Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)

1932-03-01 / nr. 9045

CONFLICTUL DE MINISTRUL INSTRUCŢIUNII ŞI UNIVERSITATE Senatul universitar hotărăşte împotriva deciziei d-lui Iorga să aleagă azi un nou rector Conflictul dintre Senatul uni­versitar şi d. Iorga, ministrul in­strucţiunii, ia proporţii, împotriva deciziunei prin care primul-ministru a reinstalat in demnitatea de prorector pe d. profesor N. Basilescu, membrii Senatului universitar s’au întru­nit eri şi au refuzat să recunoa­scă autoritatea deciziei ministe­riale. •­­i un fapt care depăşeşte, ni se pare, importanţa tuturor actelor tii rezistenţa opuse până azi voinţei d-lui profesor Iorga, în confictele i­­vite intre d-sa şi membrii corpului didactic de la începutul acestei gu­vernări şi până astăzi. Conflictul iniţial, are la bază un gest de violenţă scăpat ministrului instrucţiunii, acum aproape o lună, în cabinetul ministerului. O delegaţie a Senatului universi­tar a cerut d-lui Iorga, la începu­tul lunei Februarie, să renunţe de a mai proteja pe d. prof. Basilescu in păstrarea demnităţii de prorector pe care o deţinea ilegal. Delegaţia, care avea în frunte pe d. prof. Coculescu, decanul facultă­ţii de ştiinţe, a reamintit anume, d-lui prof. Iorga, că d. Basilescu a împlinit de mult vârsta scoatere­ la pensie şi a fost ales pentru a treia oară consecutiv decan al facultăţii de drept, şi de aceea nu mai poate deţine în mod legal funcţiunea de prorector. A urmat o mică discuţiune asu­pra legalităţii care s’a sfârşit prin gestul făcut de ministrul instrucţio,­nil şi de care cititorii îşi amintesc: d. Coculescu a fost dat afară din cabinetul ministerial. consecinţele incidentului Faptul a avut ca urmare o şedin­ţă furtunoasă a senatului încheiată prin retragerea d-lui prof. Basiies­cu din prorector­at şi proclamarea d-lui Coculescu in locul d-sale. înlăturarea d-lui Basiiescu din prorectorat a fost un fapt pe care ministrul instrucţiunii l-a primit cu destul calm. S’a întâmplat însă că intr’una din şedinţele cari au ur­mat, senatul universitar a hotărît să fixeze şi ziua alegerii unui nou rector în locul d-lui prof. N. Iorga, al cărui mandat expiră la 1 Martie. Ministrul instrucţiunii se aştepta — de bună seamă — că senatul u­­niversitar, drept mulţumire pentru recunoaşterea oficială a prorecto­­ratului d-lui Coculescu, va face in aşa fel ca această alegere să mai întârzie o vreme peste data de 1 Martie. Senatul putea s’o facă, şi starea de provizorat care ar fi urmat, ar fi fost tot ce dorea, in schimb, di­rector N. Iorga. Membrii senatului insă, să înlocuiască pe cel care-l ofen­sase cu puţin înainte, în persoana amului Coculescu, delegatul lor, au fixat alegerea de rector pentru Du­minecă 28 Februarie. înăsprirea conflictului Din ziua aceea conflictul s’a înăs­prit D. profesor Basilescu a reve­nit asupra declaraţiei sale de retra­gere, iar Vineri după amiază, mi­nisterul instrucţiunii a trimis o a­­tdresă senatului universitar, prin care-i iaca cunoscut că s’a revenit asupra deciziei care confirma pro­rector pe d. profesor Coculescu, şi că singurul în drept să ocupe acea­stă demnitate este d. prof. Basi­lescu. Intr’adevăr, Vineri seara de prof. Basilescu s-a prezentat la rectorat, şi-a luat oficiul în primire şi întâia hârtie pe care a semnat-o, a fost o adresă către membrii senatului prin care le făcea cunoscut că data alegerii unui nou rector al univer­sității a fost amânată sine die. Alegerea va avea loc Dar lucrurile n’au luat încă sfâr­șit. Dimpotrivă, așa cum am spus la începutul acestui articol, vie mere agravându-se. Membrii senatului