Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)
1929-06-01 / nr. 8065
Sâmbăta I Iunie 1929 Epopeea română in faţa Academiei franceze Niciodată ţi nicăirea, dela războiu încoace, n'a răsunat un glas mai impresionant fi mai evocator a vremurilor pline de glorie urmate de clipele de desnddejde prin care a trecut poporul român, ca glasul lui Louis Madelin săptămâna trecută, când Academia franceză l’a primit ca membru , In lolul regretatului scriitor Robert de Flers, Louis Madelin făcând elogiul lui Robert de Flers a făcut in acelas timp cu acest prilej istoricul tuturor clipelor tragice fi eroice prin care a trecut poporul român in timpul războiului fi imediat după războiu. Noul academician francez descrie In toate detaliile ei misiunea încredinţată de guvernul francei lui Robert de Flers In România In ajunul intrărei României In răibuiu. Misiunea lui Robert de Flers era o misiune de ordin pur sufletească, cu spiritul său, cu Insufirile sale sufleteşti, intelectuale el a ştiut să seducă la noi pe toţi. D. Madelin descrie in discursul său scene cum a ştiut de Flers să-i farmece pe toţi „de la şeful de gară din Ungheni, pâind la Regele Ferdinand“. Este imediat atacat la Statul Major al armatei ruso-române şi impărtăşeşte alăturea de soldaţii noştri mizeriile înfrângerii iniţiale. De aci începe rolul său. Vine la Bucureşti fi timp de şase luni insuflă tuturor optimismul binefăcător. Guvernul român ti dă o misiune severă tn Franţa. Cu mare curaj reuşeşte să plece In Franţa ca apoi tn 1918 când România trecea prin clipele cele mai grele ale existenţei ei, să-i vie din nou un ajutor. D. Madeleine descrie aci un detaliu starea României sub călcâiul lui Makensen, constrânsă la teribila capitulare. ,J era acum mai multă nevoie la Iaşi de încurajare decât de muniţiuni. Şi d. de Saint-Aulaire se gândi fireşte la acela„ Robert de Flers, împărţitorul de bucurii, care cu fapte luni înainte plecase lăsând nu urma-i o dâră luminoasă“. De aci înainte academicianul francez în elogiul ce-l face lui Robert de Flers, descrie toată călătoria eroică şi atât de primejdioasă a marelui scriitor prin Rusia in plină revoluţie ocupată in parte de armatele germane. România era blocată din toate părţile şi totuşi el trebuia să ajungă la noi — fi a ajuns. Aci academicianul francez insistă asupra artelor de desperare prin care treceam noi când Makensen ne impunea grozavele clauze ale tratatului de pace. Dar in acelaf timp micul grup francez condus de EL Flers făcea minuni. Insufla tuturor încredere in victoria finală a aliaţilor. In sfdrfit academicianul francez descrie torile victoriei dar pe cari România nu le cunoştea. Trebuia să plece cineva cu avionul la Salonic fi acolo tot Robert de Flers era. D. Madelein descrie toate peripeţiile la ducere fi întoarcere a periculosului voiaj aerian. Arată cum a fost primit la înapoiere de ţăranii români, entuziasmul lorcăzuse cu avionul intr'un sat). In sfdrfit România, aflând de situaţia reală, reia armele. La urmă Robert de Flers rămâne un timp ambasador al Franţei la noi. Căni l'a înapoiat apoi in Franţa el deveni in ziarul JFigaro“ apărător constant al intereselor româneşti. Discursul academicianului francez n'a fost numai un elogiu al predecesorului său dar fi o splendidă apologie a națiunii și armatei române. Med. 0 conferinţă a d-lui Boncescu la Washington WASHINGTON, 29 (Rador). — D. Boncescu, consilierul financiar al Legaţiei României a făcut azi, la Neurcomers Club din Washington, o expunere asupra situaţiei generale din România, cu cetre ocaziane, d-sa a arătat pe larg, nouile directive ale politicei economice a României, şi îmbunătăţirile aduse situaţiei minorităţilor. D. Boncescu a explicat deasemenea auditorilor săi, însemnătatea serbărilor Unirei. Ex-impărăteasa Zita se stabileşte in Franţa BERLIN, 29 (Rador). — Ziarele anunţă că