Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)

1930-10-09 / nr. 8549

rJ©f 9 Octombrie 1930 Cum s’a produs catastrofa­­ „R. 101” Identificarea cadavrelor este imposibilă.­Cauzele dezastrului nu se cunosc PARIS, 7 (Rador).— Au-j mormântarea se va face la Car' ralităţile britanice venite din Aton, unde era baza dirija' Iflk ____1_A ■__■_I J S _ M.___ la Beauvais, au renunţat la operaţia identificării cadavrelor. Operaţia va f­i reluată în Anglia, în pre­zenţa familiilor victime­lor,­bilului distrus. Guvernul va hotărî funeralii naţionale pentru victimele ca­tastrofei. Vineri se va oficia un serviciu divin la catedrala Sf. Paul din Londra. Condoleanţele d-rului Eckener, ale lui Costes şi Bellonte Preşedintele consiliului, d. Mac-Donald şi regele Angliei primesc telegrame de condo­leanţe din toate părţile lumei; între altele au sosit telegrame de la d-rul Eckener, comandan­tul dirijabilului „Contele Zep­pelin“, şi de la echipagiul aero­navei, dela aviatorii Costes şi Bellonte, dela regele Spaniei, al ★ Şeful de cabinet al mi­nistrului aeronauticii bri­tanice, a declarat că nu­mărul total al ofiţerilor şi pasagerilor aeronavei, era de 54 şi nu 58 cum s'a anunţat la început. Cum însă în afară de cei opt salvaţi s’au găsit 47 cada­vre, se fac tot felul de conjecturi asupra perso­nalităţii cadavrului în plus. Se creite că ar fi fost sau un pasager clan­destin, sau că unele cada­vre fiind fragmentate s'ar fi făcut confuzii la stabi­lirea victimelor. ★ Ambasadorul Angliei a sosit la Beauvais, unde a fost salutat de co­mitetul instituit pentru ridicarea u­­nui monument în locul unde s’a pro­dus catastrofa. Danemarcei, Belgiei, Italiei, Norvegiei, etc.^ In ce privește cauzele catas­trofei, părerile nu sunt încă fi­xate. Unii cred că dirijabilul a fost aruncat la pământ, de­oa­rece greutatea lui a crescut în urma ploii, pe când alţii sunt de părere că vre­un defect în structura interioară a aerona­vei a provocat catastrofa. ni înduioşătoare despre ţara­ noastră şi a doua este un roman intitulat „Maranda“, care a avut un mare suc­ces în Anglia şi America. Cuprinde descrieri frumoase din România. După ce a locuit la Iaşi, in tim­pul dureroasei ierni din 1916—17, lord Thompson a fost rechemat la War Office şi primi comanda efectivă a unei brigăzi pe frontul englez in Pa­­lestina. El a avut cinstea să comande sub ordinele mareşalului Allenby, întâia brigadă care a intrat in Ierusalim, o­­raşul sfânt. El a povestit această în­tâmplare unică, — rennoirea crucia­delor, —­intr’un capitol din cartea sa intitulată „Cheile Ierusalimului". Când armistiţiul, din 11 Noembrie a fost semnat, generalul de brigadă Thompson a fost chemat numai­de­cât la Versailles, unde trebuia să fie reprezentantul Britaniei in consiliul suprem. Tot timpul cât a durat con­ferința pentru pace, el a rămas la Versailles. Nu plecă de acolo, decât pentru scurtă vreme, când guvernul britanic îl trimisese in Turcia să ducă condiţiile de pace ale Angliei. După semnarea tratatului din Ver­sailles, el şi-a­ dat demisia din arma­tă, ca să se consacre cu totul poli­ticei. El deveni prietenul personal şi colaboratorul leaderului partidului laburist lordul Haldane. El a avut în curând o mare influenţă în noul partid, care trebuia să conducă des­tinele Angliei. In 1924, când regele George al V-lea încredinţează guver­narea pentru întâia oară lui Ramsay MacDonald, şeful partidului labu­rist, acesta se grăbi să-i ceară gene­ralului Thompson, colaborarea sa. El fu numit cu această ocazie lord s­­pair al regatului unit. In