universitar, considerând că amestecul ministru­lui in această chestiune s’a făcut prin călcarea legii de autonomie u­­niversitară, s’au întrunit şi la o con­vocare a prorector­atului ales de ei, d. prof. Coculescu, şi după desba­­teri de câteva ore, au redactat ur­mătorul proces verbal: „Membrii senatului universitar convocaţi de d. profesor Coculescu pentru a constitui biroul alegerii de rector, care a fost fixată pentru data de 28 Februarie c. am consta­­tat şi hotărît următoarele: 1. Constatăm că senatul este le­gal constituit şi convocat, întrucât chiar ministerul instrucţiunii şi cul­telor confirmase, prin adresa No. 21.870 din 15 Februarie 1932, pe d. profesor Coculescu, care in baza a­­cestei confirmări a şi fixat data a­­legerii de rector, conform cu de­cizia senatului universitar. 2. Invitând pe d. secretar gene­ral al universităţii a lua parte la şedinţă d-sa ne aduce la cunoş­tinţă adresele ministerului instruc­ţiunii, prin care se revine asupra confirmării d-lui prof. Coculescu ca prorector şi se reintegrează d. prof. N. Basîlescu în funcţiunea de pro­rector. 3. In fata acestei situaţii senatul declară că nu poate reveni asupra hotăririi de a se face alegerea în ziua de 28 Februarie a. c., conside­­rându-se ca legală şi hotărîrea şi constituirea senatului, care a fixat data alegerii“. ★ Aşa­dar astăzi la ora 9 dimineaţa Senatul uni­versitar se va întruni din nou pentru a proceda la alegerea noului rector al universităţii. Conform dis­poziţiunilor legale, alege­­rea durează toată ziua. Rămâne însă de văzut dacă ea nu va fi tulbura­tă de întâmplări pe cari nu le putem prevedea. C. BAL. Numirile, transferările şi detaşările de funcţionari Dispoziţiile ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimes mini­sterelor, caselor autonome, regiilor publice şi direcţiilor speciale o cir­culară prin care le arată că, dată fiind greaua situaţie financiară, este absolut necesar ca, in general, să nu se mai facă nici o nouă numire la ministere, regiile publice comer­ciale, cassele autonome, judeţe, co­mune şi la orice servicii publice. Totuşi, — spune ministerul de fi­nanţe — în cazul când există sau s’ar ivi vacanţe care nu ar putea ră­mâne descoperite, fără a împiedica în mod real mersul serviciilor, ni se va face propuneri pentru complec­­tarea lor, numai în conformitate cu­­ art. 2, al. c, din legea excepțională grăbiţi I relativă la aumimire in funcţiunile '­­ publice, publicată în Monitorul Ofi­cial No. 301 din 28 Decembrie 1831, adică mai Înainte de a se fi supus chestiunea comisiunilor prevăzute de statutul funcţionarilor publici, să se obţină avizul favorabil al comi­­siunei speciale ce funcţionează pe lângă ministerul de finanţe. Orice numire, transferare, detaşa­re şi delegare, făcută fără avizul a­­cestei comisiuni, nu are valabilitate legală și ca atare nu poate­i recu­noscută la plată. OCUPAREA VACANTELOR Ocuparea vacantelor ivite și pen­tru care s’a obținut avizul favorabil al comisiunei speciale, se va face cu personal din următoarele cadre, în ordinea indicată: 1) Din cadrul auxiliar; 2) Dintre funcţionarii concediaţi sau pensionaţi şi apoi reintegraţi pe bază de sentinţe judecătoreşti răma­se definitive; 3) Dintre funcţionarii concediaţi sau pensionaţi şi care au intentat acţiune în Contencios, pentru stinge­rea proceselor; 4) Prin personalul recrutat din a­­fară, în strictă conformitate cu le­gile în vigoare. Pentru sistematizarea lucrărilor, propunerile de numiri, înaintări, transferări, detaşări şi delegări, se vor trimite numai de către şi prin de­partamentul respectiv, cel puţin trei