Dimineaţa, aprilie 1929 (Anul 25, nr. 8011-8036)

1929-04-12 / nr. 8019

. D. dr. N. Lupu este hotărât să n­­­ierpeleze guvernul asupra chestiu­nii, dacă cei cari vor să serbeze Paştele la 5 Mai — acolo unde ma­joritatea populaţiei aa serbat la 31 Martie — vor avea biserici şi preoţi cari să oficteze. Interpelarea se în­temeiază pe principiul pus de d. Mania — ca răspuns la prima in­tervenţie a d-lui dr. Lupu — că gu­vernul va face să se respecte liber­tatea de conştiinţă acordată de con­­stituţie. D. dr. Lupu vrea să ştie — şi de­­sigur are dreptate — dacă d-sa, tare In ziua de 31 Martie a mâncat de post, poate să ciocnească ouă roşii In ziua de 5 Mai. Guvernul a hotărât ca proectata mare mişcare in diplomaţie să se facă la sfârşitul lunei Mai sau la începutul lunei Iunie. Până atunci nu se va fa­se nici o numire sau mutare in corpul diplomatic şi prin urmare nici d. Caius Brediceanu nu va fi numit ministru al României pe lângă Vatican. Până astăzi n'a fost semnat nici decretul de numire a d-lui Carol Davilla ca ministru al României la Washington, deși agrementul pen­tru această numire a fost cerut de acum o lună și jumătate guvernu­lui din Washington. D. Inginer Toma aftică noul secre­tar general al ministerului de co­­municaţii şi-a luat eri dim. pos­tul In primire. Astăzi se vor face numirile cele noui in consiliul superior al c. f. r. In locul celor cinci membri demi­sionaţi. Eri la ora 4 d. a. s’a întrunit din nou la ministerul de comunicaţii comisia superioară care lucrează la noua lege & c. f. r. A luat pearte la şedinţă şi d. in­giner Sfintescu. O delegaţie a restauratorilor de gări din ţară, s’a prezentat ori d-lui V. Madgearu ministru ad-interim la comunicaţii, pentru a-i expune doleanţele lor. — Înaintând, in ace­­laş timp şi un memoriu. D. ministru Madgearu a comuni­cat celor de faţă că toate restau­rantele se vor da numai prin lici­taţie publică. Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi, că la pepiniera statului Pe­­treşti-Focşani, se găsesc disponibil pentru vânzare, caişi şi peri, cu pre­ţul stabilit de minister. Cererile se vor adresa direct sus numitei pepiniere. Truiunea comercianţilor şi indu­striaşilor din Capitală a ţinut joi seara şedinţă sub preşidenţia d-lui Ion Ştefănescu. D. preşedinte protestează împotri­va primăriei pentru fixarea noui­­lor preţur­i maximala şi atrage a­­tenţia că acest sistem nu va duce decât la scumpirea vieţii. S-au discutat apoi diferite ches­tiuni profesionale: alegerile de la Camera d­­ comerţ, protestare con­tra desfiinţării birourilor de vă­muire de pe lângă vama poştei, or­ganizare, descentralizare etc. P«m­n!ofl 14 Aprilie 192» Anuităţile germane Procesul „ţapilor“ de la Boboc Cine sunt vinovaţii ultimei catastrofe de cale ferată BUZĂU, 18. *­ Incă de la orale 8 dimineaţa sala paşilor pierduţi a tri­bunalului a început să se populeze de lume, iar până intr'o jumătate de oră devenise neîncăpătoare pentru publicul curios să asiste la dezbate­­rile procesului. Era public de toată mâna, dar mai ales ceferişti, între cari mulţi veniţi ca mar­tori. Intr’un colt d. ing. Scutaru, in­spector general de control, discută cu d-nii ingineri Stamatescu Stin­­ghe şi Derevici. JUDECATA La orele 9 şi un sfert se deschide sala de şedinţe a