Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)

1929-06-10 / nr. 8074

ynni XXV. — Wo. 8073 Amatori și Profesioniști FOTOGRAFI Găsesc toate articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SOCEC­­ Ce. $. A. Atelier special pentru developat 12 Pagini Fondată In 1904 de CONST. MILLE3 LEIifBucureștiI, Str. Sărindar 7-11­­ Luni 10 Iunie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an n 380 „ „ „ 6 luni » 200 ii n »3 luni TELEF. 1 Centrala: 306 67, 324 73, 346 79, 353 54 Direcția: 357/72. A­dela 307 69. Provincia 310 683 LES CONGRESUL AGRICOL O cinste care se răsfrânge din doi în doi ani asupra marelor Ca­pitale ale lumii, s-a revărsat anul acesta asupra României. Cupola din dealul Patriarhiei şi-a cernut jer­bele de lumină peste cea mai vred­nică internaţională: aceea a pâinii. Reprezentanţi ai aproape tuturor statelor s­au întrunit ori în congres internaţional agricol în incinta Adu­nării deputaţilor. Miniştri ai agri­culturii, foşti înalţi demnitari, spe­cialişti în toate ramurile de mani­festare în legătură cu producţia a­­gricolă, muncă, învăţământ, indus­trie şi technică agrară, au venit de pretutindeni ca, împreună cu spe­cialiştii noştri, să înfrângă cu o cli­pă mai de­vreme neajunsurile tot mai acute ale agriculturii. Problemele agricole domină preo­cupările lumii cu îndărătnicia cu care stomachul îşi pretinde drep­turile. Banalitatea adevărului aces­ta nu soluţionează însă problema foametei. Ştiinţa agricolă tinde să înlăture vitregia vremilor, să ză­mislească ariditatea solului, să scoată mai multe grăunţe din spi­cele tot mai puţine cu cât popu­laţiile se înmulţesc, cu cât natura e mai neîmblânzită cu recoltele. De la „pâinea noastră cea de toate zilele“ cerşită îndurării supreme, ştiinţa vrea să treacă la pozitiva asigura­re a unui randament suficient guri­lor şi braţelor cari umbresc glia. De aceea, importanţa neasemui­tă a congresului inaugurat eri. Agri­cultura nu mai poate fi lăsată la bunul plac al vremii, ci trebue su­pusă unor legi, cari, cu cât vor fi mai aspre, cu atât vor apăra mai sigur speţa umană. Ori care va fi bătălia, după culoarea rasei, bătă­lia grâului şi a sfeclei, sau a trestiei de zahăr şi a orezului, înfrigurarea e una şi aceeaşi. Pământul dispu­nea de scoarţe lui pani a­utru. Şti­inţa v vrea să-l subjuge nevoilor făp­turii. Şi congresiştii de eri în acest scop s’au întrunit. Pe o clipă Ro­mânia a fost centrul năzuinţelor o­­menirii frământată de dorul de mai bine, mai binele material. In faţa pâinii au amuţit urile de rasă, s’au ieşit pasiunile, au căzut frontierele etnice şi geografice şi stăpâniţi de taina procreaţiei pământului, repre­zentantă ginţilor au alcătuit masi­vul inevitabilei internaţionale. Haina de sărbătoare, îmbrăcată de demnitarii noştri eri, a fost în cinstea acestei internaţionale a pâi­nii, care ne cuprinde pe toni, egal, cu vrere şi fără vrere, înţelegătoare, toate urările, şop­tite în taină, aveau acelaş refren: spor la lucru. Negocierile în chestia optanţiior VIEHA, 8 (Rador).—De­legaţiile română şi unga­ră pentru negocierile în chestiunea optanţiior au ţinut ori după amiază o şe­dinţă care a durat o oră. S-a stabilit ca viitoarea şedinţă să aibă Boc Marţi. UN AUTOMOBIL CADE IN PRUT IAŞI. 8. P­eri dimineaţă s-a în­tâmplat un accident de automobil la Prut. O maşină încărcată cu lână, care venea din Piatra-Neamţ şi mergea spre Bălţi, trebuia să treacă peste podul de vase de la Sculeni, deoarece marele pod de peste Prut a fost rupt cu prilejul inundaţiilor din primă­vară. In mod­entul când az­io,nobila­ se afla la mijlocul podului de vase, a­­cesta s’a rupt, iar maşina a căzut in apă. Şoferul a fost salvat. Maşina cu marfă s’a cufundat în Prut. Şapte vagoane de marfă deraiate Un mort şi un grav rănit GALAŢI, 8. — Azi diminea­ţă la ora 6 a plecat spre Tecuci trenul de marfă No. 4404. In­tre staţiile Şerban şi Şerbeşti, din