acelaş timp a fost numit minis­tru al aerului. Strălucitele lui cali­tăţi făcură din el un orator foarte distins în Camera lorzilor, în care lua cuvântul totdeauna în numele partidului laburist în chestiunile im­portante privitoare la apărarea na­ţională. Era foarte iubit în cercurile aviaţiei. El veni la acest minister cu o mare bucurie. D. Bibescu şi-a încheiat astfel con­vorbirea avută cu noi: „In teribila catastrofă în care a pierit Lordul Thompson şi-a găsit un sfârşit glorios ca soldat şi ca om al progresului. „România pierde in el un prieten sincer şi un avocat real al cauzei sale, pe lângă guvernul englez. Scrierile lordului Thompson, vor fi veşnic mărturia dragostei pe care o purta ţării româneşti. In această catastrofă ne-am pier­dut doi prieteni sinceri, lord Thomp­­son si sir Sefton Branchen. B. RAFEANU IN PALESTINA CARIERA POLITICA Câteva indicaţii asupra dirijabilului „R. 101“ „R. 181” a fost construit în 1929 după reuşitele raiduri transatlantice ale contelui Zeppelin. Odată cu el a fost construit şi dirijabilul „R. 100”. „R. 191” avea altă formă decât Con­tele Zeppelin fiind mult mai gros la mijloc. Poate că din această cauză n’a rezistat la furtună. De o lungime de 220 metri şi înăl­ţime de 42 metri, aeronava funcţio­na cu cinci motoare acţionate prin ulei special. Uleiul acesta este un secret al Angliei căci nu­ i se cunoa­şte compoziţia. In etajul inferior se găsea postul de pilotaj, de telegrafie fără fir, bu­cătăria electrică, un fumpir şi o sală de ventilaţie. Totul amenajat cu nespus lux. Catastrofa de la Beauvais nu în­semnează numai o pierdere materi­ală şi un doliu pentru Anglia, ci este o îngenunchere a secolului dovedin­­du-se că nu suntem încă stăpâni pe puterile naturii. Tot nu s’au stabilit cauzele catastrofei Adevăratele cauze ale catastrofei dela Beauvais nu s’au putut încă stabili până acum. Eri au sosit cu avionul din Londra, membrii econi­­siunii de anchetă. Deocamdată se ştie numai atât că dirijabilul sbura în intuneric la o înălţime foarte mică. Unul din supravieţuitori crede că nu funcţiona cârma de înălţime iar altul spune că s’ar fi rupt trans­misiunea electrică. Lucrul pare însă de necrezut din punct de vedere tehnic. La doi kilometri de locul catastro­fei s'au găsit bucăţi de aluminium din dirijabil. Nu se poate preciza dacă aceste resturi au fost aruncate de explozie, sau dacă provin din câr­ma care se stricase cu puţin înainte de catastrofă. Autorităţile aeronautice franceze, din deferenţă faţă de autorităţile bri­tanice, s-au abţinut de la orice cerce­tare asupra cauzelor catastrofei. Zi de doliu în Franca Ziua de astăzi­, când vor fi pornite spre Anglia cadavrele celor 51 de morţi, a fost declarata, în toată Fran­ţa, zi de doliu national. Victimele vor fi transportate cu un tren special până la Callais. Arhie­piscopul din Beauvais va oficia un serviciu divin in care va asista pri­mul ministru Tardieu si ministrul aviaţiei Laurent Evnac. De aci ră­măşiţele pământeşti vor fi îmbarca­te pe bordul a două contratorpiloare engleze cari le vor transporta pe coa­sta engleză. Aci vor fi urcate întriun tren special care le va duce la Lon­dra. NUMĂRUL VICTIMELOR E BE 48 BEAUVAIS, 7 (Rador). — Cifra exactă a victimelor este de 46. Eri se anunțase 47 din cauză că un ca­davru tăiat în două bucăţi a fost a­­șezat în două cosciuge diferite. Ipoteza unui pasager clandestin a dispărut. înmormântarea victimelor LONDRA, 7 (Rador). — S’a decis ca victimele catastrofei din Beauvais să fie îngropate laolaltă, pentru ca un singur monument comemorativ să poată fi ridicat la ultimul lor loc odihnă, r. probabil că la­ doleanţele preşedin­telui Hoover WASHINGTON, 7 (Rador). — Pre­şedintele Hoover a adresat Regelui Angliei şi d-lui MacDonald, telegra­me de condoleanţe cu ocazia catas­trofei dirijabilului ..