secţiei II-a şi se permite intrarea. Dar cum pentru menţinerea ordinei au fost postate la uşă un poliţist şi o sentinelă, pă­trund numai cei mai Îndrăzneţi şi cu oarecare bună voinţă, doamnele. Un zgomot de fier vechi, impre­sionant, se cară de la parchet părţi din fierăria distrusă la Boboc. La orele 9 intră tribunalul, care are aceeaşi formaţie ca şi rândul trecut: preşedinte A Docan, Judecă­tor Caratase, procuror Dobrovici, grefier Ianculescu. Pe banca apărării sunt d-nii avo­caţi Iancu Constantinescu şi Virgil Popescu. Intre baionete sunt apoi introduşi acuzaţii: impiegatul Ţurcan, revizo­rul de ace Gh. M. Gheorghe şi acarul Neacşu Dima. • ASCULTAREA MARTORILOR Se face apelul nominal, după care d. grefier Ianculescu dă citire actului de acuzare prin care cei trei acuzaţi sunt daţi in judecata micului par­chet ca autori ai catastrofei de cale ferată. Se începe audierea martorilor. Cel dintâi depune d. I. Dumitrescu şeful staţiei Boboc, apoi martorii acuzării ing. Scutaru, inspector de control, Stamatescu, inspector de tracţiune, Ciocan, inspector de mişcare, Timo­­tin, inspector de Întreţinere şi Dere­vici de la tracţiune. Din depoziţia şefului de staţie re­­ese că nenorocirea nu se datoreşte celor trei ceferişti acuzaţi, ci mate­rialului rulant care era defect. Inginerii însă işi menţin declaraţia de la început, că vina este întreagă a personalului neglijent. SUSPENDAREA DEZBATERILOR La orele 11 luni, şedinţa se suspen­dă urmând ca desbaterile să fi re­luate după amiază şi probabil şi mâine. a­u fost fixate TELEGRAMA PARTICULARA PARIS, 12. — Agenţia „Radio“ este Informată că aseară a interve­nit o interogare prescipială citre re­prezentanţii marilor puteri din co­­misiunea experţilor, însărcinată cu fixarea reparaţiilor germane. As­tăzi se va fixa definitiv suma re­paraţiilor, D. Schacht, guverna­to­rul Băncii Rei­undui, a fost ţinut in curant cu mersul acestor tratative da către delega­nd american. Astfel Incit hotărlrea luată de marii aliaţi nu constitue o surpriză pentru eL După cum se afirmă ali­aţii au fixat anuităţile Germaniei la 900 milioa­ne mărci aur, la Început, astfel incăt in SS de ani Germania să plătească 1700 de milioane mărci aur. ŞTIRI DIVERSE In foots cercurile politi­ce se discută cu multă as­p­rindere schimbarea In­fi venită la C. F. R. D. Virgil Madgearu a re­uşit să măture In 24 de ore organizaţia care ţinea In cleştele liberale căile ferate. Acest nou nveul, vidă, viei“, a produs o impresie extraordinară. El a arătat că guverna! Inţelege să înfrângă In adevăr atot­puternicia liberală şi că ministrul industriei este omul realmente indicat să p­­ună In aplicare la guvernului. In Iaşi, la alegerile pentru Ca­mera da comerţ, partidul liberal va susţine lista tn cap cu d. Ioan Bo­tez, senator al Cernerilor de co­merţ circumscripţia Iaşi La Camarile agricole va susţinea lista in cap cu d. Const­ansovici, fostul preşedinta al Camerei agri­cole. Din Viena se anunţă că discuţiile In chestiunea optanţilor continuă in aceiaşi atmosferă prielnică. Se afirmă că un membru al dele­gaţiei ungare va pleca la Budapesta ca să informeze guvernul despre nouile instrucţiuni aduse de d. Po­­ruţiu de la Bucureşti. Azi dimineaţă va avea loc solem­nitatea instalării d-lui profesor An­­dronescu