fosta Împărăteasă Zita a Austriei, a fost autorizată de guvernul francez să se stabilească in Franţa, cu obligaţia de a se abţine de la orice acţiune politică. Mai multă solicitudine pentru invalizi Adunarea generală a soc. „Invalizii de război“ Din dimineaţă a avut loc la palatul Cotroceni, sub preşidenţia reginei Maria, adunarea generală a Societăţii invalizilor de război. Au asistat mitropolitul Pimen al Moldovei, d. Sever Dan, ministrul sănătăţii, general Cihoschi, ministru de război, Ciceo Pop şi Traian Bratu, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare etc. Dna SIMONA LAHOVARY, care este preşedinta activă a societăţii, a dat citire dării de seamă asupra activităţii societăţii pe anul trecut şi a arătat că este necesar să se facă o revizuire a Invalizilor şi a cotelor da pensiune. D. SETEANU, cenzor, cere descărcarea gestiunii, care se aprobă. D. dr. GHIULAMILA arată lupta grea pe care a dus-o Societatea invalizilor de la Înfiinţarea ei fără nici un sprijin din partea nimănui nici chiar statului. Astăzi toate mijloacele sunt epuizate şi fără ajutorul statului nu se mai poate face nimic. CUVÂNTAREA REGINEI MARIA REGINA MARIA insistă asupra activităţii lăudabile a societăţii şi arată că statul este obligat să acorde mijloacele necesare. D. SEVER DAN, ministrul sănătăţii arată că ajutoarele au fost suprimate până acum, din cauză că modul lor de distribuire era defectuos. In viitor vor fi Înglobate şi destinate pentru mărirea pensiilor. Arată că la ministerul sănătăţii se lucrează acum la o lege In acest scop. Asigură că va avea toată solicitudinea pentru problema invalizilor. REGINA MARIA arată că actuala societate a invalizilor nu poate fi desfiinţată ci trebue ajutată de stat până când va exista altă instituţie, care să-i ia locul. Mitropolitul FIMEN cere de asemenea toată solicitudinea din partea patriei, pentru interesele ostaşului invalid. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL CIHOSCHI D. general CIHOSCHI arată că statul nu-şi poate lua întreaga sarcină ce-i impune situaţia invalizilor, dar nici nu se poate desinteresa complect de această chestiune Problema invalizilor trebue rezolvată cât mai grabnic şi în acest scop propune ministrului sănătăţii să consulte direct pe cei interesaţi la alcătuirea legii care este un studiu.D. general Cihoschi se ridică împotriva ideii să se desfiinţeze societatea invalizilor care îndeplineşte un rol de neapărată necesitate. CORPURILE LEGIUITOARE DONEAZĂ PATRU MILIOANE PENTRU INVALIZI D. CICEOOP, preşedintele Camerei anunţă că în numele Corpurilor Legiuitoare aduce societăţii un fond de patru milioane lei strâns de d-nii parlamentari. ★ D-nii Traian Bratu şi Ciceo Pop, sunt proclamaţi membri de onoare ai societăţii. Şedinţa s-a ridicat la ora 1uni. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL VINERI: Hamlet SAMBATA: Om şi supra om. DUMINICA matineu: Marcel şi Marcel; seara: Om şi supra om. OPERA ROMANA VINERI: Mignon. SÂMBĂTĂ : Bastien şi Bastiana, Secretul Suzanei. DUMINECĂ matineu : Rigoletto; seara : Mireasa vândută. GRADINA CĂRĂBUŞ JOI: In plini (premieră). ÎNTREAGA SAPTAMANA: In plini PARCUL OTETEUŞANU VINERI: Rămâi la nevastă-ta (premieră). INTREAGA SAPTAMANA: Rămâi lo navniS-ta GRADINA SCALA (fostă Colos) ÎNTREAGA SAPTAMANA: Lele cu scurtbica verde. TEATRUL LIPSCANI ÎNTREAGA SAPTAMANA: Bébé e bolnav GRADINA FRASCATI ÎNTREAGA SÄPTÄMÅNÄ: Eu mâna ți-o sărut madam. A apărut: Adevărul Literar şi Artistic No. 443 cu următorul sumar: Gala Galaction: Cămaşa fericitului; Otilia Cazimir: Patriarhală; Paul Zarifopol: Bunul simţ şi arta; Cezar Petrescu: La Paradis General (Roman); Gh. Prnescu: Conaşii; Tudor Teodorescu-Branişte: Polemice. De vorbă cu d. Alexandru A. Philiproide: Gh. D. Haralamb: Un puşcaş iscusit- Isabela Sadoveanu: Recenzii; D . Suchianu: Cronica cinematorrrafi"': AL