Dimineaţa, iunie 1928 (Anul 24, nr. 7712-7741)

1928-06-10 / nr. 7721

EXPOZEUL D-LUI BENEȘ REGIUNILE ÎNFOMETATE Acordul cu Londra Ministrul de externe al Cehoslo­vaciei, întors la Praga după o că­lătorie diplomatică la Londra şi Berlin, a ţinut să lămurească opi­nia publică europeană asupra poli­ticii sale externe. Declaraţiile d-lui Beneş sunt cu deosebire preţioase din două puncte de vedere. Fiindcă ele urmează, la interval de 48 de ore expozeul revizionist al d-lui Mussolini şi pentru că a pus capăt unor zvonuri nelinişti­toare, lansate în ultimul timp, des­pre o pretinsă intenţie a Cehoslo­vaciei de a trata direct cu Buda­pesta o revizuire teritorială. In genere s’a creat, încă dela in­cidentul din St. Gotthard, impre­sia că Mica înţelegere nu ar mai fi închegată destul de temeinic în ju­rul unor interese comune la fel de importante pentru cele trei ţări u­­fiate. Legenda a fost răspândită a­­poi şi şi-a găsit expresia şi în de­claraţiile de Marţi ale d-lui Musso­lini, care a afirmat că soliditatea Micii înţelegeri a dispărut. Şi pro­babil sprijinit pe această consta­tare şi-a îngăduit să vorbească, cu sfidare, de necesitatea revizuirii tratatului de la Trianon şi de rolul pe care Italia fascistă l-a jucat în favoarea ungurilor în toate împre­jurările importante de la Geneva. In aceste împrejurări declaraţiile d-lui Beneş erau aşteptate cu justi­ficată nerăbdare şi fiecare cuvânt are o greutate mai mare, decât în circumstanţe obişnuite. „Este evident, — a spus d. Beneş — că toate încercările de a slăbi solidaritatea Micii înţelegeri se lovesc de aceeaşi rezistenţă, dat fiind că colabo­rarea statelor ce o compun se sprijină pe solidaritatea inte­reselor lor comune“. Precizarea d-lui Beneş trebuie repetată cât mai mult, ca să intre în capul tuturor acelora, cari au scontat de pe acum o slăbire a co­­heziunii între ţările Micii înţele­geri. Legătura dintre ele este in­destructibilă şi acţiuni ca aceea a lordului Rothermere, chiar dacă sunt susţinute de dictatorul Italiei, nu pot decât să închege şi mai strâns frontul comun pentru apărarea in­tegrităţii tratatului de la Trianon. Şi sperăm că în faţa primejdiei a­­meninţătoare ce se îndreaptă de la Roma, Mica înţelegere se va manifesta astfel, încât d. Mussolini să nu mai aibă prilej de a vorbi cu compătimire de „rolul ei pasiv şi limitat“. Mai sunt zece zile până când se va întruni la Bucureşti conferinţa Micii înţelegeri. Şi sunt de bun au­gur pentru hotărîrile ce se vor a­­duce, ce trebuesc aduse pentru stăvilirea campaniei care amenin­ţă integritaea teritorială a celor trei ţări aliate. D. Beneş a ţinut să arate că „Mica înţelegere are for­ţa şi timpul“ de a aştepta trezirea Ungariei din frigurile revizioniste ,___ \ de astăzi — pentru ca abia apoi să stea de vorbă în vederea unei co­laborări economice. L. P. Nasta întâmplările zilei O conversaţie interesantă Tocmai când aşezat la masa mea de lucru, eram mulţumit că imi ve­nise inspiraţia să scriu unul din a­­cele articole, cari plac unora, supă­ră pe mult, dar sunt citite zilnic de toţi, văd spre dezolarea mea că in­tră aşa zisul prieten N. N. Nu-l cunoaşteţi şi vă invidiez pen­tru aceasta. E de ajuns să vă spun că e cel mai neîntrecut pisălog ce s'a văzut vreodată. „Uf! cald mai e pe ziua de astăzi, zise el