ca director general al P­­T­­T-ului. Ciocniri cu comuniştii la Berlin BERLIN, 12. (Rador). — Poliţia a risipit ori cu for­ţa un cortegiu comunist. Trei poliţişti au fost ră­niţi. S'au operat sece ares­tări. Atac îndrăzneţ la simgoga din Chicago Ziarul „Vossische Zeitung” anunţă că marea sinagogă din Chicago a fost atacată de cinci bandiţi bine înarmat! cari au jefuit pe cel ce participau la slujba religioasă­­ de bani şi bijuterii In valoare de vre-o 80.000 dolari. Atacul s’a produs In timp ce se o­­ficia la sinagogă un serviciu divin pentru comemorarea a zece ani de la întregirea României. Un milionar american condam­nat la 3 luni închisoare VIENA. —­ Din Washington se te­­legrafiază. Curtea supremă a res­pins recursul magnatului petrolu­lui, Sinclair, contra condamnării sale la trei luni închisoare. Cu prilejul anchetei asupra scan­dalului societăţii Teapot-Dowe, În­treprinsă de comisiunea petroliferă a Senatului american, Sinclair re­fuzase a răspunde mai multor ches­tiuni puse de comisiune, și din a­­ceastă cauză a fost condamnat la pedeapsa de mai sus, de către tri­bunalul căruia 11 fusese deferit. ■ mntil— 6­­«C—»■"" ■ ---­ Procesu­l unor furturi de urne BRAŞOV, 12. — In ziua de 19 A­prilie urma să se judece la Făgăraş procesul marilor furturi de urne să­vârşite cu prilejul alegerilor liberale. In acest proces figurează judecăto­rii Colţelu, Vladcu şi Davidoglu. E probabil însă că procesul va fi amânat de­oarece dosarul acestei a­­faceri a fost cerut de către Curtea de casație. Noul consiliu de ad­ministraţie C. F. R. In urma demisiei forţate a fostu­lui consiliu de administraţie C. F. R., pentru noul consiliu au fost de­semnaţi până acum d-nii Vidrighin, director general, Cezar Inţereuţă, subdirector general, C. Garoîlic, T. Gâlcă, Pompiliu Ioniţescu, Hoise­­scu și Buruiană. P­­eseumite va fi numit probabil d. C. Garoîlid, m ■ m-------------------­ _ IM­I­­EATH Pregătirea dezarmării generale 'j — I« ■ 0 ------------------ Luni ss întruneşte noua sesiune a comisiei internaţionale GENEVA. (Rador). — După cum am anunţat ps scurt, ss deschid* I» 15 Aprilie la Geneva sub preşidenţia d-lui Loudon (Olanda) a trei sesiune a Comisiunii pregătitoare a Confe­rinţei de dezarmare, la care sunt reprezentate următoarele ţări: Franţa, Marea Britanie, Italia, Ger­mania, Japonia, Statele­ Unite, Ar­gentina, Belgia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Cuba, Spania, Fin­landa, Grecia, Olanda, Persia, Polo­nia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Sue­dia, Turcia şi U. R. S. S. Uruguay şi Venezuela. România este reprezintată prin d. C. Antóniade, ministrul ţării pe lân­gă Societatea Naţiunilor, d. general Toma Dumitrescu şi colonel Litea­­nu, experţi militari, comandorul Roşea, expert naval şi colonel Stoi­­cescu, expert aerian. LUCRĂRILE DE PANA ACUM Prima sesiune a comisiunii din Noembrie-Decembrie 1927, a fost a­­proape toată consacrată constituirii comitetului de arbitraj și de securi­tate și unui schimb de vederi preli­minare asupra unei propuneri de de­zarmare integrală a guvernului so­vietic, dealtminterea respins, de u­­nanimitatea comisiuni. In a doua sesiune din Martie 1928, s’a examinat starea lucrărilor comi­siunii și al doilea proect sovietic de dezarmare progresivă, proect