­. 101”. România şi doliul Angliei TELEGRAMA REGELUI CAROL 11 Regele Carol II a trimis ori urmă­toarea telegramă regelui Angliei : Am primit cu groază ştirea înspăi­mântătoarei catastrofe a aeronavei „R. 101“ în care şi-au găsit moartea atâţia bravi. Rog pe M. V. să primea­scă expresiunea celei mai îndurerate simpatii în numele meu și al po­porului român. Sunt cu atât mai lovit de această îngrozitoare întâmplare cu cât pierd în lordul Thompson și Sir Septon Branker doi vechi prieteni,CAROL Cine a fost lordul Thompson, una din victimele catastrofei Ce ne spună şi d. Valentin Bibescu vice­preşedin­tele aeroclubului român După cum se ştie printre victime­le groasnicei catastrofe suferite de dirijabilul R. 101 se afla şi lordul Thompson, ministrul aviaţiei brita­nice, un mare prieten al României, şi fost ataşat militar al marei Brita­nii in tara noastră. D. Valentin Bibescu, vicepreşedin­tele aeroclubului român, rugat de noi, a binevoit, să ne dea câteva inte­resante date din viaţa distinsului om de stat englez, dispărut în această ca­tastrofă. Lordul Thompson de Cardington, ministrul britanic al aerului, general de brigadă în rezervă al armatei en­glezeşti, era un ofiţer de carieră, fiul răposatului general Thompson şi al d-nei Thompson, născută Birdwood, al cărei frate sir Birdwood a fost mulţi ani director al lui British Mu­­seum. Era văr primar cu mareşalul Birdwood care a comandat până a­­nul trecut forţele britanice în India. Născut în Simla, pe vremea când tatăl său servea în armata engleză din India, lord Thompson trebuia să se întoarcă pentru prima dată în a­­ceastă ţară, cu dirijabilul R. 101, ca ministru al aeronauticei engleze, în călătoria în care şi-a găsit moartea. CASIERA FOSTULUI MINISTRU El îşi făcuse educaţia la şcoala mi­litară din Santhurst, trecându-şi stră­lucit examenele şi obţinând brevetul de ofiţer în arma de „the royal in­­giner", regiment din care făcea parte şi regele Eduard al Vll-lea. A luat parte la vârsta de 21 de ani, la războiul sud african, în care e­­pocă a fost distins de şefii săi, pen­tru inteligenţa sa sclipitoare şi cu­­rajul său. A luat parte la primul război balcanic, în calitate de obser-­ vator, trimis de statul major brita­nic, ca să urmărească operaţiunile armatelor sârbe şi bulgare. El se împrieteni pe câmpul de lup­­tă cu regele Alexandru al Serbiei, pe atunci principe moştenitor. La Salonic, în 1913, el a făcut cu­noştinţă cu Benitto Mussolini, ac­tualul prim ministru al Italiei, pe vremea aceea redactor al ziarului Fopolo d’Italia”. Lordul a rămas bun prieten cu Mussolini. IN BALCANI. IN TIMPUL RĂZBO­IULUI MONDIAL La începutul războiului mondial din 1914, lordul Thompson a fost a­­tașat în gradul de maior la statul major al generalului French, coman­dantul corpului expediţionar englez în Franţa. El a luat parte în calitate de ofi­ţer de legătură între armatele fran­­ceze şi engleze l­a teribila campanie ■din Flandire şi a trăit zilele întune­cate ale retragerii, după Monse şi Charleroi. După ce bătălia de la Mar­na a fost câştigată şi frontul franco englez stabilizat, un raport al maio­­rului Thompson trimis la TWar office, atrăsese asupra sa atenţiunea mari­lor şefi. Tânărul ofiţer de stat major expunea un plan curaj­os, care tre­buia, pentru a produce diversiune