Dimineaţa, octombrie 1932 (Anul 28, nr. 9254-9285)
1932-10-01 / nr. 9254
Sâmbăta I Oct. 1932 Curiozităţi din lumea largă O stradă din New-York, după reprimarea unei mişcări DE ABUREA ŞI DE AICI In sfârşit, un început! In sfârşit, cetăţenii Bucureştilor, cam de ani de zile imploră prin coloanele ziarelor dreptul la odihnă, au fost ascultaţi! In sfârşit prefectura de poliţe, care s-a mai sezizat şi în alte rânduri, pur teoretic însă de calamitatea zgomotului din Capitală, a pus de această dată tema precisă, apucând taurul de coarne şi apelând la colaborarea activă a celor molestaţi. Faptul că circulara prezintă totuşi unele lacune, asupra cărora vom reveni, are mai puţină importanţă. Suntem convinşi că lipsurile se vor îndrepta. Ceia ce importă e că s‘a făcut ceva. S‘a realizat un prim pas întru reglementarea vacarmului infernal, caracteristica oraşului, care, nu numai că nu va pierde nimic din caracterul lui de metropolă, dacă se va disciplina puţin, ci dimpotrivă, abea atunci, când se respecta anumitte norme elementare de bună cuviinţă socială (căci la aceasta se reduce în fond chestia înfrânării zgomotului) se va pune în rândul marilor centre europene. Am făcut această remarcă pentru cei cari-şi închipue că zgomotul de orice natură este inerent unui oraş mare şi care, când te plângi de neliniştea. Capitalei noastre, îţi dau binevoitorul sfat: Mută-te, dom’le , în provincie, acolo ai linişte. Liniştea târgului provincial este însă lucrul cel mai decepţionant, cel mai apăsător, creiază o stare de spirit şi de nervi intolerabilă, ca orice compromis, căci e produsul hibrid al calmului binefăcător de la ţară şi simulacrul de viaţă, parodia vieţii metropolei. Dar această viaţă intensă a metropolei, menită să constitue un tonic vivifiant pentru spiritualitatea organismului nu trebue să ajungă la rândul ei o caricaturizare diabolică, cum se întâmplă la Bucureşti. Zgomotul oraşelor mari e ca şi anumite otrăvuri. In doze raţionale stimulează energia, înghiţite fără socoteală, te duc la balamuc sau la cimitir. Toate acestea pare să le fi înţeles prefectul de poliţie, dovadă noua lui circulară, care desigur îi va atrage simpatiile unui numeros public chinuit zi şi noapte de orgia zgomotelor bucureştene şi antipatia oamenilor mărginiţi, pentru care orice legiferare ce le îngrădeşte autocraţia cetăţenească e o jignire personală. Pentru prima oară se face apel la oamenii înţelegători, dându-li-se posibilitatea să intervină personal pentru pedepsirea contravenienţilor circulării Aceasta înseamnă, că începe o nouă eră pentru Bucureşti, era civilizaţiei urbane — cu o singură condiţie: cetăţenii să se folosească cu bun simţ de arma ce li se oferă pentru apărarea liniştei lor.Căci vedeţi dv. românul şi bucureşteanul mai cu seamă, face gură când ii sare ţandăra, dar când e la o adică, când e să facă un demers eficace, se lasă păgubaş. Călătorul din autobuz, asurzit de claxonarea desnădăjduită a şoferului, să nu-şi zică: „Ei tot mă dau jos la prima staţie, ce să mai protestez!" — ci să-şi spună, că mâine poate /Va străbate oraşul de la un capăt la celălalt, alegându-se cu o boală de timpan şi că dacă protestul nu-i mai prieşte lui, foloseşte celorlalţi, cari se vor urca de acum încolo in maşină. Să nădăjduim că in curând va veni şi rândul reglementării strigătelor atât de variate ale precupeţilor, limitându-le la anumite ore, sau desfiinţându-le complect şi că în locul noţiunei vagi, Orchestrele şi bandele de lăutari nu au permisiunea de a cânta sub cerul descoperit, decât până la ora legală, care va fi aceea a eşirei de la teatre se va fixa