Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)
1932-06-01 / nr. 9134
D Anul 28 No. 9134 'trintmiti’ PUDRA OCEAN HEU DE PARIS ESTE CEA MAI ADERENTA SI BINE PARFUMATA 12 pagini Miercuri 1 Iunie 1932 PENTRU ORICE LINGERIE FINA” Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lel I Bucureşti, Str. Gonst. Mille 7-11 (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-a31 Direcția: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-10bo SăpcomPruro D Argetoianu despre criza financiară Un consiliu de miniştri sub preşedinţia suveranului Viaţa noastră economică şi financiară — în genere destul de precară — s’a resimţit mult în rău, de pe urma celor mai alarmante zvonuri puse în circulaţie în ultimele zile, în special din momentul în care s’au cunoscut concluziile raportului Rist. Aceste svonuri şi relatări, în mod firesc trebuiau să aibă şi corelaţii în ordine politică. Pentru unii părea clar că ne aflăm în faţa unei crize de guvern, nu numai a unei crize financiare. — Fată de vâlva, care s'a făcut în jurul raportului Rist şi de toate comentariile, cu sau fără tâlc, cari şi-au făcut drum în opinia publică, am venit să vă întrebăm dacă sunteţi dispuşi să ne daţi informaţiuni şi lămuriri asupra conţinutului raportului expertului francez ? — Nu numai că sunt dispus să vă dau lămuririle pe care mi le cereţi, dar sunt chiar foarte mulţumit de prilejul ce-mi oferiţi de a pune la punct o chestiune foarte simplă pe care unii au complicat-o dinadins. O anumită presă, servind anumite interese politice, precum şi protagoniştii acestor interese, au crezut că pot face dintr’un instrument tehnic, o armă politică împotriva guvernului. S’a pornit la atac cu surle şi cu tobe împotriva guvernului şi împotriva conversiunii şi — lucru ciudat — „goarna a sunat“ şi de data aceasta, tocmai în lagărul acelora cari nu ar avea nimic de profitat, dar absolut nimic, de pe urma unei schimbări de regim. Nimic mai ciudat decât ideia de a prezintă raportul Rist, ca o cărămidă căzută în capul guvernului, atunci când ştiut este, că noi am chemat pe experţii francezi, că noi am cerut raportul pe care l-a întocmit d. Rist şi că noi am pus la îndemâna d-sale toate datele statistice pe temeiul cărora a alcătuit raportul său-Cred oare onorabilii noştri adversari că după un an de guvernare nu cunoşteam noi într’atâta situaţia noastră financiară, ca să putem aştepta cine ştie ce aprecieri măgulitoare din partea d-lui Rist? Cunoşteam situaţiunea noastră atât de bine încât, întrucât priveşte analiza administraţiei finanţelor noastre, am fi putut redacta noi raportul d-lui Rist. Dacă am chemat experţii francezi, a fost fiindcă am voit să aducem în faţa opiniei publice, părerea unor oameni obiectivi, nevn-Pentru a da putinţa cetitorilor să cunoască realitatea celor cuprinse în raportul Rist şi a felului cum privesc organele de conducere ale guvernului acest raport şi în genere problemele la ordinea zilei, ne-am adresat d-lui C. Argetoianu, ministru de finanţe, cel mai indicat a vorbi în cunoştinţă de cauză- In cele ce urmează, redăm convorbirea, aşa cum ea a decurs. Spusele d-lui ministru de finanţe aduc incontestabil elementele unei mai clare aprecieri a situaţiei,teresaţi în luptele noastre politice şi cu o reputaţiune tehnică recunoscută. Aducând astfel la cunoştinţa tuturor, în mod obiectiv, greşelile săvârşite în trecut, am socotit că puteam să înlătur pentru viitor repeţirea lor. Pentru a pune capăt inexactităţilor atribuite raportului Rist, cred că cea mai simplă cale este publicarea acestui raport. In viitorul consiliu de miniştri, care va avea loc Marţi, voi cere autorizarea acestei publicări; până atunci vă voi analiza în câteva cuvinte conţinutul raportului. Critica d-lui Rist se referă, întrucât priveşte finanţele, la chestiuni de fond şi la chestiuni de formă. După aceia d-sa îşi dă părerea asupra a trei legiuiri recente (legea asanării datoriilor agricole, legea lichidării judiciare şi legea monopolului alcoolului) şi conchide