în Orientul Europei, să uşureze situaţia frontului occidental, unde el socotea că războiul ajunsese la un punct mort. Acest proect îndrăzneţ, întâlni la War Office mulţi adversari pătimaşi şi câţiva partizani fanatici. In urmă s’a hotărât trmiterea autorului ra­portului ca ataşat militar britanic în orientul apropiat, ca să studieze la faţa locului posibilităţile de aplicare ale acestui mare proect. In luna ianuarie 1915, lordul Thompson a fost trimis la Bucureşti ca ataşat militar pe lângă legaţiu­­nea britanică pe care o conducea a­­tt­aşi sir George Burch­art. Victima de astăzi deveni capul u­­nei organizaţii secrete, care se întin­dea în Serbia, Bulgaria şi în sudul Rusiei­, In timpul şederii sale în Bu­cureşti, el se ducea deseori la Stabca, din Rusia, unde comandantul en chef era marele duce Nicolae, care îl pri­mi cu distincţie şi vorbi cu el des­­pre posibilităţile, care t­rebuau să atragă intrarea României în război alături de aliaţi. Prieten credincios al ţării noastre, a cărei apărare a luat-o de multe ori în consiliul aliaţilor, el rămase în Bucureşti, unde a fost numit pe rând locat,­colonel, colonel şi general de brigadă. ATAŞAT MILITAR LA BUCUREŞTI PRIMUL RĂNIT IN ROMÂNIA Când România a intrat in războia, lordul a devenit şeful misiunei mi­litare engleze. In această calitate se afla în Bucureşti, în Septembrie 1916 când Zeppelinul bombarda oraşul. Atunci căzu asupra locuinţei sale una din primele bombe. El fu rănit ușor la obraz de cio­burile geamurilor și cu această oca­zie, a spus în glumă : — Sunt fericit că al meu este pri­mul sânge englez care se varsă pen­tru România. In calitatea sa de șef al misiunei, britanice el a avut însărcinarea să distrugă puțurile de petrol ale Ro­mâniei. Această distrugere a adus mult rău Germaniei, în lupta ei submari­nă, după însăși mărturisirea amira­lului Tirpitz la tribuna Reichsta­gului. D. Valentin Bibescu, ne-a arătat delegat al marelui cartier general că a servit sub numele lordului Thom­pson, ca delegat al marelui cartier general român. Era un comandant cât se poate de plăcut, şi tot atât de spiritual, până şi în momente grele. După cererea sa principele Bibescu a fost citat în ordinul de zi a arma­tei britanice şi decorat cu ordinul „D. E. Q.” pentr­u că executase dis­poziţiile lordului, fără să se verse un pic de sânge românesc, cu ocazia distrugerilor. DOUĂ LUCRĂRI IZVORITE DIN VIAŢA ROMÂNEASCĂ Lord Thompson, adânc cunoscător, al literaturilor franceze şi engleze a scris două cărţi in care oglindeşte marea lui simpatie pentru ţara noas­tră. Una poartă titlul „Sinuciderea vechei Europe'­, care cuprinde pagi­ „DIMINEAJA“ Noui episcopi In câteva zile vor apare decretele pentru numirea a trei noui episcopi dintre cari doi romano-catolici de Oradea Mare şi Timişoara şi unul greco-catolic de Baia-Mare. La episcopia de Oradea va fi numit un episcop sas, iar la cea de Timişoara administratorul apostolic Augustin Paha. Pentru episcopia unită din Maramureş cu reşedinţa la Baia-Mare, episcopie nou înfiin­ţată, se duc acum tratative între ministerul instrucţiunei şi nunţiul apostolic din Bucureşti, monseigi­norul Angelo Doici. In legătură cu aceste numiri au avut loc zilele trecute unele consfă­tuiri între d. Maniu și d. Costă­­chescu. Congresul georgist­­i dm Botoşani BOTOŞANI, 7. — Marţi, 14 Oct. în saloanele Popovici, la ora 10 dim. se va ţine congresul organi­zaţiei georgiste din judeţul Boto­şani, de sub şefia d-lui D. D. Han­gan, fost prefect. De la centru vor sosi în acest scop d-nii: Vasilescu-Valjean, Is­­trate Micescu, C. Toma şi proba­bil însuși şeful partidului d. Geor­ge Brătianu. L­a lumina rampei PREMIERE PARIZIENE La „Théâtre des Arts“ se va juca o nouă piesă, — Les hommes, — a lui Paul Vialar în interpretarea soţilor Pi­­togff, iar unul din principalele roluri va fi ţinut de Maria Kaeff.