Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)
1932-03-01 / nr. 9045
CONFLICTUL DE MINISTRUL INSTRUCŢIUNII ŞI UNIVERSITATE Senatul universitar hotărăşte împotriva deciziei d-lui Iorga să aleagă azi un nou rector Conflictul dintre Senatul universitar şi d. Iorga, ministrul instrucţiunii, ia proporţii, împotriva deciziunei prin care primul-ministru a reinstalat in demnitatea de prorector pe d. profesor N. Basilescu, membrii Senatului universitar s’au întrunit eri şi au refuzat să recunoască autoritatea deciziei ministeriale. •i un fapt care depăşeşte, ni se pare, importanţa tuturor actelor tii rezistenţa opuse până azi voinţei d-lui profesor Iorga, în confictele ivite intre d-sa şi membrii corpului didactic de la începutul acestei guvernări şi până astăzi. Conflictul iniţial, are la bază un gest de violenţă scăpat ministrului instrucţiunii, acum aproape o lună, în cabinetul ministerului. O delegaţie a Senatului universitar a cerut d-lui Iorga, la începutul lunei Februarie, să renunţe de a mai proteja pe d. prof. Basilescu in păstrarea demnităţii de prorector pe care o deţinea ilegal. Delegaţia, care avea în frunte pe d. prof. Coculescu, decanul facultăţii de ştiinţe, a reamintit anume, d-lui prof. Iorga, că d. Basilescu a împlinit de mult vârsta scoatere la pensie şi a fost ales pentru a treia oară consecutiv decan al facultăţii de drept, şi de aceea nu mai poate deţine în mod legal funcţiunea de prorector. A urmat o mică discuţiune asupra legalităţii care s’a sfârşit prin gestul făcut de ministrul instrucţio,nil şi de care cititorii îşi amintesc: d. Coculescu a fost dat afară din cabinetul ministerial. consecinţele incidentului Faptul a avut ca urmare o şedinţă furtunoasă a senatului încheiată prin retragerea d-lui prof. Basiiescu din prorectorat şi proclamarea d-lui Coculescu in locul d-sale. înlăturarea d-lui Basiiescu din prorectorat a fost un fapt pe care ministrul instrucţiunii l-a primit cu destul calm. S’a întâmplat însă că intr’una din şedinţele cari au urmat, senatul universitar a hotărît să fixeze şi ziua alegerii unui nou rector în locul d-lui prof. N. Iorga, al cărui mandat expiră la 1 Martie. Ministrul instrucţiunii se aştepta — de bună seamă — că senatul universitar, drept mulţumire pentru recunoaşterea oficială a prorectoratului d-lui Coculescu, va face in aşa fel ca această alegere să mai întârzie o vreme peste data de 1 Martie. Senatul putea s’o facă, şi starea de provizorat care ar fi urmat, ar fi fost tot ce dorea, in schimb, director N. Iorga. Membrii senatului insă, să înlocuiască pe cel care-l ofensase cu puţin înainte, în persoana amului Coculescu, delegatul lor, au fixat alegerea de rector pentru Duminecă 28 Februarie. înăsprirea conflictului Din ziua aceea conflictul s’a înăsprit D. profesor Basilescu a revenit asupra declaraţiei sale de retragere, iar Vineri după amiază, ministerul instrucţiunii a trimis o atdresă senatului universitar, prin care-i iaca cunoscut că s’a revenit asupra deciziei care confirma prorector pe d. profesor Coculescu, şi că singurul în drept să ocupe această demnitate este d. prof. Basilescu. Intr’adevăr, Vineri seara de prof. Basilescu s-a prezentat la rectorat, şi-a luat oficiul în primire şi întâia hârtie pe care a semnat-o, a fost o adresă către membrii senatului prin care le făcea cunoscut că data alegerii unui nou rector al universității a fost amânată sine die. Alegerea va avea loc Dar lucrurile n’au luat încă sfârșit. Dimpotrivă, așa cum am spus la începutul acestui articol, vie mere agravându-se. Membrii