Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)
1930-10-09 / nr. 8549
rJ©f 9 Octombrie 1930 Cum s’a produs catastrofa „R. 101” Identificarea cadavrelor este imposibilă.Cauzele dezastrului nu se cunosc PARIS, 7 (Rador).— Au-j mormântarea se va face la Car' ralităţile britanice venite din Aton, unde era baza dirija' Iflk ____1_A ■__■_I J S _ M.___ la Beauvais, au renunţat la operaţia identificării cadavrelor. Operaţia va fi reluată în Anglia, în prezenţa familiilor victimelor,bilului distrus. Guvernul va hotărî funeralii naţionale pentru victimele catastrofei. Vineri se va oficia un serviciu divin la catedrala Sf. Paul din Londra. Condoleanţele d-rului Eckener, ale lui Costes şi Bellonte Preşedintele consiliului, d. Mac-Donald şi regele Angliei primesc telegrame de condoleanţe din toate părţile lumei; între altele au sosit telegrame de la d-rul Eckener, comandantul dirijabilului „Contele Zeppelin“, şi de la echipagiul aeronavei, dela aviatorii Costes şi Bellonte, dela regele Spaniei, al ★ Şeful de cabinet al ministrului aeronauticii britanice, a declarat că numărul total al ofiţerilor şi pasagerilor aeronavei, era de 54 şi nu 58 cum s'a anunţat la început. Cum însă în afară de cei opt salvaţi s’au găsit 47 cadavre, se fac tot felul de conjecturi asupra personalităţii cadavrului în plus. Se creite că ar fi fost sau un pasager clandestin, sau că unele cadavre fiind fragmentate s'ar fi făcut confuzii la stabilirea victimelor. ★ Ambasadorul Angliei a sosit la Beauvais, unde a fost salutat de comitetul instituit pentru ridicarea unui monument în locul unde s’a produs catastrofa. Danemarcei, Belgiei, Italiei, Norvegiei, etc.^ In ce privește cauzele catastrofei, părerile nu sunt încă fixate. Unii cred că dirijabilul a fost aruncat la pământ, deoarece greutatea lui a crescut în urma ploii, pe când alţii sunt de părere că vreun defect în structura interioară a aeronavei a provocat catastrofa. ni înduioşătoare despre ţara noastră şi a doua este un roman intitulat „Maranda“, care a avut un mare succes în Anglia şi America. Cuprinde descrieri frumoase din România. După ce a locuit la Iaşi, in timpul dureroasei ierni din 1916—17, lord Thompson a fost rechemat la War Office şi primi comanda efectivă a unei brigăzi pe frontul englez in Palestina. El a avut cinstea să comande sub ordinele mareşalului Allenby, întâia brigadă care a intrat in Ierusalim, oraşul sfânt. El a povestit această întâmplare unică, — rennoirea cruciadelor, —intr’un capitol din cartea sa intitulată „Cheile Ierusalimului". Când armistiţiul, din 11 Noembrie a fost semnat, generalul de brigadă Thompson a fost chemat numaidecât la Versailles, unde trebuia să fie reprezentantul Britaniei in consiliul suprem. Tot timpul cât a durat conferința pentru pace, el a rămas la Versailles. Nu plecă de acolo, decât pentru scurtă vreme, când guvernul britanic îl trimisese in Turcia să ducă condiţiile de pace ale Angliei. După semnarea tratatului din Versailles, el şi-a dat demisia din armată, ca să se consacre cu totul politicei. El deveni prietenul personal şi colaboratorul leaderului partidului laburist lordul Haldane. El a avut în curând o mare influenţă în noul partid, care trebuia să conducă destinele Angliei. In 1924, când regele George al V-lea încredinţează guvernarea pentru întâia oară lui Ramsay MacDonald, şeful partidului laburist, acesta se grăbi să-i ceară generalului Thompson, colaborarea sa. El fu numit cu această ocazie lord spair al regatului unit. In acelaş