Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)

1928-01-14 / nr. 7581

Ami! XXVI No. 753! BaiiT­ rri^iT.Tr.7i.--^r---r-mia5iriii?.iT^i.lrir».iiii hIfttift Sâmbătă 14 Ianuarie 1928 Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an ii 286— o H » 6 luni n 200— )) n ii 3 fi In străinătate dublu 3 Lei fO Pcughial 3 Lei Fondata in 1904 de CONST. MILLE.­­ BIROURILE București, Str. Sărindar No. 7-9-11. — Triagoanale noastre: SSSSf.­ 305 67. 324­ 73. 348 79. 353 54 357 72. A­ția 307 69. Provincia 310 68 Planuri mari Iov, acoperit de bube si întins pe grămada lui de gunoi, cugeta me­reu la foastele bogăţii pe care­ i le luase Domnul. O zicală populară spune : Vrabia mălai visează, si ca­licul praznicul. Tot astfel, primarii municipiului Bucureşti, poate si de aiurea, poate de pretutindeni in România mare, privind necurăţenia oraşelor si toa­te lipsurile cele mai elementare de care sunt bântuite, se gândesc să ne înconjoare, la periferii, cu parcuri răcoroase, umbroase si parfumate. E adevărat că imediat ce ajungi la acele periferii, când nevoia sau oarba­­întâmplare te împing într’a­­colo, prima idee ce-ţi vine e să te sinucizi, iar dacă instin­­ul de con­servare birue, o rupi inapoi de fugă cu ochii închişi si cu mâna la nas. Mătreaţa apelor stătătoare, cu noroiul infect din fund, praful orbi­tor, văile si dâmburile pleşuve, dru­murile îngrozitoare, fac din împre­jurimile Bucureştilor, în special, un iad înspăimântător. De-acolo ne vin potoapele de noroac, de praf de văligar, care-şi duc urmele pe picioare şi pe roţi, până in centrul oraşului, de unde sunt reexpulzate numai în parte. Tot acolo işi au lăcaşul toţi microbii provocatori de molime. Iar populaţia mărginaşe, in zdrenţele şi colibele ei, te fac să crezi c’ai păşit de­odată în Africa centrală. Încât ideia acestor parcuri nu e tocmai rea. Dar lucrurile trebuesc seriate. Nimeni nu se gândeşte să-şi planteze la curte o grădină model dacă casa ei este dărăpănată și goală, după cum — deși lucrul se Întâmplă uneori — nimeni nu-și cumpără ghete de lac când n’are pâine. Or, gospodăria, chiar centrală, a Capitalei ca si a atâtor târguri, e departe de-a putea îngădui chel­­tueii de lux în afară. Lăsând de-o parte necurățenia, care pare incu­rabilă, nu cred să existe în Bucu­reşti, ca si in multe părţi aiurea de altmintreli, un singur trotuar, dar unul singur, fie si pe calea Victo­­riei, care să nu aibă găuri, stiibă­­turi, lipsuri. Başca de străzile care n’au trotuare deloc. Pavagiile, până şi pe multe străzi principale, sunt ca vai de lume. Plus atâtea şi a­­tâtea. Până la parcurile alea proiectate, am risca să ne rupem picioarele şi să ne umplem de praf sau de no­roi, după sezon. Să ne netezim mai întâi drumurile şi să ne curăţim. A­­vem atâtea de făcut în interiorul o­­raşelor încât periferiile să mai ră­mână cum le-a lăsat D-zeu şi le-au slujit oamenii. Municipiul Bucureşti în special are urgentă nevoe de-a deveni o capitală europeană, şi lucrul nu poate începe, încă, cu parcurile în­conjurătoare. Astea-s visuri şi pla­nuri mari demne numai de oraşele care au pe deplin pavaj, canal, apă, lumină si celelalte. Primăria ar putea totus încuraja, in ce priveşte parcurile, iniţiativa privată. Dar ca să-şi bage ea la mijloc degetul si punga, nu! L TEODORESCU 1­­....