senatului universitar, considerând că amestecul ministrului in această chestiune s’a făcut prin călcarea legii de autonomie universitară, s’au întrunit şi la o convocare a prorectoratului ales de ei, d. prof. Coculescu, şi după desbateri de câteva ore, au redactat următorul proces verbal: „Membrii senatului universitar convocaţi de d. profesor Coculescu pentru a constitui biroul alegerii de rector, care a fost fixată pentru data de 28 Februarie c. am constatat şi hotărît următoarele: 1. Constatăm că senatul este legal constituit şi convocat, întrucât chiar ministerul instrucţiunii şi cultelor confirmase, prin adresa No. 21.870 din 15 Februarie 1932, pe d. profesor Coculescu, care in baza acestei confirmări a şi fixat data alegerii de rector, conform cu decizia senatului universitar. 2. Invitând pe d. secretar general al universităţii a lua parte la şedinţă d-sa ne aduce la cunoştinţă adresele ministerului instrucţiunii, prin care se revine asupra confirmării d-lui prof. Coculescu ca prorector şi se reintegrează d. prof. N. Basîlescu în funcţiunea de prorector. 3. In fata acestei situaţii senatul declară că nu poate reveni asupra hotăririi de a se face alegerea în ziua de 28 Februarie a. c., considerându-se ca legală şi hotărîrea şi constituirea senatului, care a fixat data alegerii“. ★ Aşadar astăzi la ora 9 dimineaţa Senatul universitar se va întruni din nou pentru a proceda la alegerea noului rector al universităţii. Conform dispoziţiunilor legale, alegerea durează toată ziua. Rămâne însă de văzut dacă ea nu va fi tulburată de întâmplări pe cari nu le putem prevedea. C. BAL. Numirile, transferările şi detaşările de funcţionari Dispoziţiile ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimes ministerelor, caselor autonome, regiilor publice şi direcţiilor speciale o circulară prin care le arată că, dată fiind greaua situaţie financiară, este absolut necesar ca, in general, să nu se mai facă nici o nouă numire la ministere, regiile publice comerciale, cassele autonome, judeţe, comune şi la orice servicii publice. Totuşi, — spune ministerul de finanţe — în cazul când există sau s’ar ivi vacanţe care nu ar putea rămâne descoperite, fără a împiedica în mod real mersul serviciilor, ni se va face propuneri pentru complectarea lor, numai în conformitate cu art. 2, al. c, din legea excepțională grăbiţi I relativă la aumimire in funcţiunile ' publice, publicată în Monitorul Oficial No. 301 din 28 Decembrie 1831, adică mai Înainte de a se fi supus chestiunea comisiunilor prevăzute de statutul funcţionarilor publici, să se obţină avizul favorabil al comisiunei speciale ce funcţionează pe lângă ministerul de finanţe. Orice numire, transferare, detaşare şi delegare, făcută fără avizul acestei comisiuni, nu are valabilitate legală și ca atare nu poatei recunoscută la plată. OCUPAREA VACANTELOR Ocuparea vacantelor ivite și pentru care s’a obținut avizul favorabil al comisiunei speciale, se va face cu personal din următoarele cadre, în ordinea indicată: 1) Din cadrul auxiliar; 2) Dintre funcţionarii concediaţi sau pensionaţi şi apoi reintegraţi pe bază de sentinţe judecătoreşti rămase definitive; 3) Dintre funcţionarii concediaţi sau pensionaţi şi care au intentat acţiune în Contencios, pentru stingerea proceselor; 4) Prin personalul recrutat din afară, în strictă conformitate cu legile în vigoare. Pentru sistematizarea lucrărilor, propunerile de numiri, înaintări, transferări, detaşări şi delegări, se vor trimite numai de către şi prin departamentul respectiv, cel