Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)
1929-06-10 / nr. 8074
ynni XXV. — Wo. 8073 Amatori și Profesioniști FOTOGRAFI Găsesc toate articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SOCEC Ce. $. A. Atelier special pentru developat 12 Pagini Fondată In 1904 de CONST. MILLE3 LEIifBucureștiI, Str. Sărindar 7-11 Luni 10 Iunie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an n 380 „ „ „ 6 luni » 200 ii n »3 luni TELEF. 1 Centrala: 306 67, 324 73, 346 79, 353 54 Direcția: 357/72. Adela 307 69. Provincia 310 683 LES CONGRESUL AGRICOL O cinste care se răsfrânge din doi în doi ani asupra marelor Capitale ale lumii, s-a revărsat anul acesta asupra României. Cupola din dealul Patriarhiei şi-a cernut jerbele de lumină peste cea mai vrednică internaţională: aceea a pâinii. Reprezentanţi ai aproape tuturor statelor sau întrunit ori în congres internaţional agricol în incinta Adunării deputaţilor. Miniştri ai agriculturii, foşti înalţi demnitari, specialişti în toate ramurile de manifestare în legătură cu producţia agricolă, muncă, învăţământ, industrie şi technică agrară, au venit de pretutindeni ca, împreună cu specialiştii noştri, să înfrângă cu o clipă mai devreme neajunsurile tot mai acute ale agriculturii. Problemele agricole domină preocupările lumii cu îndărătnicia cu care stomachul îşi pretinde drepturile. Banalitatea adevărului acesta nu soluţionează însă problema foametei. Ştiinţa agricolă tinde să înlăture vitregia vremilor, să zămislească ariditatea solului, să scoată mai multe grăunţe din spicele tot mai puţine cu cât populaţiile se înmulţesc, cu cât natura e mai neîmblânzită cu recoltele. De la „pâinea noastră cea de toate zilele“ cerşită îndurării supreme, ştiinţa vrea să treacă la pozitiva asigurare a unui randament suficient gurilor şi braţelor cari umbresc glia. De aceea, importanţa neasemuită a congresului inaugurat eri. Agricultura nu mai poate fi lăsată la bunul plac al vremii, ci trebue supusă unor legi, cari, cu cât vor fi mai aspre, cu atât vor apăra mai sigur speţa umană. Ori care va fi bătălia, după culoarea rasei, bătălia grâului şi a sfeclei, sau a trestiei de zahăr şi a orezului, înfrigurarea e una şi aceeaşi. Pământul dispunea de scoarţe lui pani autru. Ştiinţa v vrea să-l subjuge nevoilor făpturii. Şi congresiştii de eri în acest scop s’au întrunit. Pe o clipă România a fost centrul năzuinţelor omenirii frământată de dorul de mai bine, mai binele material. In faţa pâinii au amuţit urile de rasă, s’au ieşit pasiunile, au căzut frontierele etnice şi geografice şi stăpâniţi de taina procreaţiei pământului, reprezentantă ginţilor au alcătuit masivul inevitabilei internaţionale. Haina de sărbătoare, îmbrăcată de demnitarii noştri eri, a fost în cinstea acestei internaţionale a pâinii, care ne cuprinde pe toni, egal, cu vrere şi fără vrere, înţelegătoare, toate urările, şoptite în taină, aveau acelaş refren: spor la lucru. Negocierile în chestia optanţiior VIEHA, 8 (Rador).—Delegaţiile română şi ungară pentru negocierile în chestiunea optanţiior au ţinut ori după amiază o şedinţă care a durat o oră. S-a stabilit ca viitoarea şedinţă să aibă Boc Marţi. UN AUTOMOBIL CADE IN PRUT IAŞI. 8. Peri dimineaţă s-a întâmplat un accident de automobil la Prut. O maşină încărcată cu lână, care venea din Piatra-Neamţ şi mergea spre Bălţi, trebuia să treacă peste podul de vase de la Sculeni, deoarece marele pod de peste Prut a fost rupt cu prilejul inundaţiilor din primăvară. In modentul când azio,nobila se afla la mijlocul podului de vase, acesta s’a rupt, iar maşina a căzut in apă. Şoferul a fost salvat. Maşina cu marfă s’a cufundat în Prut. Şapte vagoane de marfă deraiate Un mort şi un grav rănit GALAŢI, 8. — Azi dimineaţă la ora 6 a plecat spre Tecuci trenul de marfă No. 4404. Intre staţiile Şerban şi Şerbeşti, din cauza