ştergându-se pe frunte şi a­­dăugând: Au început căldurile de vară. — Au început, răspund şi eu prin­tre dinţi. — Dar şi ploile ne-au omorât, așa că n'am avut parte de primăvară. — N'am avut, răspund și eu. — îmi aduc aminte că acu patru ani... nu acu cinci ani, când au fost inundațiile alea mari... Nu, nu mă înșel, sunt de atunci tocmai patru ani știu că era să mă înec. — Păcat, răspund eu. — Cum? păcat că nu m'am îne­cat ? mă întreabă el fixăndu-mă lung. — Nu, răspund eu revenind, păcat că au fost inundaţii. — Dar anul acesta au fost mai pu­ţine inundaţii. — Mai puţine, răspund eu. — Insă în Germania a fost o jale. — O jale, răspund eu. — Dar ce zici de căderea Pekin­­gului şi de înfrângerea lui Ciang- Tzo-Lin? — Ce! răspund eu. — Cică a murit. — D-reau să-l ierte, răspund eu. — Altfel ce mai faci ? mă întreabă prietenul meu grijuliu de ceea ce mă privește­— Uite, vreau să scriu și mi voi. — Te cred, făcu el, omul nu e tot­deauna bine dispins. — Mai ales cdnd nu e lăsat in pa­ce, răspund eu". Și a tinut această conversație in­teresantă mai bine de o oră, iar in­spirația s'a dus de n'a rămas o urmă dintr'însa. M­AT3 ---------- I—mn - •- Itm —---------­ Proces de spionaj in Alsacia PARIS, 7 (Rador). — Tribu­nalul din Strasbourg, după desbateri secrete, a condam­nat pe autonomiştii Koehler şi Baumann la opt luni închi­soare şi cinci ani interdicţie de a locui în Alsacia pentru vina de spionaj. Cei doi con­damnaţi fuseră implicaţi şi în procesul autonomiștilor din Colmar, unde din lipsă de do­vezi fuseseră achitați. Ştiri dela dirijabilul „Italia“ Se anunță că în nordul Suediei staţiunea din Trensum ar fi intrat în legătură radio-telegrafica cu­ „Italia". Ştirea nu s’a confirmat. Expediţia suedeză este gata de plecare spre ţinuturile polare unde ar putea să fie aterizat dirijabilul. * ROMA, 8. (Rador).— Agenţia „Şte­fani“ anunţă că vaporul „Cita di Mi­lano“ ar fi auzit joi semnale radio­­telefonice. Comandantul vasului cre­de că semnalele proveneau de la di­rijabilul „Italia“. S-a distins clar cuvântul „Franz“, ceea ce face să se creadă că era vor­ba de aterizarea aeronavei pe insula Franz Iosef, „Cita di Milano“ continuă să as­culte şi să încerce a comunica cu di­­rijabilul ROMA 8 (Rador). — Agenţia Şte­fani anunţă: Joi la ora 11 şi 7 minute după or­dinul Greenwich, vaporul „Ci­­tta di Milano", după apelul periodic obişnuit adresat dirijabilului „Italia" ar fi auzit semnale, pe care le soco­teşte emise de generalul Nobile. „Citta di Milano" a încercat prin toate mij­loacele să se pună în comunicaţie cu postul ce emisese semnalele, cerând poziţia dirijabilului, pe care lar fi auzit din nou. Printre semnalele foarte slabe, staţiunea vaporului a înţeles aproape cu certitudine cu­vântul „Franz“. Staţiunea de radio a vaporului „Hobby" ascultă neîntrerupt. Pentru a se evita tulburările datorite staţiu­nilor locale, s-a instalat un nou pas de radio-telegrafie, cu unde scurte, intr'o colibă aflată la nord de King­­bay. OK VIENA. — Vasul „Hobby " a so­sit la Leidebay. In cercetările saie făcute între insula Amsterdam și Wijdeberg, el n’a descoperit nici o urmă despre „Italia“. Vasul „Braganza“ a acncorat la capul nordic al insulei Spitzberg. Skiorii italieni, cari debarcaseră pe insula Amsterdam, au sosit la Mos­­selbay. întrunirea Comisiei internaţio­nale a Dunării VIENA.