puţin trei zile mai înainte de ţinerea şedinţei, cu adresă şi curier special, ministerului finanţelor, direcţiunea contabilităţii generale a statului, după ce— în prealabil — vor fi fost vizate personal de către secretarul general al departamentului respectiv, care face parte integrantă din comisiunea specială a ministerului de finanţe, şi care trebue să cunoască neapărat mişcarea ce se propune. Adresa specială, cu tabloul în dublu exemplar de propuneri, va trebui să fie însoţită întotdeauna şi de câte un tablou sinoptic cu toate posturile ce alcătuesc direcţiunea sau serviciul pentru care se cere ocuparea postului vacant sub oricare din formele enumerate mai sus. INBICAŢIUNILE CE TREBUESG DATE Tabloul sinoptic va indica: numele direcţiunii sau serviciului, gradele în ierarhia funcţionărească (director subdirector, şef de serviciu, etc.); nunumărul posturilor prevăzute în buget la direcţia sau serviciul respectiv; numărul total al posturilor vacante; numărul posturilor ce se propune a se ocupa; retribuţia lunară a postului respectiv ce se propune a se ocupa prin numire, înaintare, transferare, delegare şi detaşare; pe economia realizată prin aviz nefavorabil (prin înaintare, transferare, delegare şi detaşare); observaţiunile ministerului de resort; hotărârea comisiunei. Tablourile se vor alcătui separat, câte unul pentru fiecare mod de ocupare a posturilor. Deci câte un tablou pentru ocuparea posturilor aflate vacante în bugetul ministerului, prin numiri, prin înaintări, prin transferări, prin detașări și prin delegări. Cronica teatrală Teatrul Majestic: „Bucureştii dansează“, revista în 33 tablouri, de I. Pribeagu şi N. Kenner Un public numeros a asistat Vineri seara la premiera revistei „Bucureştii dansează“ scrisă de talentatul humorist Ion Pribeagu şi de inventivul N. Kanner. Noul spectacol oferă bucureştenilor posibilitatea să petreacă o seară agreabil. Spirite şi glume variate, pe gusturile tuturora, sketchuri cu poante satirice, cuplete hazlii, melodii cuceritoare, dansuri pline de graţii, iată atâtea motive să distreze şi să dispue pe spectatori. Revista a fost montată luxos, in frumoasele decoruri ale d-lui Petrescu-Muscă, şi cu numeroase costume elegante şi de gust. Profesorul Willy a aranjat câteva balete artistic®, cari au stârnit aplauze prin fantezia lor, precum şi prin excelenta lor execuţie. S’a remarcat din corpul de balet, d-ra Tatiana Nistor prin mişcări mlădioase şi expresive, e o tânără care are în nervi şi sânge, ritmul dansullui. Interpretarea a fost în general Bună. Am reascultat cu plăceere pe d-na Violeta Ionescu, care după o absenţă de câţiva ani de pe scenă, a apărut in cea mai bună dispoziţie vocală. Melodiile lansate de d-sa au cucerit prin farmecul unui cald lirism. Zburdalnică şi scăpărătoare de Vervă, d-na Rozina Wiquelin a fost des aplaudată. D-na Nunuţa Morţun a adus tinereţe şi gingăşie pe scenă. jt^cântat dar şi buroastrenorul Ion O bună achiziţie a făcut compania „Pitpalacul“ în persoana d-lui Dan Demetrescu, care e un actor ce știe să exploateze efectele comice. Un tânăr care se afirmă ca un element util genului revuistic, ed. Gh. Trestian. Nota bufă a spectacolului a fost dată de d-nii Niculescu-Buzău, I. Pizone și N. Kainer. Primul, cu humorul d-sale personal, sec, dar de ilariante efecte a schiţat amuzant câteva personagii. D. I. Pizone aduce In scenă comicul gras, folosit dibaci la creiarea de tipuri caricaturizate. D. N. Kanner, neastâmpărat și ghiduş, ca de obiceiu, a provocat adesea râsete. Ansamblul a fost