zile mai înainte de ţinerea şedinţei, cu adresă şi curier special, ministe­rului finanţelor, direcţiunea contabi­lităţii generale a statului, după ce— în prealabil — vor fi fost vizate per­sonal de către secretarul general al departamentului respectiv, care face parte integrantă din comisiunea specială a ministerului de finanţe, şi care trebue să cunoască neapărat mişcarea ce se propune. Adresa specială, cu tabloul în du­blu exemplar de propuneri, va tre­bui să fie însoţită întotdeauna şi de câte un tablou sinoptic cu toate pos­turile ce alcătuesc direcţiunea sau serviciul pentru care se cere ocupa­rea postului vacant sub oricare din formele enumerate mai sus. INBICAŢIUNILE CE TREBUESG DATE Tabloul sinoptic va indica: numele direcţiunii sau serviciului, gradele în ierarhia funcţionărească (director subdirector, şef de serviciu, etc.); nu­­numărul posturilor prevăzute în buget la direcţia sau serviciul res­pectiv; numărul total al posturilor vacante; numărul posturilor ce se propune a se ocupa; retribuţia luna­ră a postului respectiv ce se propune a se ocupa prin numire, înaintare, transferare, delegare şi detaşare; pe economia realizată prin aviz nefa­vorabil (prin înaintare, transferare, delegare şi detaşare); observaţiunile ministerului de resort; hotărârea co­misiunei. Tablourile se vor alcătui separat, câte unul pentru fiecare mod de o­­cupare a posturilor. Deci câte un tablou pentru ocuparea posturilor aflate vacante în bugetul ministeru­lui, prin numiri, prin înaintări, prin transferări, prin detașări și prin de­legări. Cronica teatrală Teatrul Majestic: „Bucureştii dansează“, revista în 33 tablouri, de I. Prib­eagu şi N. Kenner Un public numeros a asistat Vi­neri seara la premiera revistei „Bu­cureştii dansează“ scrisă de talen­tatul humorist Ion Pribeagu şi de inventivul N. Kanner. Noul spectacol oferă bucureşte­­nilor posibilitatea să petreacă o seară agreabil. Spirite şi glume va­riate, pe gusturile tuturora, sket­­churi cu poante satirice, cuplete hazlii, melodii cuceritoare, dansuri pline de graţii, iată atâtea motive să distreze şi să dispue pe specta­tori. Revista a fost montată luxos, in frumoasele decoruri ale d-lui Pe­­trescu-Muscă, şi cu numeroase cos­tume elegante şi de gust. Profesorul Willy a aranjat câteva balete artis­tic®, cari au stârnit aplauze prin fantezia lor, precum şi prin exce­lenta lor execuţie. S’a remarcat din corpul de balet, d-ra Tatiana Nis­­tor prin mişcări mlădioase şi ex­presive, e o tânără care are în nervi şi sânge, ritmul dansullui. Interpretarea a fost în general Bună. Am reascultat cu plăceere pe d-na Violeta Ionescu, care după o absenţă de câţiva ani de pe scenă, a apărut in cea mai bună dispoziţie vocală. Melodiile lansate de d-sa au cucerit prin farmecul unui cald li­rism. Zburdalnică şi scăpărătoare de Vervă, d-na Rozina Wiquelin a fost des aplaudată. D-na Nunuţa Morţun a adus tinereţe şi gingăşie pe scenă. jt^cântat dar şi b­uroastrenorul Ion O bună achiziţie a făcut compa­nia „Pitpalacul“ în persoana d-lui Dan Demetrescu, care e un actor ce știe să exploateze efectele comice. Un tânăr care se afirmă ca un ele­ment util genului revuistic, e­d. Gh. Trestian. Nota bufă a spectacolului a fost dată de d-nii Niculescu-Buzău, I. Pi­­zone și N. Kainer. Primul, cu hu­morul d-sale personal, sec, dar de ilariante efecte a schiţat amuzant câteva personagii. D. I. Pizone a­­duce In scenă comicul gras, folosit dibaci la creiarea de tipuri carica­turizate. D. N. Kanner, neastâmpă­rat și ghiduş, ca de obiceiu, a pro­vocat adesea râsete. Ansamblul a fost complectat cu d-nele Mica