— A 20-a sesiune a Co­misiei Internaţionale a Dunărei, va fi deschisă în ziua de 8 a. c., în Viena. Punctul cel mai important al or­­dinei de zi îl constituie acordul ce trebuie încheiat între România, Iugoslavia şi Comisiunea interna­ţională a Dunării asupra serviciu­lui special la Porţile de Fier, pre­văzut în articolul XXXII al Statu­telor Dunărei. Restul sesiunii de vară a comi­siei Internaţionale a Dunării va fi consacrat, ca de obiceiu, regulărei chestiunilor de natură technică. Conducerea dezbaterilor o va a­­vea d. Milos Mihailovic, delegatul Iugoslaviei. "­­ D ivorţul principesei E l e n a-m a m ă Textul cererii de divorţ şi citaţia ex-prinţului Carol Ministrul Casei regale comunică: A. S. R. Principesa-mamă Elena a României, cu aprobarea înaltei regente, a introdus înaintea Curţii de Apel din Bucureşti, conform sta­tutului membrilor familiei domni­toare, cerere pentru desfacerea că­sătoriei sale cu fostul principe moş­tenitor. Alteţa Sa Regală va fi reprezen­tată în justiţie prin d. avocat S. Ro­senthal. Iată acum şi textul cererii de di­vorţ introdusă de principesa Elena precum şi citaţia Curţii de Apel Secţia I,­­publicată in „Monitorul O­­ficial" de azi, Vineri, 8 iunie) prin care ex.principele Carol este che­mat la înfăţişare pentru ziua de 21 Iunie 1928 . CURTEA DE APEL DIN BUCU­REŞTI, SECŢIA I Noi, prim-preşedintele Curţii de apel din Bucureşti, secţia I, în vir­tutea art. 7­ din procedura civilă, chemăm A­d. Carol Caraiman, fost principe moştenitor al României,­ cu domiciliul ales la moşia Mănăs­tirea, comuna Mănăstirea, judeţul Ilfov, să vină în ziua de 21 iunie 1928, ora 1 p. m. la această Curte, secţia I, spre înfăţişare în cererea de desfacere a căsătoriei introdusă de soţia sa A. S. R. principesa ma­mă Elena a României , cunoscând că dacă nu va răspunde la striga­rea pricinii sale, în ziua şi ora sus arătate, se va da hotărîre în lipsă, potrivit art. 148 din procedura ci­vilă. Cu copie de pe acţiune. No_ 4.301. 1928, Iunie 7. PETIŢIA A. S. R. PRINCIPESA ELENA A ROMÂNIEI CĂTRE D. PRIM-PREŞEDINTE AL CURŢII DE APEL DIN BUCUREŞTI Domnule prim-preşedinte, Vă rog să­ binevoiţi a dispune, în conformitate cu dispoziţiunile art. 14 şi 15 din legea privitoare la ac­tele civile ale membrilor familiei domnitoare, publicată în „Monito­rul Oficial“ No. 4 din 5 Ianuarie 1926, cu modificările aduse prin le­gea publicată în „Monitorul Oficial“ No. 179 din 14 August 1927, chema­rea înaintea Curţii, pentru ziua de înfăţişare ce veţi fixa înlăuntrul termenului prevăzut al al. II al zi­sului art. 15, a soţului meu, d. Carol Caraiman, fost principe moştenitor Carol al României, cu domiciliul a­­les la moşia Mănăstirea, comuna Mănăstirea, jud. Ilfov, aflător în străinătate, pentru a se pronunţa, pe temeiul art. 212 din codul civil, desfacerea căsătoriei dintre noi. Motivele cererii sunt următoa­rele : Soţul meu m’a părăsit şi locueşte în străinătate, unde duce în mod public o viaţă absolut inconciliabilă cu demnitatea căsătoriei. Această atitudine constituie din parte-i o in­jurie gravă permanentă, în înţelesul PRINCIPESA ELENA art. 212 din codul civil, care justifi­că şi impune desfacerea căsătoriei. In ce priveşte copilul nostru, M. S. Regele Mihai, legea specială sus