complectat cu d-nele Mica Marinescu, Thrică Bănicescu, Lizice Trandafirescu, Florica Sandu, Jeny Ionescu şi d-nii N. Simionescu, Willy, Petrescu-Muscă, G. Ionescu, S. Cristian, etc. Un succes deosebit a obţinut tangoul d-lui Ionel Fermic, cântat de d-na Nunuţa Morţun şi d. I. Brună, acompaniamentul la piano fiind susţinut de însuşi compozitorul. Revista „Bucureştii dansează“ amputată de câteva scene, cari lungesc reprezentaţia şi jucate cu nerv, intr’un tempo mai accelerat, va fi un spectacol vesel, care va ţine multe serii afişul. Autorii şi interpreţii au fost călduros aplaudaţi la premieră. ....A. MUNŢI Petrolierele române la Parii Astra Română Steaua Română Concordia Petrol Blore Redevanța „1 DIMINEAȚA O premieră interesantă la Naţional „Şeapte gâşte potcovite” de doamna Claudia Milian şi „Dracul” de d. Mihail Sorbul, se reprezintă pentru prima oară Luni 29 ianuarie orele 8 jum. seara, pe scena Teatrului Naţional. Humorul irezistibil al acestor două comedii româneşti, servit de o admirabilă distribuţie şi punere in scenă, asigură spectacolului, un legitim şi binemeritat succes. Premiera va fi onorată cu prezenţa reginei Maria. D-NA CLAUDIA MILLIAN Tribunalele militare FRAUDELE DE LA REGIMENTUL DE CAI FERATE DIN IAȘI Formidabila afacere a fraudelor de la regimentul de căi ferate din Iași, fraude ce depăşesc cu mult suma de 20 milioane lei şi despre care ne ocupăm mereu la rubrica „Tribunalelor militare“, continuă a da de lucru anchetatorilor. In timp ce d. lt.-col. Răşcanu Dumitru, titularul cabinetului , instrucţie însărcinat cu instrumentarea acestei afaceri descoperă zilnic noi fraude şi noi complici, o comisie verifică la Iaşi gestiunea căpitanului Constantin Iordan, fostul casier al regimentului de căi ferate şi cea a căpitanului Mihăilescu, fost ofiţer cu aprovizionarea. După procesul-verbal încheiat de comisia de verificare de la Iaşi constatator a 8 milioane lei fraude, săvârşite în timp de un an numai, magistratul instructor a primit un nou raport al comisiei prin care se stabilesc cu precizie alte fraude de 1 milion 300 mii lei, bani ce reprezintă valoarea unei mari cantităţi de combustibil de locomotivă şi pe care sus numiţii ofiţeri şi i-au însuşit. Instrucţia continuă, ascultânduse zilnic martori şi informatori la cabinetul de instrucţ’r. îmbogăţirea colecţiilor zeului Tonia Stelian Muzeul Toma Stelian a putut, mulţumită noilor achiziţiuni, să completeze în chip fericit colecţiile sale. In ultimul timp au fost expuse 3 pânze noi de Andreescu, provenind din cunoscuta colecţie a lui A. Bellu. Numărul pânzelor de Grigorescu a crescut cu trei opere dintre cele mai semnificative ale maestrului: o vedere de mici dimensiuni a bisericei din Barbizon, o ţărancă şi o şatră de ţigani. Aceasta din urmă printre cele mai reprezentative din perioada mijlocie a lui Grigorescu. Un pastel de Luchian, dăruit de profesorul I. Cantacuzino reprezentând un cap de bătrân completează în mod fericit ansamblul destul de caracteristic pe care muzeul îl poseda. O pânză de Gasnard Poussin — 1613—1675 — (Le Guaspre) reprezentând o vedere din Roma ne dă o idee precisă de talentul remarcabil al acestui elev al marelui Nicolas Poussin. Pe de altă parte, colecţia grafică a muzeului a fost îmbogăţită cu o serie de desenuri de artiştii moderni români cedate de ministerul instrucțiunii. publice. mu- Definitivări in învăţământul profesional Următoarele maestre şi maeştri au fost numiţi cu titlu definitiv: D-na Margareta Popescu „croitorie’’, în învăţământul profesional al fetelor din oraşul