— O nouă prohibire a imi­graţiei in Statele­ Unite? B­ERLIN. — Agenda „Wolff” a­­nin­d din Washington: Deputatul democrat Branton a depus in Came­ra Reprezentanţilor o propunere ca­re prevede o prohibire totală a imi­graţiei pe timp de 7 ani. Numai muncitorii de sezon mexicani şi ca­nadieni vor face excepție de la acea­sta interdicție. Afară de aceasta, de­barcarea marinarilor cari fac servi­ciul pe vase streine, va fi limitata și se va introduce un sistem de înregis­trare a tuturor streinilor. Situaţia economică gravă ii Rusia O SCHIMBARE RADICALĂ A PO­LITICEI ECONO­MICE A SOVIETE­LOR BERLIN, — Corespondentul din Moscova­­d­olarului ..Berliner Tage­­blat" anunţă că situaţia economică in Rusia a devenit fără speranţă. El lasă să se Interevadă o schimbare radicală a politicei economice a So­­portelor. Corespondentul declară că proeetul pentr­u­ exportul gr­ânelor, pe care e întemeiat programul indus­trial bolşevist, e pe cale de a se pră­buşi. Exporturile de grâne înainte de război, care atingeau anual 12 milioane de tone şi căzuseră anul trecut la 3 milioane de tone, nu vor întrece anul acesta un milion de to­ne. E posibil chiar ca ele să scadă încă cu 600 de mii de tone. Zona cultivata este de 5 milioane de dlesiatine, adică cu 13 milioane 500 de mii de jugăre mai pufin ca în 1916. Comparativ cu perioada dinainte de războiu, ţăranii nu aduc pe piețe decât 65 la sută din recolta lor de grâne. Inundaţiile din Franţa şi Anglia REGIUNI INUNDATE IN FRANŢA INUNDAŢIILE IN ANGLIA: O GARA SUB APĂ. CASE DE ÎNCHIRIAT — Casa mea are etaj și parter». — Dar parterul und­e-i ? — La subsol». In ajunul deblocării OLTENITA-PORT. 11. — Ceață deasă. Valurile de negură se rosto­golesc deasupra Dunării cuprinzând ostroavele și malurile. Vremea potrivnică îngreuiază în­ceperea lucrărilor de deblocare plă­nuite la capătul dinspre Oltenița al câmpului de ghiață ce se întinde necurmat până dincolo de Giurgiu. In dreptul ostrovului dela Gura Argeşului — doi klm. In sus de Olteniţa — specialiştii serviciului hidraulic, de sub conducerea d-lui ing. Chiriac — cată să asigure ier­­narea celor opt vase cuprinse de gheţuri prin deblocarea zonei re­zervate. Deblocarea, făcută prin explodarea minelor de dinamită, mai cată să deschidă drum curen­tului spre Vîi­itoarea unde Dunărea e curmată de un mare baraj lung de aproximativ 5 k­m, după indicaţiu­­nile recunoaşterii aeriene. De altfel, acest baraj nu e singurul. Intre Giurgiu si Olteniţa se intind 49 k­m. câmpuri de ghiaţă. Aceste câm­puri, îngroşate din loc in loc de aglo­merări imense de blocuri au fost strivite de impetuozitatea curentu­lui care a sucombat la un moment dat sub constrângerea gerului de 28 grade. PERICOLUL BARAJELOR Din recunoaşterea aeriană. Înfă­ţişată fotografic intr'un frumos a­samblaj datorit d-lui Ioc. Iacobescu şi din sondajele serviciului hidrau­lic, rezultă că, aglomerările — denu­mite baraje­­ au pe alocuri o gro­­sime de peste 20 m., dintre care­e până la 8 metri deasupra etiajulu­­i cam la înălţimea acestor adevă­rate ..iceberg­uri" corespunde o a­­dâncime sub apă de aproximativ 3-4 ori. se estimează grosimea barajelor la