Dimineaţa, noiembrie 1930 (Anul 26, nr. 8572-8601)
1930-11-01 / nr. 8572
I RecensământulI Comisia de recensământ de subt preşidenţia d-lui prof. D. Gusti, — după o serie de conferinţe relative la importanţa, cadrul şi mecanismul acestei operaţii, — a făcut o aplicaţie demontrativă pe teren. Recensământul de probă s’a executat în satul Comana din judeţul Vlaşca. Delegaţii regionali, judeţeni şi municipali, care vor conduce operaţiile, au făcut oficiu de simpli recenzori — pentru a-şi da perfect seamă de tehnica recensământului. Populaţia, îndeobşte neîncrezătoare şi ostilă tuturor demersurilor oficiale ,a primit bine pe oaspeţi — întrucât cetăţenii au fost informaţi, în mod civilizat, asupra cercetărilor. După numărul persoanelor ocupate, graţie pregătirii desfăşurate şi prin seriozitatea ştiinţifică a celor însărcinaţi cu recensământul, sperăm că această operaţie va reuşi. Noi n’avem decât recensământul din 1912, şi numai asupra Vechiului Regat — desigur cu multe erori. De a atunci şi până acum nu mai există nimic. Ba da: încercarea din 1925, care n’a izbutit din pricina caracterului politic dat operaţilor. Recenzorii trebuia să justifice cu cifre unele calcule şi unele sentimente (mai degrabă, resentimente) ale guvernanţilor. Rezultatele au fost halandata, incât guvernul din 1925 n’a publicat nici totalul populaţiei. Şi, de altfel, recensămintele făcute la mari intervale nu aduc ştiinţei un suficient aport. Este nevoe de cel puţin trei recensăminte ,operate pe aceiaşi suprafaţă şi la intervale de timp egale — pentru ca cercetătorii să poată trage o concluzie ştiinţifică. Noi am plutit în haos, şi ştiinţific — dar şi administrativ, legislativ, şcolar, social, etc. De vreme ce oficialitatea nu ştia numărul exact al populaţiei, nici modul de grupare a elementelor — orice măsură şi orice lege erau lovite de o eroare fundamentală. Ne-au întrecut în chestia recensământului toate ţările europene. Chiar Bulgaria are, înaintea noastră, un recensământ serios. Şi nu-i vorba numai de o ambiţie naţională. Fiecare stat are interesul să fie bine apreciat în concertul ţărilor civilizate. Iar la congresele internaţionale de demografie, când România nu s’a putut prezenta din pricina absenţei datelor — credeţi oare că puţină desconsiderare s’a revărsat asupra ţării întregi? Dar pe lângă atmosfera favorabilă din străinătate, de care are nevoe orice popor, Românii, înconjuraţi de adversari, trebuiau să informeze exact cercurile conducătoare de aiuri şi opinia publică de peste graniţă (care exercită o presiune determinantă asupra acestor cercuri), pentru ca vrăjmaşii să nu răspândească ştiri eronate. De aceia, în lipsa unui recensământ oficial românesc, agenţiile de propagandă străină au putut publica date fantastice asupra populaţiilor minoritare. Statul românesc modern a fost condus ca o gospodărie patriarhală — cu răboj. Nici o contabilitate, nici o socoteală. Nu se ştiau nici bogăţiile, nici veniturle, nici cheltuelile — şi în primul rând nu se cunoştea populaţia. Chiar şi ostilitatea trecutelor regimuri faţă de capitalul străin are ceva din mentalitatea veche — creditul, împrumuturile de investiţii, etc. fiind lucruri mai nouă şi care cu greu intră într’un cap construit după calapodul de odinioară. Astfel se explică, poate, că guvernele de până acum n’au simţit nevoia recensământului, — şi chiar astăzi, când o amânare ar fi fost primejdioasă, se găsesc multe spirite împotriva acestei operaţii. Obiecţia de căpetenie ar fi lipsa de fonduri. Noi însă socotim că pentru realizarea unei bune gospodării, nici un ban nu-i prea scump. Dar, in afară de aceasta, pagubele avute de stat din pricină că n’am avut recensământ — sânt incomparabil mai mari decât onorariile recenzorilor. M. Sevastos I «mii J . id “paginii CU 10 LEI PUTEŢI eAştigs cela mal mari ti mal bana aparate da radio. Bonul da premii in Radio - Radiofonia de Sâmbătă. Prutul, 10 MAI Fondată In-iSOi de CONST MILNE 3 LE! iucorssiî, Str. Coast. fids f-n Iswm»n TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353 54 Direcţia : 357/72. Adiţia 307/69. Provincia 310 68 Sâmbătă îecembrie 1930 MANEVRELE RESALE mare reportaj fotografic in« tr'u supliment da 4 pagiaf j cu hârtie velină, a apărut numai in excelenta revistă „Realitatea hastrata“ de art. 32 pagini, iî» ...SI Uniformele poliţiştilor EllEglflwm ' mu i.nMn i ■v/raid'« Umblă încet, să nu-l trezim din somn, că în uniforma asta nu doarme bine». 