timp a fost numit ministru al aerului. Strălucitele lui calităţi făcură din el un orator foarte distins în Camera lorzilor, în care lua cuvântul totdeauna în numele partidului laburist în chestiunile importante privitoare la apărarea naţională. Era foarte iubit în cercurile aviaţiei. El veni la acest minister cu o mare bucurie. D. Bibescu şi-a încheiat astfel convorbirea avută cu noi: „In teribila catastrofă în care a pierit Lordul Thompson şi-a găsit un sfârşit glorios ca soldat şi ca om al progresului. „România pierde in el un prieten sincer şi un avocat real al cauzei sale, pe lângă guvernul englez. Scrierile lordului Thompson, vor fi veşnic mărturia dragostei pe care o purta ţării româneşti. In această catastrofă ne-am pierdut doi prieteni sinceri, lord Thompson si sir Sefton Branchen. B. RAFEANU IN PALESTINA CARIERA POLITICA Câteva indicaţii asupra dirijabilului „R. 101“ „R. 181” a fost construit în 1929 după reuşitele raiduri transatlantice ale contelui Zeppelin. Odată cu el a fost construit şi dirijabilul „R. 100”. „R. 191” avea altă formă decât Contele Zeppelin fiind mult mai gros la mijloc. Poate că din această cauză n’a rezistat la furtună. De o lungime de 220 metri şi înălţime de 42 metri, aeronava funcţiona cu cinci motoare acţionate prin ulei special. Uleiul acesta este un secret al Angliei căci nu i se cunoaşte compoziţia. In etajul inferior se găsea postul de pilotaj, de telegrafie fără fir, bucătăria electrică, un fumpir şi o sală de ventilaţie. Totul amenajat cu nespus lux. Catastrofa de la Beauvais nu însemnează numai o pierdere materială şi un doliu pentru Anglia, ci este o îngenunchere a secolului dovedindu-se că nu suntem încă stăpâni pe puterile naturii. Tot nu s’au stabilit cauzele catastrofei Adevăratele cauze ale catastrofei dela Beauvais nu s’au putut încă stabili până acum. Eri au sosit cu avionul din Londra, membrii econisiunii de anchetă. Deocamdată se ştie numai atât că dirijabilul sbura în intuneric la o înălţime foarte mică. Unul din supravieţuitori crede că nu funcţiona cârma de înălţime iar altul spune că s’ar fi rupt transmisiunea electrică. Lucrul pare însă de necrezut din punct de vedere tehnic. La doi kilometri de locul catastrofei s'au găsit bucăţi de aluminium din dirijabil. Nu se poate preciza dacă aceste resturi au fost aruncate de explozie, sau dacă provin din cârma care se stricase cu puţin înainte de catastrofă. Autorităţile aeronautice franceze, din deferenţă faţă de autorităţile britanice, s-au abţinut de la orice cercetare asupra cauzelor catastrofei. Zi de doliu în Franca Ziua de astăzi, când vor fi pornite spre Anglia cadavrele celor 51 de morţi, a fost declarata, în toată Franţa, zi de doliu national. Victimele vor fi transportate cu un tren special până la Callais. Arhiepiscopul din Beauvais va oficia un serviciu divin in care va asista primul ministru Tardieu si ministrul aviaţiei Laurent Evnac. De aci rămăşiţele pământeşti vor fi îmbarcate pe bordul a două contratorpiloare engleze cari le vor transporta pe coasta engleză. Aci vor fi urcate întriun tren special care le va duce la Londra. NUMĂRUL VICTIMELOR E BE 48 BEAUVAIS, 7 (Rador). — Cifra exactă a victimelor este de 46. Eri se anunțase 47 din cauză că un cadavru tăiat în două bucăţi a fost așezat în două cosciuge diferite. Ipoteza unui pasager clandestin a dispărut. înmormântarea victimelor LONDRA, 7 (Rador). — S’a decis ca victimele catastrofei din Beauvais să fie îngropate laolaltă, pentru ca un singur monument comemorativ să poată fi ridicat la ultimul lor loc odihnă, r. probabil că la doleanţele preşedintelui Hoover WASHINGTON, 7 (Rador). — Preşedintele Hoover a adresat Regelui Angliei şi d-lui MacDonald, telegrame de condoleanţe cu ocazia catastrofei dirijabilului ... 