­­ Contra cenzurei lui Glaeser in Unga­ria: Un mare număr de scriitori fran­cezi protestează și ei, alături de scrii­torii germani, americani ,suedezi, etc. împotriva cenzurei ungare la care e supus, pentru cartea sa, scriitorul Ernst Glaeser. Comedii filmate: După ce am văzut pe ecran operete vom avea In curând și comedii filmat®. O societate s’a consti­tuit, în acest scop, la Paris. Printre autorii cari vor fi „filmaţi" sunt citaţi, pentru moment, Maurice Yvani, Andre Barde şi Jacques Natan­­sohn, — iar principalul rol va fi ju­cat de Nicolas Rimsky.­­ Două filme In Africa: André Hugon, — rea­zatorul filmelor „Cele trei măşti", „Tendres­se" şi Levy et Co. — va pleca în Africa unde va turna două fil­me întitulate, — primul, — „La femme et le rossignol“, — și al douilea, Le Târgul . O nouă piesă a lui Afred Savoir. In montarea lui René Rocher s’a re­prezentat, la Paris, pe scena teatrului Antoine, o nouă piesă a lui Alfred Sa­voir. E întitulată: „La petite Catherine“, deşi eroina nu e decât Caterina cea Mare. Principalii interpreţi sunt: Alcover, Henry Rollan şi Alice Cocea. ★ Teatrul Edouard VII a reprezentat noua piesă a lui Marcel Achard înti­tulată: „întâlnirea" („Le rendez-vous“).­ ­ SOS REA Q-REI VENTURA D-ra Marioara Ventura, societara Comediei Franceze şi directoarea trupei care-i poartă numele, a sosit ori de la Paris. D-sa va juca astă seară în „îndră­gostita" de G. Porto Riche. După cererea generală d-ra Mari­oara Ventura va mai jucă încă 2 re­­prezentaţii cu „îndrăgostita" Mier­curi 8 si Joi 9 Octombrie. In celelalte roluri: d. George Vraca, Jules Cazaban, Leny Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marilin Decu­­lescu. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL MIERCURI: Iuliu Cezar. JOI, matineu: Muşcata din ferea­stră; seara: Flacăra Sfântă. VINERI : Revizorul. SÂMBĂTĂ , matineu: Casandra.; seara: Flacăra sfântă. DUMINICĂ, matineu: Muşcata din fereastră; seara: Revizorul. TEATRUL REGINA MARIA MIERCURI: Die Heilige Flamme. JOI: Die Feullfelder. VINERI: Das Haeliche Mädchen. SÂMBĂTĂ: matineu: Etienne, sea­ra: Kleine Suende. DUMINICĂ: matineu: Die Heillige Flamme, seara: Conto X. TEATRUL VENTURA MIERCURI: Felix. JOI: matineu: Șoarece de bise­rică, seara: Felix. VINERI: Felix. SÂMBĂTĂ: matineu. Șoarece de biserică; seara: Felix. . DUMINICĂ: matineu și seara: Felix. Marele avion Junkers G. 38 pe aerodromul Băneasa Pagina 3-a Teatrele noastre Marţi 14 Octombrie imediat după plecarea trupei germane, Teatrul „Regina Maria“ va relua seria ine­puizabilului succes al piesei „Etien­ne". Până atunci „Étienne“ se va juca o singură dată în matineul de Sâmbătă 11 cu cu creatorii rolurilor. ★ In matineurile cu preţuri reduse de Joi 9 şi Sâmbătă 11 crt. se va juca la „Teatrul Regina Maria" inepui­zabilul succes „Etienne" cu creatorii rolurilor. Pe scena Teatrului „Regina Ma­ria" se repetă „Călătoria din urmă" de Sheriff cu d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu în rolurile principale. * In urma angajamentului făcut cu ansamblul german Reinhard, com­pania Teatrului „Regina Maria" va întrerupe seria comediei „Etienne" al cărui succes merge crescând pen­­tru a o relua după reprezentaţiile ansamblului german. Până atunci „Etienne“ se joacă numai