Dimineaţa, august 1927 (Anul 23, nr. 7421-7451)
1927-08-01 / nr. 7421
b Vilegiatura Oameni trudui de muncat anului sau încercaţi de boli au plecat, şi pleacă încă, spre staţiuni de vilegiatură , intercalaţi, in automobile $i’n vagoane de tren, printre soţii $i bagaje. După o lună de cură, vilegiaturiştii se întorc, li întâlneşti pe stradă, la caffenea sau la un amic. Sunt şi mai surmenaţi şi mai bolnavi N’au avut odihnă... l-au mâncat ploşniţele... au respirat aer de grajd... au căzut, noaptea, în gropi alături de vile occidentale, au băut apă sărată, şi caldă... li s’au înfundat nările şi plămânii de praf... Au mâncat prost, au dormit prost, au plătit, în schimb, preţuri fabuloase... Pe când aiurea preţurile la staţiunile climaterice şi balneare sunt mai mici decât în oraşe şi’n Capitală, — noi am bătut un record: am reuşit să avem staţiuni de vilegiatură cu viaţa mai scumpă decât in Bucureşti. Pretutindeni aici întâlneşti par’că o ostilitate la gazdele vremelnice, o obrăznicie chiar. Par’că totul s’ar oferi degeaba. In alte părţi, între gazde şi musafiri se stabilesc, din primul moment, relaţii cordiale. Pare că hotelierii şi restauratorii, chiar simpli patroni de bodegi rurale, iau parte la plăcerea vilegiaturiştilor şi a escursioniştilor — având ambiţia să inspire amintiri simpatice. In ţara noastră gazdele sunt puse pe jaf. Vor să se îmbogăţească într’un sezon (de altfel mulţi restauratori nu se ocupă cu această profesie decât numai un sezon: ei n’au deci interesul să creeze sau să întreţină un vad). De aceea clientul şi patronul se transformă în victimă şi bandit de drumul mare. (Despre controlul, mai bine zis, de paza, care cade oriunde în sarcina autorităţilor — la noi nici nu poate fi vorba). . In aceste condiţii, vitejjiaturiştii se hotărăsc — după fiecare sezon petrecut aici — „să-şi facă vara viitoare in străinătate“. Intr'adevăr, acei care vor să petreacă bine, cu acelaşi preţ sau chiar şi mai eftin — pleacă peste graniţă... Astfel ţara noastră, — cu plaja dela Budachi şi dela Mamaia, cu nămolul de la Techirghiol, cu băile medicamentoase din munţi, cu ape minerale celebre, cu pădurile ei de brad, cu priveliştile-i fără pereche. — nu numai că nu-i poate atrage pe vizitatorii de peste graniţă, dar nu-i poate menţine nici pe vilegiaturiştii autohtoni. N am fost în stare să organizăm staţiunile climaterice şi balneare din vechiul regat, şi nici să păstrăm cel puţin în aceiaşi situaţie pe cele din provinciile alipite: pilda Băilor Herculane, citată de EL Brătescu-Voineşti, este în mintea tuturora. An cu an, vilegiaturiştii — păcăliţi în ţară — se îndreaptă în sezonul următor spre staţiunile din străinătate. Rânduri-rânduri de vilegiaturişti fac aici o crudă experienţă. Fiecare declară însă că nu va mai cădea în cursă a doua oară. Foarte puţini vilegiaturişti uită toate necazurile confortului, pe malul mării sau pe un pisc de munte — în faţa valurilor în permanentă frământare, sub lumini de pietre scumpe, sau deasupra nourilor printre ciudăria stâncilor spre care au încremenit codrii de brad, porniţi par’că să ia în piept muntele la asalt.