Dimineaţa, iunie 1928 (Anul 24, nr. 7712-7741)
1928-06-10 / nr. 7721
EXPOZEUL D-LUI BENEȘ REGIUNILE ÎNFOMETATE Acordul cu Londra Ministrul de externe al Cehoslovaciei, întors la Praga după o călătorie diplomatică la Londra şi Berlin, a ţinut să lămurească opinia publică europeană asupra politicii sale externe. Declaraţiile d-lui Beneş sunt cu deosebire preţioase din două puncte de vedere. Fiindcă ele urmează, la interval de 48 de ore expozeul revizionist al d-lui Mussolini şi pentru că a pus capăt unor zvonuri neliniştitoare, lansate în ultimul timp, despre o pretinsă intenţie a Cehoslovaciei de a trata direct cu Budapesta o revizuire teritorială. In genere s’a creat, încă dela incidentul din St. Gotthard, impresia că Mica înţelegere nu ar mai fi închegată destul de temeinic în jurul unor interese comune la fel de importante pentru cele trei ţări ufiate. Legenda a fost răspândită apoi şi şi-a găsit expresia şi în declaraţiile de Marţi ale d-lui Mussolini, care a afirmat că soliditatea Micii înţelegeri a dispărut. Şi probabil sprijinit pe această constatare şi-a îngăduit să vorbească, cu sfidare, de necesitatea revizuirii tratatului de la Trianon şi de rolul pe care Italia fascistă l-a jucat în favoarea ungurilor în toate împrejurările importante de la Geneva. In aceste împrejurări declaraţiile d-lui Beneş erau aşteptate cu justificată nerăbdare şi fiecare cuvânt are o greutate mai mare, decât în circumstanţe obişnuite. „Este evident, — a spus d. Beneş — că toate încercările de a slăbi solidaritatea Micii înţelegeri se lovesc de aceeaşi rezistenţă, dat fiind că colaborarea statelor ce o compun se sprijină pe solidaritatea intereselor lor comune“. Precizarea d-lui Beneş trebuie repetată cât mai mult, ca să intre în capul tuturor acelora, cari au scontat de pe acum o slăbire a coheziunii între ţările Micii înţelegeri. Legătura dintre ele este indestructibilă şi acţiuni ca aceea a lordului Rothermere, chiar dacă sunt susţinute de dictatorul Italiei, nu pot decât să închege şi mai strâns frontul comun pentru apărarea integrităţii tratatului de la Trianon. Şi sperăm că în faţa primejdiei ameninţătoare ce se îndreaptă de la Roma, Mica înţelegere se va manifesta astfel, încât d. Mussolini să nu mai aibă prilej de a vorbi cu compătimire de „rolul ei pasiv şi limitat“. Mai sunt zece zile până când se va întruni la Bucureşti conferinţa Micii înţelegeri. Şi sunt de bun augur pentru hotărîrile ce se vor aduce, ce trebuesc aduse pentru stăvilirea campaniei care ameninţă integritaea teritorială a celor trei ţări aliate. D. Beneş a ţinut să arate că „Mica înţelegere are forţa şi timpul“ de a aştepta trezirea Ungariei din frigurile revizioniste ,___ \ de astăzi — pentru ca abia apoi să stea de vorbă în vederea unei colaborări economice. L. P. Nasta întâmplările zilei O conversaţie interesantă Tocmai când aşezat la masa mea de lucru, eram mulţumit că imi venise inspiraţia să scriu unul din acele articole, cari plac unora, supără pe mult, dar sunt citite zilnic de toţi, văd spre dezolarea mea că intră aşa zisul prieten N. N. Nu-l cunoaşteţi şi vă invidiez pentru aceasta. E de ajuns să vă spun că e cel mai neîntrecut pisălog ce s'a văzut vreodată. „Uf! cald mai e pe ziua de astăzi, zise el ştergându-se pe frunte şi adăugând: Au început căldurile de vară. — Au început, răspund şi eu printre dinţi. — Dar şi ploile ne-au omorât, așa că n'am avut parte de primăvară. — N'am avut, răspund și eu. — îmi aduc aminte că acu patru ani... nu acu cinci ani, când au fost inundațiile alea mari... Nu, nu mă înșel, sunt de atunci tocmai patru ani știu că era să mă înec. — Păcat, răspund eu. — Cum? păcat că nu m'am înecat ? mă întreabă el fixăndu-mă lung. — Nu, răspund eu revenind, păcat că au fost inundaţii. — Dar anul acesta au fost mai puţine inundaţii. — Mai puţine, răspund eu. — Insă în Germania a fost o jale. — O jale, răspund eu. — Dar ce