Joi şi Sâmbătă în matineu cu prețuri populare. NOTE DE ARTA BRANCUŞ Când vor apare aceste rânduri — marele artist cu faimă în toată lu­mea va fi părăsit ţara noastră unde a fost­ venit de câte­ va zile să re­vadă munţ’i Gorjului şi satul In care s’a născut. Ochii lui ageri ca ai ezurelui, bar­ba rotundă ca un cuib pufos şi lu­minos din care sboară cuvintele ca pui de pasăre măiastră — mâini în care domneşte puterea de a da rit­­muri noi pietrei şi bronzului aurit — şi spate obişnuit să poarte dacă nu de saga ţăranului — cel puţin povara mândră a unor gânduri noi. Din tot trecutul de suferinţă, poate că Brâncuş nu a mai vrut să audă decât câte­va doine — find­că poves­tea vieţii de altă dată s’a închis ca într’un tron de poveste ce nu se mai poate întoarce. Şi ,i ară peste mări şi ţări va elibera cu dalta cântecul ma­teriei — ce aştepta de veacuri o cri­­talizare nouă — prin buna lui mână făcătoare de minuni. Singurat’c — asemeni cetitorilor de stele — care îşi închinau viaţa numai privirea nopţii — el poartă a­­devăruri unice astăzi în ştiinţa cea mare a săpărilor de semne. Departe în tume — lauri glorioşi ii sunt În­chinaţi — peste care calcă nepăsă­tor. Poate chiar a descoperit o ştiin­ţă nouă — o algebră a geometriei — şi toate operele lui nu sunt decât teo­reme plastice — poate chiar nu sânt decât „piese de maşină” cum se pre­ţuiau vameşii americani. Piese din maşina gândului înalt. Formele zămislite de Brâncuş ştiu însă legea razelor de lumină — şi legea formei ce se bucură de mângâ­ierea universală. De mult — şi cel ditâi — Brân­cuş nu a mai sculptat figuri ci gân­duri. Deasupra imitatorilor că nu îl pot ajunge fiindcă nu au­ puterea jude­căţii originare, el se joacă însufle­ţind sfere şi dreptunghiuri — cilin­­dre şi ovale — peste care abureşte poleiala de aur — sau în care zăpa­da cântă din nou în marmură— sta­lactite sfărâmate din lumea unei al­te planete parcă — ce zace subt bolta frunţii lui. Şi Brâncuş pleacă încă odată in larga lume în care e preţuit de cele mai mari talente de cei mai inteligenţi oameni pe care o are omenirea. La noi Brâncuş nu a­­vea de ce să se oprească mai mult. Suntem o ţară în care la ori­ce răs­pântie de stradă e cocoţată pe un so­clu o momâie de bronz în redingotă. Sântem o ţară în care se încurajează sculptura. O ţară în care Monumen­tul de la Adam Clisi a fost distrus. Dar dacă la noi vre­o dată va fi să judecăm de ce nu se dedeau co­menzi oficiale lui Lukian și de ce se dedeau zeci de milioane unui oare­care Belizărescu. De ce nici­odată nimeni nu s‘a gândit să dea lui Brân­cuș cel admirat peste hotare — un bulgăr oficial de piatră in care să sape un semn — desigur că această judecată ar putea să fie aspră. Păstrez din cuvintele schimbate cu Brâncuş amintiri ce nu trebuesc scoborâte într’un interview. Nimeni nu-i va chema spre piatra româ­nească — deşi ori de câte ori avem o expoziţie de a­rtă românească in străinătate ne mândrim cu el mai mult decât cu toţi ceilalţi, cu toate că nu i-am acordat premiul naţional de sculptură. Şi pentru că plecând Brâncuş­i rândurile noastre sunt desprinse de actualitate , chiar in ziua in care le însemnăm Brâncuş ar fi putut fi artistul unic menit alături de ar­heologi şi istorici să învieze monu­mentul de la Adam Clisi pe care un general inimos voia să-l reclădească in amintirea marelui război. Brâncuş ar fi putut sădi în ţara noastră sâmburi de frumuseţe aspră dacă am fi avut faţă de el măcar atâta generozitate cât să il lăsăm să facă şi el ce vrea şi ce ştie — cum lăsăm numai atâtea sute de pietrari şi ipsosari. Noi putem serba oficial subt cu­pola nemuririi geniul lui Marinetti, dar nu îndrăznim să acordăm un pri­lej de muncă fără banchet ţăranului român — preţuit de cei mai mari critici din Apus. Brâncuş cel vechi — e încă prea tânăr. ADRIAN MANIU Cum se încasează dările la Galati GALAŢI. 