o oră precisă, în prima jumătate a nopţei. E. MARGHITA lin automobil pentru preumblarea câinilor Diogene modern Deşi nu mai există criză de locuinţe propriu zisă, se găsesc, imitatori ai faimosului filozof grec, adăpostit într-un butoi. Doi soţi germani au trăit într'un poloboc (exact, ca in basmul lui Grimm), timp de şapte ani, au cutreerat 22 de ţări, iar doamna a dat naştere unei fetiţe în această locuinţă improvizată. D. Leopold Karl Lanz şi soţia lui Florina au hotărât în 1925 să voiajeze. Dar nu dispuneau de nici un vehicul. Au cumpărat deci un mare poloboc, i-au pus pe roţi, au cumpărat un măgar şi o mână birjar! Astfel soţii Lanz au călătorit prin Europa, Siria, Palestina, Egipt, iar acum se anunţă că se află la Rio de Janeiro. Te pomeneşti că polobocul-minune le-a servit şi de barcă nu-i mai lipseşte acum decât o elice şi o nacelă Şi nu e esclus ca butoiul să şi zboare! Amazoanele Braziliei Sub conducerea unui englez şi a unui brazilian o expediţie a plecat în căutarea ‘ colonelului Fawcett, plecat el însuşi în 1925 pentru a explora o regiune necunoscută în statul Matto-Grosso. S‘a răspândit legenda că in această junglă braziliană trăeşte o misterioasă populaţie albă, dominată de femei. Aceste amazoane s-ar adăposti în nişte fortificaţii iar statul lor predă — zice-se — mine de aur de o bogăţie incalculabilă. Se pune acum întrebarea: Ce a devenit colonelul Fawcett? A fost ucis de amazoane sau sedus de ele? D-na Piccard decorată La universitatea din Bruxelles s-a organizat o serbare în cinstea lui Piccard, la care a luat parte prinţul de Coroană al Belgiei, prinţesa Astrid, reprezentanţii guvernului şi elita societăţii. După un discurs solemn, moştenitorul Coroanei a înmânat soţiei profesorului Piccard, Crucea de cavaler al ordinului Leopold, drept recunoştință pentru spiritul de abnegare de care a dat dovadă cu ocazia sborului curagios al soţului său. Ultimul pescuitor de lipitori La Arles, în Franţa, a murit recent, la o vârstă înaintaă ultimul pescuitor de lipitori. înainte vreme pescuitul lipitorilor era practicat cu asiduitate în ţnuturile arlesiene. Aceşti pescuitori nu trăiau, evident, în lux, dar îşi scoteau totuşi existenţa vânzânduşi prada farmaciştilor din Arles şi împrejurimi. Cele mai mari lipitori cântăreau între cinci şi zece kgr. mia, cele mai mici, 500 grame, dar numai cele mijlocii erau admise, căci întrebinţând pe cele mari bolnavii riscau să se aleagă cu răni iar cele mici erau socotitie inefeace. Pe la mijlocul veacului trecut, pescuitorii au trebuit să se lase de meseria lor, căci lipitorile au început să fie crescute artificial, încercare care a dat rezultate excelente. Acum, după cum am spus, a murit la ultimul reprezentant al acestei bresle pitoreşti: pescuitorii de lipitori*. ASPECTE DE TOAMNĂ* Bărbaţi manechini In Argentina exxstă manechini bărbăteşti, care îşi câştigă existenţa plimbându-se pe bulevarde, impecabil îmbrăcaţi. Fiind aleşi dintre bărbaţii cei mai frumoşi şi mai distinşi, având o alură elegantă, ei stârnes curiozitate. O etichetă discretă indică celor nteresaţi adresa croitorului, unde a fost confecţionat costumul ireproşabil. Otrăviri cu plante veninoase Acum câtva vreme copilul unui vatman de tramvai din Viena, culegând şi mâncând nişte boabe dintr’o plantă otrăvitoare sădită in curtea unde locuia, a murit în chinuri groasnice. Cazul s’a repetat acum la altă clădire municipală. Copilaşul Erich Dietrich în vârstă de cinci ani, mâncând nişte boabe dintr-un arbust sădit în curte şi bând apoi apă, a fost cuprins de vărsături, a căpătat febră mare şi a leşinat. Sunt speranţe