Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)
1927-07-01 / nr. 7390
IO PAOINI fmSSm I ■wSSBSSmmSSm ■ i THC Pratul Abonsamesitelor Lai 750—pe timp de un an S5 330— o fi fie l*mi n 20©— n pi „ S „ in străinătate dubiu Fondată in 1904 de CONST. MILLE ]| 3 LEI jj BIROURILE: București, Str. Sanndar No. 7-9-11 II 3 LEI TELEFOANELE NOASTRE■T Anul XXIII No. 7309 VINERI I IULIE 1927 Centrala; 300 67,321/73, 366/70,353/54. Direcția: 357/72, A-tla 307 69, Provincia 310 68. Un erou al inteligenţii româneşti Eri a fost înmormântat Vasile Pârvan. Fără funeralii naţionale oficiale — căci acelea sunt rezervate exclusiv, în România, gloriilor de club politic — dar în cea mai pioasă dintre ceremoniile de recunoştinţă a fost aşezat ori trupul lui Vasile Pârvan în pământul din al cărui somn de veacuri el ştiuse să aducă între noi atâta viaţă retrezită. Cel care, ai ■ miracolele ştiinţii, a cules pentru noi, suflet şi lumină din mormintele a 30 de secole, şi-a găsit el însuşi locul în culcuşul eternului depozit de finalitate şi zădărnicie omenească. De eri Vasile Pârvan e cu trupul lui însuşi în veşnicia şi adâncurile pe cari le explorase doar cu mintea şi braţul lui viu. Oricât de calde şi de îndurerate au fost cuvântările cari au salutat în numele instituţiilor diverse de cultură naţională pe cei ce-a dăruit, în faţa întregii lumi, atâta prestigiu inteligenţii româneşti, — nu s’a spus şi nu se putea spune Îndestul închinarea ce năzuinţa noastră spirituală datorează lui Vasile Pârvan. Ceea ce vrem să subliniem din frumuseţea acestei vieţi, de uriaşe lepădare de sine, este exclusivitatea de vrăjitor a misiunii ce-şi dictase. Intr’o ţară în care diletantismul şi amatorlâcul sunt aşa de promovate de frivolitatea tinereţii ei culturale, madestatea stârnirii unei minţi într’o unică ţintire şi intre hotarele definitive ale aceleiaşi preocupări, e ceva cu totul rar şi aproape nefiresc... Dar, întotdeauna şi pretutindeni, numai exclusivităţile acestea spirituale au creiat ştiinţa şi au pus temeiurile culturii reale. Ele cer, pentru a se produce şi a existat, o ambianţă de seriozitate pe care nu o pot avea decât societăţile cu bătrâneţe culturală. Iată pentru ce e aşa de uluitoare §3 de respectabilă existenţa de fulger a adâncurilor trectiv,imită demnităţii mintale a naţiei şi pilduirii veşnice de Vasile Pârvan. Pentru câtă nevoie de seriozitate, de religiozitate a ştiinţii şi de mistică a muncii, se simte în bărăganurile posibilităţilor noastre intelectuale, pilda lui Vasile Pârvan e par’că şi mai de luat în seamă decât măreţia operei lui neasemuite, iată ceea ce vrem, cu deosebire, sa desfacem ca învăţătură din eroismul, acestei vieţi unice. Şi am dori ca lecţia aceasta imensă de austeritate a vocaţiunii, de contopire totală cu îndeletnicirea ştiinţifică aleasă, de dăruire pasionată până la voluptăţile supreme aie Prometeilor jertfei fără răsplată — într’o continuă, gravă şi neînduplecată înverşunare către adevăr — să ajungă până la înţelegerea şi inima tineretului ce uceniceşte azi în amărîta şcoală românească. O mare lecţie de seriozitate şi de virtute românească efectivă, într’o vreme când totul e o ţesătură de improvizaţie şi de fals gălăgios! Căci oameni ca Pârvan axează, cu opera lor, apărarea reală a existenţii naţionale, fără să fi rostit în viaţă nici un discurs patriotic şi fără să fi purtat alt steag decât al roborei lor nobile! Ei prepară forturile inexpugnabile ale spiritului împotriva oricărei ameninţări a morţii. Ei au dat, întotdeauna, popoarelor cuirasa cea mai sigură a drepturilor lor. Ei au semnat blazonul de nobleţe al naţiilor luminei. Nădăjduim, deci, ca după cum viaţa — aşa de scurtă — a acestui erou al inteligenţii româneşti a înviat atâtea straturi de morminte străbune, tot aşa moartea lui să trezească la rosturile adevărate straturile de viaţă ce zac nedefrişate în virtualităţile acortui. DEM. THEODORESCU 31W. ALEPE DE RECREAȚIE, PE BULEVARDUL ACADEMIEI