cauza unui vagon defect, garnitura a deraiat şi şeapte vagoane s’au rostogolit fărâ­­mându-se. Frânarul Constantin Ariton a fost ucis iar Enache Vasile, în stare disperată, adus la spita­lul din Galaţi. Cei dintâi sosiţi la locul acci­dentului au fost d-nii inginer Mişicu, Bărbieri, Dumitrescu şi Heimwerk. S-au luat mă­suri pentru deblocarea liniei distrusă pe distanţa de 100 metri. Până atunci trenurile circulă prin transbordare. Ancheta a stabilit că nenoro­cirea se datoreşte unei uşi stri­cate de la un vagon care, atâr­nând în jos, s-a lovit de terasa­­mentul liniei ferate şi a provo­cat deraerea vagonului. Vago­nul eşit de pe linie a fost târât o distanţă de 6 kilometri fără să se observe până când s’a produs deraerea celorlalte va­goane. Pagubele sunt foarte mari. CERCETAREA HOȚULUI — Vă rog să mă ertați, fiindcă sunt idiot.. — Idiot ? De ce ? — Că m’am lăsat prins... Miss România" în drum spre New-York Cum au călătorit frumuseţile europene — De la corespondentul nostru particular — NEW-YORK. — Probabil când veţi primi corespondenţa de faţă, „concurentele europene“ la titlul de frumuseţe mondială vor fi ajuns la Galveston. De pe vaporul „Rochambeau care transportă preţioasa Încărcă­tură şi unde am notat primele im­presii oceanice, recapitulez pentru cititorii d-voastră, evenimentele ce au premers îmbarcarea „Miss Ro­mâniei“ la Havre. Sosirea la Paris, nu a trecut neob­servată. Presa franceză şi publicul parizian, au întâmpinat-o cu simpa­tie şi curiozitate, aleasa României reuşind să-şi atragă, anticipat, su­fragiile celui mai galant popor. In cele şase zile cât a stat la Pa­ris în unul din cele mai mari hote­luri, d-ra Magda Demetrescu, a fost obiectul multor atenţiuni. A primit în acest răstimp nu mai puţin ca două sute scrisori, fie de felicitare, fie de admiraţie, fie..­ matrimo­niale. D-ra Magda Demetrescu, a ştiut să se poarte cu gingăşie şi demni­tate, aşa că nici amatorii de „auto­grafe“, mulţi şi enervanţi cu insis­tenţele lor, nu se supărau când erau refuzaţi cu acea grafie care carac­terizează pe aleasa României.­­ „Mă reduceţi la un rol biuro­cratic, automat. Nu mai dau auto­grafe, de teamă că mă perfecţionez în caligrafie, care-i gloria omului fără pretenţii. Şi eu ţin să reuşesc la Galveston!“. „Miss România“, a asistat la câ­teva reprezentaţii teatrale, a vizitat magazine, căci „tournoi“-ul senza­ţional de la Galveton, cere pregătiri şi...arsenal. ÎMBARCAREA îmbarcarea s-a făcut în ziua de Sâmbătă 11 Mai la Havre. Toate concurentele: Miss Franţa, Austria, Germania, Anglia, Olanda, Luxemburg, au fost punctuale, spre marea mirare a căpitanului vapo­rului „Rochambeau“, aparţinând „Companiei generale transatlantice“, care nu s’a putut reţine să exclame: — „N’aşi fi crezut că regine, sunt în stare sâ se conformeze unui ora­­riu- Au învăţat protocolul. Sunt mândru de această nestemată în­cărcătură". Timp de zece zile cât a durat că­lătoria deosebit de plăcută, pe bor­dul elegantului vas, Miss România, mai mult chiar decât celelalte fru­museţi europene — ca şi mai toate au suferit de rău de mare — a fost obiectul atenţiunei generale. Pe bordul vasului, cu toată furtu­na care a bântuit pe ocean, în pri­mele zile, au fost tot timpul distrac­ţii pentru vizitatori. Sunt puţin cei care cunosc viaţa extrem de plăcută de pe bordul unui transatlantic mare. O eleganţă dintre cele mai distin­se Împreună cu tot confortul posi­bil sunt caracteristice vaporului „Rochambeau“... Am fost tot timpul în legătură cu pământul şi ziarul care se tipăria zilnic pe bord şi se împărţea celor circa 120 pasageri, aducea toate şti­rile, pentru ca nimeni să nu rămâ­nă fără veşti. Am fost astfel printre primii cari am aflat că Zeppelinul, în urma unor avarii, a fost silit să se îna­poieze şi să aterizeze în Franţa. Zilnic aveau loc reprezentaţii de cinema, concerte, în săli speciale, jocuri şi sport UN SUCCES PE VAPOR