intre 20 30 m, ceiace desigur e. extraordinar pentru regimul clima­tului şi situaţiei noaste geografice Pe alocuri, aglomeratul gheţos a­­tinge fundul apei frecându-se de nisip Această frecare înlătură miş­ca­rea blocului determinată de cu­rent şi cursul Dunării stânjenit caută să se reverse fie trecând peste diguri sau rupându-le —cum s'a pro­dus la Greaca —, fie inundând lun­cile de pe malul românesc. Operaţiunile de deblocare — pro­priu zis experienţele—urmăresc toc­mai restabilirea curentului care de altfel, mai e stânjenit şi mai în jos de Olteniţa până spre Borcea. Pe întinderea dintre Borcea şi Giurgiu, Dunărea nu e liberă pen­tru navigaţie decât în dreptul Olte­niţei şi Turturaiei. Desigur, această libertate, uşurată pentru moment chiar de aglomeratul dela Vâjiitoa­­rea care nu i­tgădue deplasarea blo­curilor răzleţe în josul apei. CUM S’A PRODUS FENOMENUL Cum s'a prodos fenomenul bazării e interesant de expus. Lărgimea Dunării variază. Acolo unde e mai îngustă Îngheţul se produ­ce mai greu. Când, insă, există o porţiune unde cursul se îngustează, blocurile rătăcita n nu grămădesc, catând să scape prin gâtul produs. Fenomenul se produce­, identic mai ales in gâturile din dreapta şi stân­ge ostrovurilor. In timpul gerului între 25 - 28 gra­goni ghiaţa prin părţile îngustate. Prins, tot licnirul a îngheţat, cimen­tând blocurile între ele. Aglomeratul sporind mereu, la un moment dat, toată lăţimea Dunării a fost barată, curentul reuşind abia să se strecoa­re prin unele sinuozităţi ale maluri­lor, prin depresiuni de teren şi prin spaţiile interblocate, nici un bombardament aerian — primele experienţe dovedind zădăr­nicia lor — şi nici vreo canonadă efectuată de artilerie. Se vor încerca, adică, toate mij­loacele omeneşti, destul de insuficien­te insă fată de proporţiile rarului fenomen VASELE SURPRINSE IN GHE­ŢURI ......■ ■' D w a a m­arn Operaţiunile pentru dinamita­rea barajelor, încep Sâmbătă Se crede că p­run total al va­selor surprinse de gheţuri pe Du­năre, n'ar trece de 15—16. Câteva au fost surprinse în porturi, nemai­­având vreme să intre la iernare. Astfel, s'a petrecut la Olteniţa cu şase şlepuri şi două remorchere, la gura bazinului de iernare dela Giur­giu şi cu alte vase prinse in­­ larg Numai după deblocare se va vedea situaţia acestora, luându-se mă­suri pentru apărarea lor. După câte ni s'a comunicat, sur­prinderea acestor vase s'ar datora nu numai acuităţii gerului, ci şi proprietarilor lor, cari, amăgiţi de timpul favorabil foarte avansat, au t­ist­at spre a putea naviga cât mai mult. ue, blocurile au venit i­. mare canti­tate, incălecându-se unele pe altele. In frământarea blocurilor, curentul a fost surprins de ger şi cantitatea de apă n’a fost suficientă pentru a EXPLOREAZĂ ŞI LUPII ? Am­ avut prilejul să asist la câte­va erjileziuni de­ mine aşezate la gura Argeşului. O bubuitură ţi blo­cul se desface. Cum nu orice bloc se desface, e uşor de înţeles ca recalci­tranta s'ar putea produce cu atât mai mult la baraj. Până la gura Argeşului şi până acum chiar până la baraj, explorările s'au făcut dealungul malului, tehni­cienii strecurându-se pe sub sălciu Şi cum toată zăpada de pe mal e marcată cu urmele haitelor de lupt, e lesne de înţeles cât de agreabilă poate fi o astfel de explorare. Mai ales fără altă armă decât a­­paratul fotografic. DINU DUMBRAVĂ ■"■■M ■ ■l'll !