Gânduri... Repercursiuni teribile Acum ce-i bine nu e rău, asta se ştie de la lala Noe, dar un lucru dv. dragii mei nu-l ştiţi: luptele electorale lasă goale staţiunile balneoclimofterice! Din Predeal până’n Movilă Ce-am văzut, vă spun,mi-i silă! Adică am vzut viile şi hoteluri case şi căsuţe goale! Stagnează comerţul şi saltă preţurile vorba ăluia!... Fiindcă bolnavii n'au parale de plecare şi cei cari ar avea candidează, oftează sperează, stau cu inima trează şi aşteaptă cea zi de sudoare udă când ai noştri sau ai voştri au să vadă iar visul cu ochii şi diurna în palmă asigurată. Beci muzicile cântă în staţiunile noastre mari şi mărunţele, dar spectatori puţini şi încasările generale atât de costelive, încât de eşi în piaţă şi nu dai preţul cerut mai-mai să ţi se pomenească de ale sfinte (la un loc cu rubedeniile) Aşa fiind situaţia, vizitatorii şi mai ales sexul fără drepturi civice cată cu grijă la orizont. De s'ar înmulţi vizitatorii, sarcinile s'ar mai împărţi şi deci uşurat . Am sosit de opt zile şi de trei ori am primit vizita încasatorului oficial. Taxa generală 400 lei. Zadarnic afirm că am două luni de 3tat şică mai am timp. Trebui sa achit sau, nu ştiu, ce-oi păţi, dar de sigur că sancţiune trebue să fie, o citesc în ochii încasatorului scrie o sezonistă cu parapont! Facem atenţi pe cei în drept asupra acestor repercursiuni destul de grave şi cerem măsuri urgente !... STAN BOLOVAN Moartea pictorului Guillaumin PARIS 29, (Rador). — Marele pictor impresionist Guillaumin a încetat din viață, fiind în vârstă de 87 ani. Si IPOZIT PE COAFURA „A LA GARCONNE“ BERLIN. — Consiliul municipal din Zerbau, un sat din Sulezia, fiind în căutarea de nou venituri, a hotărît să impună femeile care-și fac părul, după moda „a la garconne“. In ultima adunare următorul tarif a fost fixat în mod solemn : pentru* femeile măritate, 2 mărci pe Iudia, iar pentru femeile nemăritate o marcă pe lună. PUS IN POST M’au numitără... bătăuș extrabugetar pe timpul alegerilor... Pregătirile proectului de amnistie Discuţia in consiliul de miniştri Ministerul de război e trimis din ziarelor următorul comunicat: in vederea legii de amnistie proectată de guvern, care va fi în curând propusă în parlament spre aprobare şi care se va referi numai la condamnaţii militari, ministerul de răsboi a luat măsuri ca, până la noul ordine, să se suspende următoarele lucrări în curs: I. întocmirea de acte cu plângere de dare în judecată ; II. Emiterea de ordine de urmărire ; III. Instruirea şi judecarea pentru următoarele categorii de Infractori şi anume: 1) Cei cari au rămas cu voinţă în teritoriile evacuate de armata română ,i ocupate vremelnic de inamic; fapte calificate după art. 232 C. I. M. şi comise în perioada dela 14 August 1916 până la 1 Ianuarie 1917. 2) a) Dezertorii in tară străină, în timp de pace sau în timp de răsboi, ale căror fapte sunt calificate după art. 229, 230 şi 231 C. J. M.; b) Dezertorii înăuntrul ţării, în timp de pace sau în timp de răsboi ale căror fapte sunt calificate după art. 225, 226 şi 227 C. J. M.; c) Nesupuşii la încorporare sau la mobilizare, fapte calificate după art. 224 C. J. M. Infracţiunile de la pertui,3 aliniatele a, b şi c, trebue să fi fost săvârşite înaintea datei de 28 iulie 1914, prin urmare suspendarea se referă la: infractorii cari nu au putut beneficia de amnistiile dinainte, care-i fixau termene de prezentare, termene cari au fost depăşite. li "legătură cu această chestiune, suntem în măsură de a da următoarele amănunte: Dispoziţiunileministerului de război către Curţile marţiale nu constituie decât opera pregătitoare. Ele nu fixează in mod definitiv cadrul şi limitele proectului de amnistie care va fi supus parlamenului. Proectul in chestiune, va fi după toate probabilităţile, mult mai larg decât l’au conceput şefii militari. In discuţiunea urmată in sânul consiliului de miniştri, s’a stabilit următoarele: 1) Amnistia nu poate fi acordată prin decret, şi e necesar o lege, votată de parlament. 