Bilciurescu• Miniatură (Versuri); F. Aderca: Caleîdoseonul intelectual; George ‘ Baicuiescu: Elena Văcărescu şi contesa de Noa ii Ies; Barbu Lăzăreanu: Poemul căminului; Rada N. Cioculesca: Cronica muzicală............. Recenzii; Revista Revistelor; însemnări; Cronica şahului; Curiozităţi; Caricaturi. DIMINEAȚA Curiozităţi din lumea largă Cişmigiului In mijlocul vacarmului din centrul oraşului, a prăfăriei ridicată de construcţii, a imbâcselii localurilor şi străzii, oameni de bine au avut fericita ideie a creării unui mic Eden, cochet, îngrijit, cu floră estetică, cu aer curat, în sfârşit o oază pentru omul obosit şi enervat de plictiselile zilei de lucru. Dar diabolica dorinţă de câştig a imaginat şi aci o sursă de venituri, şi odihnirea în Cişmigiu a fost concesionată unei societăţi, care a semănat în jurul lacului şi în locurile mai prielnice reveriei o linie cam prea dură de scaune solide, dar cam în definitiv Îşi împlinesc scopul. De îndată ce te-ai aşezat pe scaun ţi se percepe contra unui tichet galben, taxa de 2 lei. Vra să zică, in primul rând, gratuitatea odihnei, atât de binevenită atâtor sărmani de care e populată grădina, s’a desfiinţat. Poţi avea Intenţia să şezi numai o clipă ! Dai doi lei. Asta In ce priveşte un timp scurt. Dar, de îndatăce ai depăşit o oră, tichetul galben îţi aminteşte cu severitate: „Acest bilet e valabil pentru o oră şi numai pe acest scaun“. Astfel a ocupa un scaun pentru o zi întreagă în grădină, echivalează cu o sumă pe care mulţi pensionari nu o au pe zi! Noroc că biletele femei puse de societate cu vinderea biletelor, au ceva mai mult bun simţ decât patronii şi mai închid ochii dacă trec câteva minute peste termenul falat de o oră. Ce să mai spunem de dispoziţia draconică, care nu-ţi permite să schimbi locul, peste care arde poate un soare omorâtor. Credem că primăria poate pune lucrurile la punct, aducând la realitate pe concesionari, altminteri ar trebui schimbat numele societăţii, din „Odihna" în Enervarea. F. Lb. Cerinţele modei. — Masagoul feței Un proces şi un verdict curios La Manchester a avut loc deunăzi un proces interesant. Un învăţător pensionar, care, în calitatea lui de pedagog, n’a greşit, probabil, niciodată în viaţa lui, — meseria impunându-i să fie o pildă bună pentru elevi, — s’a apucat la bătrâneţe să facă pozne... Oh ! aceste pozne nu sunt straşnice, totuş reprobabile şi condamnabile. învăţătorul pensionar sărea noaptea peste garduri în parcuri publice şi grădini particulare şi rupe florile. Fiorile rupte de el nu-i aduceau nici un folos, le arunca şi pleca mai departe. Intr'o seară a fost prins şi a fost dat in judecată. Judecătorul şi-a zis: Să-i dau o lecţie bătrânului învăţător şi să-l condamn ? —E e absurd. — Să-l achit, pe motiv că este maniac, ca să poată distruge mai departe florile din grădinile publice? — e absurd. Dar judecătorul, a găsit o eşire logică din această dilemă. El l-a condamnat la trei luni Închisoare, cu dispoziţia specială ca ziua să fie liber şi să-şi caute de treburile sate, iar noaptea să stea la închisoare,, căci delictul l-a comis noaptea. ...Şi fiindcă cele mai multe delicte se comit noaptea, nu e oare logic ca delicvenţii să nu fie sustraşi dela meseria lor şi să stea închişi numai in cursul nopţii? Intr’adevăr, întrucât este societatea în câştig, dacă un om este sustras dela ocupaţiile lui şi silit la o existenţă neproductivă ? Mai toţi delicvenţii aşteaptă asfinţitul soarelui pentru a comite acte pedepsite de lege. Ce e mai natural decât a-i ţine închişi pe timpul favorabil îndeletnicirii lor, împiedicându-i astfel de a-şi pune în practică intenţiile rele? Afară de asta, mulţi ar găsi un azil de noapte de care au nevoe şi din lipsa căruia se dedau la delicte. Se va obiecta poate că această pedeapsă nu e suficientă. — Nu e adevărat ! A nu fi liber — este, poate