Cluj. D-na Ana Stoilă. ..croitorie", în învăţământul profesional al fetelor din oraşul Lugoj. D. Ştefan Ploeşteanu, ,,ajustat”, în învăţământul profesional al boeţilor din oraşul Bucureşti. D. Idn Schmidt, „sculptură to gips şi artă decorativă”, în învăţământul profesional al băeţilor din oraşul Bucure «M Dela funcţionari de banca Vineri s’au întrunit la sediul asociaţiei funcţionarilor de bancă funcţionarii băncii Blank, sub prezidenţia d-lui S. Simeon. D. C. Bragadireanu a arătat demersurile făcute pentru salvgardarea intereselor funcţionarilor. 69 Au mai vorbit despre necesitatea 45 apărării intereselor, d-nii R. Tieb- 49—53 man, N. Gabor, Andrei Mabi și d-na necotat Ana Constantinescu. xtecot&ti S’a hotărî* o acţiune Sa Justiţl*. I —aft» ni nurori» I I I Cu ocazia sărbătoririi d-lui Vaida la Cluj a avut loc o nouă manifestaţie politică de mare importanţă. D. Maniu a relevat din viaţa celui mai intim prieten al său faptul că el nu face parte astăzi din parlamentul român. Se ştie că d. Vaida, în semn de protest contra sistemului de guvernare de azi, na candidat in alegerile din 1931. A fost un gest premergător demisiei d-lui Maniu de la preşedinţia partidului naţional-ţărănesc. Dar pe când gestul d-lui Maniu a făcut o impresie extraordinară în toate cercurile politice şi a avut de rezultat o neîndoelnică creştere a prestigiului său, gestul d-lui Dr. Vaida a trecut aproape neobservat. D. Iuliu Maniu, în realitatea sa fata de intimul său prieten, a relevat atitudinea acestuia, ca și celelalte dezamăgiri suferite în politica din Romăria Mare. Din partea unui om atât de ponderat, aceste cuvinte dovedesc încă odată că toate svonurile despre un început de impăcare a d-lui Maniu cu sistemul de azi sunt neîntemeiate. In acelaş timp insă, d. Maniu a vrut să se ştie că a rămas neclintit in atitudinea sa faţă de Coroană, al cărei prestigiu doreşte să rămâe neatins. De aceea, spre deosebire da alţi 1t-fi de partide, d-sa n’a întrebuinţat nici un cuvânt de critică împotriva Coroanei. A fost însă foarte tranşant în combaterea metodelor de guvernare, spunând că o casă nu poate fi ţinută in ordine decât de stăpânul ei, nu de argaţi. Deşi d. Maniu a relevat că în ziua de sărbătoare, luptele trebue să înceteze, aceste cuvinte vor fi socotite, desigur, ca un semnal de atac de către deţin-torii de azi ai puterii. D. dr. Vaida a vorbit emoţionat şi a accentuat mai ales laturea sentimentală a serbării. Mulţumirile aduse d-nei Elena Vaida Voevod au arătat încă odată superba viaţă de familie pe care o duce fruntaşul politic de la Cluj. Dar în cursul cuvântării d-sale, d. Vaida a văzut din nou împins da temperamentul său bătăios şi a întrebuinţat cuvinte tari împotriva „oligarhiei uitate aci de Dumnezeu” şi pentru apărarea Constituţiei. Cu o doză de cochetărie, d. Vaida a făcut aluzie la tinereţea sa şi la conflictul dintre „chemărişti" şi „acţionişti". De când s’au ivit aceste neînţelegeri, s’a spus că d. Vaida va fi arbitrul care va duce la împăcare.. celor două ramuri. Se pare că până acuma d-sa n’a reuşit Poate că în entuziasmul serbării de eri, propunerea să fie acceptată de ambele părţi şi să se ajungă la o reconciliere, cu toate că ţelurile deosebite ale celor două ramuri nu prea dau speranţe că împăcarea va fi atât de uşoară. Eri se zvonise la Cluj că d-nii dr. Vaida şi Iuliu Maniu nu vor participa la balul „Chemării”, organizat pentru aseară, in special în onoarea d-lui dr. Vaida. De aci s’a dedus că neînţelegerile cu „Chemarea” sunt foarte accentuate. Ştirea nu s’a confirmat însă. Aseară târziu ni s’a telefonat din Cluj că d. Vaida a participat la bal, unde a fost sărbătorit cu mare însufleţire. D. Iuliu Maniu a trimes d-lui Viorel Tilea, fost subsecretar de stat, o scrisoare de scuze că nu poate participa la bal fiind indispus, când s’a înfiinţat prima şi după aceea şi exprimându-şi încrederea ca Romania va putea recâştiga pia- \ ta externa a cerealelor prin mumc.'