unui vagon defect, garnitura a deraiat şi şeapte vagoane s’au rostogolit fărâmându-se. Frânarul Constantin Ariton a fost ucis iar Enache Vasile, în stare disperată, adus la spitalul din Galaţi. Cei dintâi sosiţi la locul accidentului au fost d-nii inginer Mişicu, Bărbieri, Dumitrescu şi Heimwerk. S-au luat măsuri pentru deblocarea liniei distrusă pe distanţa de 100 metri. Până atunci trenurile circulă prin transbordare. Ancheta a stabilit că nenorocirea se datoreşte unei uşi stricate de la un vagon care, atârnând în jos, s-a lovit de terasamentul liniei ferate şi a provocat deraerea vagonului. Vagonul eşit de pe linie a fost târât o distanţă de 6 kilometri fără să se observe până când s’a produs deraerea celorlalte vagoane. Pagubele sunt foarte mari. CERCETAREA HOȚULUI — Vă rog să mă ertați, fiindcă sunt idiot.. — Idiot ? De ce ? — Că m’am lăsat prins... Miss România" în drum spre New-York Cum au călătorit frumuseţile europene — De la corespondentul nostru particular — NEW-YORK. — Probabil când veţi primi corespondenţa de faţă, „concurentele europene“ la titlul de frumuseţe mondială vor fi ajuns la Galveston. De pe vaporul „Rochambeau care transportă preţioasa Încărcătură şi unde am notat primele impresii oceanice, recapitulez pentru cititorii d-voastră, evenimentele ce au premers îmbarcarea „Miss României“ la Havre. Sosirea la Paris, nu a trecut neobservată. Presa franceză şi publicul parizian, au întâmpinat-o cu simpatie şi curiozitate, aleasa României reuşind să-şi atragă, anticipat, sufragiile celui mai galant popor. In cele şase zile cât a stat la Paris în unul din cele mai mari hoteluri, d-ra Magda Demetrescu, a fost obiectul multor atenţiuni. A primit în acest răstimp nu mai puţin ca două sute scrisori, fie de felicitare, fie de admiraţie, fie.. matrimoniale. D-ra Magda Demetrescu, a ştiut să se poarte cu gingăşie şi demnitate, aşa că nici amatorii de „autografe“, mulţi şi enervanţi cu insistenţele lor, nu se supărau când erau refuzaţi cu acea grafie care caracterizează pe aleasa României. „Mă reduceţi la un rol biurocratic, automat. Nu mai dau autografe, de teamă că mă perfecţionez în caligrafie, care-i gloria omului fără pretenţii. Şi eu ţin să reuşesc la Galveston!“. „Miss România“, a asistat la câteva reprezentaţii teatrale, a vizitat magazine, căci „tournoi“-ul senzaţional de la Galveton, cere pregătiri şi...arsenal. ÎMBARCAREA îmbarcarea s-a făcut în ziua de Sâmbătă 11 Mai la Havre. Toate concurentele: Miss Franţa, Austria, Germania, Anglia, Olanda, Luxemburg, au fost punctuale, spre marea mirare a căpitanului vaporului „Rochambeau“, aparţinând „Companiei generale transatlantice“, care nu s’a putut reţine să exclame: — „N’aşi fi crezut că regine, sunt în stare sâ se conformeze unui orariu- Au învăţat protocolul. Sunt mândru de această nestemată încărcătură". Timp de zece zile cât a durat călătoria deosebit de plăcută, pe bordul elegantului vas, Miss România, mai mult chiar decât celelalte frumuseţi europene — ca şi mai toate au suferit de rău de mare — a fost obiectul atenţiunei generale. Pe bordul vasului, cu toată furtuna care a bântuit pe ocean, în primele zile, au fost tot timpul distracţii pentru vizitatori. Sunt puţin cei care cunosc viaţa extrem de plăcută de pe bordul unui transatlantic mare. O eleganţă dintre cele mai distinse Împreună cu tot confortul posibil sunt caracteristice vaporului „Rochambeau“... Am fost tot timpul în legătură cu pământul şi ziarul care se tipăria zilnic pe bord şi se împărţea celor circa 120 pasageri, aducea toate ştirile, pentru ca nimeni să nu rămână fără veşti. Am fost astfel printre primii cari am aflat că Zeppelinul, în urma unor avarii, a fost silit să se înapoieze şi să aterizeze în Franţa. Zilnic aveau loc reprezentaţii de cinema, concerte, în săli speciale, jocuri şi sport UN SUCCES PE VAPOR La