- -Petrec la noi bine numai copiii goi in nisip ori cu flanele prin munţi — şi unele doamne pentru care lipsa soţilor este suprema notă de fericire a vilegiaturii... Dar inconştienţa copilăriei şi libertinajul vrâstei mature nu-s o scuză pentru murdăria şi scumpetea staţiunilor noastre de munte şi de mare. M. SEVASTOS M 125 PAOINI Prețul abonamentelor Lei 750—pe timp de un an n 380-n 0 luni 3 n 200— n » n ° n In străinătate dublu VNE Fondată in 1004 de CONST MILEULMLI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 79-113 Liîi TELEFOANELE I NOASTRFI Directat 387/72. Afla 307 69. Province 310 GE ' ''T Anii XXm No. 7421 LUNI 1 AUGUST 1927 Situaţia vasului „împăratul Traian“ CONSTANTA, 30. Ultimele relaţiuni cu privire la situaţia „Împăratului Traian“ arată că vasul n’a putut fi adus în port din cauză că prin pătura de beton din fundul vasului a pătruns apa. Vasul naufragiat va fi adus în portul nostru după ce i se vor aplica bandaje sistem Macarof. SCUMPETEA LA BAI — Ce ţipi ți te, că vor să te jefuiască?? — D-ta nu vezi? Vor să mă ducă la Techirghiol... PLECAREA OASPEILOR regali si rom» SINAIA, 30. — Principele de Hohenlohe rechemat de afaceri familiare, a părăsit aseară tara înapoindu-se cu Orient-Expresul la Sigmaringen, în Germania. * SINAIA, 30. — Astă seară. Duminică, regina Marioara a Iugoslaviei va părăsi tara reîntorcânduse la Belgrad. Suverana Iugoslavia va fi însoţita până la Jimbolia de d. Romulus Voinescu, directorul general al siguranţei statului. Regete Mihai la Sinaia SINAIA, 30. — Profitând de vremea frumoasă regele Mihai face aproape zilnic plimbări atât in localitate cât şi in împrejurimi. Eri după amiază suveranul însoţit de guvernanta sa şi un aghiotant a făcut o plimbare cu trăsura nâuă aproape de tunelul dela Buşteni. Pretutindeni unde a fost recunoscut, suveranul a fost ovaționat. Sandu Societatea Naţiunilor şi mortalitatea infantilă In şedinţa din 15 iunie a „Societăţii Naţiunilor“ Sir Austen Chamberlain a adus la cunoştinţa Consiliului două telegrame venite din Montevides (Uruguay) relative la o conferinţă ţinută acolo asupra mortalităţii infantile — subt auspiciile Societăţii Naţiunlor. Au luat parte la această conferinţă şase state ale Americei latine, iar Societatea Naţiunilor a fost reprezentată prin directorul secţiunii medicale a Societăţii (Doctorul Ka- Jehman). Sir Chamberlain declară cu acest prilej că această conferinţă „este un simbol vizibil a universalităţii Societăţi Naţiunilor şi o dovadă, că deşi sediul ei este în Europa şi majoritatea reunilor sale trebue inevitabil să se ţie pe continent, membrii săi sunt totuşi doritori de a înţelege probleme, de rezolvarea cărora cei mai îndepărtaţi dintre dânşii sunt I preocupaţi şi să-i ajute la rezolva- I im loz, pe cât li va fi cu putinţă Evadarea cunoscut d’f spion Rezesen Bizon Profitând de o împrejurare prielnică, a escaladat zidul închisorii Jilava, şi-a dispărut Bizon, care In timpul neutralităţii, între anii 1911—1916, până la intrarea României în războiul mondial, făcuse un spionaj intens în favoarea Germaniei, se refugiase din ţară, după declararea războiului, spre a scăpa astfel de pedeapsa ce-1 aştepta pentru vinovăţia lui. După ce a colindat câţiva ani dearândul prin străinătate, Rozescu s’a hotărî! să se înapoieze In ţară, în speranţă că isprăvile vor fi fost trecute In domeniu) uitări! şi ca atare autorităţile vor fi Încetat de a’l mai urmări. De abia sosit aci Insă, a fost descoperit, arestat şi dat în Judecata consiliului de război, procesul judecându-se chiar in primăvara analui acestuia şi terminându-se cu o sentinţă, prin care faimosul spion a fost condamnat la opt ani închisoare şi trimis la Jilava, spre a-şi ispăşi pedeapsa. Cu toate măsurile riguroase de pază întronate la Jilava, in urma evadării comuniştilor, iată Insă că Rozescu a reuşit să evadeze Vineri seara in Împrejurările următoare: De obicei schimbul