0 catastrofă de cale ferată în Franţa ---------------—»«aaa»- «» » +o ■« —------------Printre călători se alia şi un grup de emigranţi de la Borşa niile agricole din Argentina, colornii organizate de societatea „Ica". Această societate a mai colonizat in toamna trecută vre o sută de evrei din Maramureş, cari s’au aclimatizat repede acolo devenind fermieri buni. Restul, meseriaşi au destinaţia Brazilia. Consulul argentinian a fost săptămâna trecută personal aci pentru a selecţiona pe emigranţi alegând pe cei mai viguroşi. O bună parte dintre aceştia sunt din Borşa". Şi am aflat astfel că nenorociţii din Borşa rămaşi într’o singură noapte fără cămin şi fără brumau-Ş'sheţ a avut arta sa.n.ţ,f.nov.nui avut mizerabil (cunoaşteţi sărăcia din Maramureş), răpuşi de lipsuri, au luat calea pribegiei. Soarta ie-a fost şi de astădată vitregă. I-a urmărit şi dincolo de graniţă. Din fericire însă, telegramele anunţă că în afară de 213 răniţi, cei peste 200 emigranţi, scăpaţi ca prin minune, se vor îmbarca pe vaporul ce-l va duce la o nouă destinaţie şi poate la o viaţă mai bună. Drama celor câteva mii de sinistraţi din Borşa, dramă iji - oficialitate, din nefericire şi de opinia publică, — a fost — daca poate spune — rep'să ne n?i«. legramele de azi dimineaţă ne-au adus ştirea că printre vicriuiile - tastrolei de cale ferată din Bordeaux, sunt şi numeroşi emigranţi români. N’a fost nevoe să facem prea mari cercetări la autorităţile din Capitală, pentru a afla cine sunt aceşti emigranţi, despre a căror hotărîre de a se expatria în Senegal, Brazilia şi Lapiata, nu ştiam nimic. Corespondentul nostru din relatare primită astăzi, printr’o fat o : SIGHET. — Azi la ora 12 au părăsit ţara cu trenul ceh 210 evrei, bărbaţi, femei şi copii din Maramureş, cu destinaţia Argentina. Ei au plecat prin mijlocirea societăţii „Hias" pentru ocrotirea şi protejarea evreilor emigranţi. Dintre ei 184 au plecat in colotenţiunet pe cari, din nefericire__nu ne — strict necesară, — va depăşi le-a avut până acum. E momentul să -i ofere durerea nenorociţilor din Borşa, chiar dacă această acţiuprevederile economice ale lui. guvernu-Ex. O senzaţională crimă la Düsseldorf Asasinul, un mare comerciant, e in vârstă de 75 de ani VIENA. Corespondentul din Düsseldorf al lui „Neue Freie Presse“ telegrafiază: Proprietarul uneia din cele mai mari cafenele din Düsseldorf şi mare acţionar al unui alt mare local de consumaţie anume Walter Gordon, a fost asasinat în biroul său, de către cumnatul său, comerciantul Trovitz. încă înainte ca fapta să fie cunoscută, Trovitz s-a prezentat poliţiei. Acolo el a declarat că a comis crima din propriu îndemn şi in deplină conştiinţă. Motivele le va expune mai târziu cu deamănuntul, cu prilejul interogatorului său. Asupra acestei senzaţionale crime din Düsseldorf mai aflăm, că cumnatul celui asasinat, Trovitz, care e în vârstă de 75 de ani, mai discutase cu Gordon încă în seara de Duminică, la locuinţa acestuia, afaceri comerciale, cu o liniște deplină. Luni la amiază, Trovitz a venit în biroul particular al cafenelei „Corso", al cărei co-proprietar și director era Gordon. Imediat după intrarea acestuia, Trovitz a tras asupra lui Gordon, care ședea lângă masă, trei focuri de revolver, cari toate au nimerit în regiunea inimii. Doi funcţionari şi secretara particulară a lui Gordon, au alergat imediat din odaia