Dimineaţa, aprilie 1929 (Anul 25, nr. 8011-8036)
1929-04-12 / nr. 8019
. D. dr. N. Lupu este hotărât să nierpeleze guvernul asupra chestiunii, dacă cei cari vor să serbeze Paştele la 5 Mai — acolo unde majoritatea populaţiei aa serbat la 31 Martie — vor avea biserici şi preoţi cari să oficteze. Interpelarea se întemeiază pe principiul pus de d. Mania — ca răspuns la prima intervenţie a d-lui dr. Lupu — că guvernul va face să se respecte libertatea de conştiinţă acordată de constituţie. D. dr. Lupu vrea să ştie — şi desigur are dreptate — dacă d-sa, tare In ziua de 31 Martie a mâncat de post, poate să ciocnească ouă roşii In ziua de 5 Mai. Guvernul a hotărât ca proectata mare mişcare in diplomaţie să se facă la sfârşitul lunei Mai sau la începutul lunei Iunie. Până atunci nu se va fase nici o numire sau mutare in corpul diplomatic şi prin urmare nici d. Caius Brediceanu nu va fi numit ministru al României pe lângă Vatican. Până astăzi n'a fost semnat nici decretul de numire a d-lui Carol Davilla ca ministru al României la Washington, deși agrementul pentru această numire a fost cerut de acum o lună și jumătate guvernului din Washington. D. Inginer Toma aftică noul secretar general al ministerului de comunicaţii şi-a luat eri dim. postul In primire. Astăzi se vor face numirile cele noui in consiliul superior al c. f. r. In locul celor cinci membri demisionaţi. Eri la ora 4 d. a. s’a întrunit din nou la ministerul de comunicaţii comisia superioară care lucrează la noua lege & c. f. r. A luat pearte la şedinţă şi d. inginer Sfintescu. O delegaţie a restauratorilor de gări din ţară, s’a prezentat ori d-lui V. Madgearu ministru ad-interim la comunicaţii, pentru a-i expune doleanţele lor. — Înaintând, in acelaş timp şi un memoriu. D. ministru Madgearu a comunicat celor de faţă că toate restaurantele se vor da numai prin licitaţie publică. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că la pepiniera statului Petreşti-Focşani, se găsesc disponibil pentru vânzare, caişi şi peri, cu preţul stabilit de minister. Cererile se vor adresa direct sus numitei pepiniere. Truiunea comercianţilor şi industriaşilor din Capitală a ţinut joi seara şedinţă sub preşidenţia d-lui Ion Ştefănescu. D. preşedinte protestează împotriva primăriei pentru fixarea nouilor preţuri maximala şi atrage atenţia că acest sistem nu va duce decât la scumpirea vieţii. S-au discutat apoi diferite chestiuni profesionale: alegerile de la Camera d comerţ, protestare contra desfiinţării birourilor de vămuire de pe lângă vama poştei, organizare, descentralizare etc. P«mn!ofl 14 Aprilie 192» Anuităţile germane Procesul „ţapilor“ de la Boboc Cine sunt vinovaţii ultimei catastrofe de cale ferată BUZĂU, 18. * Incă de la orale 8 dimineaţa sala paşilor pierduţi a tribunalului a început să se populeze de lume, iar până intr'o jumătate de oră devenise neîncăpătoare pentru publicul curios să asiste la dezbaterile procesului. Era public de toată mâna, dar mai ales ceferişti, între cari mulţi veniţi ca martori. Intr’un colt d. ing. Scutaru, inspector general de control, discută cu d-nii ingineri Stamatescu Stinghe şi Derevici. JUDECATA La orele 9 şi un sfert se deschide sala de şedinţe a secţiei II-a şi se permite intrarea. Dar cum pentru menţinerea ordinei au fost postate la uşă un poliţist şi o sentinelă, pătrund numai cei mai Îndrăzneţi şi cu oarecare bună voinţă, doamnele. Un zgomot de fier vechi, impresionant, se cară de la parchet părţi din fierăria distrusă la Boboc. La orele 9 intră tribunalul, care are aceeaşi formaţie ca şi rândul trecut: preşedinte A Docan, Judecător Caratase, procuror Dobrovici, grefier Ianculescu. Pe banca apărării sunt d-nii avocaţi Iancu Constantinescu şi Virgil Popescu. Intre baionete sunt