sentinelelor, seara, se face după ce s’a efectuat definitiv închiderea deţinuţilor In camerele lor respective. Datorită nu se ştie cărei cauze, Vineri seara acest schimb al sentinelelor s’a efectuat înainte de Închiderea deţinuţilor. Profitând de acest moment prielnic, Rozescu s’a strecurat din camera sa. In curte, neobservat de nimeni, şi apoi escaladând zidul şi favorizat de întunericul nopţii, a reuşit să se facă nevăzut. Dispariţia lui a fost observată abia eri dim. la facerea apelului. Incunoştinţate imediat autorităţile civile şi militare au luat întinse măsuri pentru urmărirea și rearestarea celui evadat Violent incendiu la Atena ATENA. 30. (Itador). — Un incendiu uriaș a transformat în cenușă cartierul săracilor. 4000 persoane au rămas fără adăpost.■— "■'■■I I ' ■— — mmm.—— Regele Iugoslaviei nu pleacă la Paris — Telegramă particulară — PRAGA, 30. — Ziarele au publicat ori ştirea că regele Alexandru pleacă peste câteva zile la Paris. Această ştire a fost în mod oficial dezminţită. Anglia dispusă să reia relaţiile diplomatice cu Rusia LONDRA, 30. (Rad or).— Răspunzând unei interpelări în Camera Comunelor de Chamberlain, ministrul afacerilor străine a declarat că dacă Rusia doreşte să reia relaţiunile diplomatice cu Angliei, guvernul sovietic trebue să facă demersuri în acest sens. In nici un caz însă Anglia nu va consimţi sa reia legăturile pe vechile baze, ci va cere garanţii că nu se vor repeta faptele care au determinat ruptura cu Sovietele. D. Chamberlain a adăugat că chiar dacă nu se reiau relaţiunile diplomatice, comerţul poate continua nestânjenit. Ministrul de externe a atras atenţia de asemenea că atacurile excesive contra Sovietelor nu fac decât să servească acestui guvern, întărindu-i situaţia, prin faptul că poporul rus le interpretează ca o ameninţare a unităţii sale naţionale. RĂZBOI CIVIL IA PROPORŢII IN UCRAINA PARIS. 30. (Rador). — Ştiri transcrise din Varşovia anunţă că in Ucraina situaţia ar fi serioasă, războiul civil luând proporţii. Chestiunea uniunii vamale dintre Austria și Cehoslovacia ’.RERUN, 30. (Rador). — Ziarele află că guvernul cehoslovac a început demersuri la Viena pentru înfăptuirea unei uniuni vamale între Cehoslovacia și Austria. Robert de Flers a murit PARIS, 30 (Rador). — Academicianul Robert de Flers, directorul ziarului „Fiessro“, a încetat din viaţă astăzi la Vittel, unde plecase pentru cură* Robert de Flers este literatul şi dramaturgul răsfăţat al Franţei care de aproape un sfert de veac delectează publicul francez cu comediile lui fine, psihologice si de caracter, pe care le-a scris în mare parte in colaborare cu Caillavet. Pentru noi Românii, imaginea acestui mare scriitor francez si distins ziarist, e scumpă prin dragostea ce a arătat-o poporului român in cele mai tragice clipe ale existenţii sale. In timpul ocupaţiei germane Robert de Flers la Iaşi, — ca trimis al guvernului francez — era un sfetnic preţios, un încurajator şi animator al cărui optimism, era atunci ca un balsam binefăcător pentru sufletele noastre îndurerate. Dar chiar acum după război cănd vreodată glasul duşmanilor tării, se făcea auzit in apusul Europei, condeiul lui Robert de Flers, sărea in ajutorul nostru si scrisul său era citit cu toată consideraţia O tragedie conjugală în mijlocul Oceanului Omor, duel și tentativă de otrăvire pe bordul unui vapor.Gelozia unui mulatru Bono LONDRA. 