printr’o serie de sfaturi programatice, în vederea vindecării crizei noastre financiare. Să le luăm pe rând, tare din bilanţurile noastre pe anii 1929, 1930, 1931 şi 1932, cerând rectificarea unora şi ventilarea altora. D-sa aprobă fără rezervă sistemul de alcătuire al bugetului nostru pe 1932, cere însă stricta lui aplicare, întrucât priveşte metodele şi legiuirile financiare, pe care ne-am obligat prin angajamentele din 1929, să le înfăptuim, d. Rist enumeră foarte pe scurt, ceia ce am făcut și insistă foarte mult asupra celor câteva măsuri, care au rămas încă de adus la îndeplinire, întrucât privește metodele și legiuirile financiare, pe care ne-am obligat prin angajamentele din 1929, să le înfăptuim, d. Rist enumără foarte pe scurt, ceia ce am făcut şi insistă foarte mult asupra celor câteva măsuri, care au rămas încă de adus la îndeplinire. CONTINGENTELE PRACTICE Şl POSIBILITĂŢILE REALIZĂRILOR In toată această parte de examinare a regimului nostru financiar, d. Rist scrie cu toată competinta, cu toată obiectivitatea profesorului şi, trebue să adaug, cu toată simpatia omului care a stat lângă noi şi a ajutat primii noştri paşi pe calea stabilizării. Singura şi uşoara critică ce i s’ar putea face este că vorbeşte prea ex cathedra, prea ca profesor şi nu destul ca om politic, care trebue să ţie seamă de contingenţele practice şi care trebue să ştie că, cu tot efortul, de multe ori cele mai bune intenţiuni nu pot fi duse până la etapa realizării. Ar fi prea lung să arăt aci tot ce s-a făcut la ministerul de finanţe de exemplu pentru normalizarea angajamentelor de plată. Această chestiune fiind esenţială în expunerea d-lui Rist, am redactat un memoriu special asupra ei, pe care îl voi publica odată cu raportul francez, măsură excelentă cu condiţie să ai de unde. Pentru o ajutorare imediată ca şi pentru o îndrumare a viitorului, d. Rist ne propune să ne adresăm Societăţii Naţiunilor. Raportul Rist nu poate fi armă politică împotriva guvernului DC. ARGETOIANU Marea criză prin care trecem, de altfel ca toate ţările crud încercate de război, a împiedicat multe şi utile planuri ale oamenilor de initivă şi de bine. Intre altele se află înscrisă Expoziţia copilului ce urma să aibă loc în luna Mai, cu participarea străinătăţii şi numeroase standuri şi manifestări privitoare la aceşti mici regi ai sufletelor tuturor. Cu regret însă organizatorii au trebuit să renunţe şi Expoziţia copilului a rămas un ideal realizător în timpuri mai bune. Totuşi, societatea „Principele Mircea“, care mai presus de toate şi-a asumat la noi nobila misiune de-a lupta împotriva tuturor relelor ce doboară copilăria, nu a lăsat să treacă fără pic de amintire luna florilor şi a reîmprospătării firei, luna Madonei şi deci a celei mai sfinte dintre mame, fără a o cinsti cum se cuvine. Şi concomitent cu societatea ortodoxă a femeilor care a sărbătorit ziua născătoarelor, societatea „Principele Mircea“ a înflorit o întreagă săptămână cu surâsul copilaşilor ei fericiţi. Săptămâna copilului a fost dacă nu bogată în petreceri, în discursuri şi manifestări zgomotoase nepermise, cum spusei, din pricina crizei, ea a rămas totuşi ca o dâră luminoasă în minţile tuturor celor ce au văzut zeci şi sute de copilaşi defilând şi prin buna lor înfăţişare dovedind cât înseamnă pentru ei îngrijirea, dragostea, higiena. Căci aceste trei principii în deosebi s’au străduit întotdeauna membrele societăţii „Principele Mircea“ să le aplice ocrotiţilor ei. Şi cine nu sânt aceştia ? In care periferie nu şi-a întins aripile ei blânde societatea ce împarte lapte sugarilor, hăinuţe micuţilor, medicamente şi îngrijiri bolnavilor ? Ce copil de şomer, de lucrătoare istovită, de funcţionar cu leafa inexistentă, ce vlăstar al satelor pustiite de mizerie nu a fost măcar odată căutat în dispensarele societăţii şi înveselit, mângâiat prin zâmbetul bunelor doamne. Dar societatea nu se mulţumeşte numai să dea leacuri, hrană şi alimente, micuţilor ei protejaţi. Scopul ei este şi