că copilul va fi salvat. Autorităţile au fost sesizate de acest caz şi probabil că plantele decorative otrăvitoare vor fi scoase din grădinile clădirilor municipale. Devotament de frate Un locuitor din Alster, lângă Weimar, fiind condamnat la închisoare şi temându-se că în lipsa lui afacerile să nu sufere, şi-a trimis fratele mai mic la închisoare, pentru a ispăşi pedeapsa lui. Fratele a fost de acord ca să se sacrifice. Trucul a fost însă descoperit şi cei doi fraţi vor apare în curând in fața tribunalului. DIMINEAȚA I Copil din flori Cetitorii işi amintesc de crima descoperită în apropiere de Lyon: cadavrul unei fetiţe a fost găsit intr’un puţ. Mama copilei a mărturisit că a aruncat fetiţa in cisternă, iar acuma a declarat că a ucis copila şi a aruncat apoi cadavrul in puţ.Mama criminală voia să scape de micuța care era un copil din flori. Uciderea călăului din Bulgaria In strada Țiganilor din Sofia a fost ucis la o încăerare politică, călăul bulgar Husein Casar. El a executat numeroase decapitări în special după atentatul asupra catedralei Sfintei Nedelia în 1925. Ucigașul n’a putut fi găsit până acum. O carieră frumoasă D. Mayer Levy a debutat în viaţă la argat la vârsta de 16 ani, câştigând trei franci pe săptămână. Astăzi, în vârstă de 35 ani, e proprietarul a patru imobile la Londra, iar chiria îi asigură o rentă anuală de vreo două milioane lei. D. Levy are speialitatea sau mai bine zis a avut-o, căci intenţionează să se retragă din afaceri şi să facă un voiaj in jurul lumei împreună cu soţia lui, de-a cumpăra lucruri fără nici o valoare pentru alţii. Astfel in 1927 oficiul de război a pus în vânzare un stoc de 250.000 perechi de încălţăminte în care dominau numerele mari, dela 49 în sus; în plus în acest stoc erau mai multe ghete pentru piciorul stâng decât pentru cel drept. Bineînțeles că marfa n’a găsit amatori, afară de unul singur: Mayer Levy, care deveni posesorul stocului, plătind doi franci perechea de ghete. Cumpărătorul a procedat la transformări savante şi după nouă luni cele 250.000 perechi de încălţăminte au fost plasate în întregime pe pieţele sovietice şi afgane. încurajat de această tranzacţie lucrativă, d. Levy s-a specializat în cumpărarea echipamentelor militare scoase din uz. Datorită lui, şapte mii de căciuli vechi s’au schimbat în carpete de pat. Tone întregi de piei de miel destinate soldaţilor englezi in tranşeie au fost transformate în papuci confortabili şi în veste călduroase. Haine de piele de o înfăţişare deplorabilă au fost refăcute şi revândute ca haine noi. Mii de metri de pânză impregnată, fabricată pentru muncitorii uzinelor de război, au devenit haine de lucru pentru mecanici, de o trăinicie fără pereche. In sfârşit d. Lewy ştia să utilizeze orice lucru spre profitul lui, iar acum, la vârsta de 35 ani, se bucură de roadele ingeniozității sale. Descoperiri arheologice la Mangalia MANGALIA, 29. Cu ocazia unor săpături făcute pe terenul d-lui avocat Gh. Aldea, la o adâncime de 4 metri s-a descoperit o anforă de 2 metri înălţime şi 1 metru diametru. Obiectul descoperit este bine conservat şi a fost donat de proprietar muzeului de antichități din localitate. Un nou raid cu barca al lui Aliain Gerbauld MARSILIA 28, (Rador). — Navigatorul solitar francez Aliain Gerbault, pe bordul bărcii „Fără nume“ a părăsit vechiul port al Marsiliei la remorcă. Eșind in larg, a ridicat pânzele, îndreptându-se spre Vest. El a refuzat să declare localitatea înspre care se îndreaptă. ★ MARSILIA, 28. (Rador). — Navigatorul francez Alain Gerbault, pe bordul bărcii care ii poartă numele, a plecat intr