balul costumat şi la serbarea care a’a dat, în folosul orfanilor şi văduvelor de marinari, domnişoara Demetrescu, s’a distins în mod deosebit. Costumul ei naţional a obţinut premiul I iar dansul naţional pe care l-a executat a fost viu aplaudat de toţi spectatorii cari au asistat şi a format partea cea mai interesantă a programului. Altădată, la una din reprezentaţiile cinematografice de pe bord, s’a rulat filmul care arată cum s'a făcut concursul de frumuseţe în România. Domnişoara Magda Demetrescu a fost lung ovaţionată de publicul spectator. LA NEW-YORK Şi iată călătoria pe Ocean terminată. In ziua de 21 Mai, dimineaţa, vaporu a ancorat în portul New-York, după zece zile de voiaj Nu fără emoţie, cele şapte frumuseţi europene, au luat contact cu pământul american. încă în largul mării, am primit omagiul presei americane, care le-a asaltat cu reporteri, fotografi, operatori de cinema. La New-York, concurentele s-au bucurat de o primire cum numai americanii ştiu să facă. Mulţimea entuziastă, massată pe străzi, le-a acoperit cu flori şi confetti. D-ra Magda Demetrescu, însoţită de d-na Maria Demetrescu, mama ei adoptivă, vor rămânea şase zile aci. La 27 Mai va pleca la Galveston, la concursul de frumusețe. Vă voi ţine în curent cu celelalte evenimente în legătură cu acest concurs, ce interesează în gradul cel mai înalt publicul de aci. Frumuseţile europene pe bordul vaporului, la mijloc Miss România Atentat pe calea ferată din Iugoslavia BELGRAD, 8 (Bador). — Aseară pe la ora 10 şi jumătate, pe când un tren accelerat eşea din Vranjska Dania, plecând spre Prihoj, o maşină infernală aşezată pe linie a explodat în momentul trecerei locomotivei. Efectele exploziei au fost neînsemnate, neprovocând nici o stricăciune trenului, care şi-a continuat mersul. Comunicaţiile n’au fost întrerupte nici un moment. La locul exploziei s’au desoperit urmele unor încălţăminte de cauciuc, de acelea pe care le poartă comitagii bulgari, o pelerină de comitagiu şi alte obiecte, lăsate de doi indivizi, autorii atentatului. Autorii au trebuit să fugă în grabă spre frontiera bulgară, care e foarte aproape de calea ferată, deoarece fuseseră zăriţi de o femeie. In interesul cercetărilor nu s’au publicat alte amănunte. Procesul sechestrăm deputaţilor greci O sentinţă care provoacă nemulţumiri generale tea Cumbis la închisoare pe viaţă; Stavru Dosis la 18 ani închisoare; Pascu, la 20 de ani; Vlahos la 13 ani; Tsucalis la 12 ani; Vasile Gogolos la 18 ani; Tache Gogolos la 10 ani. Lache logos, fraţii Tzumakiotis şi Awanitis au fost achitaţi. Verdictul a fost dat în unanimitate. Fraţii Cumbis şi ceilalţi acuzaţi au primit veseli şi râzând felicitările apărătorilor lor. Publicul din sală, însă, a pniinit comunicarea verdictului cu o tăcere glacială. Opinia publică, se aştepta la sentinţa de moarte pentru aşu-Din lanina se anunţă că numeroase delegaţiuni de cetăţeni au exprimat guvernatorului, d. Colevras, protestul Epirului, care se aştepta că juraţii din Corfu vor seconda opera guvernului pentru stârpirea brigandajului. S’a hotărît să se ţie o întrunire publică. NEMULŢUMIRI OFICIALE D-nii Venizelos, prim-ministru şl Zavitsianos, ministru de Interne, au telegrafiat proiectului de Corfu relevând penibila impresie a opiniei publice produsă de blândeţea verdictului Juraţilor şi cerând desluşiri asupra cauzelor acestui verdict. Prefectul de Coriu a răspuns că juraţii au fost influenţaţi de colegii lor francmasoni, cari sunt din principiu contra pedepsei cu moarte şi de atmosfera creată de cei ce voiau să exploateze politiceşte afacerea. STRĂMUTAREA ALTOR CINCI PROCESE Ministerul de justiţie a ordonat telegrafic procurorului Granitsa să procedeze la strămutarea celorlalte cinci procese ale fraţilor Cumbis, din care trei pentru omoruri, la Curtea cu juraţi din Atena. După aprobarea strămutării, de