7. — încasatorul co­munal Costică Sârbu, prezentân­­du-se cizmarului Iancu Hartman, din Piaţa Veche pentru a-i cere achitarea impozitului căre Muni­cipiu, acesta i-a cerut o păsuire, spunând că pentru moment n’are cu ce plăti. încasatorul a aplicat cizmarului o bătae sdravănă și a spart geamurile gheretei cizmă­­rești. Este un caz de care superiorii agenului ar trebui să se sezizeze. Numiri in comisie de judecată ale corpului didactic potrivit legii de descentralizare ad­ministrativă, pe lângă fiecare directo­rat va funcţiona câte o comisiune de judecată a membrilor corpului didactic secundar şi primar. Comisiunile se com­pun din membrii ordinari şi supleanţi. Ministerul instrucţiunii a numit ur­mătorii membri in aceste comisii: REGIUNEA TIMIŞOARA Membri ordinari: profesorii: Stoia Nicolae şi Suciu Vasile şi Învăţătorii Lupaş Petre şi Catona Ambrozie. Supleanţi: profesorii Mihulin Nicolae, Fodor Ion şi învăţătorii Iosif Neagr­u şi Pavel Boşică. REGIUNEA CLUJ Membri ordinari: profesorii Mihail Serba, Nicolae Bogdan şi învăţătorii Gavril Bochiş şi Virgil Pop. Membri supleanţi: profesorii Bunea Ion, Emil Domide şi învăţătorii Ion Pescaru şi Aurel Barbu. REGIUNEA CRAIOVA Membri ordinari: profesorii C. Fortu­­nescu, G. Poşulescu şi învăţătorii Ha­­ralamb Biţă şi Ilie Bădescu. Membri supleanţi: profesorii Vasile Vârcol, Ilie Constantinescu şi învăţăto­rii Ilie Isculescu şi Virgil Popescu. REGIUNEA LAŞI Membri ordinari: profesorii I. Prasa, Teodor Bădărău şi învăţătorii C. N. Costinescu şi G. N. Cioca. Membri supleanţi: profesorii Ion V. Luca,­­ Popea şi învăţătorii I. D. Dră­­gan şi Ştefan Ciobanu. REGIUNEA CERNĂUŢI Membri ordinari: profesorii C. Lo­­ghin, Paul Sireteanu şi învăţătorii Ata­­nasie Goghian şi Ion Horodinsky. Membri suplean­: profesorii Teodor­­ Bălan, C. N. Iancu şi învăţătorii C. Ha­­i­dârcă şi Spiridon Mercheş. REGIUNEA CHIŞINĂU Membri ordinari: profesorii I. I. Mirl­­covei, M. Scldivor şi învăţătorii Albu Andrei şi Ion Leon.­­ Membri supleanţi: profesorii V. Maho, V. Bolder şi învăţătorii Ilarion Calistru şi M. Popovici. REGIUNEA BUCUREŞTI Membri ordinari: profesorii V. Şu­­teu, C. Dim­itrescu şi învăţătorii Iordan Tăcu şi Anghel Ivanovici. Membri supleanţi: profesorii C. Da­­mianovici Pana Popescu şi învăţătorii Constantin Manoilescu şi Stan Po­pescu.­­ ----------1 Premiile noastre Abonatul nostru d. J. A. Samoilă din Bucureşti, str. Eroului No. 4, a primit din partea societăţii de asi­gurare „Steaua României” următoa­rea scrisoare : Bucureşti 6 Octombrie 1930 D-lui John A. Samoilă, Str. Eroului No. 4 Loco Prin prezenta vă facem cunoscut că la tragerea de amortizare ce a avut loc azi, aţi câştigat suma de lei 30.000 în baza bonului No. 36878,­ ce aţi primit din partea noastră în calitate de abonat al ziarului „Dimi­neaţa”, rugându-vă a trece pe la­ Cassieria­ noastră centrală de aci, B-dul Elisabeta No. 10, spre a vă ri­dica suma respectivă. Vă felicităm pentru şansa ce aţi avut-o şi sperăm să vă putem nu­măra mai departe printre asiguraţii Societăţii noastre, rugându-vă a re­comanda şi cunoscuţilor D­v. avan­­tagiile mari ce oferă asigurările noa­stre populare. Cu toată stima, „STEAUA ROMÂNIEI” Societate Română de Asigurări * Direcțiunea G-rala.

Next