Dimineaţa, septembrie 1929 (Anul 25, nr. 8156-8185)
1929-09-01 / nr. 8156
finul MV.— Ho. »Sg Galanterie Bărbătească Lingerie, Ciorapi, Bretele MAGAZINUL UNIVERSEL 11, CALEA VICTORIEI 11 IO Duminici 1 Septembre 1829 VIE Fondată in 1904 de CONST. MILLE3 LEI 11 București, Str. Sărindar 7-11 | PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp «le un an $3 380 tf ff 6 Iun n 200 „ „ „3 luni TELET. 1 Centrala: 306 67. 324 73. 346 79 353 54 Direcția: 337 72 Adita 307 69 Provincia 310 66 3» Stel încadrarea funcţionarilor Prin dispoziţiunile speciale introduse în cele trei legi de temelie ale noului sistem administrativ, adică în reforma administrativă, poliţienească şi în reorganizarea ministerelor, s’a creiat o situaţiune ciudată funcţionarilor publici. Fără ca în aceste legi să se fi precizat categoric suspendarea statutului funcţionăresc, este totuşi cert, că, de vreme ce toate trei preconizează o nouă verificare şi o nouă încadrare a slujbaşilor, pe baza altor criterii decât cele înscrise în statut, funcţionarii au pierdut suportul legal de până astăzi, fiind puşi în faţa unei situaţiuni cel puţin delicate. De la cei mai mari, până la cei mai mici, toţi slujbaşii trebue să treacă prin faţa comisiunilor de încadrare, cu hârtiile şi documentele lor în proţap. Nici un argument şi nici o pledoarie nu-i dispensează de această plimbare pe linia de triaj de unde unii vor trece la pensie, alţii vor pierde câteva galoane şi în sfârşit nu este exclus, ca un număr oarecare din ei, să piardă definitiv chiar dreptul la slujbă. Căci guvernul vrea să vadă clar şi limpede situaţiunea corpului funcţionăresc. El vrea să toarne şuviţe de lumină asupra furnicarului de slujbaşi, numiţi, încadraţi, înaintaţi ori nedreptăţiţi, după cele mai fanteziste capricii ale politicianismului. Judecând teoretic, se pare că guvernul are dreptate. In adevăr, nimic mai de dorit, decât o clarificare a haosului ce domneşte în corpul funcţionarilor publici şi o încadrare justă a tuturora, pe baza situaţiei legale a fiecăruia. Practic însă, nu ne putem entuziasma de măsura guvernului. Dacă mulţi dintre funcţionari au fost numiţi fără nici un temeiu legal, răspunderea o are politicianismul. In nici un caz, ea nu poate reuni asupra acestor ■ oameni, cari de ani de zile îşi fac datoria cu cinste şi cu omenie. Trebue să ne gândim că ei au familii şi greutăţi imense în lupta de fiecare zi cu sărăcia îndărătnică a vremurilor noastre. Ei şi-au făcut din slujba lor, un rost de viaţă, substituind insuficienţele legale, prin destoinicie şi devotament. Oricum ar fi prin urmare scopurile guvernului, aceşti funcţionari trebue lăsaţi în pace. Primeneli generale nu se pot face lovind în aşezarea unei generaţii, fie ea chiar anormală. O situaţiune dată, trebue privită prin prisma înţelepciunii şi a îngăduinţei, atâta timp, cât nu sunt disponibile mijloacele necesare unei modificări radicale, în bine. Or, aceste mijloace nu sunt disponibile. Acesta e adevărul. Guvernul nu poate primeni corpul funcţionăresc după criteriile frumoase ale unei legi noi, atâta timp sigur, pentru cei sacrificaţi. Iar viaţa economică e atât de grea astăzi, încât nu vedem ce rosturi s’ar putea înfiripa pentru funcţionarii scoşi din slujbă. Prin urmare, triajul nu se poate face. Ar fi neuman, nedrept şi poate, chiar primejdios... In orice caz, nu e îngăduit să se prelungească nesiguranţa sub care sunt ţinuţi de câtăva vreme funcţionarii. Iată, a trecut