusia sovietică următoarea te­legramă: „Foarte profund mişcat şi indignat de odiosul atentat co­mis contra persoanei regretatului ministru Woykow, vă rog să bine­voiţi a primi condoleanţele mele şi ale poporului polon". D. ministru de externe Zaleski a trimis comisarului poporului pen­tru afacerile străine următoarele condoleanţe : „Mă grăbesc să vă exprim cele mai sincere condo­leanţe în, numele guvernului polon cu ocaziunea atentatului criminal comis împotriva persoanei emi­nentului ministru al Uniunii sovie­tice la Varşovia. Țin să vă asigur că opinia publică întreagă împăr­tășește în unanimitate indignarea guvernului meu, provocată de o­­diosul act comis contra prea re­gretatului vostru reprezentant". Anul XXII No. 7369 VINERI 10 IUNIE 1927 Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 LEI [[BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­9-111|­3 LEI ]| TEnoastreLE­­Centrala­­ 308/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția s 357/72. A­ția 307/69. Provin­cia 310/66. Din afacerile d-lui Papacostea Steaua norocoasă a fostului director dela P. T. T. este Banca „Steaua“ După ce s’a isprăvit chestiunea „vilei naţionale“ a fostului direc­tor dela P. T. T. — acel om provi­denţial, de dragul căruia funcţio­narii dela poştă ţineau morţiş să ia pâinea din gura copiilor ca să-i facă un palat — cată să ne ocupăm de o altă chestiune, o afacere în­drăzneaţă, un dezgustător abuz de putere, care pune în adevărata lui lumină şi omul şi regimul ce-l pa­trona. E vorba de ticăloşia comisă de d. Petre Papacostea la vama poştei, unde a luat existenţa a 22 de fa­milii, pentru a îmbogăţi pe condu­cătorii unei bănci obscure şi du­bioase. Dar iată cum stă chestiunea: La venirea d-lui Papacostea în fruntea poştei — acest mare eveni­ment s’a întâmplat în Aprilie 1926— la vama poştei din Bucureşti erau 22 de expeditori vamali autorizaţi — dintre cari 12 foşti funcţionari şi pensionari vamali şi poştali — cari făceau operaţiunile de vămuire a coletelor poştale, la ordinul comer­cianţilor şi particularilor interesaţi. Oamenii îşi câştigau o modestă e­­xistenţă­ şi negustorii erau mulţu­miţi, pentru că existenţa mai mul­tor birouri de asemenea natură, de­terminând concurenţa între ele pen­tru obţinerea clientelei, orice spoli­ere era exclusă. D. Papacostea a fost însă de altă părere. D-sa a găsit că vămuirea de la vama poştei­­poate fi obiectul li­nei splendide afaceri şi a pus la cale o combinaţie rentabilă. In Mai 1926, oficiantul superior Sersescu (astăzi inspector şi cel mai zelos dintre iniţiatorii „vilei naţio­nale“), convoacă la o consfătuire pe cinci dintre expeditorii autorizaţi, şi anume: Zăgănescu, Rădulescu, Tălpeanu, Victor Popovici şi Ena­­che Bujiu, cărora le propune să în­fiinţeze, cu el şi cu alţii din direc­ţie, o societate, care să obţină mo­nopolul vămuirii coletelor poştale. Sersescu, spre a-i determina să ac­cepte propunerea, spunea bieţilor oameni că există o bancă, care cere concesiunea exclusivă a acestei vă­muiri şi să­ ei sunt expuşi să ră­mână pe dinafară. COMBINAŢIA CU BANCA „STEAUA" Oamenii au refuzat. Ei spuneau, în această „consfătuire“ care a avut loc la „Carul cu bere“, că nu pot munci pentru alţii şi, naivi, credeau că concesiunea cu care î i ameninţa Sersescu nu-i cu putinţă, întrucât legea de exploatare a P. T. T.