Marinescu, Thrică Bă­­nicescu, Lizice Trandafirescu, Flo­ri­ca Sandu, Jeny Ionescu şi d-nii N. Simionescu, Willy, Petrescu-Muscă, G. Ionescu, S. Cristian, etc. Un succes deosebit a obţinut tan­goul d-lui Ionel Fermic, cântat de d-na Nunuţa Morţun şi d. I. Brună, acompaniamentul la piano fiind sus­ţinut de însuşi compozitorul. Revista „Bucureştii dansează“ am­putată de câteva scene, cari lungesc reprezentaţia şi jucate cu nerv, in­­tr’un tempo mai accelerat, va fi un spectacol vesel, care va ţine multe serii afişul. Autorii şi interpreţii au fost căl­duros aplaudaţi la premieră. ....A. MUNŢI Petrolierele române la Parii Astra Română Steaua Română Concordia Petrol Blore Redevanța „1 DIMINEAȚA O premieră interesantă la Naţional „Şeapte gâşte potcovite” de doam­na Claudia Milian şi „Dracul” de d. Mihail Sorbul, se reprezintă pentru prima oară Luni 29 ianuarie orele 8 jum. seara, pe scena Teatrului Naţional. Humorul irezistibil al acestor două comedii româneşti, servit de o ad­mirabilă distribuţie şi punere in sce­nă, asigură spectacolului, un legi­tim şi binemeritat succes. Premiera va fi onorată cu pre­zenţa reginei Maria. D-NA CLAUDIA MILLIAN Tribunalele militare FRAUDELE DE LA REGIMENTUL DE CAI FERATE DIN IAȘI Formidabila afacere a fraudelor de la regimentul de căi ferate din Iași, fraude ce depăşesc cu mult su­­ma de 20 milioane lei şi despre care ne ocupăm mereu la rubrica „Tri­bunalelor militare“, continuă a da de lucru anchetatorilor. In timp ce d. lt.-col. Răşcanu Du­mitru, titularul cabinetului , in­strucţie însărcinat cu instrumenta­rea acestei afaceri descoperă zilnic noi fraude şi noi complici, o comi­sie verifică la Iaşi gestiunea căpita­nului Constantin Iordan, fostul ca­sier al regimentului de căi ferate şi cea a căpitanului Mihăilescu, fost ofiţer cu aprovizionarea. După procesul-verbal încheiat de comisia de verificare de la Iaşi con­statator a 8 milioane lei fraude, să­vârşite în timp de un an numai, magistratul instructor a primit un nou raport al comisiei prin care se stabilesc cu precizie alte fraude de 1 milion 300 mii lei, bani ce repre­zintă valoarea unei mari cantităţi de combustibil de locomotivă şi pe care sus numiţii ofiţeri şi i-au în­suşit. Instrucţia continuă, ascultându­­se zilnic martori şi informatori la cabinetul de instrucţ’r. îmbogăţirea colecţiilor zeului Tonia Stelian Muzeul Toma Stelian a putut, mul­ţumită noilor achiziţiuni, să com­pleteze în chip fericit colecţiile sale. In ultimul timp au fost expuse 3 pânze noi de Andreescu, provenind din cunoscuta colecţie a lui A. Bellu. Numărul pânzelor de Grigorescu a crescut cu trei opere dintre cele mai semnificative ale maestrului: o ve­dere de mici dimensiuni a bisericei din Barbizon, o ţărancă şi o şatră de ţigani. Aceasta din urmă printre cele mai reprezentative din perioada mijlocie a lui Grigorescu. Un pastel de Luchian, dăruit de profesorul I. Cantacuzino reprezen­tând un cap de bătrân completează în mod fericit ansamblul destul de caracteristic pe care muzeul îl po­seda. O pânză de Gasnard Poussin — 1613—1675 — (Le Guaspre) repre­zentând o vedere din Roma ne dă o idee precisă de talentul remarcabil al acestui elev al marelui Nicolas Poussin. Pe de altă parte, colecţia grafică a muzeului a fost îmbogăţită cu o se­rie de desenuri de artiştii moderni români cedate de ministerul instruc­țiunii. publice. mu- Definitivări in învăţământul profesional Următoarele maestre şi maeştri au fost numiţi cu titlu definitiv: D-na Margareta Popescu „croito­­rie’’, în învăţământul profesional al fetelor din oraşul Cluj. D-na Ana Stoilă. ..croitorie", în învăţământul profesional al fetelor din oraşul Lugoj. D. Ştefan Ploeşteanu, ,,a­justat”, în învăţământul profesional al boe­­ţilor din oraşul Bucureşti. D. Idn Schmidt, „sculptură to gips şi artă decorativă”, în învăţă­mântul profesional al băeţilor din oraşul Bucure «M Dela funcţionari de banca Vineri s’au întrunit la sediul aso­ciaţiei funcţionarilor de bancă func­ţionarii băncii Blank, sub prezidenţia d-lui S. Simeon. D. C. Bragadireanu a arătat de­mersurile făcute pentru salvgardarea intereselor funcţionarilor. 