către Curtea de Casaţie, procurorul va trimite dosarele la Atena. Se crede că aceste procese se vor judeca în Octombrie. La Corfu se va judeca la 20 Iunie, procesul lui Tanga, complicele fraţilor Cumbis în tâlhăria contra d-lui Milos. Din cauza aceasta, dosarul cu desbaterile oficiale ale procesului şi cu dorinţa formulată de acţiunea civilă ca o nouă cercetare să fie făcută asupra bănuelilor de instigaţie politică, vor fi trimise parchetului din lanina spre a se face cercetări. E de notat că verdictul juraţilor din Corfu nu face menţiune de instigaţiile politice. ATENA. — Curtea cu juraţi Corfu, care a judecat procesul fraţilor Cunbis şi complicilor lor, privitor la actul de brigandaj săvârşit contra candidaţilor la deputăţie Milos şi Mylonas a dat un verdict care a produs o uimire generală. Au fost condamnaţi: Take şi Cos Memoriile d-lui Lepine Aventura d-lui Wilson şi căderea preşedintelui Grevy In alt capitol al memoriilor sale, d. Lepine povesteşte aventura lui Daniel Wilson, ginerele preşedintelui republicei Jules Grevy. Implicat într-o afacere de trafic de decoraţii, afacerea a stârnit o asemenea emoţie populară încât şeful statului s’a văzut silit să se retragă din viaţa politică. Daniel Wilson, scrie Lepine, era un om bogat şi harnic, avea talent şi cunoştinţe, viaţa sa privată era inatacabilă. Cum se face atunci că s’a lăsat antrenat într’o chestie atât de primejdioasă ca traficul de decoraţii ? Lepnne afirmă că Daniel Wilson, care era un yancheu transplantat la Elyseu, îşi făcea o ideie falsă despre prerogativele şefului de stat în Franţa. Cariera rapidă, îl făcu să creadă că totul este permis. Pentru scrisorile sale personale, ginerele lui Grevy nu cumpăra mărci poştale, ci se servea de ştampila Elyseului. Pe bulevard a apărut atunci un cuplet: „Ah! Ce nenorocire să ai gineri“. Fiind subsecretar de stat la finanţe, Wilson şi-a rezervat toate tipăriturile pentru tipografia ziarului său, „Petite France“. Toate acestea nu erau grave, dar dădeau loc la fel de fel de tălmăciri. Ca să-şi facă o clientelă politică promitea prin scrisori decoraţii. Aceste scrisori l’au compromis. Intr’o zi, poliţia a operat o percheziţie la o doamnă Limousin, inculpată de trafic de decoraţii. La această percheziţie s’a găsit şi o scrisoare a lui. Prefect pe atunci era Gragnon, care a dus scrisoarea la Elyseu. .Wilson a ştiut să sustargă scrisoare din dosar şi s’o înlocuiască cu alta, în termeni mai prudenţi. A omis însă o singură precauţiune: adevărata scrisoare era dată din 1886, pe când hârtia scrisori falsificate purta în filigram anul 1887. Falsul a fost remarcat şi avocatul a făcut un scandal enorm. Venalitatea lui Wilson părea dovedită şi opoziţia a desfăşurat pe această temă o campanie furioasă. Bietul Grevy nu a putut scăpa de această afacere, decât dându-şi demisia şi retrăgându-se din viaţa politică. Plăţile germane PARIS, 8. (Rador). — Raportul experţilor fixează suma definitivă a plăţilor germane Plăţile sunt repartizate în 59 anuităţi, de la 1 Septembrie 1929 până la 30 Martie 1988. Primele 37 anuităţi vor fi de 1.988.800.000 mărci aur. In acest timp, sumele pentru serviciul împrumutului Dawes şi pentru acoperirea mărcilor emise în Belgia în timpul ocupaţiei vor fi vărsate separat de Germania. In cursul ultimelor 22 anuităţi, Germania va asigura pentru creditorii săi serviciul datoriilor către America şi va plăti în plus 40 milioane, destinate să ramburseze Statelor Unite indemnizaţiunile achitate supuşilor americani. Capitalurile necesare plăţilor vor proveni de la căile ferate şi din bugetul Reichului. Pentru prima serie de anuităţi, bugetul va cuprinde în fiecare an 1136,4 milioane mărci, iar căile ferate vor contribui cu 660 milioane. Plăţile vor fi administrate de Banca Internaţională a Reparaţiilor. ■ ■1 1 ———te- ■ ■. Citiţi „VIAŢA VESELĂ“