apoi introduşi acuzaţii: impiegatul Ţurcan, revizorul de ace Gh. M. Gheorghe şi acarul Neacşu Dima. • ASCULTAREA MARTORILOR Se face apelul nominal, după care d. grefier Ianculescu dă citire actului de acuzare prin care cei trei acuzaţi sunt daţi in judecata micului parchet ca autori ai catastrofei de cale ferată. Se începe audierea martorilor. Cel dintâi depune d. I. Dumitrescu şeful staţiei Boboc, apoi martorii acuzării ing. Scutaru, inspector de control, Stamatescu, inspector de tracţiune, Ciocan, inspector de mişcare, Timotin, inspector de Întreţinere şi Derevici de la tracţiune. Din depoziţia şefului de staţie reese că nenorocirea nu se datoreşte celor trei ceferişti acuzaţi, ci materialului rulant care era defect. Inginerii însă işi menţin declaraţia de la început, că vina este întreagă a personalului neglijent. SUSPENDAREA DEZBATERILOR La orele 11 luni, şedinţa se suspendă urmând ca desbaterile să fi reluate după amiază şi probabil şi mâine. au fost fixate TELEGRAMA PARTICULARA PARIS, 12. — Agenţia „Radio“ este Informată că aseară a intervenit o interogare prescipială citre reprezentanţii marilor puteri din comisiunea experţilor, însărcinată cu fixarea reparaţiilor germane. Astăzi se va fixa definitiv suma reparaţiilor, D. Schacht, guvernatorul Băncii Reiundui, a fost ţinut in curant cu mersul acestor tratative da către delegand american. Astfel Incit hotărlrea luată de marii aliaţi nu constitue o surpriză pentru eL După cum se afirmă aliaţii au fixat anuităţile Germaniei la 900 milioane mărci aur, la Început, astfel incăt in SS de ani Germania să plătească 1700 de milioane mărci aur. ŞTIRI DIVERSE In foots cercurile politice se discută cu multă asprindere schimbarea Infi venită la C. F. R. D. Virgil Madgearu a reuşit să măture In 24 de ore organizaţia care ţinea In cleştele liberale căile ferate. Acest nou nveul, vidă, viei“, a produs o impresie extraordinară. El a arătat că guverna! Inţelege să înfrângă In adevăr atotputernicia liberală şi că ministrul industriei este omul realmente indicat să pună In aplicare la guvernului. In Iaşi, la alegerile pentru Camera da comerţ, partidul liberal va susţine lista tn cap cu d. Ioan Botez, senator al Cernerilor de comerţ circumscripţia Iaşi La Camarile agricole va susţinea lista in cap cu d. Constansovici, fostul preşedinta al Camerei agricole. Din Viena se anunţă că discuţiile In chestiunea optanţilor continuă in aceiaşi atmosferă prielnică. Se afirmă că un membru al delegaţiei ungare va pleca la Budapesta ca să informeze guvernul despre nouile instrucţiuni aduse de d. Poruţiu de la Bucureşti. Azi dimineaţă va avea loc solemnitatea instalării d-lui profesor Andronescu ca director general al PTT-ului. Ciocniri cu comuniştii la Berlin BERLIN, 12. (Rador). — Poliţia a risipit ori cu forţa un cortegiu comunist. Trei poliţişti au fost răniţi. S'au operat sece arestări. Atac îndrăzneţ la simgoga din Chicago Ziarul „Vossische Zeitung” anunţă că marea sinagogă din Chicago a fost atacată de cinci bandiţi bine înarmat! cari au jefuit pe cel ce participau la slujba religioasă de bani şi bijuterii In valoare de vre-o 80.000 dolari. Atacul s’a produs In timp ce se oficia la sinagogă un serviciu divin pentru comemorarea a zece ani de la întregirea României. Un milionar american condamnat la 3 luni închisoare VIENA. — Din Washington se telegrafiază. Curtea supremă a respins recursul magnatului petrolului, Sinclair, contra condamnării sale la trei luni închisoare. Cu prilejul anchetei asupra scandalului societăţii Teapot-Dowe, Întreprinsă de comisiunea petroliferă a Senatului american, Sinclair refuzase a răspunde mai multor chestiuni puse de comisiune, și din această cauză a fost condamnat la pedeapsa de mai sus, de către tribunalul căruia 