ca­re a fost trimes statelor membre pentru avis. Dela Martie 1928, Comisiunea pre­gătitoare n’a mai fost Întrunită. O mică expunere schematică a lucră­rilor technice precum şi a principa­lelor controverse In sânul Comisiu­nii, cu privire la metodele de limi­tare şi de reducere a armamentelor, va da o idee de dificultăţile de care ea s’a lovit plină aci în stabilirea şi redactarea anui proect de conven­­ţiune. * v .) Atât technicianii militari cât şi experţii politici ai anumitor delegaţi­­uni erau de părere că pentru arma­mentele terestre nu se pot distinge decât armamentele din timpul de pace şi armamentele din timpul războiului şi că numai primele sunt limoitabile. Alte delegaţiuni, din con­tra, erau de părere că nu este po­sibil a nu ţine seama de rezervele instruite şi de materialele stocate, destinate a le echipa, din timpul de pace, cari trebuesc deasemenea li­mitate. ARMAMENTELE NAVALE ŞI AE­RIENE Pentru armamentele navale, unii susţineau că trebue să se mărginea­scă a fixa tonajul global a fiecărei flote şi a lăsa fiecare stat liber a a­­menaja acest tonaj, după nevoile sale defensive. Alţii considerau că numai limitarea tonajului pe cate­gorii, ar da garanţia că o marină nu va evolua în condiţiuni amenin­ţătoare pentru securitatea celorlalţi. In cea ce priveşte armamentele aeriene, unele delegaţiuni susţineau că o limitare a acestor armamente ar fi iluzorie, da­că nu se ia în consi­deraţie aeronautica civilă, iar altele cereau dimpotrivă, să nu se ţină sea­ma de aeronautica civilă, care are uzaj exclusiv economic, de­oarece orice încercare de a o limita ar îm­piedica dezvoltarea dorită a aero­nauticei comerciale. Unele delegaţiuni propuneau şi li­mitarea cheltuelilor budgetare a a­­părării naţionale, iar altele susţin că reducerea acestor cheltueli ar rezulta automatic din limitările e­­fectuate asupra diferitelor forme de arme. Numeroase delegaţiuni erau de părere că fiind dată interdependen­ţa armamentelor terestre, navale şi aeriene, este imposibil de a le se­para şi de a le trata în conferinţe separat­e, altele declarau că ar fi mai bine a face convenţiuni dis­tincte şi că în ori­ce caz, redu­cerea armamentelor navale nu poa­te fi cerută marilor puteri mariti­me decât în funcţiune de reducerea armamentelor terestre a marilor puteri militare. Mai multe delegaţiuni au insistat asupra necesităţii unui control mai eficace decât acela oferit de publi­­caţiunea Anuarului militar al Ligii. In ochii lor o conventiune de de­zarmare fără un control serios asu­pra executării sale, ar însemna o primă acordată relei credinţe. Alte­le considerau că o conventiune de dezarmare nu poate fi încheiată fă­ră încrederea în bună credinţa in­ternaţională. CELE DOUA PROECTE DE CON­­VENŢIUNE Pe baza lucrărilor sub-comisiunilor sale technice, Comisiunea pregăti­toare a procedat la examenul a 2 proecte de convenţiuni, depuse de Lord Robert Cecil, delegatul Marei Britanii, şi de d. Paul Boncour, dele­gatul Frantei, in vederea stabilirei unui text unic, care să poată servi de bază deliberărilor conferinței in­ternaţionale. Proectul britanic prevedea, pentru armamentele terestre, limitarea nu numai a efectivelor in serviciu, un timp de pace, dar ţi a armam­ente­­lor pregătite pentru timpul de război ţi