menţionată reglementând prin ca­pitolul VII, art. 18, 19 şi 20, modul exercitării puterii părinteşti, a iu­ţelii şi a administraţiunii şi folosin­ţei averii, nu este locul a se preve­de vre-o dispoziţiune prin decizia de despărţenie. Soţul meu, aflându-se în străină­­ Textele Iată textele de lege privitoare la actele civile ale membrilor familiei domnitoare : „Art. 14. — Membrii şi foştii mem­bri ai familiei regale căsătoriţi în condiţiunile şi formele statutului fa­miliei domnitoare, pot cere, cu apro­barea regelui, fiecare în parte perso­nal sau prin mandatar, desfacerea căsătoriei pentru oricare din cauze­le admise de codul civil român, cu modificările de jurisdicţiune şi pro­cedură statornicite prin statutul de faţă. Art. 15. — Cererea de despărţenie a membrilor familiei regale se adre­sează prim-preşedintelui Curţii de apel din Bucureşti, care o reparti­zează la una din secţiunile acestei Curţi, fără a mai invita părţile pen­tru consiliurile prevăzute de art. 221 din codul civil român în vederea împăciuirii Preşedintele secţiunii, la care s-a repartizat cererea, fixează termenul de judecată, care nu poate fi mai mare de 8 zile libere de la data înre­gistrării cererii de despărţenie. Curtea judecă în ședință secretă, în completul de cinci, în prezenţa ministerului public, părţile putân­­du-se înfăţişa prin mandatari­­tate, procedura dată a se îndeplini numai prin „Monitorul Oficial“. Se alătură o copie de pe prezenta spre a se publica în „Monitorul O­­ficial“ împreună cu citaţia Curţii, precum şi următoarele acte în spri­jinul cererii : 1) Aprobarea dată prezentei ce­reri de Înalta Regentă, in confor­mitate cu art. 14 din legea specială, in original ; 2) Copia legalizată a actului Meu de căsătorie ; 3) Actul de renunţare a principe­lui Carol la drepturile şi prerogati­vele de membru al familiei domni­toare şi de principe moştenitor al României, datat din Milano, 28 De­cembrie 1925, publicat in facsimile in broşura oficială .Acte şi cores­pondenţă relative la renunţările la Tron a fostului principe Moşteni­tor", anexa V, p. 40. 4) „Monitorul Oficial" No. 4 din 5 Ianuarie 1926, cuprinzând legea privitoare la primirea renunţării principelui Carol de către Adunări­le Naţionale Constituante; 5) „Monitorul Oficial“ No. 68 din 23 Martie 1926, cuprinzând înalta decizie a regelui Ferdinand apro­bând ca fostul principe să adopte numele de Carol Caraiman şi să-şi aleagă domiciliul pentru actele vie­ţii sale civile la moşia Mănăstirea, comuna Mănăstirea, judeţul Ilfov. Primiţi, d-le prim-preşedinte, a­­sigurarea consideraţiei noastre. Principesă-mamă a României de lege Dacă Curtea de apel constată că regele a luat act de consimţământul mutual al soţilor de a se despărţi, ea pronunţă despărţenia fără nici o altă dezbatere. Deciziunile Curţii de apel în cere­rile de despărţenie se dau cu recurs la Casaţie în termen de 5 zile libere dela pronunţarea deciziuni. In caz de lipsă din ţară a vreuneia din părţi, procedura se va îndeplini numai prin „Monitorul Oficial”. Deciziunea de despărţenie se tran­scrie la ministerul de justiţie şi la ofiţerul stării civile competent, la cererea ministerului public. Nu se aplică dispoziţiunile din co­dul civil privitoare la asigurarea co­piilor din averea soţilor in despăr­ţenie. Art. 16. — Cererile