-eului n’o permite. Dar, ceea ce nu-i posibil după lege, a fost posibil la d. Papacostea— a­­cest „părinte’* al petetiştilor. Mo­nopolul Vămuirii coletelor poştala a fost acordat unei băncuţe obscure, care se intitulează „Banca Steaua" şi al cărei’ director este un domn I. Gherson. „ La 15 iunie 1926, cei 22 de expe­ditori autorizaţi şi-au pierdut pâi­nea, pentru că Banca în chestiune obţinuse concesiunea exclusivă pe timp de doi ani. Vă veţi întreba: ce caută o bancă în asemenea operaţiuni, cari nu­­mai bancare nu sunt? Răspunsul îl vom da mai în urmă. Deocamdată să continuăm istorisirea faptelor. CE FACE BANCA? Operaţiunile de vămuire ne­putând sista la 15 Iunie şi Banca neavând oameni de specialitate, de­­cari să se servească în exercitarea rentabilului ei monopol, d. Gherson s'a adresat d-lui Al. Cristescu — fost şef de va­mă şi unul din cei 22 expeditori ma­ziliţi — rugându-l să continue vă­muirea şi a început tratative cu o parte din ei. Tratativele au dus la următorul rezultat: cinci dintre foştii expedi­tori au acceptat — fireşte tot „bene­vol“ după sistemul Papacostea Ser­sescu — să facă operaţiunile de vă­muire, urmând ca el să primească 50 la sută din beneficiul ce va rezul­ta. Banca îşi rezervă sie­şi jumă­tate, din beneficiu, ca o filodormă pentru influenţa politică ce­ a adus-o în această combinaţie, obţinând mo­nopolul. Şi, astfel oamenii au fost spoliaţi de jumătate din produsul muncii lor. S’A RECLAMAT, DAR DREPTA­­TE NU S’A FĂCUT. Bieţii oameni, expilisiţi printriun abuz atât de revoltător, au început să se plângă celor în drept Au reclamat Preşidenţiei consi­liului de miniştri. Dar cum era să facă dreptate ?e general Averescu contra d-lui Papacostea, periuţa lui particulară şi de toate zilele? A intervenit Camera de comerţ şi Sfatul negustoresc, solicitate de ne­gustori, cari se plângeau şi de prostul serviciu şi de exploatarea Băncii Steaua. A fost în zadar. S’au făcut memorii şi reclamaţii direcţiei poştei din partea comerci­anţilor. D. Papacostea a zâmbit şi le-a pus la dosar. Dreptate nu s-a făcut. ŞI TOTUŞI DREPTATE SE VA FACE Cu toate acestea, dreptate trebue să se facă. Se zice că d. Marinescu, actualul director al P. T. T.-eului este om serios şi integru. Dacă este aşa, d-sa nu poate tolera infamia comisă de predecesorul său — „părintele” petetiştilor — şi va trebui să ia în cercetare activitatea faimosului domn Papacostea. , Monopolul acordat Băncii Steaua este­ ilegal; el poate fi deci anulat, iar vechii expeditori autorizaţi re­instalaţi în drepturile lor. De ce monopolul este ilegal? Iată o întrebare la care vom răspunde mâine. ----------nap». + ---­ Controlul ordonanţelor de plată ale fostui guvern Ministerul de finanţe a dat un ordin telegrafic tuturor administra­ţiilor financiare şi casieriilor pu­blice să oprească plata oricărei or­donanţe de cheltueli emise de la 1 iunie şi până la venirea actualului guvern. In consecinţă sunt oprite plăţile oricăror sume ordonanţate din ex­cedentul bugetar. De asemenea nu se vor plăti­ su­mele pentru cumpărături de imo­bile, despăgubiri de război, ajutoa­re şi ore suplimentare, din orice fond ar fi ordonanţate aceste sume. Casieriile vor plăti deci numai or­­donanţele de salarii, chirii, hrană, solde, combustibil. Direcţia generală a contabilităţii statului va face între timp triajul ordonanţelor, a căror plată a fost oprită şi apoi se vor da ordine de ordonanţele ce vor putea fi achi­tate. ASPECTE DIN ALB­ANIA: TRUPE ALBANEZE IN MARS

Next