3) Infractorii la regulile privitoare la pregătirea mobilizării, al căror fapte sunt calificate după art. 224 bis din C. I. M. 4) Ultrajul, numai acela calificat după art. 181 c. p. evitându-se orice altă calificare sau asimilare, după alte legi. 2) Amnistia nu va fi strict militară, ci va privi şi unele acte politice. In acest scop consiliul de miniştri a autorizat pe d-nii miniştri de justiţie şi răsboiu, ca, de comun acord, şi cu concursul unor specialişti jurisconsulţi, să întocmească proiectul de lege. 3) Legea de amnistie va cuprinde după toate probabilităţile şi faptele dela 1907, întrucât şi azi mai sunt în închisori nenorociţi care execută actele de indisciplină dela 1907. Proectul va căpăta o formă definitivă până la 15 Iulie şi va fi votat imediat după constituirea noului parlament. Ce a stabilit consiliul de miniștri _____ R. O. Eclipsa Maia de soare de ieri Un spectacol măreţ LONDRA, 29. (Rador).—Eclipsa de soare produsă astăzi a constituit un spectacol măreţ Pe măsură ce soarele intra in conul de umbră lumina a devenit cenuşie şi mohorâtă şi temperatura a scăzut simţitor. Păsările şi-au întrerupt cântul, anima Iele Înspăimântate manifestau neliniște. La sa moment dat întunericul a fost complect După 23 de secunde, soarele s’a arătat iar in deplina sa strălucire, CUM A FOST OBSERVATĂ ECLIPSA IN ANGLIA LONDRA, 29. (Rador). — Eclipsa totală de soare, care a fost urmărită dela Londra, a fost întunecată din cauza norilor puternici. La observatoarele din Gigleswick-Yorkshire, eclipsa a putut fi observată în mod satisfăcător de către astronomii Frank Dyson, Rok şi asistenţii lor. Eclipsa a durat 23 de secunde, fiind însoţită de o apreciabilă scădere a temperaturii, port partea de Vest, cât şi in alte puncte, eclipsa a putut fi observată bine dimneaţa. Profesorul Turner, care a urmărit eclipsa de la Southport, a anunţat că observaţiunile luate sunt de o deosebită importanţă. In multe părţi ale Angliei a plouat, din această pricină populaţia, care în număr mare a căutat să urmărească eclipsa, n'a putut să profite de urmărirea observaţiilor cerul fiind întunecat din cauza norilor. In România * *a» In România eclipsa de soare a fost vizibilă intre orele 6,10 și 8,16. La orele 6,19 eclipsa a putut fi văzută cam pe linia Bazargic-Turnu-Măgurele-Corabia, şi cel mai târziu a fost văzută în regiunea Soroca- Cernăuţi. Discul solar a fost întunecat pe o porţiune de 0.652 din diametrul său. Bucureştenii au urmărit eclipsa Ia .La MuXL coamUl» Baiaile South- lex*ia JLfl» Primăria contra chiriaşilor O măsură brutală D. A. Borânescu, pensionar militar, care de 14 ani ocupă cu chirie un apartament în casa din str. Domniţa Anastasia nr. 5, este ameninţat să fie zvârlit pe drumuri de către un proprietar nemilos. Şi nemilosul proprietar este... primăria Capitalei. lată ce ne spune d. Borânescu: — Imobilul în chestie a fost cumpărat de primărie, care s’a hotărît să-l dărâme. D. Borânescu adresând o petiţie primăriei şi arătând că d-sa, pensionar sărac, n’are unde să se mute, i s’a răspuns că imobilul în care locueşte va rămânea intact până la 1 Septembrie, şi că deci, până atunci, să n'aibă nici o grijă. I s’a mai spus că, dealtfel, petiţia d-sale a fost discutată în consiliu, şi s’a hotărât să i se dea o despăgubire în momentul când va fi lipsit de protecţia pe cere i-o acordă legea ca pensionar chiriaş. Or, ce se întâmplă? Alaltăeri, 28 iunie, la orele 5 p. m., un funcţionar de la primărie, a venit să-i anunţe că în dimineaţa de 30 iunie, adică azi, va începe dărâmarea. Este probabil deci ca în momentul când se vor citi rândurile de faţă, d. Borânescu să şi fie pe drumuri, cu soţia bolnavă, după ce chiria a plătit-o înainte până la Sf. Dumitru. Unde să se ducă un om bătrân şi sărac? Cum să-şi procure, la repezeală, o nouă locuinţă? Cu ce bani, când are o pensie ridicolă pentru vremurile acestea, şi când, cu mari sforţări, a plătit chiria anticipat pe