de despărţenie îndreptate de membrii sau foştii membri ai familiei regale Înaintea instanţelor judecătoreşti străine sunt fără efect. Deciziunile de despărţenie ale In­stanţelor judecătoreşti străine pro­nunţate între membrii sau foștii membri ai familiei regale române nu se vor transcrie și nu se vor exe­cuta“. * ELENA md** încheiat? Convocarea parlamentului pentru 1 Iulie Se vor vota cinci legi Din imediatul anturaj al primului­­ministru au pornit, pe ziua de eri, următoarele ştiri pe cari le redăm întocmai : Acordul cu Banca Angliei a fost încheiat. Dificultăţile, cari existau pe piaţa Londrei, au fost înlăturate. Ceea ce se face acum, este doar o­­peraţia pur tehnică. Primul-minis­­tru speră că delegaţia noastră va părăsi Anglia la începutul săptămâ­nii viitoare, după ce se vor fi sem­nat toate lucrările în curs. * Data convocării parla­mentului este fixată pen­tru 1 Iulie. Intre timp se va convoca şi adunarea generală a acţionarilor Băncii Naţionale. Sesiunea parlamentară nu va dura decât 10 zile. Se vor propune cinci pro­iecte de legi, fiecare de un număr restrâns de ar­ticole. Lucrurile acestea, de alt­fel, primul ministru le-ar fi comunicat şi în consi­liul de miniştri. It. Vintilă Strătianu a adăugat că dis­cuţiile cu Berlinul conti­nuă, dar aceasta nu îm­piedică convocarea parla­mentului şi realizarea în fapt a stabilizării. Nu este exclus ca un acord cu Ber­linul să intervină înainte ca sesiunea extraordina­ră să fi luat sfârşit. Tot in consiliul de Miercuri, d. Vintilă Brătianu a declarat că este probabil că stabilizarea francului francez se va face foarte repede. Afirmaţiunea primului ministru este întărită de declaraţia recentă a lui André Tardieu, care, vorbind despre apropiata stabilizare a fran­cului francez, a spus: — „Am dus până acum un război de tranşee financiar şi monetar. Suntem la momentul de contra-atac din iulie 1918, înainte, pentru vic­torie“. Cum am spus, toate aceste ştiri optimiste pornesc din imediatul an­turaj al primului ministru şi le-am înregistrat ca atare. Trebue să mai remarcăm că, de astă­ dată, ele par a găsi confirmarea cercurilor noa­stre financiare, unde se contează ca fapt sigur cu încheierea acordului de la Londra. ____________ * Rupere de nori in judeţul Dâmboviţa nTU, 8. — Aseară pe la orele 6 o grozavă rupere de nouri s’a produs în regiunea noastră, şi anu­me la Nucet, Cazaci, Podu­ Rizei, Conteşti şi Lunguleţu. Ploaia a fost însoţită de o grin­dină mare cât oul de găină, care a făcut mari ravagii. Întinse semănă­turi au fost distruse și multe livezi de pomi. Anii XXVI No. 7721 DUMINICA 10 IUNIE IO PAGINI egggggggMggMgBggggggM Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an » 380— ii ii ij 6 luni w 200— ii ii ii 3 n In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE îl 3 LEI 11 BIROURILE : București, Str. Sab­alar Nr. 7­ 9-11 ]| 3 LSI || TE«1LE | DirecUaV 3S7V2. A-Pla^­307/69.­ Provin Provincia 310/68. Un nou cutremur de pământ în Corint ATENA, 8. (Rador). Un puternic cutremur de pământ, care a durat şase secunde, s’a produs ori, la ora 3 şi jumătate după amiază, la Co­rint. Câteva case s’au dărâmat; clădi­rea care adăposteşte biroul portului, a fost distrusă. Din muniii Gherania s’au rostogo­lit stânci mari, fără a provoca insă stricăciuni. Locuitorii din Corint, cuprinși de panică, s’au refugiat în împrejurimi. * ATENA, 8. (Rador).