mai mare, planul mai vast. Ea îmbogăţeşte mintea mamelor, le învaţă cum să-şi iubească copiii pentru folosul lor, cum să-i îngrijească şi cum să se închine la unica zeiţă numită Higiena, sub egida căreia cresc nevătămate plantele omeneşti. Pentru acestea toate săptămâna copilului organizată de feele blânde ale „Principelui Mircea“ va rămâne ca un îndemn şi o frumoasă amintire pentru toate mamele ţării noastre. DEMISIA DOMULUI GRUENING IMINENTA BERLIN, 30 (Dansat»). — Se aşteaptă cu cea mai mare încordare rezultatul întrevederii care va avea viitorul ministru de războiu al Germaniei loc azi după amiază între preşedintele Hindenburg şi cancelarul Bruelling. Această întrevedere este continuarea audienţei pe care primul ministru a avut-o ori la preşedintele Heichului, imediat după sosirea acestuia la Berlin. Discuţiile de azi vor fi hotărîtoare pentru situaţia cabinetului. După prima întrevedere de eri s’a publicat un comunicat oficial, care arată numai că azi vor continua conversaţiile între mareşalul Hindenburg şi d. Bruening, astfel că rezultatul va fi publicat luni seara. Totuşi circulă cu insistenţă svonul că demisia guvernului este iminentă. Un nou comunicat oficial desminte aceste ştiri, declarând că svonul este prematur, deoarece o hotărîre nu va fi luată înainte de astă seară. Presa este în general esemistă, şi susţine că drvening va demisiona chiar azi. Ziarele democrate constată că situaţia politică tinde spre un desnoslământ care va duce la constituirea unui regim de dictatură. GENERALUL HOSSE Critica legiuirilor financiare Partea a doua a raportului d-lui Rist se ocupă cu repercuţiunile financiare ale legilor asanării datoriilor, lichidării judiciare şi monopolului alcoolului. D. RIST CONTRA MONOPOLULUI ALCOOLULUI D. Rist este împotriva acestei din urmă legi, singura cu caracter financiar, şi cere desfiinţarea ei şi revenirea pur şi simplu, la regimul alcoolului dinainte de 1927. Teoretic d. Rist are perfectă dreptate şi ne-am gândit şi noi întâi la revenirea regimului dinainte de 1927, adică la suprimarea diferenţei de taxe, între alcoolul industrial şi alcoolul fabricat de cei 800.000 podgoreni din struguri şi prune. Numai că această revenire nu mai este azi posibilă, din punct de vedere politic şi social. Monopolul alcoolului, suprimând taxele şi înlocuindu-le cu preţuri de cumpărare şi de vânzare, tinde tocmai să înlăture şi neajunsul taxelor diferenţiale şi obstacolele puse în calea acestei diferenţe. D. Rist, pe baza datelor ce i-au fost comunicate de d. Picharles, crede că monopolul ne va costa scump şi ne va raporta puţin. Noi credem că d. Picharles se înşeală şi că d. Rist va avea ocazia să constate, că fără a se putea reveni la rezultatele de încasări dinainte de 1927, monopolul alcoolului ne va aduce un sensibil spor la venituri. CONVERSIUNEA SI LICHIDAREA JUDICIARA SUNT LEGI CU CARACTER SOCIAL IMPERIOS întrucât privește celelalte două legi, ele nu numai că nu sunt legi cu caracter financiar, dar fiind legi cu caracter social, sunt prin definiţie legi cu consecinţe antifinanciare. O binefacere socială trebue, într’adevăr, întotdeauna plătită şi noi am căutat ca această plată să atingă cât mai puţin cassa statului şi să jignească iarăşi cât mai puţin principalei© noastre instituţii financiare. D. Rist crede că Statul îşi asumă prin legea asanării prea multe garanţii, care ar putea încărca în mod periculos bugetele publice. Tot d. Rist recunoaşte însă, în raportul d-sale, că fiecare cetăţean român suportă astăzi, faţă de datoria publică, o sarcină mai mică cam înainte de război. Există prin urmare o elasticitate în ceia ce priveşte datoria noastră publică, pe care o putem folosi în interesul obştesc. D. Rist mai cere ca legea asanării să nu aducă nici o pagubă Băncii Naţionale, împreună cu direcţia Băncii Naţionale şi cu d. Auboin, am putut stabili anumite formule, care vor fi introduse în legea finanţării asanării şi care vor da deplină satisfacţie d-lui Rist. întrucât priveşte legea