■■ Ü-LLLÜ LU! 11 miMiL j SERVICIUL HIDRAULIC ASE­A­ZA MINE LA GURA ARGESULUI Perspective de inundaţii Fără îndoială că, numai străduin­ţele oamenilor şi voia naturii — mai ales voia naturii — pot scuti o populaţie întreagă de o mare ne­norocire. Fiindcă ar fi să ne înşe­lăm, şi să înşelăm, dacă am afirma că actualul în­ghef al Dunării nu prezintă nimic mai mult decât obiş­nuitele eventualităţi. Un desgheţ brusc ar disloca dela maluri aglomeratele , şi curentul astfel strecurat le-ar impinge cu violenţă spre Olteniţa care ar putea fi grav ameninţată ca şi tot terenul apărat azi de marele dig până la Borcea. Apele reţinute şi blocurile fărimitite s'ar rostogoli furioase distrugând totul in calea lor. Se pare că Giurgiul ar scăpa de acea­stă­ pacoste datorită faptului că mişcarea curentului va începe după acest port. Pentru evitarea unei astfel de catastrofe, cu proporţii imposibil de stabilit dinainte, s’a lăsat in sarci­na serviciului hidraulic încercarea deblocării fortate prin explodarea în corpul barajelor a unor serii cât mai numeroase de mine cu ecra­­sită. Dislocându-se ghicita încet, blocurile ar fi luate de curent si trecute peste Borcea. Cum, insă, socoteala de acasă nu se potri­vește totdeauna cu cea din târg — nu e esetusă o altă bar­are şi anume în jos de Olteniţa constituind ast­fel primejdia de care ne-am ocupat mai înainte. DEBLOCAREA SE VA ÎNCERCA SÂMBĂTĂ Spuneam c& s'a u pornit operetta* nile de deblocare la doi klm. în sus de Olteniţa, pentru pregătirea celor mai întinse dela Vâjiitoarea. Dacă se va ajunge până in acest din ur­mă punct, minele cari azi se aşează in veritabila banchiză vor exploda şi fragmentele de blocuri vor avea re­­lativ, asigurată strecurajarea în sensul curentului. Se speră ca de­gajarea Dunărei până la Vâjiitoa­rea şi instalarea minelor in bloc, să fie terminate până Vineri seara, da­­r timpul se va menţine favorabil, adică dacă gerul nu va mai face vreo boroboaţă In acest caz, încer­carea de deblocare se va face Sâm­bătă dimineaţă, operaţiunile conti­nuând sau întrerupându-se, după­­■ezultatul obtinut. Oricum, nu se va mai încerca ÎNGHEȚUL DUNĂRII IN CEHOSLOVACIA , VAS ÎNȚEPENIT LA BRATISLAVA. O dramă din gelozie pe stradă Un bărbat care muşcă limba soţiei sale BUDAPEST­A. — O stranie dra­mă din gelozie s’a petrecut dăunăzi pe o stradă din Budapesta învăţă­torul Ladislaus Sos, un om in vârs­tă de 35 ani, a muşcat, int­r’un ac­ces de gelozie, limba soţiei sale, o femeie extraordinar de frumoasă. Sofii se despărfiseră de câtva timp. Sâmbătă seară s'au întâlnit şi s’au împăcat. începură pe stradă să se sărute. După o sărutare lungă soţul a muşcat cu totul limba sofiei sale, care de durere a căzut pier­zându-şi conștiința. Bestialul soţ a dispărut. Un poliţist a găsit femeia leşina­tă şi a transportat-o la spital. Poliţistul a găsit limba pe jos, a ridicat-o şi a depus-o la prefectură drept... corp delict. Ladislaus Sos, pus în urmărire, a fost găsit si arestat. A declarat că sărutându-şi sofia, a fost cuprins de furia geloziei si nu s'a putut stă­pâni să