— Joi la orele șease după amiază și nouă jumătate seara s’au produs la Corint două noul cutremure de pământ. La Lu­­traki cutremurul a făcut trei vic­time. Ploi şi furtună in ţară o rupere de nori în judeţul Dâmboviţa Joi noapte a căzut asupra Capi­talei o ploaie torenţială Însoţită de puternice descărcări electrice. Tune­tele au trezit din somn lumea. In cartierele de jos ale Capitalei, apa a pătruns in pivniţe şi subso­luri. Numeroase străzi dela periferie au fost impracticabile până la ora 8 dimineaţa, când apa s’a scurs fi­ canaturi.­­— In strada Justiţiei şi Sfinţii Apos­toli, apa a trecut deasupra trotuare­lor îngreuind circulaţia pietonilor. * Institutul meteorologic ne-a co­municat următoarele date cu privire la ploaia torenţială de joi noapte. ~ Cantitatea de apă căzută se soco­teşte de 21 mm. Ploaia, însoţită de manifestaţiuni electrice, a început să cadă la ora 2.10 şi a încetat la ora 3.50 dim.­­ — Asemenea ploi au căzut şi în ju­mătatea sud-estică a ţării. SITUAŢIA LA TELEFON ŞI TELEGRAF Cu toate că ploaia a fost torenţia­lă, — dar neînsoţită de furtună, — firele telefonice în legătură cu pro­vincia n’au suferit deranjamente importante. Afară de unele inducţiuni produse pe câteva fire, toate legăturile cu în­treaga ţară au rămas bune. In Capitală reţeaua telefonică a suferit unele deranjamente. La bi­roul constructorilor de la poştă s-au primit mai multe reclamaţii ca de obiceiu. Echipe de constructori au lucrat toată dimineaţa pentru re­punerea in funcţiune a posturilor deranjate. LA TELEGRAF situaţia este nor­mală. RÂPEANU Câteva vite suprin­se pe câmp au fost omorâte. In toate comunele unde a bătut ploaia s’au produs inundaţii. Pagubele trebue să fie foarte mari. Furtuni cu grindină la Timişoara TIMIŞOARA, 8. — Azi noapte In­tre orele 10 şi 11 o nouă şi violentă furtună s’a abătut asupra oraşului nostru şi a împrejurimilor lui. O ploaie însoţită de puternice descăr­cări electrice şi de grindină de o mă­rime puţin obişnuită a izbit cu atâta furie în cât a cauzat imense pagube. Sub presiunea vijeliei au cedat aco­perişurile multor case. Au fost a­­variate chiar acoperişuri din olane şi ţigle. Casele complect descoperite a­­bundă. In multe străzi, geamurile caselor şi ale localurilor publice au fost sparte de grindină.­­ Pe bulevarde şi ’n parcuri e un adevărat dezastru, de­oarece furia furtunii a doborât numeroşi copaci. Din cauza descărcărilor electrice ameninţătoare, uzina electrică s’a vă­zut obligată să reducă intensitatea curentului. Aceasta n’a împiedicat însă ca multe lămpi să fie sparte şi legăturile deranjate. Orașul a rămas astfel in întuneric pe o bună parte. Legăturile telefonice cu județul au fost întrerupte. Pagubele sunt foarte mari în spe­cial la pomi fructiferi, la vii și la florării. BANC. SITUAŢIA GENERALĂ EPIDEMIILOR După ultimele rapoarte sosite la ministerul sănătăţii, situaţia gene­rală a epidemiilor este următoarea: IN TARA Scarlatină 833 cazuri; difterie 47; febră tifoidă 99; exantematic 75; poliomyelită 20; encefalită letargică 2 şi tuse convulsivă 1864 cazuri. IN CAPITALĂ Scarlatină 86 cazuri; difterie 6; febră tifoidă 1; exantematic 1; me­ningită 2; erisipel 10 și poliomyeli­­tă 4 cazuri.

Next