11 fusese deferit. ■ mntil— 6«C—»■"" ■ --- Procesul unor furturi de urne BRAŞOV, 12. — In ziua de 19 Aprilie urma să se judece la Făgăraş procesul marilor furturi de urne săvârşite cu prilejul alegerilor liberale. In acest proces figurează judecătorii Colţelu, Vladcu şi Davidoglu. E probabil însă că procesul va fi amânat deoarece dosarul acestei afaceri a fost cerut de către Curtea de casație. Noul consiliu de administraţie C. F. R. In urma demisiei forţate a fostului consiliu de administraţie C. F. R., pentru noul consiliu au fost desemnaţi până acum d-nii Vidrighin, director general, Cezar Inţereuţă, subdirector general, C. Garoîlic, T. Gâlcă, Pompiliu Ioniţescu, Hoisescu și Buruiană. Peseumite va fi numit probabil d. C. Garoîlid, m ■ m------------------- _ IMIEATH Pregătirea dezarmării generale 'j — I« ■ 0 ------------------ Luni ss întruneşte noua sesiune a comisiei internaţionale GENEVA. (Rador). — După cum am anunţat ps scurt, ss deschid* I» 15 Aprilie la Geneva sub preşidenţia d-lui Loudon (Olanda) a trei sesiune a Comisiunii pregătitoare a Conferinţei de dezarmare, la care sunt reprezentate următoarele ţări: Franţa, Marea Britanie, Italia, Germania, Japonia, Statele Unite, Argentina, Belgia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Cuba, Spania, Finlanda, Grecia, Olanda, Persia, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Suedia, Turcia şi U. R. S. S. Uruguay şi Venezuela. România este reprezintată prin d. C. Antóniade, ministrul ţării pe lângă Societatea Naţiunilor, d. general Toma Dumitrescu şi colonel Liteanu, experţi militari, comandorul Roşea, expert naval şi colonel Stoicescu, expert aerian. LUCRĂRILE DE PANA ACUM Prima sesiune a comisiunii din Noembrie-Decembrie 1927, a fost aproape toată consacrată constituirii comitetului de arbitraj și de securitate și unui schimb de vederi preliminare asupra unei propuneri de dezarmare integrală a guvernului sovietic, dealtminterea respins, de unanimitatea comisiuni. In a doua sesiune din Martie 1928, s’a examinat starea lucrărilor comisiunii și al doilea proect sovietic de dezarmare progresivă, proect care a fost trimes statelor membre pentru avis. Dela Martie 1928, Comisiunea pregătitoare n’a mai fost Întrunită. O mică expunere schematică a lucrărilor technice precum şi a principalelor controverse In sânul Comisiunii, cu privire la metodele de limitare şi de reducere a armamentelor, va da o idee de dificultăţile de care ea s’a lovit plină aci în stabilirea şi redactarea anui proect de convenţiune. * v .) Atât technicianii militari cât şi experţii politici ai anumitor delegaţiuni erau de părere că pentru armamentele terestre nu se pot distinge decât armamentele din timpul de pace şi armamentele din timpul războiului şi că numai primele sunt limoitabile. Alte delegaţiuni, din contra, erau de părere că nu este posibil a nu ţine seama de rezervele instruite şi de materialele stocate, destinate a le echipa, din timpul de pace, cari trebuesc deasemenea limitate. ARMAMENTELE NAVALE ŞI AERIENE Pentru armamentele navale, unii susţineau că trebue să se mărginească a fixa tonajul global a fiecărei flote şi a lăsa fiecare stat liber a amenaja acest tonaj, după nevoile sale defensive. Alţii considerau că numai limitarea tonajului pe categorii, ar da garanţia că o marină nu va evolua în condiţiuni ameninţătoare pentru securitatea celorlalţi. In cea ce priveşte armamentele aeriene, unele delegaţiuni susţineau că o limitare a acestor armamente ar fi iluzorie, dacă nu se ia în consideraţie aeronautica civilă, iar altele cereau dimpotrivă, să nu se ţină seama de aeronautica civilă, care are uzaj exclusiv economic, deoarece orice încercare de a o limita ar împiedica dezvoltarea dorită a aeronauticei comerciale. Unele