69 Au mai vorbit despre necesitatea 45 apărării intereselor, d-nii R. Tieb- 49—53 man, N. Gabor, Andrei Mabi și d-na necotat­­ Ana Constantinescu. xtecot&ti S’a hotărî* o acţiune Sa Justiţl*. I —aft» ni nurori» I I I Cu ocazia sărbătoririi d-lui Vaida la Cluj a avut loc o nouă manifes­taţie politică de mare importanţă. D. Maniu a relevat din viaţa ce­lui mai intim prieten al său faptul că el nu face parte astăzi din par­lamentul român. Se ştie că d. Vai­­da, în semn de protest contra sis­temului de guvernare de azi, na candidat in alegerile din 1931. A fost un gest premergător demisiei d-lui Maniu de la preşedinţia parti­dului naţional-ţărănesc. Dar pe când gestul d-lui Maniu a făcut o impresie extraordinară în toate cercurile politice şi a avut de rezultat o neîndoelnică creştere a prestigiului său, gestul d-lui Dr. Vaida a trecut aproape neobservat. D. Iuliu Maniu, în realitatea sa fata de­ intimul­ său prieten, a rele­vat atitudinea acestuia, ca și cele­lalte dezamăgiri suferite în politi­ca din Romăria Mare. Din partea unui om atât de pon­derat, aceste cuvinte dovedesc încă odată că toate svonurile despre un început de impăcare a d-lui Maniu cu sistemul de azi sunt neînteme­iate. In acel­aş t­imp insă, d. Maniu a vrut să se ştie că a rămas neclintit in atitudinea sa faţă de Coroană, al cărei prestigiu doreşte să răm­âe neatins. De aceea, spre deosebire da alţi 1t-fi de partide, d-sa n’a în­trebuinţat nici un cuvânt de critică împotriva Coroanei. A fost însă foarte tranşant în combaterea metodelor de guverna­re, spunând că o casă nu poate fi ţinută in ordine decât de stăpânul ei, nu de argaţi. Deşi d. Maniu a relevat că în ziua de sărbătoare, luptele trebue să înceteze, aceste cuvinte vor fi socotite, de­sigur, ca un semnal de atac de către deţin-torii de azi ai puterii. D. dr. Vaida a vorbit emoţionat şi a accentuat mai ales laturea sen­timentală a serbării. Mulţumirile aduse d-nei Elena Vaida Voevod au arătat încă odată superba viaţă de familie pe care o duce fruntaşul politic de la Cluj. Dar în cursul cuvântării d-sale, d. Vaida­­ a văzut din nou împins da temperamentul său bătăios şi a întrebuinţat cuvinte tari împotriva „oligarhiei uitate aci de Dumne­zeu” şi pentru apărarea Constitu­ţiei. Cu o doză de cochetărie, d. Vai­da a făcut aluzie la tinereţea sa şi la conflictul dintre „chemărişti" şi „acţionişti". De când s’au ivit aceste neînţele­geri, s’a spus că d. Vaida va fi ar­bitrul care va duce la împăcare.. celor două ramuri. Se pare că până acuma d-sa n’a reuşit Poate că în entuziasmul serbării de eri, propunerea să fie acceptată de ambele părţi şi să se ajungă la o reconciliere, cu toate că ţelurile deosebite ale celor două ramuri nu prea dau speranţe că împăcarea va fi atât de uşoară. Eri se zvonise la Cluj că d-nii dr. Vaida şi Iuliu Maniu nu vor parti­cipa la balul „Chemării”, organizat pentru aseară, in special în onoarea d-lui dr. Vaida. De aci s’a dedus că neînţelegerile cu „Chemarea” sunt foarte accen­tuate. Ştirea nu s’a confirmat însă. A­­seară târziu ni s’a telefonat din Cluj că d. Vaida a participat la bal, unde a fost sărbătorit cu mare însufleţire. D. Iuliu Maniu a trimes d-lui Vio­rel Tilea, fost subsecretar de stat, o scrisoare de scuze că nu poate par­ticipa la bal fiind indispus, când s’a înfiinţat prima şi după a­­ceea şi­ exprimându-şi încrederea ca Romania va putea recâştiga pia- \ ta externa a cerealelor prin mumc.'