atâta timp, de când se aude mereu câte un svon răzleţ, despre lucrările de încadrare, ale comisiunilor respective. In fond, însă, aceste lucrări nu progresează de loc. Funcţionarii trăiesc sub teroarea zilei de mâine, care le poate aduce surprizele cele mai tragice. Ei sunt ţinuţi să privească săptămâni şi luni de-a rândul, primejdia în faţă. De ce această prelungire a chinurilor aşteptării? Poate că în fond ei n’au nici un motiv de îngrijorare, dar neliniştea e totuşi explicabilă şi ea trebue curmată prin accelerarea lucrărilor. Am putea da în această privinţă exemplul de activitate, pe care-l oferă d. D. R. Toaniţescu, în lucrările de încadrare a poliţiei. Subsecretarul de stat dela interne, n’a zăbovit o clipă, după votarea legii. Ziua şi noaptea deopotrivă, a lucrat cu comisiunea respectivă, în care a avut norocul să aibă oameni expeditivi şi harnici. S’a transportat în capitalele provinciilor, a văzut personal pe fiecare din ofiţerii de poliţie, s’a informat şi a apreciat după dreptate situaţia unuia ca şi a celuilalt şi astăzi, e în pragul ultimei etape a încadrărilor. Munca uriaşe, statornică şi intensă a d-lui D. R. Ioaniţescu şi a comisiunii prezidate de d-sa, şi-a dat roadele, după merit. In poliţie, e rânduială definitivă. Funcţionarii nu mai stau sub povara spaimii, fiecare din ei, şi-a primit locul. Procedeul acesta contrastează ciudat cu tergiversarea evidentă ce se observă în lucrările celorlalte comisiuni. Şi funcţionarii suferă. Nu s’ar putea începe o activitate mai accelerată şi acolo ? In definitiv slujbas'm a drrjvţ’.il să ceară limpezirea silTM' ri ior cu o clipă mai de grabă, căci e vorba de liniştea lor şi de siguranţa zilei de mâine, pentru familiile lor’. Tîberiu Vornic Un agicultor bănuit de a-și fi ucis 11 dintre copiii săi PARIS. — Agricultorul Augustin, în vârstă de 51 de ani, stabilit într’un sat de lângă Lyon, se află sub grava bănuială de a-și fi asasinat unsprezece dintrecopiii săi. Augustin fusese arestat la începutul lunei Iulie, pentru că, după câteva zile dela moartea soţiei sale, a abuzat de fiica sa în vârstă de 14 ani. In cursul anchetei s’a stabilit, că din cei 22 de copii al lui înscrişi în registrele stării civile, nu mai trăiau decât şase. Deoarece moartea a 5 dintre copiii săi, poliţia înclină a da crezare zvonurilor cari circulă în populaţia din localitate, că Augustin a omorît pe ceilalţi 11 copii, îndată după naşterea lor, îngropându-i în grădina fermei sale. Parchetul din Lyon a ordonat facerea de săpături în grădina acuzatului. ŞOMAJUL Sau îmi daţi o slujba .Sau mă omor. Care va să zică, ţi-a perfect egal? Trei miliarde monetă divizionară • urm ". ... Rezervele guvernului şi intervenţia d-lui Rist Se ştie că printr’o scrisoare adresată ministrului de finanţe, d. Charles Rist e oprit ca guvernul sa purceadă cât mai curând la baterea celor 3 miliarde monetă divizionară, prevăzută în legea monetară. Rolul acestei intervenţii îl explică însăşi consilierul tehnic în scrisoarea sa. Conform planului de stabilizare, beneficiul care va rezulta din baterea monetei divizionare trebue să servească la răscumpărarea portofoliului greoi, cu termene lungi, deţinut acum de Banca Naţională. * Suma care trebue să rezulte de pe urma acestei operaţiuni este indeajuns de importantă. In momentul de fată se găsesc in circulaţie 100 milioane lei în monetă metalică. Urmează deci ca să se mai pună in circulaţie 2.600 milioane lei monetă metalică până la