delegaţiuni propuneau şi limitarea cheltuelilor budgetare a apărării naţionale, iar altele susţin că reducerea acestor cheltueli ar rezulta automatic din limitările efectuate asupra diferitelor forme de arme. Numeroase delegaţiuni erau de părere că fiind dată interdependenţa armamentelor terestre, navale şi aeriene, este imposibil de a le separa şi de a le trata în conferinţe separate, altele declarau că ar fi mai bine a face convenţiuni distincte şi că în orice caz, reducerea armamentelor navale nu poate fi cerută marilor puteri maritime decât în funcţiune de reducerea armamentelor terestre a marilor puteri militare. Mai multe delegaţiuni au insistat asupra necesităţii unui control mai eficace decât acela oferit de publicaţiunea Anuarului militar al Ligii. In ochii lor o conventiune de dezarmare fără un control serios asupra executării sale, ar însemna o primă acordată relei credinţe. Altele considerau că o conventiune de dezarmare nu poate fi încheiată fără încrederea în bună credinţa internaţională. CELE DOUA PROECTE DE CONVENŢIUNE Pe baza lucrărilor sub-comisiunilor sale technice, Comisiunea pregătitoare a procedat la examenul a 2 proecte de convenţiuni, depuse de Lord Robert Cecil, delegatul Marei Britanii, şi de d. Paul Boncour, delegatul Frantei, in vederea stabilirei unui text unic, care să poată servi de bază deliberărilor conferinței internaţionale. Proectul britanic prevedea, pentru armamentele terestre, limitarea nu numai a efectivelor in serviciu, un timp de pace, dar ţi a armamentelor pregătite pentru timpul de război ţi imediat utilizabile. Pentru armamentele navale, el adopta sistemul limitării tonajului pe categorii ţi , pentru armamentele aeriene, limitarea aparatelor de tip militar ralatate la baze terestre ţi menţinute in serviciu activ inufăţăţile combatante de linia întâia in frontierele fiecărui Stat. PROECTUL FRANCEZ Proectul francez viza limitarea efectivelor, a forţelor ţi formaţiunilor organizate milităreşte, pe pămănt, pe mare ţi in văzduh, ţi stabilea ţi durata serviciului. Capitolele relative la limitarea forţelor navale stabileand această limitare trebue să poarte asupra tonajului global, fiecare stat rămânând liber a repartizaţi amenaja acest tonaj global după necesităţile securităţii şi a intereselor sale naţionale. Iar pentru armamentele aeriene proectul d-lui Boncour învedera numai limitarea materialului in serviciu, bazată pe puterea motrică a aeronavelor ţi pe volumul dirijabilelor. Limitarea trebue să ţină seama şi de desvoltarea actuală a aeronauticei civile în diferite ţări. Proectul francez mai prevede constituirea unei Comisiuni permanente de dezarmare, însărcinată cu centralizarea tuturor informaţiunilor realizate de guvernele Secretariatului Ligei şi cu studiul progreselor realizate, având dreptul, în anumite cazuri bine definite, de a decide, cu o majoritate de 2/3, anchete, fie pe baza documentelor, fie la fața locuirii. Stadiul lucrărilor In cursul sesiunii sate din Martie 1928, comisiunea pregătitoare, find date dificultăţile problemei, nereuşind a adopta un text unic, a elaborat un document indicând punctele asupra cărora unanimitatea s’a făcut şi rezervele formulate de diferitele delegaţiuni• Pentru punctele pentru cari nu i-a fost posibil a stabili un text unic, documentul conține diferite propuneri prezintate. Acest document, adoptat în prima lectură, prezintă trei proecte de redacțiune: unul britanic, unul francez și unul german. Contele Bernstorff (Germania) a insistat ca comisiunea să procedeze la a doua lectură, dar comisiunea era unanimă a considera că este bine să se aștepte ca un acord să fie realizat intre toate puterile interesate. » NOUA SESIUNE Pentru sesiunea care se deschide la 15 Aprilie, nu există