un raid spre America. Alain Gerbault va vizita Tahiti, Insulele Capului Verde, Antilele, Panama și va merge probabil până în Polinezia. A apărut număr nou REALITATEA ILUSTRATA VOT NUL Acum câteva zile, doi deputaţi cuzişti — confundând, probabil, bufetul Camerei cu o mustărie periferică — au bătut pe un deputat evreu. Comisia de disciplină a Camerei, judecând faptul, a decis excluderea pe un număr de şedinţe a celor doi bătăuşi. Am socotit — şi am scris aici — că sancţiunea este prea blândă, faţă de gravitatea actului săvârşit. Miercuri Camera trebuia să ratifice cu votul ei hotărîrea comisiei de disciplină. După indignarea cu care unii fruntaşi ai opoziţiei înfieraseră în şedinţă isprava cuzistă, după vehemenţa cu care oficioasele de partid veştejiseră faptul în sine — nu mai încăpea îndoială; vinovaţii trebuiau să-şi primească pedeapsa, cu atât mai mult cu cât pedeapsa era extrem de blândă. Aşa s’ar fi petrecut lucrurile, într-o ţară cu sentimentul demnităţii parlamentare, într’o ţară în. care logica îşi are rostul ei bine definit. La noi, s’a întâmplat dimpotrivă. Pusă la vot, hotărârea de sancţionare a scandalagiilor n’a întâlnit qvorumul necesar. Votul a rămas nul. Explicaţia? Simplă. Partidele au protestat prin oficioasele lor, fiindcă faţă de lume se simţeau obligate să protesteze. Dar chemate să voteze, au votat pe furiş împotriva escluderii, adică pentru cei doi bătăuşi. Câţiva, mai şmecheri, s’au abţinut. Ca şi când in privinţa aceasta ar încăpea tactica măruntă a abţinerii... Din două, una. Or, ceia ce au făcut deputaţii cuzişti e corect, parlamentar şi civilizat — şi, în acest caz, ce rost mai au protestele din şedinţa publică sau din gazetele de partid? Or, ceea ce au făcut deputaţii cuzişti este incorect, neparlamentar şi sălbatec — şi atunci, de ce abţineri ridicule şi voturi pentru absolvirea vinovaţilor ? Cum se împacă votul nul de ieri, dovadă de periferică solidaritate cu bătăuşii — cu protestele indignate din Cameră şi din presă ? O atitudine hipocrit civilizată pentru public, adică în presă şi in desbateri— şi una sincer huliganică acolo, în faţa urnei ? O lămurire se impune. Fiindcă trebue să se ştie un lucru : nu este în joc deputatul evreu Landau. Este în joc prestigiul parlamentului. Dacă deputaţii nu sancţionează pe cei doi agresori, atunci rămâne bine stabilit: la bufetul Camerei, se poate bate în voe, ca la Obor sau în Dealul Spirei. Acesta este punctul de vedere al Camerei ? Să-l spună limpede. Să se tragă o linie hotărâtă de demarcaţie între sălbăticie şi civilizaţie. Jocul pueril al celor două atitudini — una occidentală, pentru faţadă , alta huliganică, pentru interior — VIAŢA POLITICĂ dreptul „pentru“? Vrem să ştim, deci, dacă se prelungesc până sub cupola din deal anume metode pe care le știam fixate între zidurile halelor de la poalele dealului... Votul se repetă. Vom avea prin urmare un răspuns precis. Și fiecare va trage, odată pentru totdeauna, concluzia cuvenită... nu mai poate dura. Iar dacă șmechenerile șmechere și voturile de-alți jucători vor să-l continue, nimeni nu se va mai lăsa amăgit. întrebarea, care se pune, e limpede : dacă palmele cuziste ar fi răsunat — nu pe obrazul deputatului Landau, ci pe cel al d-lui Iuliu Maniu, d. G. Duca, dr. N. Lupu sau Gh. Brătianu — votul ar mai fi rămas nul ? S’au, mai simplu: dacă pe d. Landau l’ar fi chemat Ionescu sau Popescu, — ar mai fi existat alţiTudor Teodorescu-Branişt. Vorbind de legile financiare ale d-lui Mironescu, d. dr. N. Lupu a avut un strălucit succes de tribună. Criticile d-sale perfect întemeiate, formulate cu avânt şi