zici de căderea Pekingului şi de înfrângerea lui Ciang- Tzo-Lin? — Ce! răspund eu. — Cică a murit. — D-reau să-l ierte, răspund eu. — Altfel ce mai faci ? mă întreabă prietenul meu grijuliu de ceea ce mă privește— Uite, vreau să scriu și mi voi. — Te cred, făcu el, omul nu e totdeauna bine dispins. — Mai ales cdnd nu e lăsat in pace, răspund eu". Și a tinut această conversație interesantă mai bine de o oră, iar inspirația s'a dus de n'a rămas o urmă dintr'însa. MAT3 ---------- I—mn - •- Itm —--------- Proces de spionaj in Alsacia PARIS, 7 (Rador). — Tribunalul din Strasbourg, după desbateri secrete, a condamnat pe autonomiştii Koehler şi Baumann la opt luni închisoare şi cinci ani interdicţie de a locui în Alsacia pentru vina de spionaj. Cei doi condamnaţi fuseră implicaţi şi în procesul autonomiștilor din Colmar, unde din lipsă de dovezi fuseseră achitați. Ştiri dela dirijabilul „Italia“ Se anunță că în nordul Suediei staţiunea din Trensum ar fi intrat în legătură radio-telegrafica cu „Italia". Ştirea nu s’a confirmat. Expediţia suedeză este gata de plecare spre ţinuturile polare unde ar putea să fie aterizat dirijabilul. * ROMA, 8. (Rador).— Agenţia „Ştefani“ anunţă că vaporul „Cita di Milano“ ar fi auzit joi semnale radiotelefonice. Comandantul vasului crede că semnalele proveneau de la dirijabilul „Italia“. S-a distins clar cuvântul „Franz“, ceea ce face să se creadă că era vorba de aterizarea aeronavei pe insula Franz Iosef, „Cita di Milano“ continuă să asculte şi să încerce a comunica cu dirijabilul ROMA 8 (Rador). — Agenţia Ştefani anunţă: Joi la ora 11 şi 7 minute după ordinul Greenwich, vaporul „Citta di Milano", după apelul periodic obişnuit adresat dirijabilului „Italia" ar fi auzit semnale, pe care le socoteşte emise de generalul Nobile. „Citta di Milano" a încercat prin toate mijloacele să se pună în comunicaţie cu postul ce emisese semnalele, cerând poziţia dirijabilului, pe care lar fi auzit din nou. Printre semnalele foarte slabe, staţiunea vaporului a înţeles aproape cu certitudine cuvântul „Franz“. Staţiunea de radio a vaporului „Hobby" ascultă neîntrerupt. Pentru a se evita tulburările datorite staţiunilor locale, s-a instalat un nou pas de radio-telegrafie, cu unde scurte, intr'o colibă aflată la nord de Kingbay. OK VIENA. — Vasul „Hobby " a sosit la Leidebay. In cercetările saie făcute între insula Amsterdam și Wijdeberg, el n’a descoperit nici o urmă despre „Italia“. Vasul „Braganza“ a acncorat la capul nordic al insulei Spitzberg. Skiorii italieni, cari debarcaseră pe insula Amsterdam, au sosit la Mosselbay. întrunirea Comisiei internaţionale a Dunării VIENA.— A 20-a sesiune a Comisiei Internaţionale a Dunărei, va fi deschisă în ziua de 8 a. c., în Viena. Punctul cel mai important al ordinei de zi îl constituie acordul ce trebuie încheiat între România, Iugoslavia şi Comisiunea internaţională a Dunării asupra serviciului special la Porţile de Fier, prevăzut în articolul XXXII al Statutelor Dunărei. Restul sesiunii de vară a comisiei Internaţionale a Dunării va fi consacrat, ca de obiceiu, regulărei chestiunilor de natură technică. Conducerea dezbaterilor o va avea d. Milos Mihailovic, delegatul Iugoslaviei. " D ivorţul principesei E l e n a-m a m ă Textul cererii de divorţ şi citaţia ex-prinţului Carol Ministrul Casei regale comunică: A. S. R. Principesa-mamă Elena a României, cu aprobarea înaltei regente, a introdus înaintea Curţii de Apel din Bucureşti, conform statutului membrilor familiei domnitoare, cerere pentru desfacerea căsătoriei sale cu fostul principe moştenitor. Alteţa Sa Regală va fi reprezentată în justiţie prin d. avocat S. Rosenthal. Iată acum şi textul cererii de divorţ introdusă de principesa Elena precum şi citaţia Curţii de Apel Secţia I,publicată in „Monitorul Oficial" de azi, Vineri, 8 iunie) prin care ex.principele Carol este chemat la înfăţişare pentru ziua de 