imediat utilizabile. Pentru arma­mentele navale, el adopta sistemul limitării tonajului pe categorii ţi , pentru armamentele aeriene, limita­rea aparatelor de tip militar ralatate la baze terestre ţi menţinute in ser­viciu activ in­ufăţăţile combatante de linia întâia in frontierele fiecărui Stat. PROECTUL FRANCEZ Proectul francez viza limitarea e­­fectivelor, a forţelor ţi formaţiunilor organizate milităreşte, pe pămănt, pe mare ţi in văzduh, ţi stabilea ţi du­rata serviciului. Capitolele relative la limitarea forţelor navale stabilea­nd această limitare trebue să poarte a­­supra tonajului global, fiecare stat rămânând liber a repartiza­ţi ame­naja acest tonaj global după necesi­tăţile securităţii şi a intereselor sale naţionale. Iar pentru armamentele aeriene proectul d-lui Boncour înve­dera numai limitarea materialului in serviciu, bazată pe puterea motrică a aeronavelor ţi pe volum­ul dirija­bilelor. Limitarea trebue să ţină sea­ma şi de desvoltarea actuală a aero­nauticei civile în diferite ţări. Proectul francez m­ai prevede con­stituirea unei Comisiuni permanente de dezarmare, însărcinată cu centra­lizarea tuturor informaţiunilor reali­zate de guvernele Secretariatului Li­­gei şi cu studiul progreselor reali­zate, având dreptul, în anumite ca­zuri bine definite, de a decide, cu o majoritate de 2/3, anchete, fie pe ba­za documentelor, fie la fața locuirii. Stadiul lucrărilor In cursul sesiunii sate din Martie 1928, comisiunea pregătitoare, find date dificultăţile problemei, nereu­şind a adopta un text unic, a elabo­rat un document indicând punctele asupra cărora unanimitatea s’a fă­cut şi rezervele formulate de dife­ritele delegaţiuni• Pentru punctele pentru cari nu i-a fost posibil a sta­bili un text unic, documentul conți­ne diferite propuneri prezintate. A­­cest document, adoptat în prima lectură, prezintă trei proecte de re­­dacțiune: unul britanic, unul fran­cez și unul german. Contele Bern­­storff (Germania) a insistat ca co­misiunea să procedeze la a doua lectură, dar comisiunea era unani­mă a considera că este bine să se aștepte ca un acord să fie realizat intre toate puterile interesate. » NOUA SESIUNE Pentru sesiunea care se deschi­de la 15 Aprilie, nu există ordine de zi. Se prevede manifestarea a trei curente : 1) curentul german, care va insista asupra celei de a doua lectură, care, însă, nu va pu­tea avea loc, pentru că situaţiunea nu s’a schimbat şi comisiunea se va găsi în faţa aceloraşi dificultăţi ca anul trecut. Căci sunt multe puncte importante cari au rămas neregu­late, de pildă, chestiunea navală, a cărei regulare a fost întârziată mai întâi de schimbul de guvern în Statele­ Unite și astăzi, din cau­za apropiatelor alegeri în Marea Britanie; 2) curentul rus, determi­nat a impune discutarea proectu­­lui sovietic de dezarmare, care va fi probabil înlăturat, nici un guvern neavând trimes vreun răspuns; 3) curentul general, care preconi­zează discuţiunea punctelor asupra cărora delegaţiunile nu s’au pus de acord în prima lectură. Şi a­­ceastă discuţiune, se anunţă şi ca foarte anevoioasă, dacă se judecă după durata sesiunii, prevăzută pentru cel puțin 3 săptămâni. Cum se va forma noul guvern poîon TELEGRAMA PARTICULARA VARSOVIA, 12. — Ziarele locale anunţă că în