o pedeapsă mai grea. Și a sustrage un om de la muncă, nu este poate o pedeapsă atât de grea pe cât își inchipue unii. Orele de muncă se jertfesc mai ușor de către unii, decât orele de petrecere... Altă chestie e, dacă delicvenţii vor fi destul de cinstiţi şi oameni de cuvânt ca să se întoarcă seara la închisoare. Dar asta este o chestiune care nu se pune în Anglia. Colecţiune de cartofi Medicul polonez Wolschewski, de curând decedat, a lăsat prin testasment oraşului Varşovia o colecţiede cartofi, care este unică In lume. Pentru a realiza o astfel de colecţie, d-rul Wolschewski a inventat un mijloc de conservare a cartofilor, mijloc care ii menţine în forma lor naturală. In această colecţie sunt cartofi de toate mărimile, formele şi culorile, în greutate de la 5 grame până la 3 kilograme. Această curioasă colecţie atrage foarte mulţi vizitatori. suma fabuloasă pentru un portret al lui Oscar Wilde La licitaţia colecţiune de tablouri a lui Pauline s-a obţinut pentru un portret al lui Oscar Wilde de Toulouse Lautrec, suma maximală de 290.000 de franci. Portretul a fost cumpărat de către un american. '■•N-x SgMjafli La Mare. — Primii vizitatori Ultima modă americană Culori, culori cât mai vii şi stridente — In moda masculină. Pălării de fetru roşii, portocalii, albastre de culoarea cerului, verzi ca iarba şi culori în fel de fel de nunte au fost introduse şi au prins. Fabricanţii de ghete nu vor să rămână mai prejos şi au hotărât să fabrice încălţăminte pentru bărbaţi care să corespundă culorilor pălăriilor. De acum Înainte, în ce priveşte culoarea, ghetele bărbăteşti nu se vor deosebi de ghetele femeilor. Grijă fabricanţilor de ielele La adunarea anuală a Asociaţiei dentiştilor englezi, care a avut loc la Birmingham, s-a anunţat că fabricanţii de lulele au donat un fond important pentru ameliorarea calităţii dinţilor artificiali. Fabricanţii de lulele au constatat că clienţii lor, care au dinţi artificiali, se lasă de fumat, deoarece aceşti dinţi nu sunt destul de rezistenţi pentru ţinerea lulelei. Filmul vorbitor La Hollywood s-a decretat că în ateliere cinematografice, unde se produc filme vorbitoare, este absolut interzis purtarea de orice fel de bijuterii. Zgomotul produs de mişcarea colierelor, brăţărilor şi chiar a cerceilor este exact reprodus de microfon. Această înregistrare a sunetelor produce un deranjament în redarea filmul vorbitor. Mult timp nu s’a ştiut care e cauza acestor sunete neplăcute şi dăunătoare calităţii filmului până ce s’a constatat ca sunetele metalice provin dela zgomotul produs de mişcarea bijuteriilor. Scene întregi au trebuit să fie din nou reproduse pentru a elimina sunetele străine. O femeie-episcop In localitatea Plock din Polonia a fost ales ca episcop al sectei Mariaviţilor, care s-a despărţit acum 20 de ani de biserica catolică, o femeie cu numele de Isabella Wilukal. D-na Wilukal este soţia episcopului Kowalski care a fost condamnat la patru ani închisoare de către instanțele poloneze. O acţiune pacifistă organizată de ofiţeri EI CER REDUCEREA ÎNARMĂRILOR VIENA. — „Neue Freie Presse“ anunţat din Berlin. Un grup de ofiţeri activi şi de rezervă, aparţinând celor mai diverse ţări, precum Germania, Anglia Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda şi Polonia, publică o declaraţie, în care se spune, că un eventual război european va fi caracterizat prin atacuri aeriene pe teritoriul Inamicului. Asemenea atacuri ar avea de consecinţă o formidabilă nimicire reciprocă de valori materiale şi morale, împotriva căreia nici adversarul superior un aer nu s’ar putea proteja. De aceia, popoarele trebue să ia poziţie faţă de două alternative: Sau înarmări sporite, bazate mai ales pe arma aeriană, dar totuşi fără garanţie pentru pace sau protecţie, sau o politică care să caute a Împiedica prin toate mijloacele războiul. Ca un