* ! po severentă. La sfârşit a luat cuvântul d. lonescu-Siseşti, ministrul agriculturii şi domeniilor. D-sa a ţinut un frumos discurs, ce a fost ascultat cu atenţie încordată pe în ti capa Cameră. D-sa. :t :nc'fut prin a respinge elogiiri ce i -au adus de unii pract d;ni au intre în legătură cu piter uitatea Crimei de exportuI ministru Siseşti a arătat că ideea nu-i aparţine, şi că alte ţări au introdus-o înaintea noastră. Cu cifre luate din datele statistice, d. Siseşti a demonstrat câte sute de milioane au plătit agricutorii români dela război încoace ca taxe de export, conchizând că s-a făcut în acest domeniu o politică rea pe care d-sa a corectat-o puţin prin înfiinţarea primelor de export la grâu, ceea ce a avut de rezultat imediat o urcare a preţului grâului în intenor şi o menţinere a grâului romănesc pe pieţele streine. D. ministru Siseşti a arătat, de amenea, că prevederile funeste ale adversarilor pripei nu s’au realizat. S'a spus, de pildă, că se va scumpi pâinea şi nu s’a scumpit; s’a spus că vom avea greva brutarilor. Care nu s’a produs, s’a spus, în fine, că nu se va mai semăna grâu, iar ca rezultat avem astăzi semănată aproape aceeaşi întindere ca şi anul trecut. D. Siseşti a încheiat făcând un apel către toate partidele ca cel puţin în aceste chestiuni de interes general, politica să fie înlăturată, pentru ca intr’un efort comun agricultura românească să poată fi ridicată iarăşi la importanţa netăgăduită de odinioară. Cuvântarea d-lui ministru Siseşti, rostită întrun ton perfect academic, chiar şi atunci când în joc erau mari diverginţe de păreri şi când vorbitorul era nevoit să se ocupe şi de adversarii săi politici, constitue o dovadă că se pot face şi în parlamentul nostru discuţiuni aprinse dar civilizate. ★ ★ VIAŢA POLITICĂ O nouă manifestare la Cluj Camerele de comerţ şi modificarea impozitelor pe venitul global Eri, d. ministru Argetoianu a prezentat şi la Senat, procctul de lege pentru modificarea aliniatelor 7, 8, 9, ale articolelor 39 şi 42 din legea pentru modificarea contribuţiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global. In comisiunea financiară a Senatului, d. I. Botez, senator de Iaşi, a comunicat d-lui ministru Argetoianu, că d-sa a primit telegrame de la toate Camerele de comerţ din Moldova şi Basarabia, care insistă pentru reducerea cifrelor de impunere la cele formulate în cererea Uniunii Camerelor. D. Argetoianu a răspuns că regretă, că nu poate satisface cererea d-lui Botez. Calculul bugetar îl pune în imposibilitate să mai reducă cifrele, a declarat ministrul de finanțe. Politica grâului Cea mai mare parte din şedinţa de ori a Camerei, a fost ocupată de interpelările îjj chestiunea primelor de export, şi de cUscuţiunile cari s’au iscat apoi în legătură cu această problemă D. Răducanu a susţinut că politica primei de export a înregistrat un categoric fiasco, iar d. Cipăianu a spus că metoda timbrului pe pâine n’a fost eficace, şi că ea constitue una din numeroasele greşeli făcute în domeniul economic de către actualul guvern. Mai înainte ca ministrul agriculturii să răspundă acestei acuzaţii au vorbit, susţinând că legea a dat rezultate bune pentru agricultură, d-nii Cornăteanu, Marin Stănoiu și Andrei Corteanu, acesta din urmă expunând mecanismul întregului târg mondiali al grâului la data m .