* ! po se­veren­tă. La sfârşit a luat cuvântul d. lo­­nescu-Siseşti, ministrul agriculturii şi domeniilor. D-sa a ţinut un frumos discurs, ce a fost ascultat cu atenţie încor­dată pe în ti capa Cameră. D-sa. :t :nc'f­ut prin a respinge e­­logiiri ce i -au adus de unii pra­­c­t d;n­i­ au intre în legătură cu­ piter ui­ta­tea Crimei de export­uI ministru Siseşti a arătat că ideea nu-i aparţine, şi că alte ţări au in­trodus-o înaintea noastră. Cu cifre luate din datele statistice, d. Si­seşti a demonstrat câte sute de mi­lioane au plătit agricutorii români dela război încoace ca taxe de ex­port, conchizând că s-a făcut în a­­cest domeniu o politică rea pe care d-sa a corectat-o puţin prin înfiin­ţarea primelor de export la grâu, ceea ce a avut de rezultat imediat o urcare a preţului grâului în inte­nor şi o menţinere a grâului ro­­mănesc pe pieţele streine. D. ministru Siseşti a arătat, de amenea, că prevederile funeste ale adversarilor pripei nu s’au realizat. S'a spus, de pildă, că se va­ scumpi pâinea şi nu s’a scumpit; s’a spus că vom avea greva brutarilor. Care nu s’a produs, s’a spus, în fine, că nu se va mai semăna grâu, iar ca rezul­­tat avem astăzi semănată aproape aceeaşi întindere ca şi anul trecut. D. Siseşti a încheiat făcând un apel către toate partidele ca cel puţin în aceste chestiuni de interes gene­ral, politica să fie înlăturată, pentru ca intr’un efort comun agricultura românească să poată fi ridicată ia­răşi la importanţa netăgăduită de odinioară. Cuvântarea d-lui ministru Siseşti, rostită întrun ton perfect academic, chiar şi atunci când­ în joc erau mari diverginţe de păreri şi când vorbi­torul era nevoit să se ocupe şi de ad­versarii săi politici, constitue o do­vadă că se pot face şi în parlamentul nostru discuţiuni aprinse dar civi­lizate. ★ ★ VIAŢA POLITICĂ O nouă manifestare la Cluj Camerele de comerţ şi modifi­carea impozitelor pe venitul global Eri, d. ministru Argetoianu a pre­zentat şi la Senat, procctul de lege pentru modificarea aliniatelor 7, 8, 9, ale articolelor 39 şi 42 din legea pentru modificarea contribuţiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozi­tului pe venitul global. In comisiunea financiară a Sena­tului, d. I. Botez, senator de Iaşi, a comunicat d-lui ministru Argetoia­nu, că d-sa a primit telegrame de la toate Camerele de comerţ din Moldo­va şi Basarabia, care insistă pentru reducerea cifrelor de impunere la cele formulate în cererea Uniunii Camerelor. D. Argetoianu a răspuns că re­gretă, că nu poate satisface cererea d-lui Botez. Calculul bugetar îl pune în imposibilitate să mai­ reducă ci­frele, a declarat ministrul de finanțe. Politica grâului Cea mai mare parte din şedinţa de ori a Camerei, a fost ocupată de interpelările îjj chestiunea prime­lor de export, şi de cUscuţiunile cari s’au iscat apoi în legătură cu această problemă D. Răducanu a susţinut că poli­tica primei de export a înregistrat un categoric fiasco, iar d. Cipăianu a spus că metoda timbrului pe pâi­ne n’a fost eficace, şi că ea cons­­titue una din numeroasele greşeli făcute în domeniul­­ economic de către actualul guvern. Mai înainte ca ministrul agricul­turii să răspundă acestei acuzaţii au vorbit, susţinând că legea a dat rezultate bune pentru agricultură, d-nii Cornăteanu, Marin Stănoiu și Andrei Corteanu, acesta din­ urmă expunând mecanismul întregului târg mondiali al grâului la data m .