L­a balul costumat şi la serbarea care a’a dat, în folosul orfanilor şi văduvelor de marinari, domnişoara Demetrescu, s’a distins în mod deo­sebit. Costumul ei naţional a obţinut premiul I iar dansul naţional pe care l-a executat a fost viu aplau­dat de toţi spectatorii cari au asis­tat şi a format partea cea mai in­teresantă a programului. Altădată, la una din reprezenta­ţiile cinematografice de pe bord, s’a rulat filmul care arată cum s'a fă­cut concursul de frumuseţe în Ro­mânia. Domnişoara Magda Deme­trescu a fost lung ovaţionată de publicul spectator. LA NEW-YORK Şi iată călătoria pe Ocean termi­nată. In ziua de 21 Mai, dimineaţa, va­­poru a ancorat în portul New-York, după zece zile de voiaj Nu fără e­­moţie, cele şapte frumuseţi euro­pene, au luat contact cu pământul american. încă în largul mării, am primit omagiul presei americane, care le-a asaltat cu reporteri, fotografi, ope­ratori de cinema. La New-York, concurentele s-au bucurat de o primire cum numai americanii ştiu să facă. Mulţimea entuziastă, massată pe străzi, le-a acoperit cu flori şi con­fetti. D-ra Magda Demetrescu, însoţită de d-na Maria Demetrescu, mama ei adoptivă, vor rămânea şase zile aci. La 27 Mai va pleca la Galveston, la concursul de frumusețe. Vă voi ţine în curent cu celelalte evenimente în legătură cu acest concurs, ce interesează în gradul cel mai înalt publicul de aci. Frumuseţile europene pe bordul vaporului,­­ la mijloc Miss România Atentat pe calea ferată din Iugoslavia BELGRAD, 8 (Bador). — Aseară pe la ora 10 şi ju­mătate, pe când un tren accelerat eşea din Vranj­­ska Dania, plecând spre Prihoj, o maşină inferna­lă aşezată pe linie a explo­dat în momentul trecerei locomotivei. Efectele exploziei au fost neînsemnate, nepro­­vocând nici o stricăciune trenului, care şi-a conti­nuat mersul. Comunicaţii­le n’au fost întrerupte nici un moment. La locul exploziei s’au desoperit urmele unor în­călţăminte de cauciuc, de acelea pe care le poartă comitagii bulgari, o pele­rină de comitagiu şi alte obiecte, lăsate de doi indi­vizi, autorii atentatului. Autorii au trebuit să fugă în grabă spre frontiera bulgară, care e foarte a­­proape de calea ferată, deoarece fuseseră zăriţi de o femeie. In interesul cercetărilor nu s’au publicat alte amă­nunte. Procesul sechestrăm deputaţilor greci O sentinţă care provoa­că nemulţumiri generale tea Cumbis la închisoare pe viaţă; Sta­vru Dosis la 18 ani închisoare; Pascu, la 20 de ani; Vlahos la 13 ani; Tsucalis la 12 ani; Vasile Go­­golos la 18 ani; Tache Gogolos la 10 ani. Lache logos, fraţii Tzumakiotis şi Awanitis au fost achitaţi. Verdictul a fost dat în unanimi­tate. Fraţii Cumbis şi ceilalţi acu­zaţi au primit veseli şi râzând feli­citările apărătorilor lor. Publicul din sală, însă, a pniinit comunicarea verdictului cu o tăcere glacială. Opinia publică, se aştepta la sentinţa de moarte pentru aşu-Din lanina se anunţă că nume­roase delegaţiuni de cetăţeni au ex­primat guvernatorului, d. Colevras, protestul Epirului, care se aştepta că juraţii din Corfu vor seconda o­­pera guvernului pentru stârpirea brigandajului. S’a hotărît să se ţie o întrunire publică. NEMULŢUMIRI OFICIALE D-nii Venizelos, prim-ministru şl Zavitsianos, ministru de Interne, au telegrafiat proiectului de Corfu re­levând penibila impresie a opiniei publice produsă de blândeţea ver­dictului Juraţilor şi cerând desluşiri asupra cauzelor acestui verdict. Pre­­fectul de Coriu a răspuns că juraţii au fost influenţaţi de colegii lor francmasoni, cari sunt din princi­piu contra pedepsei cu moarte şi de atmosfera creată de cei ce voiau să exploateze politiceşte afacerea. STRĂMUTAREA ALTOR CINCI PROCESE Ministerul de justiţie a ordonat telegrafic procurorului Granitsa să procedeze la strămutarea celorlalte cinci procese ale fraţilor Cumbis, din care trei pentru omoruri, la Curtea cu juraţi din Atena. După aprobarea strămutării, de