complectarea celor trei miliarde prescrise de legea monetară şi planul de stabilizare, cuvant ca la circulaţia de azi de numai 19 miliarde, o emisiune de trei miliarde monetă divizionară este excesivă. Mai cu seamă că punerea în circulație a acestei sume va avea de efect reducerea circulaţiei juduciare cu o sumă corespunzătoare. Intr’adevăr, după cum stabileşte planul de stabilizare, cele 2.600 milioane monetă metalică vor fi puse în circulaţienchilibul biletelor de 5 lei, 20 lei şi chiar 100 lei de ale Băncii Naţionale, care bilete vor fi restituite institutul de emisiune. Acesta va elibera statului pentru o valoare egală efecte de comerţ cu termen lung, scontate înainte de stabilizare şi care trebue să fie scoase din portofoliul său. Prin urmare, din totalul biletelor azi în circulaţie vor fi retrase 2.600 milioane lei. Circulaţia de 19 jumătate miliarde s’ar reduce deci la vre-o 17 miliarde, iar monetă divizionară în circulaţie va fi de trei miliarde. In paranteză vom adăuga că am neglijat costul monetei divizionare, pe care Statul este autorizat să-l deducă din valoarea biletelor de bancă retrase în schimbul monetei metalice, deoarece acest cost este de numai 7 la sută din valoarea nominală a monetei. Cu alte cuvinte, cele 2.600 milioane rp.i umransin nl rr*n 18fi mill ******* ția fiduciară totală poate duce la foarte grave. I cotivemanie. rx^:i inercase ce vor fi, forţat, făcut în metalică cu o val tot de restrânsă, v mari dificultăţi in darea tranzacţiilor. * In afară de aceste argumy, ordin practic imediat, care , p. dează împotriva cererii conslrului tehnic, mai este unul ca/|s ne miră mult, că n’a refinut atenția eminentului teoretician care este d. Charles Rist. Mecanismul monetei stabile se bizue pe convertibilitatea şi pe garantarea legală şi practică a acestei convertibilităţi. Or, cele trei miliarde monetă metalică, fără valoare intrinsecă reprezintă o emisiune negarantată şi neconvertibilă, adică o monetă cu curs forţat. Dacă proporţia ei faţă de circulţia fiduciară ar fi mică, innbt / A »• /» —»«ffi ’g .Concursul de şah internaţional de la Karlsbad Thomas, Brinkmann, Sämisch, Gilg, „ IN RÂNDUL AL TREILEA, dela Stânga: Yates, dr. JarMtfW, Marshall, dr. Trevbal, Kanal, prof. "'•ker şi Cone DELA STÂNGA SPRE DREAPTA stau renumiţii jucători de şah: Miss Menschik, Spielmann, prof. dr. Vidmar, Capablanca, Tietz, Bogoljubow, Niemzowitsch, Rubinstein, Maroczy. IN RÂNDUL AL DOILEA, în picioare, de la stânga: Johner, Griffeld, dr. Euwe, Mathison, Sir G. ■ 1U.M.1U »vi/i otieu. ((OU uut It,nd procentul însemnat pe care-l reprezintă se pot prezenta foarte grave inconveniente practice. Banca Naţională nu este ţinută să asigure decât convertibilitatea biletelor ei. Cine asigură convertibilitatea celor trei miliarde monetă divizionară ? Pretutindeni unde împrejurările au impus o emisiune de stat importantă — şi aceasta este situaţia monetei divizionare de acum la noi — Statul a îngrijit de o acoperire, care să se apropie de acoperirea obişnuită în cazul băncilor de emisiune. Socotim clar că această lăture a chestiunii nu poate rămâne neresolvată Nu ştim în ce fel va da guvernul urmare intervenţiei consilierului tehnic. Dar socotim că există destule motive cari pledează în favoarea atitudinii guvernului. Hotărîrea sa de a bate acum numai pentru 1300 milioane monetă metalică este justificată. In primul rând, de situaţia de azi a circulaţiei monetare. La 31 Decembrie 1928, din