«Moan* PALATUL JUSTIȚIEI Suspendarea falimentului prin cerere de concordat Legea concordatului preventiv prin art.. 40, prevede că acţiunile in de­clarare de faliment ce s’au introdus — înainte de cererea de concordat preventiv—sau se introduc după în­registrarea cererii, se suspendă pâ­nă la rezolvarea cererii de concor­dat. S’a pus insă chestiunea, dacă suspendarea se aplică si in cazul prevăzut de art. 697 din codul de comerţ, text care autoriză pe credi­torii ce n’au creanţe ajunse la sca­dență, să denunţe tribunalului că debitorul lor se dedă la acte de na­tură să le pericliteze creanțele, fă­când înstrăinări de activ, vânzări sub cost și plăsmuire in registre. Tribunalul comercial Ilfov, de câte ori a avut să se ocupe de atari ca­zuri, a respins excepțiunea suspen­dării pe baza art. 40 invocată de de­bitor­i și a păşit la examinarea cererii creditorilor. Intr’un caz recent, tribunalul a mers chiar până la ultimele conse­cințe, sesizându-se din oficiu de si­tuația comerciantului si dec avân­­du-1 in stare de faliment. Curtea de Apel S. N­, la care de­bitorul a făcut apel, având să dis­cute și să rezolve chestiunea de drept a suspendării acțiunii pe ca­lea art. 697 cod comercial, a dat o so­luție de principiu incomplectă. Și Curtea a recunoscut că atari cereri nu sunt lovite de suspendarea edic­­tată de legea concordatului, întrucât numai cererile cari se bizue pe art. 705, referitor la încetarea de plăți a debitorului nu se pot judeca dip­ moment ce s’a înregistrat cerere­a de concordat și atâta vreme cât ea este pendinte. Prin art. 697 insă, tribunalul este pus in cunoştință de acei creditori cari au creanțe neexigibile și cari voesc să împiedice ca activul debi­torului să nu fie diminuat in dau­na lor prin acte de incorectitudine, instanţa nu poate declara în fali­ment pe baza lui 697 ci numai să facă un fel de anchetă şi, dacă gă­seşte necesar, să numească o com­i­­siune de creditori care să suprave­gheze comerţul debitorului şi să ve­rifice tot timpul registrele. Curtea n’a mers mai departe pe argumentarea de principiu, spre a statua dacă, in cazul in care tribu­nalul găseşte elemente de neregula­­ritate in conducerea comerţului, tri­bunalul poate să reţină din oficiu chestiunea si să declare pe debitor in stare de faliment. Curtea s’a mărginit să treacă la examinarea speţei şi, pe considera­ţia că în fapt nu găseşte că ar exi­sta nereguli, c .­ace face ca faţă cu debitor să nu mai rămână decât e­­lementul stării de încetare a plăţilor . Curtea a decis că acest element nu poate fi ţinut în seamă atâ­ta vreme cât există în curs o cere­re de concordat (art. 40) și in con­secință a admis apelul debitorului­­ și a ridicat starea de faliment. Pagina 3 Procesul unui medic Curtea cu juri a început ori jude­carea procesului doctorului S. Do­­nenfeld, din calea Dudeşti 85, că­ruia i se aduce acuzaţia de a fi pro­vocat avort fsmeei Rasela Levy în August anul trecut,­­ avort după urma căruia nefericita fsmee a su­combat, lăsând orfani copilaşii ce-i avea. La interogatorul luat de d. preşe­dinte Buicliu, medicul acuzat a căutat să înlăture de pe capul său Învinuirea de a fi fost cauza morţii acelei femei. A susţinut că pacienta a venit să-i ceară asistenţa, după ce ajunsese într-o stare înaintată de primejdie, astfel că intervenţia chi­rurgicală pe care i-a făcut-o nu a putut remedia starea nefericitei pe care imediat a internat-o la spital A fost ascultat apoi concubinul