vervă, fără atacuri personale, au impre Critici întemeiate ză mulţimea cea mare supusă tuturor privaţiunilor. Iar paralel cu această scandaloasă risipă — a adăugat d-rul Lupu, cu perfectă dreptate — avem o fiscalitate excesivă, pe care buzusionat profund incinta și tribunele,i nărui, devastat de criză, al micului Discursul acesta — unul din cele mai bune ale d-lui dr. Lupu — a avut un ecou puternic în opinia publică. Şi nu puţini au fost fruntaşii politici care, trecând peste deosebirile de partid , au recunoscut dreptatea afirmaţiilor d-lui dr. Lupu. . E nevoe de economii — a spus d-rul Lupu—dar economiile să înceapă de sus în jos, „de la Vlădică la opincă“. Risipa care se face cu aviaţia internaţională, cu legaţiile prea’ multe şi prea costisitoare, cu falanga atât de inutil numeroasă a subsecretarilor de stat — risipa aceasta continuă, făţişe, indigneafuncţionar sau al producătorului necăjitori’o mai poate suporta. Impresia pe care a stârnit-o acest discurs, răsunetul şi aprobarea pe care a avut-o în publicul cel mare, dovedesc mai puternic decât orice argumentare că d-rul Lupu a adus la tribuna Adunării o chestiune dreaptă, care constitue păsul de fiecare zi al marei mulţimi. Guvernul trebue să ia aminte şi să procedeze de urgență la suprimarea tuturor acelor cheltueli inutile, dintre cari d-rul Lupu a indicat o serie atât de bogată și de penibil impresionantă. Consfătuirea deputaţilor majoritari Apelul d-lui Maniu către ardeleni.Eşirea d-lui Aurel Vlad.Atitudinea bucovinenilor Miercuri d. a. la ora 5, a avut loc, la Cameră, o consfătuire a deputaţilor şi senatorilor ardeleni sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu. APELUL D-LUI MANIU Preşedintele partidului naţionalţărănesc a făcut apel la deputaţi şi senatori să vie regulat la şedinţe şi să stea la vot pentru a da guvernului sprijinul de care are nevoie să să-şi treacă proectele pregătite. Vorbind în special despre proectul conversiunii, d. Maniu a propus să se aleagă toi-trei ardeleni şi doi-trei bănăţeni cari să ia cuvântul pentru a susţine punctul de vedere al provinciilor respective iar ceilalţi oratori înscrişi să renunţe la cuvânt. REPLICA D-LUI VLAD D. AUREL VLAD, răspunzând şefului partidului, a declarat că d-sa nu va vota proectul conversiunii. In ce privește celelalte proecte, guvernul nu are autoritatea morală să le prezinte, deoarece este un guvern de camarilă care are menirea să re acopere anumite lucruri. PRECIZĂRILE D-LUI MANIU D. IULIU MANIU și-a exprimat regretul că d. Aurel Vlad respinge proectul conversiunii, dar a adăugat că aceasta se ştia de mai înainte căci părerile d-lui Vlad sunt cunoscute. In ce priveşte partea a doua din cuvântarea d-lui Vlad, d. Maniu a respins cu energie afirmaţiile fostului ministru al cultelor, deoarece d-nii Vaida şi Mihalache cari conduc guvernul’ sunt oameni de caracter cari nu se pretează la roluri nedemne. MĂSURI CONTRA PARALAMENTARILOR CE NU VIN LA ŞEDINŢĂ In cele din urmă s’a hotărît ca parlamentarii cari nu vor veni la şedinţă, să nu primească diurnele, iar cei care vor lipsi un timp mai îndelungat, să fie socotiţi demisionaţi şi locurile lor să se declare vacante. Majoritatea deputaţilor au declarat că vor vota legea conversiunii. HOTĂRÂRILE BUCOVINENILOR In acelaş timp a avut loc în altă secţie a Camerei, o consfătuire a parlamentarilor bucovineni din majoritate. S'a hotărît ca in numele lor să ia cuvântul, la legea conversiunii, d. Dimitrie Moldovanu care va susţine menţinerea conversiunii de drept cum şi a prevederilor din legea Argetoianu în ce priveşte regiunile muntoase. Deputaţii