întrevederea dintre d-nii Moscikî şi Posu­dski s’a hotă­­rît lista noului guvern, decretele urmând să apară până Sâmbătă. Lista probabilă va cuprinde la preşidenţia consiliului pe d. Cazi­­mîr Svitalski, actual ministru de in­strucţie ; la finanţe general Goreki cu subsecretar de stat Tarzinski; la muncă colonel dr. Colontar Szrednicki; la poştă deputat Kola­­kievici; la reforma agrară deputat Przedperski; la agricultură Ru­­dovski. Celelalte departamente rămân în­credinţate aceloraşi titulari ca până acum. Ministrul industriei Biatovski ur­mează a rămâne de asemeni pe loc, în urma stăruinţelor depuse de pre­şedintele republicei. Mareşalul Pilsudski a renunţat să formeze gu­­treimul sub preşidenţia sa, pe motive de sănătate. Urmărirea trotzkiştilor din Rusia F­dliţia sovietică continuă urmări­rea împotriva partizanilor lui Trotz­ki. Comuniştii germani partizani ai trotzkismului au fost expulzaţi. Deasemenea au fost confiscate toa­te cărţile şi broşurile lui Trotzki. S-a descoperit şi imprimeria secretă în care au fost tipărite aceste bro­şuri. Este interesant că zeţarii de aci sunt cei cari lucrează şi la ziarul o­­fleiea sovietic „Pravd»”­ Pagina I­I-a FINANJE—COMERJ-ECONOMIE B urTs a BUCUREȘTI, 12 Aprilie Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ B-ca Națională 12950, 13050, 13075, 13.100­ Banca Blank 1260 Banca Comerțului 870 Banca Românească pui 920 B-ca Franco-Română 370, 390 Banca Minelor 295, 300 Banca Danubiană 60 Credit Industrial 875 Letea 1170, 80, 85 Clădirea Românească 1000, 1005 S. T. B. 1035, 30, 20, 25, 35 S. R. D. 710 C. Minier 935, 45 C. Minier pui 905 I. R. D. P. 545 Petrol Block 330, 40, 20, 30 Redeventa 310 împrumut National 69 Srlsuri rurale * 5614 Târgul liber Banca Națională 12950—13000 Blank ex cupon 1275—1285 Comerț. Craiova ex. c. 900— 910 Agricola 230— 240 G-rală a Țării Rom. ex. c. 750—760 Românească vechi 1050—1060 Românească pui ex. cup. 950— 960 Dacia­ Traiană 500—520 Fortuna 500—510 Viticola ex. cupon 380—400 Sindic. Agricol Ialomița 40— 50 of Roumania Ltd orig. 3600—3700 Comercială Română opt. 1200 Țărănească 70— 80 Carpatilor 350- 360 Minelor 300- 310 Sind. Agricol Ilfov ex. c. 750— 760 Comerc. Italo-Română 950—1000 Albina-Sibiu 1450—1500 Cerealiștilor 500— 510 Franco-Română 400— 410 B-ca Devize si Lombard 1000—1050 Banca de Credit 1370—1380 PETROLIFERE Astra Română 2925—2950 Steaua Română 1650-1675 Creditul Minier 940— 950 Creditul Minier pui 900— 910 Speranțe vechi 1350—1400 Speranțe pui 790— 800 Petrol-Block 320— 330 Concordia 1475—1500 Petrol Govora 700- 725 Petrolul 100- 120 Redeventa 320— 330 Petrolul București 450— 500 Sirius 800— 850 Subsolul Românesc 215— 225 Petrolul Românesc 825­ 850 Petrolul Rom. (2 vărs.) 450— 460 1. R. D. P. 540— 550 Rom. Petroliferă ex- cup. 450— 460 Belgo-Română 350— 375 TRANSPORTURI România navigație 1100—1150 Maritimă Brăila 85— 90 S. R. D. 730— 750 Dunărea 200- 250 ASIGURĂRI Dacia-România 7300—7400 Naţionala 1340-1350 Urania 2200—2300 Agricola 1250—1275 Steaua României 1200 Generala 2900—3000 DIVERSE SOCIETĂȚI Reşiţa 870— 880 Govora-Călimăneşti nom. 250— 260 Idem, purtător 260— 270 Textila Buhuşi 520— 530 Mica ex. cupon 750— 760 Clădirea Rom. ex. cup. 1020—1030 Letea optate ex. cup. 1190—1200 S. T. B. ex. cupon 1050—1060 