101”. România şi doliul Angliei TELEGRAMA REGELUI CAROL 11 Regele Carol II a trimis ori următoarea telegramă regelui Angliei : Am primit cu groază ştirea înspăimântătoarei catastrofe a aeronavei „R. 101“ în care şi-au găsit moartea atâţia bravi. Rog pe M. V. să primească expresiunea celei mai îndurerate simpatii în numele meu și al poporului român. Sunt cu atât mai lovit de această îngrozitoare întâmplare cu cât pierd în lordul Thompson și Sir Septon Branker doi vechi prieteni,CAROL Cine a fost lordul Thompson, una din victimele catastrofei Ce ne spună şi d. Valentin Bibescu vicepreşedintele aeroclubului român După cum se ştie printre victimele groasnicei catastrofe suferite de dirijabilul R. 101 se afla şi lordul Thompson, ministrul aviaţiei britanice, un mare prieten al României, şi fost ataşat militar al marei Britanii in tara noastră. D. Valentin Bibescu, vicepreşedintele aeroclubului român, rugat de noi, a binevoit, să ne dea câteva interesante date din viaţa distinsului om de stat englez, dispărut în această catastrofă. Lordul Thompson de Cardington, ministrul britanic al aerului, general de brigadă în rezervă al armatei englezeşti, era un ofiţer de carieră, fiul răposatului general Thompson şi al d-nei Thompson, născută Birdwood, al cărei frate sir Birdwood a fost mulţi ani director al lui British Museum. Era văr primar cu mareşalul Birdwood care a comandat până anul trecut forţele britanice în India. Născut în Simla, pe vremea când tatăl său servea în armata engleză din India, lord Thompson trebuia să se întoarcă pentru prima dată în această ţară, cu dirijabilul R. 101, ca ministru al aeronauticei engleze, în călătoria în care şi-a găsit moartea. CASIERA FOSTULUI MINISTRU El îşi făcuse educaţia la şcoala militară din Santhurst, trecându-şi strălucit examenele şi obţinând brevetul de ofiţer în arma de „the royal inginer", regiment din care făcea parte şi regele Eduard al Vll-lea. A luat parte la vârsta de 21 de ani, la războiul sud african, în care epocă a fost distins de şefii săi, pentru inteligenţa sa sclipitoare şi curajul său. A luat parte la primul război balcanic, în calitate de obser- vator, trimis de statul major britanic, ca să urmărească operaţiunile armatelor sârbe şi bulgare. El se împrieteni pe câmpul de luptă cu regele Alexandru al Serbiei, pe atunci principe moştenitor. La Salonic, în 1913, el a făcut cunoştinţă cu Benitto Mussolini, actualul prim ministru al Italiei, pe vremea aceea redactor al ziarului Fopolo d’Italia”. Lordul a rămas bun prieten cu Mussolini. IN BALCANI. IN TIMPUL RĂZBOIULUI MONDIAL La începutul războiului mondial din 1914, lordul Thompson a fost atașat în gradul de maior la statul major al generalului French, comandantul corpului expediţionar englez în Franţa. El a luat parte în calitate de ofiţer de legătură între armatele franceze şi engleze la teribila campanie ■din Flandire şi a trăit zilele întunecate ale retragerii, după Monse şi Charleroi. După ce bătălia de la Marna a fost câştigată şi frontul franco englez stabilizat, un raport al maiorului Thompson trimis la TWar office, atrăsese asupra sa atenţiunea marilor şefi. Tânărul ofiţer de stat major expunea un plan curajos, care trebuia, pentru a produce diversiune