emisiunea totală de 23 miliarde jumătate din acel moment, biletele până la 100 lei, cari ar urma, conform legii monetare, să fie retrase, reprezentau un miliard 45 milioane Iei şi anume 84 milioane în bilete a 5 lei şi 961 milioane în bilete a 20 lei. Or, la emisiunea de acum de numai 19 jumătate miliarde şi după ce s-au luat dispoziţii de a se retrage cât mai multe din biletele prea uzate este evident că în momentul de faţă, nu se mai găsesc în circulaţie decât o sumă mult mai mică decât aceea de la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea nimeni nu poate susţine că schimburile economice sunt la noi stingherite din lipsă de monetă divizionară. In orice caz, nu se vede situaţia care să îndreptăţească triplarea, în scurt timp, a volumului de monetă divizionară. Dimpotrivă, ni se pare în afară de orice discuție că provocarea unui raport atât de neobișnuit între mone-ta divizionară ar circula înlăturate. J. B. F. IM SAT IN FLĂCĂRI 120 DE CASE MISTUITE DE INCENDIU Miercurea-Ciucului, 30.Eri la ora 1, a izbucnit un groaznic incendiu, în comuna Stomeşti. Focul s-a întins pe o întindere de doi kilometri pătraţi. 120 de case sunt cuprinse de flăcări. Se crede că sunt şi victime omeneşti. Dezastrul este considerabil. S’au trimis ajutoare de la Miercurea Ciucului, Gheorgheni și comunele Grave accidente de aviaţie la manevrele cehoslovace VTENA. — „Neue Freie Presse" anunţă din Brno. In ultimele zile au avut loc, în întreaga Moravie, marile manevre cehoslovace, în cadrul cărora, între altele, s’a executat şi un atac aerian asupra oraşului Brno. Cu acest prilej s’au Întâmplat, Marţi, trei grave prăbuşiri de avioane militare. Lângă localitatea Wallachisch- Meseritsch două avioane militare uşoare, intrând într’o zonă de ceaţă deasă, s’au ciocnit de arborii unei păduri de stejari şi s'au prăbuşit la pământ. Ambele aparate au fost sfărâmate. Cei patru piloţi al avioanelor au fost grav răniţi. Un al treilea avion militar a pătruns, în momentul pornirii de lângă localitatea Mankendorf, într’o clae de fân, şi s’a prăbuşit la pământ, sfărâmându-se. Pilotul a fost atât de grav rănit, încât a trebuit să fie transportat la spital intr’o stare care dă puţine speranţe de salvare. Care este situaţia la Moreni Căldura înăbuşitoare de la gura sondei.Un pericol permanent PLOEŞTI, 30 — Situaţia de la Moreni se prezintă destul de gravă. Cercurile technice, sunt foarte pesimiste asupra eficacităţei sistemelor de stingere. Focul arde acum la gura sondei şi nn două locuri, în tunelul No. 1. Focul principal are coloana de foc scăzută mult. La gura sondei e o mare de foc, care dă impresia unui vulcan. Faptul acesta a contribuit ca tirajul focului să mai scadă. Sgomntul asurzitor s’a mai pitotit. Presiunea se menţine ridicată şi după aprecierile făcute, a mai crescut: ea este tie 230-250 atmosfere, fără precedent în regiunile noastre petrolifere. Focul a mâncat tn permanentă coloanele de la gură, din care cauza ţâşneşte şi pe lături; se observa o are a flăcări!~ 1~pe dreapta. Până tn prezent s’au săpat circa 42 metri. Tunelul va avea circa 270 metri şi la o adâncime de 80 metri. După cum se poate vedea, lucrarea este foarte grea şi cere timp îndelungat După toate probabilităţile tunelul cu toate instalaţiile de perforare şi strangulare a coloanei sondei, va fi terminat în două luni jumătate. „ Se pune marea întrebare, dacă până la terminarea tunelului, coloanele sondei vor mai rezista. Focul arde de patru luni; vor mai trece deci încă 2 luni până la atingerea coloanei prin tunel. Vom înregistra deci şase luni de erupţie violentă, şi la o presiune de 230-250 atmosferă. E posibil sâ mai reziste .cloacele? 