corolar al unei asemenea politici este inevitabilă o reducere generală imediată și efectivă a înarmărilor. Scandal de la „Societatea funcţionarilor” Un imens scandal a avut loc cu prilejul adunării generale a „Societăţii funcţionarilor publici". A fost o revoltă generală mnolitra conducătorilor asociaţiei. Dar revolta nu e numai contra actualei conduceri, ci împotriva tuturor conducătorilor din trecut până azi. Trebue să se ştie că această organizaţie profesională sate una din cele mai de seamă societăţi româneşti, dacă se ţine seamă de marele ei număr de membri cotizanţi la curent cu cotizaţiile. Când o societate cu scopuri de asistenţă mutuală şi de solidari»ni numără un sAmul el douăzeci de mii de membri cotizarăţi şi Încasează zeci de milioane de lei de la membrii ei, ar rebui să te aşteptăn ce ea să fi realizat pentru membrii ei, în timpul de patruzer de ani de când există, multe opere cu caracter social, moral, economic, sanitar, educativ, Instructiv, artistic, ete. Ei bine, când se face astăzi bilanţul activităţii „Societăţii funcţionarilor publici“, care datează da aproape jumătate de secol se constată cu uimire că n’a realizat nimic ! Afirmăm acesta fără teamă de a o desminţiţi de cineva, căci n'au să pretindă conducătorii de ei şi de eri, că un dispensar medical întrebuinţat Ici-coloan ultimul timp sau un magazin de consum, unde marfa se vinde mai scump ca pe plajă, înseamnă operă socială de asistenţă pentru douăzeci de mii de funcţionari Împrăştiaţ!mn toată ţara. Dar când a fost vreodată vorba de apărarea intereselor funcţionatrime, când se discută un public despre parasitismul social al funcţionarului român sen demfisml de luat Împotriva Intereselor funcţionarilor, cine oare a avut prilejul de a auzi vreodată glasul reprezentanţilor lor ? Când interese vitrueala statului cer reforme radicale In administraţia ţării, care pune in joc soarta funcţionarilor, unde sunt reprezentanţii Asociaţia lor, spre a-şi spună cuvântul ! Intr'un dolce iar nieut* di-lor tşi digeră wsntiewola Încasate, impasibili şi insensibili, la suferințele acelora tnimntea cărora s’au pus. ^Dr. YCREO Atitudinea radical-socialiştilor francezi PARIS 30 (Rador). — Ca urmare a întrunirii grupului rădice-socialist cu toate că moţiunea votată nu indică nici o modificare imediată a atitudine!, pe sălii a Camerei se consideră că ea lasă să sa vadă că otracţiune a crupului sus arătat Infanţionată să provoace o anumită destindere a poziţiei partidului faţă de guvern. Concursul de şah din Karlsbad Zilele acestea s’a încheiat lista participanţilor la concursul internaţional de şah din Karlsbad şi întocmai după cum s’a presupus, el va fi nu numai cel mai mare concurs de şah ce s’a organizat cândva în Cehoslovacia, dar prin numărul şi calitatea participanţilor, unul din cele mai mari concursuri de şah din ultimul timp, în general. Tratativele cu maestrul lumii, Alechin, sunt pe punctul de a se încheia. In afară de acest mare maestru al şahului, vor participa : Bogoliubov (Rusia), cel mai mare concurent al lui Alechin, cu care va lupta în anul acesta pentru campionatul mondial, apoi Capablanca (Kuba), ex*Campionul mondial, Canal (Peru), Colic (Belgia), dr. Euwe (Olanda), Dr. Treybal (Cehoslovacia), Reti (Cehoslovacia), Gilg (Cehoslovacia), Cnynfeld (Austria), Johner (Elveția), Maroczy (Ungaria), Marshall (America) d-na Menşikova (Rusia), Nemcovici (Danemarca), Rubin*stein (Polonia), Saemisch (Germa-* nia), Spielmann (Austria), Dr. Trafakower (Franța), Thomas (Anglia), Vidmar (Jugoslavia), Yates (Arsglia), etc. Acest grandios concurs de șah va avea loc la începutul lui Iulie a. c. întâmplările zilei SUFLETE SUMATE „Mi s'a aşternut o pâcld in minte şi sufletul mi-e cuprins de pesimism". Aşa îmi scrie, intre altele, o tânără cititoare dintr'o modesta comună din Basarabia. A avut dorinţa de a