în Orientul Europei, să uşureze situaţia frontului occidental, unde el socotea că războiul ajunsese la un punct mort. Acest proect îndrăzneţ, întâlni la War Office mulţi adversari pătimaşi şi câţiva partizani fanatici. In urmă s’a hotărât trmiterea autorului raportului ca ataşat militar britanic în orientul apropiat, ca să studieze la faţa locului posibilităţile de aplicare ale acestui mare proect. In luna ianuarie 1915, lordul Thompson a fost trimis la Bucureşti ca ataşat militar pe lângă legaţiunea britanică pe care o conducea attaşi sir George Burchart. Victima de astăzi deveni capul unei organizaţii secrete, care se întindea în Serbia, Bulgaria şi în sudul Rusiei, In timpul şederii sale în Bucureşti, el se ducea deseori la Stabca, din Rusia, unde comandantul en chef era marele duce Nicolae, care îl primi cu distincţie şi vorbi cu el despre posibilităţile, care trebuau să atragă intrarea României în război alături de aliaţi. Prieten credincios al ţării noastre, a cărei apărare a luat-o de multe ori în consiliul aliaţilor, el rămase în Bucureşti, unde a fost numit pe rând locat,colonel, colonel şi general de brigadă. ATAŞAT MILITAR LA BUCUREŞTI PRIMUL RĂNIT IN ROMÂNIA Când România a intrat in războia, lordul a devenit şeful misiunei militare engleze. In această calitate se afla în Bucureşti, în Septembrie 1916 când Zeppelinul bombarda oraşul. Atunci căzu asupra locuinţei sale una din primele bombe. El fu rănit ușor la obraz de cioburile geamurilor și cu această ocazie, a spus în glumă : — Sunt fericit că al meu este primul sânge englez care se varsă pentru România. In calitatea sa de șef al misiunei, britanice el a avut însărcinarea să distrugă puțurile de petrol ale României. Această distrugere a adus mult rău Germaniei, în lupta ei submarină, după însăși mărturisirea amiralului Tirpitz la tribuna Reichstagului. D. Valentin Bibescu, ne-a arătat delegat al marelui cartier general că a servit sub numele lordului Thompson, ca delegat al marelui cartier general român. Era un comandant cât se poate de plăcut, şi tot atât de spiritual, până şi în momente grele. După cererea sa principele Bibescu a fost citat în ordinul de zi a armatei britanice şi decorat cu ordinul „D. E. Q.” pentru că executase dispoziţiile lordului, fără să se verse un pic de sânge românesc, cu ocazia distrugerilor. DOUĂ LUCRĂRI IZVORITE DIN VIAŢA ROMÂNEASCĂ Lord Thompson, adânc cunoscător, al literaturilor franceze şi engleze a scris două cărţi in care oglindeşte marea lui simpatie pentru ţara noastră. Una poartă titlul „Sinuciderea vechei Europe', care cuprinde pagi „DIMINEAJA“ Noui episcopi In câteva zile vor apare decretele pentru numirea a trei noui episcopi dintre cari doi romano-catolici de Oradea Mare şi Timişoara şi unul greco-catolic de Baia-Mare. La episcopia de Oradea va fi numit un episcop sas, iar la cea de Timişoara administratorul apostolic Augustin Paha. Pentru episcopia unită din Maramureş cu reşedinţa la Baia-Mare, episcopie nou înfiinţată, se duc acum tratative între ministerul instrucţiunei şi nunţiul apostolic din Bucureşti, monseiginorul Angelo Doici. In legătură cu aceste numiri au avut loc zilele trecute unele consfătuiri între d. Maniu și d. Costăchescu. Congresul georgisti dm Botoşani BOTOŞANI, 7. — Marţi, 14 Oct. în saloanele Popovici, la ora 10 dim. se va ţine congresul organizaţiei georgiste din judeţul Botoşani, de sub şefia d-lui D. D. Hangan, fost prefect. De la centru vor sosi în acest scop d-nii: Vasilescu-Valjean, Istrate