21 Iunie 1928 . CURTEA DE APEL DIN BUCUREŞTI, SECŢIA I Noi, prim-preşedintele Curţii de apel din Bucureşti, secţia I, în virtutea art. 7 din procedura civilă, chemăm Ad. Carol Caraiman, fost principe moştenitor al României, cu domiciliul ales la moşia Mănăstirea, comuna Mănăstirea, judeţul Ilfov, să vină în ziua de 21 iunie 1928, ora 1 p. m. la această Curte, secţia I, spre înfăţişare în cererea de desfacere a căsătoriei introdusă de soţia sa A. S. R. principesa mamă Elena a României , cunoscând că dacă nu va răspunde la strigarea pricinii sale, în ziua şi ora sus arătate, se va da hotărîre în lipsă, potrivit art. 148 din procedura civilă. Cu copie de pe acţiune. No_ 4.301. 1928, Iunie 7. PETIŢIA A. S. R. PRINCIPESA ELENA A ROMÂNIEI CĂTRE D. PRIM-PREŞEDINTE AL CURŢII DE APEL DIN BUCUREŞTI Domnule prim-preşedinte, Vă rog să binevoiţi a dispune, în conformitate cu dispoziţiunile art. 14 şi 15 din legea privitoare la actele civile ale membrilor familiei domnitoare, publicată în „Monitorul Oficial“ No. 4 din 5 Ianuarie 1926, cu modificările aduse prin legea publicată în „Monitorul Oficial“ No. 179 din 14 August 1927, chemarea înaintea Curţii, pentru ziua de înfăţişare ce veţi fixa înlăuntrul termenului prevăzut al al. II al zisului art. 15, a soţului meu, d. Carol Caraiman, fost principe moştenitor Carol al României, cu domiciliul ales la moşia Mănăstirea, comuna Mănăstirea, jud. Ilfov, aflător în străinătate, pentru a se pronunţa, pe temeiul art. 212 din codul civil, desfacerea căsătoriei dintre noi. Motivele cererii sunt următoarele : Soţul meu m’a părăsit şi locueşte în străinătate, unde duce în mod public o viaţă absolut inconciliabilă cu demnitatea căsătoriei. Această atitudine constituie din parte-i o injurie gravă permanentă, în înţelesul PRINCIPESA ELENA art. 212 din codul civil, care justifică şi impune desfacerea căsătoriei. In ce priveşte copilul nostru, M. S. Regele Mihai, legea specială sus menţionată reglementând prin capitolul VII, art. 18, 19 şi 20, modul exercitării puterii părinteşti, a iuţelii şi a administraţiunii şi folosinţei averii, nu este locul a se prevede vre-o dispoziţiune prin decizia de despărţenie. Soţul meu, aflându-se în străină Textele Iată textele de lege privitoare la actele civile ale membrilor familiei domnitoare : „Art. 14. — Membrii şi foştii membri ai familiei regale căsătoriţi în condiţiunile şi formele statutului familiei domnitoare, pot cere, cu aprobarea regelui, fiecare în parte personal sau prin mandatar, desfacerea căsătoriei pentru oricare din cauzele admise de codul civil român, cu modificările de jurisdicţiune şi procedură statornicite prin statutul de faţă. Art. 15. — Cererea de despărţenie a membrilor familiei regale se adresează prim-preşedintelui Curţii de apel din Bucureşti, care o repartizează la una din secţiunile acestei Curţi, fără a mai invita părţile pentru consiliurile prevăzute de art. 221 din codul civil român în vederea împăciuirii Preşedintele secţiunii, la care s-a repartizat cererea, fixează termenul de judecată, care nu poate fi mai mare de 8 zile libere de la data înregistrării cererii de despărţenie. Curtea judecă în ședință secretă, în completul de cinci, în prezenţa ministerului public, părţile putându-se înfăţişa prin mandataritate, procedura dată a se îndeplini numai prin „Monitorul Oficial“. Se alătură o copie de pe prezenta spre a se publica în „Monitorul Oficial“ împreună cu citaţia Curţii, precum şi următoarele acte în sprijinul cererii : 1) Aprobarea dată prezentei cereri de Înalta Regentă, in conformitate cu art. 14 din legea specială, in original ; 2) Copia legalizată a actului Meu de căsătorie ; 3) Actul de renunţare a principelui Carol la drepturile şi prerogativele de membru al familiei domnitoare şi de principe moştenitor al României, datat din Milano, 28 Decembrie 1925, publicat in facsimile in broşura oficială .Acte şi corespondenţă relative la renunţările la Tron a fostului principe Moştenitor", anexa V, p. 40. 