30. — Zilele acestea a sosit la New-York, vasul „Kingsway“ după ce un an întreg a rătăcit pe ocean, străbătând in acest interval distanța Guinea-New York. Sosit in port, vasul fu întămpinat de căpitănia portului, iar căpitanul vasului sub ameninţarea de a fi împuşcat, fu obligat să urmeze pe un poliţist din poliţia portului. In urmă fu arestat şi bucăterişef, care se ascunsese pe vie şi care trebui şi dănsul, la rândul lui să urmeze pe comandantul vasului. Agenţii poliţieneşti, năvăliră într-o cabină, unde se afla legat, un pasager. Imediat, dânşii au dezlegat pe pasager, care se afla în aşa hal mncât a trebuit imediat internat în spital. Contra căpitanului vasului precum şi a marinarilor de pe acel vas se aduc grave acuzaţii. Dânşii sunt acuzaţi de crimă, de tentafică de omor prin otrăvire şi de piraterie. Crimele celor de pe vas sunt aşa de fioroase, că din notiţele găsite în carnetul unui marinar s-ar putea scrie un întreg volum de criminalogie. UN COMANDANT ARUNCAT ÎN MARE Iată cum a început această afacere senzaţională. Primul căpitan al vasului se îmbolnăvi în timpul călătoriei şi cei de pff vas hotărâră ca dânsul să fie debarcat pe ţărmul Floridei la Penssucola. Noul căpitan al vasului avea da îndeplinit o misiune grea. Marinarii nu prea ascultau de ordinile lui, până când dânsul fu nevoit să aplice pedepse grele. Marinarii se revoltară şi struncară pe căpitan un mare. Vasul îşi continuă apoi drumul fără câtidtan. Micul om de pe vas, care avu curajul să ceară comanda vasului, în legat şi aruncat intr-o cabină. Marinarii şi-au ales din rândul lor un căpitan şi-şi continuau astfel drumul. ASASINAREA BUCĂTARULUI Când vasul „Kinks way“ ajunse un sfârşit la Portorico, se întâmplă o nenorocire Bucătarul-şef căruia noul regim nu-i conveni, se revoltă şi fu asasinat. Noul căpitan al vasului, fu nevoit să caute un nou bucătar. Dânsul spera să găsească un bucătar mulatru şl In acest scop angajă pe unul, promiţflndu-i un salariu enorm. Mulatrul declară că acceptă postul, cu condiţiunea de a i se permite să aducă cu el şi pe soţia lui. După multă discuţie îi se admise cererea mulatrului. GELOZIE ŞI CRIMA Prezenţa soţiei sale pe vapor, crea multe suferinţe noului bucătar. Mulatrul îşi bănuia soţia că Întreţinea legături de dragoste cu mai mulţi marinari şi simţindu-se desonorat protestă la căpitanul vasului. Cu această ocazie avură loc mai multe dueluri pe bordul vasului, Intre mulatru şi câţiva marinari, dar fără nici un rezultat. Sfârşitul fu că intro bună dimineaţă gelosul’ mulatru îşi înjunghia soţia cu un briciu. In privinţa modului cum s‘a desfăşurat această dramă familiară, pluteşte încă mister. Se spune că, mulatrul a căutat să otrăvească pe căpitanul vasului, şi pe marinari, turnând otravă In mâncare. Din fericire, otrava nu avu nici un efect deoarece mulatrul o turnase In cantitate foarte mică Se bănueşte că, cauza acestei încercări de otrăvire nu ar fi numai din motive de gelozie şi că pe bord s'ar fi petrecut orgii care l-au exasperat pe bucătar. Rămâne ca, poliţia din New-York să deslege misterul care pluteşte în jurul acestei afaceri. PRINCIPA de ARGES --------- MMOMfr • 4WU—■ Vizita escadrei spaniole In cursul lunii August vom fi vizitaţi de o escadră spaniolă compusă din contratorpiloarele „Alsedo“, „Velasco“ şi „Lazaga“. Aceasta este prima vizită a unei escadre spaniole în porturile noastre. Cele trei vase fac parte din flota de război a Spaniei. Două din ele au luat parte la importantele operațiuni de la Alhucemas (Maroc). Vasele ce compun escadra ce ne va vizita sunt construite în șantierele spaniole. CITITI IN PAG. VA Parastasul pentru regele Ferdinand