Micescu, C. Toma şi probabil însuși şeful partidului d. George Brătianu. La lumina rampei PREMIERE PARIZIENE La „Théâtre des Arts“ se va juca o nouă piesă, — Les hommes, — a lui Paul Vialar în interpretarea soţilor Pitogff, iar unul din principalele roluri va fi ţinut de Maria Kaeff. Contra cenzurei lui Glaeser in Ungaria: Un mare număr de scriitori francezi protestează și ei, alături de scriitorii germani, americani ,suedezi, etc. împotriva cenzurei ungare la care e supus, pentru cartea sa, scriitorul Ernst Glaeser. Comedii filmate: După ce am văzut pe ecran operete vom avea In curând și comedii filmat®. O societate s’a constituit, în acest scop, la Paris. Printre autorii cari vor fi „filmaţi" sunt citaţi, pentru moment, Maurice Yvani, Andre Barde şi Jacques Natansohn, — iar principalul rol va fi jucat de Nicolas Rimsky. Două filme In Africa: André Hugon, — reazatorul filmelor „Cele trei măşti", „Tendresse" şi Levy et Co. — va pleca în Africa unde va turna două filme întitulate, — primul, — „La femme et le rossignol“, — și al douilea, Le Târgul . O nouă piesă a lui Afred Savoir. In montarea lui René Rocher s’a reprezentat, la Paris, pe scena teatrului Antoine, o nouă piesă a lui Alfred Savoir. E întitulată: „La petite Catherine“, deşi eroina nu e decât Caterina cea Mare. Principalii interpreţi sunt: Alcover, Henry Rollan şi Alice Cocea. ★ Teatrul Edouard VII a reprezentat noua piesă a lui Marcel Achard întitulată: „întâlnirea" („Le rendez-vous“). SOS REA Q-REI VENTURA D-ra Marioara Ventura, societara Comediei Franceze şi directoarea trupei care-i poartă numele, a sosit ori de la Paris. D-sa va juca astă seară în „îndrăgostita" de G. Porto Riche. După cererea generală d-ra Marioara Ventura va mai jucă încă 2 reprezentaţii cu „îndrăgostita" Miercuri 8 si Joi 9 Octombrie. In celelalte roluri: d. George Vraca, Jules Cazaban, Leny Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marilin Deculescu. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL MIERCURI: Iuliu Cezar. JOI, matineu: Muşcata din fereastră; seara: Flacăra Sfântă. VINERI : Revizorul. SÂMBĂTĂ , matineu: Casandra.; seara: Flacăra sfântă. DUMINICĂ, matineu: Muşcata din fereastră; seara: Revizorul. TEATRUL REGINA MARIA MIERCURI: Die Heilige Flamme. JOI: Die Feullfelder. VINERI: Das Haeliche Mädchen. SÂMBĂTĂ: matineu: Etienne, seara: Kleine Suende. DUMINICĂ: matineu: Die Heillige Flamme, seara: Conto X. TEATRUL VENTURA MIERCURI: Felix. JOI: matineu: Șoarece de biserică, seara: Felix. VINERI: Felix. SÂMBĂTĂ: matineu. Șoarece de biserică; seara: Felix. . DUMINICĂ: matineu și seara: Felix. Marele avion Junkers G. 38 pe aerodromul Băneasa Pagina 3-a Teatrele noastre Marţi 14 Octombrie imediat după plecarea trupei germane, Teatrul „Regina Maria“ va relua seria inepuizabilului succes al piesei „Etienne". Până atunci „Étienne“ se va juca o singură dată în matineul de Sâmbătă 11 cu cu creatorii rolurilor. ★ In matineurile cu preţuri reduse de Joi 9 şi Sâmbătă 11 crt. se va juca la „Teatrul Regina Maria" inepuizabilul succes „Etienne" cu creatorii rolurilor. Pe scena Teatrului „Regina Maria" se repetă „Călătoria din urmă" de Sheriff cu d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu în rolurile principale. * In urma angajamentului făcut cu ansamblul german Reinhard, compania Teatrului „Regina Maria" va întrerupe seria comediei „Etienne" al cărui succes merge crescând pentru a o relua după reprezentaţiile ansamblului german. Până atunci „Etienne“ se joacă numai Joi şi Sâmbătă în matineu cu prețuri populare. NOTE DE ARTA BRANCUŞ Când vor apare aceste rânduri — marele artist cu faimă în toată lumea va fi părăsit ţara noastră unde a fost venit de câte va zile să revadă munţ’i Gorjului şi satul In care s’a născut. Ochii lui ageri ca ai ezurelui, barba rotundă ca un cuib pufos şi luminos din care sboară cuvintele ca pui de pasăre măiastră — mâini în care domneşte puterea de a da ritmuri noi pietrei şi bronzului aurit — şi spate obişnuit să poarte dacă nu de saga ţăranului — cel puţin povara mândră a unor gânduri noi. Din tot trecutul de suferinţă, poate că Brâncuş nu a mai vrut să audă decât câteva doine — findcă povestea vieţii de altă dată s’a închis ca într’un tron de poveste ce nu se mai poate întoarce. Şi ,i ară peste mări şi ţări va elibera cu dalta cântecul materiei — ce aştepta de veacuri o critalizare nouă — prin buna lui mână făcătoare de minuni. Singurat’c — asemeni cetitorilor de stele — care îşi închinau viaţa numai privirea nopţii — el poartă adevăruri unice astăzi în ştiinţa cea mare a săpărilor de semne. Departe în tume — lauri glorioşi ii sunt Închinaţi — peste care calcă nepăsător. Poate chiar a descoperit o ştiinţă nouă — o algebră a geometriei — şi toate operele lui nu sunt decât teoreme plastice — poate chiar nu sânt decât „piese de maşină” cum se preţuiau vameşii americani. Piese din maşina gândului înalt. Formele zămislite de Brâncuş ştiu însă legea razelor de lumină — şi legea formei ce se bucură de mângâierea universală. De mult — şi cel ditâi — Brâncuş nu a mai sculptat figuri ci gânduri. Deasupra imitatorilor că nu îl pot ajunge fiindcă nu au puterea judecăţii originare, el se joacă însufleţind sfere şi dreptunghiuri — cilindre şi ovale — peste care abureşte poleiala de aur — sau în care zăpada cântă din nou în marmură— stalactite sfărâmate din lumea unei alte planete parcă — ce zace subt bolta frunţii lui. Şi Brâncuş pleacă încă odată in larga lume în care e preţuit de cele mai mari talente de cei mai inteligenţi oameni pe care o are omenirea. La noi Brâncuş nu avea de ce să se oprească mai mult. Suntem o ţară în care la orice răspântie de stradă e cocoţată pe un soclu o momâie de bronz în redingotă. Sântem o ţară în care se încurajează sculptura. O ţară în care Monumentul de la Adam Clisi a fost distrus. Dar dacă la noi vreo dată va fi să judecăm de ce nu se dedeau comenzi oficiale lui Lukian și de ce se dedeau zeci de milioane unui oarecare Belizărescu. De ce niciodată nimeni nu s‘a gândit să dea lui Brâncuș cel admirat peste hotare — un bulgăr oficial de piatră in care să sape un semn — desigur că această judecată ar putea să fie aspră. Păstrez din cuvintele schimbate cu Brâncuş amintiri ce nu trebuesc scoborâte într’un interview. Nimeni nu-i va chema spre piatra românească — deşi ori de câte ori avem o expoziţie de artă românească in străinătate ne mândrim cu el mai mult decât cu toţi ceilalţi, cu toate că nu i-am acordat premiul naţional de sculptură. Şi pentru că plecând Brâncuşi rândurile noastre sunt desprinse de actualitate , chiar in ziua in care le însemnăm Brâncuş ar fi putut fi artistul unic menit alături de arheologi şi istorici să învieze monumentul de la Adam Clisi pe care un general inimos voia să-l reclădească in amintirea marelui război. Brâncuş ar fi putut sădi în ţara noastră sâmburi de frumuseţe aspră dacă am fi avut faţă de el măcar atâta generozitate cât să il lăsăm să facă şi el ce vrea şi ce ştie — cum lăsăm numai atâtea sute de pietrari şi ipsosari. Noi putem serba oficial subt cupola nemuririi geniul lui Marinetti, dar nu îndrăznim să acordăm un prilej de muncă fără banchet ţăranului român — preţuit de cei mai mari critici din Apus. Brâncuş cel vechi — e încă prea tânăr. ADRIAN MANIU Cum se încasează dările la Galati GALAŢI. 