1 T.i.Jrrle g-vcr-?'ji 1l.L ,nî:Vbi V .‘■ate imposibil t.atsa rezistentei. Uoloapele sondei conta sparte, înseamnă că toate gazele să-și .tacă drum pentru a eși afară, ori unde vor găsi un teren mai slab, sau pe lângă coloanele sondelor din apropiere. Aceasta ar constitui un pericol nemaipomenit pentru întreaga regiune a Morenilor. In această direcţiune se îndreaptă toate sforţările technicienilor, pentru a se putea evita o situaţie care ar însemna un dezastru fără precedent. L VERMONT : Comisiunea Însărcinată de ministerul de industrie să studieze mijloacele pentru stingerea focului de la Moreni a dat un comunicat prin care anunţă că nu va examina pe viitor nici un proect care cere lucrări la suprafaţă. Comisiunea s’a convins că e imposibilă o captare eventuală a erupţiei, la suprafaţă, din cauza coloanei defectate prin lucrările efectuate în primul tunel. abule Intre techstingerii focului fnstituită tn acest scop Industriei şi comertunează zilnic situaţia u um şi planurile sistemu ‘ ere. preţ* este 150 oferte, nu se ştim* că 4-5 sunt bune de mimn r.elv.Jare. rata de această situaţie, s’a ajuns la convingerea că focul nu poate fi stins decât prin sistemul tunelului. CUM MERG LUCRĂRILE LA TUNEL Lucrările tunelului No. 3 continuă cu multă febrilitate. Ele se execută sub o strictă supraveghere technică și merg încet — față de lucrările executate la celelalte tuneluri;— se caută a se evita orice accidente. Ventilatoare puternice curăță mereu tunelul de gaze. L't e-T cmbibuit Ia poate fi Furtuna de pe Marea Neagră Două vapoare se ciocnesc lângă Constantinopol Din Constanţa se anunţă naufragiul corăbiei de mare tonaj „Macar Enicov“ No. 110 sub pavilion român, proprietatea armatorului I. Galaction. Surprins de furtună, vasul, care urma să facă o escală la Burgas, pentru a descărca o cantitate de cherestea, a fost vreme de două zile jucăria valurilor. Dii dimineaţă vântul a izbit corabia de stâncile de lângă portul Mangalia, prefăcând-o în ţăndări. Din 15 mateloţi numai 7 au ajuns la ţărm. Nu se ştie nimic de soarta celorlalţi. Pagubele sunt foarte mari. ACCIDENTUL UNUI VAPOR ENGLEZ CONSTANTA, 30. — Navigatorii, sosiţi azi dimineaţă de la Constanţi, nepole, aduc ştirea că pe Marea Neagră s'a deslănţuit o furtună groasnică. Vaporul „Principesa Maria“, care venea de la Constantinopole, în timpul călătoriei, până în apropiere de coastele româneşti, a avut de luptat cu valuri uriaşe. * „ FURTUNA DE PE MAREA NEAGRĂ In portul nostru s’a produs un acpident Jjt vaporul englez „General Churchil" Un lanţ căzând nu mai s'a oprit în elicea vasului, împleticându-l de a mai funcţiona. Scafandrii portului după o moccă de câtva ore, au reuşit să degajeze vapirul. Datorită acestui accident, care a întâmplat în mijlocul bazinului, irigaţia in port a fost sistată, în ti timpul zilei de azi. DOUA VAPOARE SE CIOCNEA LÂNGĂ CONSTANTINOPOL Din Constarctircopol vin ştirea, că din pricina lui iirrcei, care s’a abătut asupra mării, două vapoar s’au ciocnit. Vapoarele aparţin sm Cornul de Aw. Pasageri s’au aruncat In mare. E au fost salvaţi. Ambe vase sunt grav avariate. Delegaţia elenă la Geneva ATENA. 30 (Rador). — D. Mitralakopulos pleacă azi la Geneva, ca şef al delegaţiei elene, la Liga Naţiunilor.