decedatei, constituit parte civilă în calitate de tutor al copiilor minori rămaşi de pe urma ei. Declaraţia a­­cestui informator a fost nefavorabilă, medicului. După ce s-au audiat parte din martorii numeroşi citați,­­ Curtea a amânat continuarea desbaterilor pe mâine. Organizaţie frauduloasă Patru funcţionari ai Casei de cre­dit al corpului didactic s-au con­stituit în organizaţie cu scop de a frauda instituţia cu o ingeniozitate egalată numai de îndrăzneala făp­taşilor. Falsificau tot ce era operaţie ne­cesară pentru acordarea de împru­muturi — de la cererea iniţială fă­cută pe nume fictiv, până la înca­sarea efectivă a banilor (referate, atestări, adrese, acte de identitate, etc.) In­ felul acesta numiţii funcţio­nari: Nec. D­umitrescu zis Obreja. G. Tabescu student la litere originar din Tg.-Jiu, Mih. Anghel din stra­da Minotaur şi D. R. Popescu din str. Baicului, au pompat sume în­semnate, până ce hoţia a fost des­coperită. Instrucţia făcută de judecătorul cab. 7 in această afacere fiind ter­minată, parchetul de Ilfov — prin d. procuror C. Simionescu — a dat ori rechizitorul definitiv de urmări­re, conchizând la trimeterea în ju­decată a inculpaţilor arestaţi, pen­tru delictele de fals şi escrocherie. Delapidare Tribunalul Ilfov a confirmat man­datul de arestare emis de judecăto­rul cab. 4 instrucţie, contra fostului casier al Camerei Agricole de Il­fov, anume Ion Stancu, care a dela­pidat dela ceastă instituţie suim­a de 350.000 Iei. Aeţi est­e retrasă Am vorbit despre acţiunea recurso­­rie intentată de d. dr. Aurel Dobres­­cu, deputat, împotriva d-lui judecă­tor de instrucţie I. Stănescu, titula­rul cap. 7, o acţiune prin care re­clamantul se plângea contra magi­stratului care făcuse cercetări în a­­facerea bornelor şi pădurilor, adu­­cându-i unele acuzaţiuni. Procesul înfăţişându-se ori înain­tea Curţii de apel S. V, avocatul procurator al d-lui Dobrescu a de­clarat Curţii că acesta îşi retrage acţiuiuni. Avocatul procurator al magistra­­tului a cerut condamnarea­ recla­mantului la 20.000 lei chelt­ueli de judecată. Curtea a luat act de retragerea acţiunii şi a obligat pe d. dr. Do­brescu la două mii lei cheltueli. In procesul contrabandei de galoşi sovietici, trib. Hrov s. III ■ a amâ­nat la 3 Martie pronunţarea asupra incidentului ridicat de­ apărarea, cum că procesul penal nu mai poa­te fi judecat în fond din moment ce justiţia a hotărît în mod, defini­tiv că importul galoşilor, a fost le­gal şi că n’a existat contrabandă. — Desbaterile în procesul lui Vic­tor Haram inculpat de delapidarea sumei de 5 milioane de la pdiţia de Ilfov, au continuat toată şedinţa de eri a trib. Ilfov s. m, fără să se fi terminat. După pl­edoarile părţii civile, a pus concluziuni documen­tate pentru condamnare, d. procu­ror Benedict Stoenescu. Şedinţa viitoare pe Vineri. — Prin ordonanţă definitivă dată de judecătorul cab. 5 instrucţie^ au fost trimese î­n judecată pentru de­lapidare, Alex. Min­cu şi Mark Apo­stol Voicu, — primarul şi notarul comunei Dragomireşti, cari şi-au în­­su­şit (acesta din ,urmă şi prin plăz­muiri in registru),­­sume însemnate de bani rezultate din încasarea ta­xelor comunale. Divers© CERCET­AŞEŞTI Toţi d-nii comandanţi ai cohortei „Negru Vodă“ sunt invitaţi la sfatul cohortei împreună cu lucrările in res­tanţă. Miercuri 2 Martie era 9 seara in str. Toamnei No. 78. Toţi cercetaşii cohortei „Negru Vodă“ sunt invitaţi a vizita expoziţia de foto­grafii din sala Ileana, Cartea Româneas­că unde expune'frumoase .si instructive fotografii farmacistul Petre aucer. co­­m­&aten* «to senânta la sehortfc

Next