învăţa carte, de a studia in deosebi literatura şi filozofia, dar i-au lipsit mijloacele materiale. A căutat să-şi potolească setea aceasta de învăţătură, căutând a se instrui singură. Dar cărţile cu conţinut serios pe care le-a avut la îndemână, i-au arătat cât e de puţin pregătită pentru a-fi putea forma o cultură. E frământată de, o mulţime de probleme, cărora nu le poate găsi o dezlegare. Iar mediul în care trăeşte, mediu compus din oameni simpli şi mărginiţi, nu e de natură să-i ridice moralul şi să-i izgonească pesimismul. îmi cere mie o reţetă, ca să iasă din acest chinuitor sbucium sufletesc. Să încercăm a-i fi de folos. Mai mnediu, drăguţă cititoare, sileşta-te să-ţi însuşeşti principiul următor: nu există situaţie, nu există mediu social care să nu aibă şi părţile lui bune. Totul este să ştii să le găseşti. Pentru aceasta, caută să te împaci cu situaţia şi să te acomodezi mediului social. Viaţa la ţară are, de pildă, atâta farmec şi este un izvor preţios de atâtea învăţături utile. In aceiaşi ordine de idei, să nu te izbească numai scăderile şi defectele celor din jurul tău, ci caută să le descoperi şi însuşirile lor bune şi prin acestea să te legi de dânşii. Apoi, ce nevoie este să te frămânţi cu problemele la a căror cele mai mari spirite ale omenirei? deslegare au lucrat de veacuri intrigi — şi nu totdeauna cu spor — Nu-ţi strica în zadar liniştea sufletească, iar satisfacţia să o cauţi tot in citire, in ocupaţii intelectuale. Şi nu uita că ai înaintea d-tale o viaţă întreagă. D-nii I. P. şi P. J.Iaşi găsesc răspunsul în „Adevărul“. ELVIN pos, 8-11 Transportarea rămăşiţelor lui Son Yat-Sen la Nanking LONDRA, 29 (Rador). Conform ştirilor sosite din China, cadavrul lui Sun Yat-Sen adus din Peking, a sosit la Nanking, unde a fost salutat cu salve de vasele de război chineze şi străine şi unde va sta expus timp de trei zile pe catafalc, miniștrii făcând pe rând veghea mortuară. N. R. — După cutare știe, Sun-Yat-Sen, fostul şef al partidului socialist din China, este făuritorul republicei chineze, a! cărei prim preşedinte a fost O camionetă cade in prăpastie şi rupe o conductă de petrol Intre comunele Brăneşti şi Slobozia, jud. Prahova, rupându-se lanţul de tracţiune la o camionetă, frâna n’a mai putut rezista şi maşina a căzut într'o prăpastie. In cădere a izbit o conductă de petrol, pe care a spart-o, scurgându-se prin spărtură zece vagoane de țiței. z&ezmmmeMtM Diplomaţii institutul electro-, tehnic vor fi asimilaţi cu Inginerii UN PROECT DE LEGE DIN INITIATIVĂ PARLAMENTARA Studenţii institutului electro-tehnic din Bucureşti, s’au întrunit zilele acestea de mai multe ori, pentru a discuta situaţia de inferioritate în care sunt puşi faţă de studenţii de la şcolile politehnice. În adevăr, diplomaţii acestui institut nu sunt admişi în cadrele corpului tehnic. Studenta au hotărât să se retragă din institut şi să se abţină de la examene, până la soluţionarea cererii lor. Moţiunea votată în acest sens, a fost prezentată d-lui rector N. Iorga, iar acesta le-a promis sprijinul său şi le-a arătat că d. ministru al instrucţiunii îi susţine deasemeni. Duminică va aea loc o nouă adunare a studenţilor. ★ Eri s’a depus la Cameră un proect de lege din iniţiativă parlamentară, care rezolvă cererea studenlor electrotehnici, asimilându-i cu studenții politehnici. In fmntea semnatarilor acestui proect este d. N. Inrga. Grevă la fbricie de tutun din Bulgaria SOFIA. 25. — Lucrătorii fabricilor de tutun din Filipoxide, Hascovo şi celelalte oraşe, au declarat astăzi grevă. Sunt in grevă peste 25 de mii de lucrători. încercările de a se faca o inategorie directă între grevişti şi patroni au eşuat. Din această cauză d. Burcii, care ţine interimatul mic..steridul de industrie şi comerţ a trimes mai mulţi inspectori spre a încerca o mijlocire intre grevişti şi patronL -Ol.