Creditul Industrial ex. c. 900—910 Carpatina 1350—1400 Casa Rurală ex. cupon 2400—2500 Construcția Modernă 700— 725 Cartea Românească 400— 420 Soc. Locuințe Eft. ex. c. 320— 330 Creditul Technic 515— 520 Creditul Carbonifer 900— 950 efecte Scris. f. rur. 5% ex. cup. 5614—57 Urb. Buc. 5% ex. cup. 56V­—57 Urbane Iași 3% 56—55 împrumutul Refacerii 63—64 împrumutul National 75^—76 Renta împroprietăririi '9^—5954 Ron. Casa Rur. 3% 70—72 Oblig. Com. Buc. 5% 55—60 Oblig. Corn. Buc. 314% 63—68 Jmpr. Unirii 5% 1919 62—63 Oblig. jud. com. 5% 1919 61—62 Oblig. corn. loc­ ei. 5% 57—60 Oblig. juri. corn. AVi% 80—85 100 lei 3,03ftr.­el.la Zürich­ 100 iei 15,20 fr. fr, la Paris FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.29 % la Zürich; la Paris Ura sterl­ină e negociată la 124.24. LIRA ITALIANA • staţionară la 27.17 14 la Zürich. LIRA STERLINA ■ ca Îmi la 25.21H la Zürich, la noi devizele sunt negociate la cursuri medii Târgul de devize se menţine in fi a­ceiaşi situaţie. Cursurile staţionare. Transacţiunile de mică importantă. An cotat: Franci francezi 8-58VA Franci elveţieni 82.44 Belgas * 23.40 Lire sterline 817.50 Lire italiene 8.81 ţfl Lire otomane 84.— Mărci germane 3999, Zloţi polonezi 19.— Schilingi austriac! 23.67ţf Pengő 29 36 Coroane cehoslovace 4.98*' 2.95 2.25 1.25 67.61$ 168.12$ Drachme Love Florini olandezi Dolari Ultimele cotaţiuni ale leului 60 cents = 100 Iei la New-York 3.08 M fr. elv. = 100 lei la Zürich 819 lei = o liră sterlină la Londra 15.20 hr. fr. = 100 lei la Paris. Schimbul in străinătate DEVIZELE LA ZÜRICH 492.75 360-­ 1027.50 Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad București Varşovia Viena DEVIZELE Londra New-York Germania Belgia Italia Praga România Serbia Elveţia Viena Grecia Olanda 123.20­­ 208.47 8­19.62 25.22 20.2954 27.20 15.3754 9055 9.1254 3.0851 58.2254 72.97 LA PARIS 124.26 25-60 607.25 355.70 133.95 75.95 15-25 45.0 Piața cerealelor la Brăila BRAILA, 12. — Porumbul 85.000, orz 54.500—55.500. LA GALATI Orzul a cotat 57.000, ovăzul 62.000 fasolea 200.000, porumbul 74.000, iar grâul 88.000 lei vagonul. Neajunsuri create de inundaţii In urma revărsării Prutului, a fost distrus podul de lemn Intre Lip­­cani şi Rădăuţi care făcea legătura Moldovei de Nord cu Basarabia. Aducându-se soldaţi pioneri, s’a instalat un pod provizor pe vase dar el nu corespunde nevoilor, căci nu poate transporta de pe un mal la altul decât câte o singură căruţă. S-a calculat că astfel pot trece zil­nic, cel mult 50 de căruţe doşi. In u­­nela zile, sunt sute da căruţe care-şi aşteaptă rândul. Traficul intre Lipcani şi Rădăuţi fiind foarte intins, activitatea co­mercială este paralizată până când se va putea reclădi podul. • ’ "■ — ............... Manifeste comuniste la Braşov BRAŞOV, 12.­­ Câţiva comunişti au împrăştiat o serie de manifeste pe la fabricile locale. Prin aceste ma­nifeste de protestează împotriva gu­vernului şi se cere desfiinţarea jan­darmeriei, poliţiei şi siguranţei. Agenţii siguranţei au procedat azi la arestarea tinerilor Peter Tuliu şi Elisabeta Şerban cari au declarat că au primit manifestele dela intenden­tul sindicatelor unitare, d. Pap. S-a stabilit că manifestele fuseseră trimise de la Timişoara pe adresa d-lui Pap. Cercetările conţinuu.

Next