4) „Monitorul Oficial" No. 4 din 5 Ianuarie 1926, cuprinzând legea privitoare la primirea renunţării principelui Carol de către Adunările Naţionale Constituante; 5) „Monitorul Oficial“ No. 68 din 23 Martie 1926, cuprinzând înalta decizie a regelui Ferdinand aprobând ca fostul principe să adopte numele de Carol Caraiman şi să-şi aleagă domiciliul pentru actele vieţii sale civile la moşia Mănăstirea, comuna Mănăstirea, judeţul Ilfov. Primiţi, d-le prim-preşedinte, asigurarea consideraţiei noastre. Principesă-mamă a României de lege Dacă Curtea de apel constată că regele a luat act de consimţământul mutual al soţilor de a se despărţi, ea pronunţă despărţenia fără nici o altă dezbatere. Deciziunile Curţii de apel în cererile de despărţenie se dau cu recurs la Casaţie în termen de 5 zile libere dela pronunţarea deciziuni. In caz de lipsă din ţară a vreuneia din părţi, procedura se va îndeplini numai prin „Monitorul Oficial”. Deciziunea de despărţenie se transcrie la ministerul de justiţie şi la ofiţerul stării civile competent, la cererea ministerului public. Nu se aplică dispoziţiunile din codul civil privitoare la asigurarea copiilor din averea soţilor in despărţenie. Art. 16. — Cererile de despărţenie îndreptate de membrii sau foştii membri ai familiei regale Înaintea instanţelor judecătoreşti străine sunt fără efect. Deciziunile de despărţenie ale Instanţelor judecătoreşti străine pronunţate între membrii sau foștii membri ai familiei regale române nu se vor transcrie și nu se vor executa“. * ELENA md** încheiat? Convocarea parlamentului pentru 1 Iulie Se vor vota cinci legi Din imediatul anturaj al primuluiministru au pornit, pe ziua de eri, următoarele ştiri pe cari le redăm întocmai : Acordul cu Banca Angliei a fost încheiat. Dificultăţile, cari existau pe piaţa Londrei, au fost înlăturate. Ceea ce se face acum, este doar operaţia pur tehnică. Primul-ministru speră că delegaţia noastră va părăsi Anglia la începutul săptămânii viitoare, după ce se vor fi semnat toate lucrările în curs. * Data convocării parlamentului este fixată pentru 1 Iulie. Intre timp se va convoca şi adunarea generală a acţionarilor Băncii Naţionale. Sesiunea parlamentară nu va dura decât 10 zile. Se vor propune cinci proiecte de legi, fiecare de un număr restrâns de articole. Lucrurile acestea, de altfel, primul ministru le-ar fi comunicat şi în consiliul de miniştri. It. Vintilă Strătianu a adăugat că discuţiile cu Berlinul continuă, dar aceasta nu împiedică convocarea parlamentului şi realizarea în fapt a stabilizării. Nu este exclus ca un acord cu Berlinul să intervină înainte ca sesiunea extraordinară să fi luat sfârşit. Tot in consiliul de Miercuri, d. Vintilă Brătianu a declarat că este probabil că stabilizarea francului francez se va face foarte repede. Afirmaţiunea primului ministru este întărită de declaraţia recentă a lui André Tardieu, care, vorbind despre apropiata stabilizare a francului francez, a spus: — „Am dus până acum un război de tranşee financiar şi monetar. Suntem la momentul de contra-atac din iulie 1918, înainte, pentru victorie“. Cum am spus, toate aceste ştiri optimiste pornesc din imediatul anturaj al primului ministru şi le-am înregistrat ca atare. Trebue să mai remarcăm că, de astă dată, ele par a găsi confirmarea cercurilor noastre financiare, unde se contează ca fapt sigur cu încheierea acordului de la Londra. ____________ * Rupere de nori in judeţul Dâmboviţa nTU, 8. — Aseară pe la orele 6 o grozavă rupere de nouri s’a produs în regiunea noastră, şi anume la Nucet, Cazaci, Podu Rizei, Conteşti şi Lunguleţu. Ploaia a fost însoţită de o grindină mare cât oul de găină, care a făcut mari ravagii. Întinse semănături au fost distruse și multe livezi de pomi. Anii XXVI No. 7721 DUMINICA 10 IUNIE IO PAGINI