«Moan* PALATUL JUSTIȚIEI Suspendarea falimentului prin cerere de concordat Legea concordatului preventiv prin art.. 40, prevede că acţiunile in declarare de faliment ce s’au introdus — înainte de cererea de concordat preventiv—sau se introduc după înregistrarea cererii, se suspendă până la rezolvarea cererii de concordat. S’a pus insă chestiunea, dacă suspendarea se aplică si in cazul prevăzut de art. 697 din codul de comerţ, text care autoriză pe creditorii ce n’au creanţe ajunse la scadență, să denunţe tribunalului că debitorul lor se dedă la acte de natură să le pericliteze creanțele, făcând înstrăinări de activ, vânzări sub cost și plăsmuire in registre. Tribunalul comercial Ilfov, de câte ori a avut să se ocupe de atari cazuri, a respins excepțiunea suspendării pe baza art. 40 invocată de debitori și a păşit la examinarea cererii creditorilor. Intr’un caz recent, tribunalul a mers chiar până la ultimele consecințe, sesizându-se din oficiu de situația comerciantului si dec avându-1 in stare de faliment. Curtea de Apel S. N, la care debitorul a făcut apel, având să discute și să rezolve chestiunea de drept a suspendării acțiunii pe calea art. 697 cod comercial, a dat o soluție de principiu incomplectă. Și Curtea a recunoscut că atari cereri nu sunt lovite de suspendarea edictată de legea concordatului, întrucât numai cererile cari se bizue pe art. 705, referitor la încetarea de plăți a debitorului nu se pot judeca dip moment ce s’a înregistrat cererea de concordat și atâta vreme cât ea este pendinte. Prin art. 697 insă, tribunalul este pus in cunoştință de acei creditori cari au creanțe neexigibile și cari voesc să împiedice ca activul debitorului să nu fie diminuat in dauna lor prin acte de incorectitudine, instanţa nu poate declara în faliment pe baza lui 697 ci numai să facă un fel de anchetă şi, dacă găseşte necesar, să numească o comisiune de creditori care să supravegheze comerţul debitorului şi să verifice tot timpul registrele. Curtea n’a mers mai departe pe argumentarea de principiu, spre a statua dacă, in cazul in care tribunalul găseşte elemente de neregularitate in conducerea comerţului, tribunalul poate să reţină din oficiu chestiunea si să declare pe debitor in stare de faliment. Curtea s’a mărginit să treacă la examinarea speţei şi, pe consideraţia că în fapt nu găseşte că ar exista nereguli, c .ace face ca faţă cu debitor să nu mai rămână decât elementul stării de încetare a plăţilor . Curtea a decis că acest element nu poate fi ţinut în seamă atâta vreme cât există în curs o cerere de concordat (art. 40) și in consecință a admis apelul debitorului și a ridicat starea de faliment. Pagina 3 Procesul unui medic Curtea cu juri a început ori judecarea procesului doctorului S. Donenfeld, din calea Dudeşti 85, căruia i se aduce acuzaţia de a fi provocat avort fsmeei Rasela Levy în August anul trecut, avort după urma căruia nefericita fsmee a sucombat, lăsând orfani copilaşii ce-i avea. La interogatorul luat de d. preşedinte Buicliu, medicul acuzat a căutat să înlăture de pe capul său Învinuirea de a fi fost cauza morţii acelei femei. A susţinut că pacienta a venit să-i ceară asistenţa, după ce ajunsese într-o stare înaintată de primejdie, astfel că intervenţia chirurgicală pe care i-a făcut-o nu a putut remedia starea nefericitei pe care imediat a internat-o la spital A