bucovineni vor avea o nouă consfătuire când îşi vor fixa definitiv punctul de vedere faţă de conversiune. Răpirile din China S’a aflat unde e ţinută d-na Pavley Din Londra se anunţă că s’a des se explică cererile bandiţilor, pentru coperit locul de captivitate al d-nei eliberarea victimelor. Muriel Pavley, tânăra englezoaică răpită, după cum se ştie, acum vreo trei săptămâni de către bandiţii chinezi la Newchang, împreună cu tovarăşul ei de drum d. Charles Corcrane. Un ţăran chinez a povestit că văzuse pe cele două victime ala ban-Am relatat că pe lângă suma de 35.000 lire sterline ei reclamă furnizarea unui adevărat arsenal (puşti, revolvere, muniţii) care ar permite lui Chang-Su-lan să reia lupta împotriva Japoniei. Cât despre ameninţarea bandiţilor să fae urechile prizonierilor şi să-i maltrateze, nu i se dă importanţă la Newchang. Scrisorile disperate ale d-nei Pawley îi sunt dictate de ameninţările briganzilor, care obişnuesc asemenea metode de teroare. In momentul răpirei, d-na Pavley era însoţită de doi câini, un câine ciobănesc german şi un seter irlandez. Câinele ciobănesc a reuşit să fugă şi a sosit la Newchang. Ţăranul, care a văzut bandiţii, a declarat că seterul a rămas alături de stăpâna lui şi că refuză s’o părărsească, cu tot tratamentul prost la care e supus din partea bandiţilor.diţilor la Panshan la 60 kilometri de’ Newchang. Missis Pawley şi mister Corcrane sunt găzduiţi într’un bordei ţărănesc, în mijlocul unor mlaştini. Sunt păziţi de vreo duzină de bandiţi, care o tratează cu destulă blândeţe. Englezii însă nu sunt deprinşi cu lipsa de confort şi cu hrana sumară a chinezilor. Ţăranul spune că a vorbit cu şeful bandiţilor, care i-a declarat cum că a răpit pe cei doi cetăţeni britanici, din ordinul expres al mareşalului Chang-Su-Jan, ex-dictatorul teritoriului manciurian, deposedat de proprietatea lui cu ocazia proclamării nouei republici Manciuria. Chang-Su-Ian, în vârstă de 31 ani, e fiul celebrului Ciang Sohn, care timp de 25 ani şi-a menţinut tirania asupra Chinei septentrionale. Astfel OTISSIS PAVLEY englezoaica răpită de bandiţii chinezi Procurati-vă de la toate librăriile COLECŢIA DELAFRAS a Editurii „CUGETAREA” care conţine lucrări alese din autori cu reputaţie mondială, precum: Victor Hugo, Emile Zola, Anatole France, Claude Anet, Pierre Loti, Claude Farrère, Maurice Dekobra, Marcel Prevost, Raymonde Machard Pierre de Coulevain, George Sand, etc. Un volum Lei 25.— Experienţele unui aviator german in India BERLIN, 29. (Rador). — Guvernul britanic a invitat pe cunoscutul aviator german Robert Kronfeld să facă încercări cu avionul său fără motor în Indiile britanice. Experienţele aviatorului german urmează să stabilească dacă curentele ascendente provocate de aerul cald din șesurile Indiilor, prezintă elementele necesare pentru sboruri cu avioanele fără motor. Kronfeld va petrece iarna aceasta in Indii, unde va face încercările dorite de guvernul britanic. Pag. 3-a. Odioasa crimă a unui fiu CALARASI, 29. — In comuna Făurei s-a săvârşit o odioasă crimă, care ese din comun. Flăcăul Ion Ioniţă, fiind dojenit adesea de tatăl lui pentru purtarea lui rea şi îndemnat mereu să nu se mai ducă pe la cârciumă, înfuriindu-se, a pus mâna pe o sapă şi a aplicat cu ea tatălui lui o puternică lovitură în cap, omorându-l pe loc. Fiul criminal a fost arestat și înaintat parchetului Ialomița. Vizitaţi Budapasta-Viena (12—19 Oct. a. c.) 18 zile de întreţinere complectă, găzduire de prim rang, tren dus şi întors, paşaport, vize, etc. 3200 lei de persoană înscrieri şi prosp. la „Realitatea Ilustrată“ Str. C. Miile 7—11