ordine de zi. Se prevede manifestarea a trei curente : 1) curentul german, care va insista asupra celei de a doua lectură, care, însă, nu va putea avea loc, pentru că situaţiunea nu s’a schimbat şi comisiunea se va găsi în faţa aceloraşi dificultăţi ca anul trecut. Căci sunt multe puncte importante cari au rămas neregulate, de pildă, chestiunea navală, a cărei regulare a fost întârziată mai întâi de schimbul de guvern în Statele Unite și astăzi, din cauza apropiatelor alegeri în Marea Britanie; 2) curentul rus, determinat a impune discutarea proectului sovietic de dezarmare, care va fi probabil înlăturat, nici un guvern neavând trimes vreun răspuns; 3) curentul general, care preconizează discuţiunea punctelor asupra cărora delegaţiunile nu s’au pus de acord în prima lectură. Şi această discuţiune, se anunţă şi ca foarte anevoioasă, dacă se judecă după durata sesiunii, prevăzută pentru cel puțin 3 săptămâni. Cum se va forma noul guvern poîon TELEGRAMA PARTICULARA VARSOVIA, 12. — Ziarele locale anunţă că în întrevederea dintre d-nii Moscikî şi Posudski s’a hotărît lista noului guvern, decretele urmând să apară până Sâmbătă. Lista probabilă va cuprinde la preşidenţia consiliului pe d. Cazimîr Svitalski, actual ministru de instrucţie ; la finanţe general Goreki cu subsecretar de stat Tarzinski; la muncă colonel dr. Colontar Szrednicki; la poştă deputat Kolakievici; la reforma agrară deputat Przedperski; la agricultură Rudovski. Celelalte departamente rămân încredinţate aceloraşi titulari ca până acum. Ministrul industriei Biatovski urmează a rămâne de asemeni pe loc, în urma stăruinţelor depuse de preşedintele republicei. Mareşalul Pilsudski a renunţat să formeze gutreimul sub preşidenţia sa, pe motive de sănătate. Urmărirea trotzkiştilor din Rusia Fdliţia sovietică continuă urmărirea împotriva partizanilor lui Trotzki. Comuniştii germani partizani ai trotzkismului au fost expulzaţi. Deasemenea au fost confiscate toate cărţile şi broşurile lui Trotzki. S-a descoperit şi imprimeria secretă în care au fost tipărite aceste broşuri. Este interesant că zeţarii de aci sunt cei cari lucrează şi la ziarul ofleiea sovietic „Pravd»” Pagina II-a FINANJE—COMERJ-ECONOMIE B urTs a BUCUREȘTI, 12 Aprilie Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ B-ca Națională 12950, 13050, 13075, 13.100 Banca Blank 1260 Banca Comerțului 870 Banca Românească pui 920 B-ca Franco-Română 370, 390 Banca Minelor 295, 300 Banca Danubiană 60 Credit Industrial 875 Letea 1170, 80, 85 Clădirea Românească 1000, 1005 S. T. B. 1035, 30, 20, 25, 35 S. R. D. 710 C. Minier 935, 45 C. Minier pui 905 I. R. D. P. 545 Petrol Block 330, 40, 20, 30 Redeventa 310 împrumut National 69 Srlsuri rurale * 5614 Târgul liber Banca Națională 12950—13000 Blank ex cupon 1275—1285 Comerț. Craiova ex. c. 900— 910 Agricola 230— 240 G-rală a Țării Rom. ex. c. 750—760 Românească vechi 1050—1060 Românească pui ex. cup. 950— 960 Dacia Traiană 500—520 Fortuna 500—510 Viticola ex. cupon 380—400 Sindic. Agricol Ialomița 40— 50 of Roumania Ltd orig. 3600—3700 Comercială Română opt. 1200 Țărănească 70— 80 Carpatilor 350- 360 Minelor 300- 310 Sind. Agricol Ilfov ex. c. 750— 760 Comerc. Italo-Română 950—1000 Albina-Sibiu 1450—1500 Cerealiștilor 500— 510 Franco-Română 400— 410 B-ca Devize si Lombard 1000—1050 Banca de Credit 1370—1380 PETROLIFERE Astra Română 2925—2950 Steaua Română 1650-1675 Creditul Minier 940— 950 Creditul Minier pui 900— 910 Speranțe vechi 1350—1400 Speranțe pui 790— 800 Petrol-Block 320— 330 Concordia 1475—1500 Petrol Govora 700- 725 Petrolul 100- 120 Redeventa 320— 330 Petrolul București 450— 500 Sirius 800— 850 Subsolul Românesc 215— 225 Petrolul Românesc 825 850 Petrolul Rom. (2 vărs.) 450— 460 1. R. D. P. 540— 550 