atâtea luni? E, în adevăr, extraordinar ca primăria să procedeze astfel. In speranţă că cei în drept citesc de dimineaţă ziarul, îi rugăm să ia imediat măsuri pentru între-* ruperea dărâmării, dacă nu vor fi şi luat asemenea măsuri din proprie iniţiativă. Dealtfel, nici ceilalţi chiriaşi ai imobilului condamnat nu sunt bogaţi. Tuturor trebuie să li va dea timp să-şi găsească locuinţe şi chiar ajutoare. Nu e permis ca primăria să se poarte mai rău decât cel mai nemilos proprietar particular. O nouă lege pentru autonomia căilor ferate împrumutul de 500 milioane la Banca Naţională Guvernul, după cum se ştie, a hotărît definitiv înlocuirea actualei legi de organizare a căilor ferate, în locul subsecretariatului de stat, se va reînfiinţa directoratul general şi se va da autonomia deplină. Până la înlocuirea însă, a actualei legi, se va reintroduce legea Varoianu, cu o serie de modificări, cari vor fi votate de parlament chiar în sesiunea din iulie. Aceasta până la toamnă, când va fi gata noua lege, cu a cărei întocmire a fost însărcinat d. Al. Periețeanu. CE SPUNE D. PERIEŢEANU In legătură cu aceste interesante modificări, d. subsecretar de stat Al. Perieţeanu ne spune: — „La toamnă parlamentul va vota noua lege la care lucrez acum, menită să dea autonomia adevărată, de care are nevoa calea ferată. Până atunci vom avea şi programul lucrărilor de întreprins pentru refacere, cum şi împrumutul necesar realizării acestui program. Dealtfel, atât creditele cam şi finanţele căilor ferate, vor trebui D. PERIEŢEANU în viitor separate date statului, aşa ca această administraţie să-şi facă ca însăşi cuponul datoriilor viitoare, ca şi al datoriilor trecute... DATORIILE NU POT FI ACHITATE Pentru că este vorba de chestiunile financiare, e locul sa arătăm. — informaţiunile le deţinem tot * dela d. subsecretar de stat Perieţeanu ş că datoriile exerciţiilor trecute nu pot fi achitate. Singurul mijloc de achitare va fi numai să se recurgă la bugetul statului In ce priveşte ordonanţele asupra bugetului in curs, care de asemeni nu se pot plăti din cauza deficitului încasărilor, n'a rămas decât o solutions, un împrumut la Banca Naţională. De altfel, ne-a addogat d. Perieţeanu, am şi luat măsuri să se scoată din buget, toate cheltuelile, care nu ating siguranţa circulaţiei şi exploatarea, şi sper să pot încheia exerciţiul 1927 fără deficit. UN ÎMPRUMUT DE 500 MILIOANE După relaţiunile care ni se dau, Împrumutul la Banca Naţională va fi de 300 milioane lei, Încheiat pe termen scurt şi destinat numai pentru acoperirea creanţelor în curs, provenite de la furnituri de traverse, combustibil şi materiale mărunte. Toate calculele celor în drept duc la concluziunea ef i impromatul de 500 milioane va putea fi rambursat numai din venituri, chiar Înainte de sfârşitul acestui exerciţiu. Cum Intre stat şi Banca Naţională există dealtfel o conventions pentru plata datoriilor statului, seva invoca această conventions la realizarea împrumutului necesar C. F. R. FUNCŢIONARII SI LEGEA VAITOLANU Putem afirma că printre cele dintâi modificări ce se vor aduce legei Văitoianu, — lege care se va lucra până la toamnă, — vor fi şi părţile care privesc situaţia funcţionarilor. Este vorba în primul rând de scoaterea ceferiştilor din legea armonizărei şi din statutul de personal. Odată aceste modificări făcute, se va putea schimba şi stagiul, in vederea încadrărilor. Este un vechiu deziderat al slujbaşilor acestei administraţiuni, pe care d. Al Perieţeanu, — viitor director general, — ţine să-l împlinească, cu un ceas mai devreme, A. SANDU Promulgarea tratatului italo-român ROMA, 29 (Rador). — Astăzi a fost promulgat decretul prin car© se dă deplină esecutare pactului de amiciţie şi colaborare semnat la Roma la 16 Septembrie 1926 Intre Italia şi România. Legea protecţiei chiriaşilor BERLIN, 29. (Rador). — Reichstagul a decis prelungirea aplicării legii de protecţie a chiriaşilor până la Unele anului curent —mica—Tare. .. „——