fost ascultat apoi concubinul decedatei, constituit parte civilă în calitate de tutor al copiilor minori rămaşi de pe urma ei. Declaraţia acestui informator a fost nefavorabilă, medicului. După ce s-au audiat parte din martorii numeroşi citați, Curtea a amânat continuarea desbaterilor pe mâine. Organizaţie frauduloasă Patru funcţionari ai Casei de credit al corpului didactic s-au constituit în organizaţie cu scop de a frauda instituţia cu o ingeniozitate egalată numai de îndrăzneala făptaşilor. Falsificau tot ce era operaţie necesară pentru acordarea de împrumuturi — de la cererea iniţială făcută pe nume fictiv, până la încasarea efectivă a banilor (referate, atestări, adrese, acte de identitate, etc.) In felul acesta numiţii funcţionari: Nec. Dumitrescu zis Obreja. G. Tabescu student la litere originar din Tg.-Jiu, Mih. Anghel din strada Minotaur şi D. R. Popescu din str. Baicului, au pompat sume însemnate, până ce hoţia a fost descoperită. Instrucţia făcută de judecătorul cab. 7 in această afacere fiind terminată, parchetul de Ilfov — prin d. procuror C. Simionescu — a dat ori rechizitorul definitiv de urmărire, conchizând la trimeterea în judecată a inculpaţilor arestaţi, pentru delictele de fals şi escrocherie. Delapidare Tribunalul Ilfov a confirmat mandatul de arestare emis de judecătorul cab. 4 instrucţie, contra fostului casier al Camerei Agricole de Ilfov, anume Ion Stancu, care a delapidat dela ceastă instituţie suima de 350.000 Iei. Aeţi este retrasă Am vorbit despre acţiunea recursorie intentată de d. dr. Aurel Dobrescu, deputat, împotriva d-lui judecător de instrucţie I. Stănescu, titularul cap. 7, o acţiune prin care reclamantul se plângea contra magistratului care făcuse cercetări în afacerea bornelor şi pădurilor, aducându-i unele acuzaţiuni. Procesul înfăţişându-se ori înaintea Curţii de apel S. V, avocatul procurator al d-lui Dobrescu a declarat Curţii că acesta îşi retrage acţiuiuni. Avocatul procurator al magistratului a cerut condamnarea reclamantului la 20.000 lei cheltueli de judecată. Curtea a luat act de retragerea acţiunii şi a obligat pe d. dr. Dobrescu la două mii lei cheltueli. In procesul contrabandei de galoşi sovietici, trib. Hrov s. III ■ a amânat la 3 Martie pronunţarea asupra incidentului ridicat de apărarea, cum că procesul penal nu mai poate fi judecat în fond din moment ce justiţia a hotărît în mod, definitiv că importul galoşilor, a fost legal şi că n’a existat contrabandă. — Desbaterile în procesul lui Victor Haram inculpat de delapidarea sumei de 5 milioane de la pdiţia de Ilfov, au continuat toată şedinţa de eri a trib. Ilfov s. m, fără să se fi terminat. După pledoarile părţii civile, a pus concluziuni documentate pentru condamnare, d. procuror Benedict Stoenescu. Şedinţa viitoare pe Vineri. — Prin ordonanţă definitivă dată de judecătorul cab. 5 instrucţie^ au fost trimese în judecată pentru delapidare, Alex. Mincu şi Mark Apostol Voicu, — primarul şi notarul comunei Dragomireşti, cari şi-au însuşit (acesta din ,urmă şi prin plăzmuiri in registru),sume însemnate de bani rezultate din încasarea taxelor comunale. Divers© CERCETAŞEŞTI Toţi d-nii comandanţi ai cohortei „Negru Vodă“ sunt invitaţi la sfatul cohortei împreună cu lucrările in restanţă. Miercuri 2 Martie era 9 seara in str. Toamnei No. 78. Toţi cercetaşii cohortei „Negru Vodă“ sunt invitaţi a vizita expoziţia de fotografii din sala Ileana, Cartea Românească unde expune'frumoase .si instructive fotografii farmacistul Petre aucer. com&aten* «to senânta la sehortfc