Rom. Petroliferă ex- cup. 450— 460 Belgo-Română 350— 375 TRANSPORTURI România navigație 1100—1150 Maritimă Brăila 85— 90 S. R. D. 730— 750 Dunărea 200- 250 ASIGURĂRI Dacia-România 7300—7400 Naţionala 1340-1350 Urania 2200—2300 Agricola 1250—1275 Steaua României 1200 Generala 2900—3000 DIVERSE SOCIETĂȚI Reşiţa 870— 880 Govora-Călimăneşti nom. 250— 260 Idem, purtător 260— 270 Textila Buhuşi 520— 530 Mica ex. cupon 750— 760 Clădirea Rom. ex. cup. 1020—1030 Letea optate ex. cup. 1190—1200 S. T. B. ex. cupon 1050—1060 Creditul Industrial ex. c. 900—910 Carpatina 1350—1400 Casa Rurală ex. cupon 2400—2500 Construcția Modernă 700— 725 Cartea Românească 400— 420 Soc. Locuințe Eft. ex. c. 320— 330 Creditul Technic 515— 520 Creditul Carbonifer 900— 950 efecte Scris. f. rur. 5% ex. cup. 5614—57 Urb. Buc. 5% ex. cup. 56V—57 Urbane Iași 3% 56—55 împrumutul Refacerii 63—64 împrumutul National 75^—76 Renta împroprietăririi '9^—5954 Ron. Casa Rur. 3% 70—72 Oblig. Com. Buc. 5% 55—60 Oblig. Corn. Buc. 314% 63—68 Jmpr. Unirii 5% 1919 62—63 Oblig. jud. com. 5% 1919 61—62 Oblig. corn. loc ei. 5% 57—60 Oblig. juri. corn. AVi% 80—85 100 lei 3,03ftr.el.la Zürich 100 iei 15,20 fr. fr, la Paris FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.29 % la Zürich; la Paris Ura sterlină e negociată la 124.24. LIRA ITALIANA • staţionară la 27.17 14 la Zürich. LIRA STERLINA ■ ca Îmi la 25.21H la Zürich, la noi devizele sunt negociate la cursuri medii Târgul de devize se menţine in fi aceiaşi situaţie. Cursurile staţionare. Transacţiunile de mică importantă. An cotat: Franci francezi 8-58VA Franci elveţieni 82.44 Belgas * 23.40 Lire sterline 817.50 Lire italiene 8.81 ţfl Lire otomane 84.— Mărci germane 3999, Zloţi polonezi 19.— Schilingi austriac! 23.67ţf Pengő 29 36 Coroane cehoslovace 4.98*' 2.95 2.25 1.25 67.61$ 168.12$ Drachme Love Florini olandezi Dolari Ultimele cotaţiuni ale leului 60 cents = 100 Iei la New-York 3.08 M fr. elv. = 100 lei la Zürich 819 lei = o liră sterlină la Londra 15.20 hr. fr. = 100 lei la Paris. Schimbul in străinătate DEVIZELE LA ZÜRICH 492.75 360- 1027.50 Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad București Varşovia Viena DEVIZELE Londra New-York Germania Belgia Italia Praga România Serbia Elveţia Viena Grecia Olanda 123.20 208.47 819.62 25.22 20.2954 27.20 15.3754 9055 9.1254 3.0851 58.2254 72.97 LA PARIS 124.26 25-60 607.25 355.70 133.95 75.95 15-25 45.0 Piața cerealelor la Brăila BRAILA, 12. — Porumbul 85.000, orz 54.500—55.500. LA GALATI Orzul a cotat 57.000, ovăzul 62.000 fasolea 200.000, porumbul 74.000, iar grâul 88.000 lei vagonul. Neajunsuri create de inundaţii In urma revărsării Prutului, a fost distrus podul de lemn Intre Lipcani şi Rădăuţi care făcea legătura Moldovei de Nord cu Basarabia. Aducându-se soldaţi pioneri, s’a instalat un pod provizor pe vase dar el nu corespunde nevoilor, căci nu poate transporta de pe un mal la altul decât câte o singură căruţă. S-a calculat că astfel pot trece zilnic, cel mult 50 de căruţe doşi. In unela zile, sunt sute da căruţe care-şi aşteaptă rândul. Traficul intre Lipcani şi Rădăuţi fiind foarte intins, activitatea comercială este paralizată până când se va putea reclădi podul. • ’ "■ — ............... Manifeste comuniste la Braşov BRAŞOV, 12. Câţiva comunişti au împrăştiat o serie de manifeste pe la fabricile locale. Prin aceste manifeste de protestează împotriva guvernului şi se cere desfiinţarea jandarmeriei, poliţiei şi siguranţei. Agenţii siguranţei au procedat azi la arestarea tinerilor Peter Tuliu şi Elisabeta Şerban cari au declarat că au primit manifestele dela intendentul sindicatelor unitare, d. Pap. S-a stabilit că manifestele fuseseră trimise de la Timişoara pe adresa d-lui Pap. Cercetările conţinuu.