7. — încasatorul comunal Costică Sârbu, prezentându-se cizmarului Iancu Hartman, din Piaţa Veche pentru a-i cere achitarea impozitului căre Municipiu, acesta i-a cerut o păsuire, spunând că pentru moment n’are cu ce plăti. încasatorul a aplicat cizmarului o bătae sdravănă și a spart geamurile gheretei cizmărești. Este un caz de care superiorii agenului ar trebui să se sezizeze. Numiri in comisie de judecată ale corpului didactic potrivit legii de descentralizare administrativă, pe lângă fiecare directorat va funcţiona câte o comisiune de judecată a membrilor corpului didactic secundar şi primar. Comisiunile se compun din membrii ordinari şi supleanţi. Ministerul instrucţiunii a numit următorii membri in aceste comisii: REGIUNEA TIMIŞOARA Membri ordinari: profesorii: Stoia Nicolae şi Suciu Vasile şi Învăţătorii Lupaş Petre şi Catona Ambrozie. Supleanţi: profesorii Mihulin Nicolae, Fodor Ion şi învăţătorii Iosif Neagru şi Pavel Boşică. REGIUNEA CLUJ Membri ordinari: profesorii Mihail Serba, Nicolae Bogdan şi învăţătorii Gavril Bochiş şi Virgil Pop. Membri supleanţi: profesorii Bunea Ion, Emil Domide şi învăţătorii Ion Pescaru şi Aurel Barbu. REGIUNEA CRAIOVA Membri ordinari: profesorii C. Fortunescu, G. Poşulescu şi învăţătorii Haralamb Biţă şi Ilie Bădescu. Membri supleanţi: profesorii Vasile Vârcol, Ilie Constantinescu şi învăţătorii Ilie Isculescu şi Virgil Popescu. REGIUNEA LAŞI Membri ordinari: profesorii I. Prasa, Teodor Bădărău şi învăţătorii C. N. Costinescu şi G. N. Cioca. Membri supleanţi: profesorii Ion V. Luca, Popea şi învăţătorii I. D. Drăgan şi Ştefan Ciobanu. REGIUNEA CERNĂUŢI Membri ordinari: profesorii C. Loghin, Paul Sireteanu şi învăţătorii Atanasie Goghian şi Ion Horodinsky. Membri suplean: profesorii Teodor Bălan, C. N. Iancu şi învăţătorii C. Haidârcă şi Spiridon Mercheş. REGIUNEA CHIŞINĂU Membri ordinari: profesorii I. I. Mirlcovei, M. Scldivor şi învăţătorii Albu Andrei şi Ion Leon. Membri supleanţi: profesorii V. Maho, V. Bolder şi învăţătorii Ilarion Calistru şi M. Popovici. REGIUNEA BUCUREŞTI Membri ordinari: profesorii V. Şuteu, C. Dimitrescu şi învăţătorii Iordan Tăcu şi Anghel Ivanovici. Membri supleanţi: profesorii C. Damianovici Pana Popescu şi învăţătorii Constantin Manoilescu şi Stan Popescu. ----------1 Premiile noastre Abonatul nostru d. J. A. Samoilă din Bucureşti, str. Eroului No. 4, a primit din partea societăţii de asigurare „Steaua României” următoarea scrisoare : Bucureşti 6 Octombrie 1930 D-lui John A. Samoilă, Str. Eroului No. 4 Loco Prin prezenta vă facem cunoscut că la tragerea de amortizare ce a avut loc azi, aţi câştigat suma de lei 30.000 în baza bonului No. 36878, ce aţi primit din partea noastră în calitate de abonat al ziarului „Dimineaţa”, rugându-vă a trece pe la Cassieria noastră centrală de aci, B-dul Elisabeta No. 10, spre a vă ridica suma respectivă. Vă felicităm pentru şansa ce aţi avut-o şi sperăm să vă putem număra mai departe printre asiguraţii Societăţii noastre, rugându-vă a recomanda şi cunoscuţilor Dv. avantagiile mari ce oferă asigurările noastre populare. Cu toată stima, „STEAUA ROMÂNIEI” Societate Română de Asigurări * Direcțiunea G-rala.