egggggggMggMgBggggggM Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an » 380— ii ii ij 6 luni w 200— ii ii ii 3 n In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE îl 3 LEI 11 BIROURILE : București, Str. Sabalar Nr. 7 9-11 ]| 3 LSI || TE«1LE | DirecUaV 3S7V2. A-Pla^307/69. Provin Provincia 310/68. Un nou cutremur de pământ în Corint ATENA, 8. (Rador). Un puternic cutremur de pământ, care a durat şase secunde, s’a produs ori, la ora 3 şi jumătate după amiază, la Corint. Câteva case s’au dărâmat; clădirea care adăposteşte biroul portului, a fost distrusă. Din muniii Gherania s’au rostogolit stânci mari, fără a provoca insă stricăciuni. Locuitorii din Corint, cuprinși de panică, s’au refugiat în împrejurimi. * ATENA, 8. (Rador).— Joi la orele șease după amiază și nouă jumătate seara s’au produs la Corint două noul cutremure de pământ. La Lutraki cutremurul a făcut trei victime. Ploi şi furtună in ţară o rupere de nori în judeţul Dâmboviţa Joi noapte a căzut asupra Capitalei o ploaie torenţială Însoţită de puternice descărcări electrice. Tunetele au trezit din somn lumea. In cartierele de jos ale Capitalei, apa a pătruns in pivniţe şi subsoluri. Numeroase străzi dela periferie au fost impracticabile până la ora 8 dimineaţa, când apa s’a scurs fi canaturi.— In strada Justiţiei şi Sfinţii Apostoli, apa a trecut deasupra trotuarelor îngreuind circulaţia pietonilor. * Institutul meteorologic ne-a comunicat următoarele date cu privire la ploaia torenţială de joi noapte. ~ Cantitatea de apă căzută se socoteşte de 21 mm. Ploaia, însoţită de manifestaţiuni electrice, a început să cadă la ora 2.10 şi a încetat la ora 3.50 dim. — Asemenea ploi au căzut şi în jumătatea sud-estică a ţării. SITUAŢIA LA TELEFON ŞI TELEGRAF Cu toate că ploaia a fost torenţială, — dar neînsoţită de furtună, — firele telefonice în legătură cu provincia n’au suferit deranjamente importante. Afară de unele inducţiuni produse pe câteva fire, toate legăturile cu întreaga ţară au rămas bune. In Capitală reţeaua telefonică a suferit unele deranjamente. La biroul constructorilor de la poştă s-au primit mai multe reclamaţii ca de obiceiu. Echipe de constructori au lucrat toată dimineaţa pentru repunerea in funcţiune a posturilor deranjate. LA TELEGRAF situaţia este normală. RÂPEANU Câteva vite suprinse pe câmp au fost omorâte. In toate comunele unde a bătut ploaia s’au produs inundaţii. Pagubele trebue să fie foarte mari. Furtuni cu grindină la Timişoara TIMIŞOARA, 8. — Azi noapte Intre orele 10 şi 11 o nouă şi violentă furtună s’a abătut asupra oraşului nostru şi a împrejurimilor lui. O ploaie însoţită de puternice descărcări electrice şi de grindină de o mărime puţin obişnuită a izbit cu atâta furie în cât a cauzat imense pagube. Sub presiunea vijeliei au cedat acoperişurile multor case. Au fost avariate chiar acoperişuri din olane şi ţigle. Casele complect descoperite abundă. In multe străzi, geamurile caselor şi ale localurilor publice au fost sparte de grindină. Pe bulevarde şi ’n parcuri e un adevărat dezastru, deoarece furia furtunii a doborât numeroşi copaci. Din cauza descărcărilor electrice ameninţătoare, uzina electrică s’a văzut obligată să reducă intensitatea curentului. Aceasta n’a împiedicat însă ca multe lămpi să fie sparte şi legăturile deranjate. Orașul a rămas astfel in întuneric pe o bună parte. Legăturile telefonice cu județul au fost întrerupte. Pagubele sunt foarte mari în special la pomi fructiferi, la vii și la florării. BANC. SITUAŢIA GENERALĂ EPIDEMIILOR După ultimele rapoarte sosite la ministerul sănătăţii, situaţia generală a epidemiilor este următoarea: IN TARA Scarlatină 833 cazuri; difterie 47; febră tifoidă 99; exantematic 75; poliomyelită 20; encefalită letargică 2 şi tuse convulsivă 1864 cazuri. IN CAPITALĂ Scarlatină 86 cazuri; difterie 6; febră tifoidă 1; exantematic 1; meningită 2; erisipel 10 și poliomyelită 4 cazuri.