învecinată, dar n’au fost în stare să-l oprească pe Travitz din fuga sa. Acesta li-a strigat încă pe când pleca: „E mort? Mă duc să mă predau poliţiei!" Gordon, rănit mortal, s’a mai putut ţâră până în camera învecinată, unde a expirat după câteva minute. Gordon condusese la Düsseldorf mai multe mari localuri de consumaţie precum şi afaceri de imobile, din cauza cărora a avut în repeţite rânduri dificultăi financiare. Nu se ştie încă dacă moartea sa este sau nu în legătură cu aceste transacțiuni financiare. Scarlatina face ravagii Câteva cifre alarmante, din rapoartele oficiale Dintr’un buletin oficial publicat de Ministerul Sănătăţii, se poate constata că scarlatina face din nou ravagii şi faptul este extrem de îngrijitor pentru toată lumea. Faţă de toate celelalte epidemii care reprezintă în ţară o medie de vreo sută de cazuri, scarlatina cifrează 2156 CAZURI, ceea ce e enorm. Iată într’adevăr, buletinul ministerului Sănătăţii: După ultimele date statistice strânse la ministerul sănătăţii situaţia generală a epidemiilor e următoarea (cifrele din paranteză arată situaţia precedentă): IN ŢARĂ: 6 fi) cazuri de ■ifos exantemare, 236 a (2156) de sear- latină, 156 (145) de angină difterică, 523 (570) de febră tifoidă, 141 (216) de dezinterie, 10 (13) de gripă, 864 (1340) de tuse convulsivă, 2118) de paralizie infantilă şi 239 (180) cazuri de pojar. 331 CAZURI IN CAPITALĂ In ce priveşte Capitala, iată ce anunţă o relaţiune oficială : In Capitală erau ori următoarele cazuri de epidemii: Scarlatina 331 de cazuri, febră tifoidă 23, anghină difterică 14, erisipel 14, 5 paralizie infantilă şi 2 cazuri de meningită. LA DEVA S’A CERUT ÎNCHIDEREA ŞCOLILOR Serviciul sanitar al judeţului Hunedoara a cerut ministerului instrucţiunii să închidă pe 20 de zile şcolile din Deva, fiindcă în acea localitate face ravagii scarlatina. CE E DE FĂCUT? Comunicatul oficial al ministerului Sănătăţii anunţă pe ziua de ieri, în ţară, 2333 scarlatinoşi, iar in Capitală 231 cazuri de scarlatină. Am arătat de multe ori că Bucureştii continuă a fi capitala cea mai contaminată de boli epidemice din Europa şi aceasta fiindcă nimeni nu aplică măsurile de higienă publică. Spuneam că aplicarea măsurilor indicate de ştiinţa modernă ar fi la noi, revoluţia cea mai mare şi mai binefăcătoare în materie de higienă. Ceea ce spunem despre Bucureşti se aplică in mare parte şi la celelalte oraşe ale ţării. Ce folos că legea sanitară cere, spre a opri şi a stinge o epidemie, ca primul lucru de făcut să fie IZOLAREA bolnavului. Dacă nu izolezi pa bolnav, orice altă măsură este inutilă. Bacii devi pe toţi medicii din Capitală să ne declare că bolnavii lor suferind de boli, contagioase sunt izolaţi! Ici-colea câte unul e izolat la spital. Imensa majoritate zac in locuinţele lor şi propagă a l’infini boala. De ce am reuşit să stingem totdeauna holera, când se ivia vreun caz în ţară? Fiindcă imediat era izolat. Publicul speriat lua el însuşi cele mai straşnice măsuri să denunţe şi să izoleze cazul. Dar scarlatina omoară mereu zeci de mii de inşi, aducând pagube şi jale în mii de familii. Să spuie medicii dacă spahanoşii se izolează! Tot astfelta liricii, tuberculoşii cu tuberculoză deschisă, sifiliticii, diftericii, etc. Adevărul este că la noi se face ca să întrebuinţăm o expresie a profesorului Benzanton din Paris — higiena de faţadă, adică se dau ordine, circulări, comunicate... o întreagă paperaserie, inutilă, care durează nu de azi, de ieri, ci de vreo douăzeci şi cinci de ani. Atitudinea aceasta a devenit parcă o boală organică a autorităţilor şi a întregii noastre societăţi. Cine va scutura oare populaţia noastră de indiferenţa ce o arată în materie de higienă? Ştiu că mulţi cititori vor zice: mai bine dă-ne sfaturi cum să ne păzim individual. Dar măsurile individuale (gargară zilnică cu o soluţie antiseptică, apă oxigenată, instilaţii în nas cu gemenol, vaccinări