către Curtea de Casaţie, procurorul va trimite dosarele la Atena. Se crede că aceste procese se vor judeca în Octombrie. La Corfu se va judeca la 20 Iunie, procesul lui Tanga, com­plicele fraţilor Cumbis în tâlhăria contra d-lui Milos. Din cauza a­­ceasta, dosarul cu desbaterile ofi­ciale ale procesului şi cu dorinţa formulată de acţiunea civilă ca o nouă cercetare să fie făcută asupra bănuelilor de instigaţie politică, vor fi trimise parchetului din lanina spre a se face cercetări. E de no­tat că verdictul juraţilor din Corfu nu face menţiune de instigaţiile po­litice. ATENA. — Curtea cu juraţi Cor­fu, care a judecat procesul fraţilor Cunbis şi complicilor lor, privitor la actul de brigandaj săvârşit con­tra candidaţilor la deputăţie Milos şi Mylonas a dat un verdict care a produs o uimire generală. Au fost condamnaţi: Take şi Cos­ Memoriile d-lui Lepine Aventura d-lui Wilson şi căderea preşedintelui Grevy In alt capitol al memoriilor sale, d. Lepine povesteşte aventura lui Daniel Wilson, ginerele preşedinte­lui republicei Jules Grevy. Implicat într-o afacere de trafic de decoraţii, afacerea a stârnit o asemenea e­­moţie populară încât şeful statului s’a văzut silit să se retragă din via­ţa politică. Daniel Wilson, scrie Lepine, era un om bogat şi harnic, avea talent şi cunoştinţe, viaţa sa privată era inatacabilă. Cum se face atunci că s’a lăsat antrenat într’o chestie a­­tât de primejdioasă ca traficul de decoraţii ? Lepnne afirmă că Daniel Wilson, care era un yancheu transplantat la Elyseu, îşi făcea o ideie falsă despre prerogativele şefului de stat în Franţa. Cariera rapidă, îl făcu să creadă că totul este permis. Pentru scrisorile sale personale, ginerele lui Grevy nu cumpăra mărci poştale, ci se servea de ştam­pila Elyseului. Pe bulevard a apă­rut atunci un cuplet: „Ah! Ce ne­norocire să ai gineri“. Fiind subsecretar de stat la fi­nanţe, Wilson şi-a rezervat toate tipăriturile pentru tipografia ziaru­lui său, „Petite France“. Toate a­­cestea nu erau grave, dar dădeau loc la fel de fel de tălmăciri. Ca să-şi facă o clientelă politică promi­tea prin scrisori decoraţii. Aceste scrisori l’au compromis. Intr’o zi, poliţia a operat o per­cheziţie la o doamnă Limousin, in­culpată de trafic de decoraţii. La această percheziţie s’a găsit şi o scrisoare a lui. Prefect pe atunci era Gragnon, care a dus scrisoarea la Elyseu. .Wilson a ştiut să sustargă scri­soare din dosar şi s’o înlocuiască cu alta, în termeni mai prudenţi. A omis însă o singură precauţiune: adevărata scrisoare era dată din 1886, pe când hârtia scrisori falsi­­ficate purta în filigram anul 1887. Falsul a fost remarcat şi avocatul a făcut un scandal enorm. Venalitatea lui Wilson părea do­vedită şi opoziţia a desfăşurat pe această temă o campanie furioasă. Bietul Grevy nu a putut scăpa de a­­ceastă afacere, decât dându-şi de­misia şi retrăgându-se din viaţa politică. Plăţile germane PARIS, 8. (Rador). — Ra­portul experţilor fixează suma definitivă a plăţilor germane­ Plăţile sunt repartizate în 59 anuităţi, de la 1 Septembrie 1929 până la 30 Martie 1988. Primele 37 anuităţi vor fi de 1.988.800.000 mărci aur. In a­­cest timp, sumele pentru ser­viciul împrumutului Dawes şi pentru acoperirea mărcilor emise în Belgia în timpul ocu­paţiei vor fi vărsate separat de Germania. In cursul ultimelor 22 anui­tăţi, Germania va asigura pen­tru creditorii săi serviciul da­toriilor către America şi va plăti în plus 40 milioane, des­tinate să ramburseze Statelor­ Unite indemnizaţiunile achi­tate supuşilor americani. Capitalurile necesare plăţilor vor proveni de la căile ferate şi din bugetul Reichului. Pen­tru prima serie de anuităţi, bugetul va cuprinde în fiecare an 1136,4 milioane mărci, iar căile ferate vor contribui cu 660 milioane. Plăţile vor fi administrate de Banca Internaţională a Reparaţiilor. ■ ■1 1 ———te- ■ ■. Citiţi „VIAŢA VESELĂ“

Next