lichidării judiciare, regretăm că d. Rist s-a lăsat influenţat de diferite cercuri interesate şi că afirmă, că suprimarea falimentului, va avea o rea influenţă asupra creditului intern şi asupra încrederei capitalului. Oricum ar fi, credem că aceste două legi, a căror imperioasă necesitate socială a fost resimţită de toată lumea, nu puteau fi înlăturate numai din consideraţiuni de ordin financiar. D. CHRIST Remediile recomandate de d. Rist In ultima parte a raportului său, d. Rist preconizează o serie de măsuri pentru vindecarea relelor de care suferim. Toate aceste măsuri sunt excelente.Unele din ele sunt deja in curs de aplicare şi veţi lua cunoştinţă de ele cu prilejul publicării raportului. Ele toate n’au decât un singur cusur: că nu pot da rezultate decât după un timp foarte îndelungat. Intre altele, d. Rist propune prevederea în fiecare buget a unui fond pentru plata deficitelor, trecute. ,7. ERORILE ŞI DESECHILIBRUL BUGETAR D. Rist reaminteşte întâi în scurte cuvinte erorile bugetare săvârşite până în 1929, mai ales în anii cari au precedat imediat stabilizarea, în cari s’au contabilizat, în bugetele noastre, considerabile excedente (care s’au angajat în diverse cheltueli), atunci când în realitate, existau deficite de miliarde D. Rist nu se întinde asupra acestei perioade, nu ca să nu supere pe liberali, ci pentru că pe d-sa îl interesează aproape exclusiv cele petrecute de la stabilizare încoace. Intr’adevăr, d-sa constată, și constată cu dreptate, că nu ne-am ţinut de la 1929 încoace de toate angajamentele luate, prin legea monetară din acel an şi prin diversele convenţiuni semnate cu prilejul stabilizării. In alcătuirea bugetelor pe 1930 şi 1931, nu s’a ţinut seamă de începerea perioadei de deflaţie şi sporindu-se în mod nechibzuit evaluările veniturilor, s-au sporit şi cheltuelile, provocându-se astfel considerabile deficite. Creându-se regiile şi casele autonome, au dat şi acestea naştere la considerabile şi inutile sporiri de cheltueli. Punctul capital însă pentru d. Rist este, că în executarea bugetelor care au urmat stabilizarea, s’a făcut o gravă deosebire între angajări şi ordonanţări de cheltueli, supunându-se la posibilităţile trezoreriei numai ordonanţările (şi nici acestea întotdeauna), şi lăsându-se libere angajările, în limitele creditelor bugetare. Diferenţa între sumele cari au fost astfel angajate şi sumele cari au putut fi plătite, constitue deficitele bugetare de azi. Această gravă eroare, — care pentru d. Rist este cauza dezechilibrului bugetar de astăzi, — am constatat-o şi noi la venirea noastră la guvern şi am făcut tot ce ne-a stat în putinţă, pentru a o înlătura. Lucrul nu a fost şi nu este însă uşor, fiindcă nicăeri, ca în materie financiară, nu se poate spune cu mai drept cuvânt, că critica este uşoară, dar înfăptuirea grea. APLICAREA STRICTĂ A BUGETULUI PE IS32 D- Rist mai analizează în raportul d-sale o serie, de posturi buge ESTE EXCLUS UN AJUTOR BĂNESC IMEDIAT Atât întrucât priveşte raportul Rist. Acum încă câteva cuvinte pentru garnitură. Obţinerea sau neobţinerea unui ajutor bănesc imediat, nu a fost şi nu este în legătură cu raportul Rist. D. Rist şi colaboratorii d-sale au sosit în ţară în plină campanie electorală franceză şi oricine a urmărit această campanie a putut să-şi dea seama că ea a fost făcută de toate grupările pe baza a două lozinci : 1) dacă Germania nu mai plăteşte reparaţiile, nici Franţa nu trebue să mai plătească Americei şi 2) nici un franc francez în afară din Franţa. Portofoliile capitaliştilor francezi au suferit într-adevăr în ultimii ani, astfel de scăderi de pe urma plasamentelor în streinătate, încât portofoliile reduse cu 60% sunt considerate ca fericite. Pe această chestiune a împrumuturilor streine, toate grupările au luat angajamente şi în fruntea tuturor partidul radical, care deja în toamna şi în iarna trecută, combătuse în fostul parlament operaţiunile de credit consimţite statelor streine. Conjuctura financiară europeană e de aşa