nu-i muște limba. Puternica ciocnire de trenuri din Dorobanţi Numeroase vagoane distruse Peste două milioane pagube O puternică ciocnire s'a produs azi la ora 3 dimineaţa intre două trenuri de petrol dintre cari unul Încărcat cu benzină şi altul gol. CUM S’A PRODUS CIOCNIREA Azi la ora arătată mai sus, trenul de petrol No. 4893 compus din 40 va­goane Încărcate cu benzină, venind din direcţia Feteşti, a fost primit în staţia Dorobanţi, pe linia doua, un­de urma să se încrucişeze cu trenul de petrol 4818, compus din 37 vag. cazane goale, pentru care se­­lase co­manda de intrare pe linia treia. Spre surprinderea personalului trenul 4893, intrând in statie, In loc să oprească pe linie, la locul indicat, a trecut cu viteză şi a oprit chiar la eşirea din statie spre Murfatlar, cu toate semnalele de oprire ce s'au dat de personalul staţiei, care vedea cu groază ceea ce urma să se întâmple» In acelaşi moment sosi în plină viteză dela Murfatlar trenul 4818 şi înainte de a se mai fi putut lua vreo măsură cele două trenuri s'au ciocnit în plin. CE STRICĂCIUNI S’AU PRODUS Locomotiva şi patru vagoane în­cărcate dela trenul 4823 au deraiat. Vagoanele de manipulatie dela ara­bele trenuri au fost distruse. Dela trenul 4818 au derapat zece vagoane, dintre cari opt au fost complect dis­truse. Densementa a suferit insenii nate stricăciuni și locomotiva trenu­lui 4818. UN RĂNIT. — PAGUBELE Cu toată grozăvia distrugerii de material rulant şi de cale ferată care a produs o pagubă evaluată la peste două­ milioane, nu a fost rănit decât un singur frânar, uşor lovit la cap. VINOVAŢII Vinovaţi de acest dezastru sunt, în primul rând, trtecan cul Stere Vasile de pe locomotiva trenului 4823, care a plecat din staţia Feteşti în stare de beţie, lucru care explică trecerea trenului prin staţie şi oprirea lui în afară, t­nde a fost surprins de tre­nul 4818; apoi mai sunt vinovaţi, impiegatul de mişcare Sura Vocău din Dorobanţi, pentru că a dat in­trarea trenului 4818, înainte de a se fi garat trenul 4823. Impiegatul Du­­mitraşcu Vasile din Fetești, pentru că a lăsat pe maşină un mecanic beat, și mecanicul Huianu Ion de pe locomotiva trenului 4818 care n'a luat măsuri de micșorar­ea v te­zei cu toate că văzuse semnalele de oprire ce se dădeau pentru trenul 4823.—• — • fWm ... —ai CITIŢI IN PAGINA 7-a : Măsurile financiare ale Băncii Naţionale — Importantele declaraţii ale d-lui guvernator Burileanu — Desfiinţarea lui „numerus clausus“ in Ungaria BUDAPESTA. 11.­­ In şedinţa de astăzi a Camerei deputatul Farkas, raportorul proectului pentru modificarea legii lui ..nu­merus clausus“, şi-a depus ra­portul, cerând urgenţa pentru proect. Urgenţa a fost admisă. Ministrul instrucţiunii publice contele Klebelsberg, a declarat că proectul va a supus discuţiei zilele acestea şi că guvernul este hotărit să respingă orice propunere de modificare, prin care s’ar restabili caracterul de rasă al legi. Reducerea impozitelor în Suedia BERLIJV, 12. fRador).~ Regele Suediei a deschis ori noua sesiune a Parla­mentului. Mesajul tronu­lui anunţă că dată fiind ameliorarea finanţelor­ Statului, se vor reduce im­­pornitele pe venit şi pe a­­vere şi unele impozite in­­directe. — ... ^ ' ' ..........

Next