cu vaccinuri specifice), nu ne pot păzi ca iZOLAREA imediată şi complectă a celor îmbolnăviţi şi izolarea şi dezinfectarea nu se face cu higienă de faţadă. Scufundarea unui vapor NEW-YORK, 30 (Rador). — Vaporul englez „Henry Royallery“ a debarcat la New-York şase supravieţuitori ai echipagiului vaporului „Barbadoes“, care s’a scufundat Duminică, în cursul unei furtuni violente. Cinci persoane s’au scufundat cu vaporul naufragiat, iar trei au pierit pe o barcă de salvare care, după trei zile de luptă cu valurile, s-a scufundat. ! Guvernul încă n’a căzut de acord astspra despăgubirilor, încă nu s’a convins de groasnica realitate. Cele câteva sute de mii de lei acordate n’au fost suficiente nu numai pentru improvizarea unui adăpost, dar nici pentru pâine, în ghiareîe mizeriei Şi iată readusă în discuţie o ches- De trei luni se duce sub ochii noţiune ce nu şi-a atenuat cu nimic sub cea mai sinistră dintre tocmeli, actualitatea, deşi de la origina ei şi până astăzi a fost tratată cu neglijenţă, aproape cu indiferenţă. De câteva luni Borşa trăeşte o tragedie neştiută. Trai mii de suflete se sbat între mizerie şi groază. După incendiul ce a ras într’o singură noapte până în temelie târgul, au venit zilele grele ale foamei şi suferinţei, în hordes de pământ, în colibe de scânduri, improvizate, sau în găurile negre ale ruinelor, bătrâni, femei şi copii, târăsc cu resemnare o existenţă lamentabilă, ajutoarele s’au rărit, urgia şomajului bântute acută, sărmanul comerţ ce le aducea altădată o biată pâine stropită cu lacrimi, e nimicit. Nici un gest de îndurare din partea oficialităţii, nici o asistentă din partea publicului. N-am văzut acum câtva ima in acest peisaj de cenuşe şi grinzi arse. Spectacol jalnic. O umanitate răpusă desnădăjduită, cu privirile in pamantul ce-l aşteaptă, spre cerul de unda întârzie clementa. 16 morţi.Un emigrant roman rănit ★ Ne gândim cu groază că iarna bate la uşă, că acolo în munţii Maramureşului, a şi sosit. Întrevedem suferinţa şi sfârşitul ce-i aşteaptă, dacă cei un drept, nu se vor decide să intervină. E vremea ca tragedia nevinovaţilor locuitori să se termine. Catastrofa de la Bordeaux, a deplasat şi pe alt teren, o chestiune menită să ne intereseze numai pe noi. Desigur preia'4 Sv, uuiu, iac tu ocupa de drama celor 210 emigranţi şi de împrejurările ce-au determinat-o. E de datoria guvernului să nu dea loc la comentarii ce ar fi înlăturate cu ceva mai Ern dimneaţa pe al ora’ 4 e’a _ ____ 4, s’a îrstâwplat o mare catastrofă de cale ferată în sudul Franţei. Un tren care venia dinspre Geneva şi mergea la Bordeaux, a deraiat. Locomotiva şi câteva vagoane au suferit stricăciuni grave. Un vagon sfărâmat complect. Cauza deraerii pare a fi fost starea proastă a şinelor. Cei doi mecanici ai trenului, cum şi fochistul, au fost omorâţi. Până seara au mai fost scoase şi alte cadavre, numărul morţilor ridicându-se la 16. Interesant este că acest tren transporta 210 emigranţi români, care urmau să se îmbarce pe un transatlantic spre Africa şi America de Sud. Ştirile sosite din Franţa arată că a fost rănit un singur român, anume Abraham Glück. CINE SUNT EMIGRANŢII ROMANI şi copii, plecând spre Argentina, pentru că nu mai puteau trăi pe ruinele gospodăriilor sinistrate. Este, prin urmare, aprope sigur că emigranţii din trenul deraiat erau evreii din Borşa, urmăriţi de aceiaşi soartă nenorocită. Victimele catastrofei PARIS, 30 (Danub). — De sub dărâmăturile expresului deraiat ori la Perigueux au fost scoase până acum 16 cadavre şi 30 de răniţi, dintre cari 10 în stare gravă. Cauza catastrofei pare a fi că una din sine s’a slăbit. In privinţa celor 210 emigranţi români de care vorbeşte telegrama, putem da amănuntul că ei sunt originari din Maramonestru din Sighet ne-a transmis ştirea că în ziua de 25 curent au părăsit ţara bunăvoinţă, cu un plus de a-1210 evrei, bărbaţi, femei Plecarea emigranţilor