natură, încât astăzi chiar fără raportul Rist, sau cu un raportist maximum de elogios, tot nu am putea căpăta nimic. Atunci? Atunci în fine şi cu adevărat prin noi înşine- Dar pentru aceasta tre bue să nu ne mâncăm între noi ca nişte câini şi trebue să eliminăm pe oamenii de rea credinţă. Scrutator Consiliul de miniştri prezidat de rege Consiliul de miniştri de astăzi de sub preşedinţia suveranului, a fost convocat în urma propunerii d-lui prim ministru N. Iorga. Se vor discuta două chestiuni: economiile bugetare şi unele aranjamente cu Banca Naţională. In ce priveşte economiile, deciziile ce se vor lua privesc, în primul loc, ministerele supraîncărcate de cheltueli şi unde economiile la material sunt posibile. In ce priveşte discuţiile cu Banca Naţională, propunerile ce se vor face vor fi toate în cadrul şi cu respectul desăvârşit al legii de stabilizare. Este probabil că d. Argetoianu va autorizat să ducă mai departe discuţiile în curs. D. Iorga voia să demisioneze S’a afirmat, în cursul dimineţii de frică faţă de greutăţile momentului, d. profesor’ N. Iorga, preşedintele consiliului, şi-a manifestat intenţia de a prezenta demisia guvernului. In urma conciliabilelor cari au avut loc, d. prim ministru Iorga a renunţat la demisie. D. Titulescu n’a fost chemat în ţară Am afirmat dăunăzi — contrar celor susţinute de unele ziare — că d. Titulescu n’a fost chemat în ţară. Menţinem în totul această informaţiune. De altfel, când se pomeneşte despre chemarea d-lui Titulescu, opinia publică ştie imediat despre ce este vorba. Or, pentru moment cel puţin, problema unei schimbări de regim nu s’a pus. Fără îndoială că in mintea regelui îşi face tot mai mult drum convingerea că un guvern de concentrare ar fi necesar. Sunt unii, cu serioase mijloace de informaţie, cari vorbesc despre probabilitatea unei combinaţiuni Titulescu-Maniu Duca* Şi argumentul lor e serios. Insă, opera de redresare internă şi de noui măsuri de economii bugetare presupune o forţă mai mare de rezistenţă decât acea pe care o reprezintă guvernul Iorga. Acest lucru e perfect adevărat. Rămâne însă, de văzut în ce formă se doreşte o atare combinaţie» dacă, în forma dorită ea va putea fi realizată şi dacă pentru realizarea ei nu se cere încă un răgaz care ar trece, eventual, dincolo de sfârşitul conferinţei de la Lausanne. In orice caz, pentru moment, nu este vorba de chemarea d-lui Titulescu. JL Sancţiuni împotriva celor care au atacat la congresul didactic D. Stancu Brădişteanu suspendat.D. Forţa trimis in judecată dri dimineaţă la ministerul instrucţiunii s-a ţinut o consfătuire între părintele N. Popescu, secretar general a! instrucţiei, păr. A. Crârciunescu, secretar general la culte, şi d-nii consilieri Const. Chiriţescu, I. Bratu şi I. Puşcariu. Această consfătuire a succedat întrevederii dintre d. prof. N. Iorga ministrul instrucţiunii şi pr. N. Popescu secretarul general al instrucţiunei, în care d. prim-ministru a hotărît sancţiuni împotriva principalilor vorbitori de la congresul corpului didactic. SUSPENDAREA D-LUI STANCU BRADIŞTEANU In primul rând d. Iorga a suspendat pe d. Stancu Brădişteanu din postul de director general al cultelor pentru că în calitate de preşedinte al Federaţiei salariaţilor publici a făcut acel rechizitoriu contra guvernului. • Contra d-lui Brădişteanu s’a instituit şi o comisie de anchetă. MASURI ÎMPOTRIVA D-LUI PROF. FORTU Consiliul dela ministerul de instrucţie s’a ocupat şi de situaţia membrilor corpului didactic, cari au rostit cuvântările vehemente din congres. Deocamdată, după cât suntem informaţi, s-a hotărît trimiterea în comisia de judecată a ministerului instrucţiunii, a d-lui prof. Gr. Forţu. D-sa va fi trimis şi în faţa instanţelor judiciare pentru instigaţii contra ordinei de stat şi pentru alarmism. E mai mult ca probabilă şi suspendarea d-sale. împotriva celorlalţi membrii al corpului didactic cari au rostit cuvântări vehemente se vor lua deasemeni măsuri în consecinţă chiar in cursul zilei. ~ ■ - • w