Dimineaţa, martie 1933 (Anul 29, nr. 9401-9431)

1933-03-01 / nr. 9401

Miercuri I Marile 1933 Săptămâna străinătăţii Cărţi, idei, oameni... tre rase, religii şi limbi, imperiul Habsburgilor avea o economie; oamenii aveau ce mânca. In momentul de faţă, antagonismele funda Focul care mocneşte“ Henri Béraud: Le feu qui couve (Ed. de France) Sub acest titlu îşi adună Henri Béraud — devenit în ultima vreme reporter mondial şi profetic — articolele de anul trecut asupra situaţiei din fosta Austro-Ungarie, văzută la faţa locului. Sânt bine cunoscute celelalte reportagii ale lui asupra Rusiei sovietice, a Spaniei, a Germaniei. Vizita la aceste popoare pestriţe şi agitate, care ţineau odinioară de dubla monarhie de la Viena, i-a inspirat pagini pitoreşti, strălucitoare, dar şi multă îngrijorare. „Situaţia e foarte gravă — spune el intr’un interview: toată Europa centrală e lovită de paralizie. Asta mai ales din cauza faptului că discordanţa dintre ritmul economic şi cel politic a întrecut in acest colţ de lume orice s’a văzut aiurea. Un ciardaş şi un larghetto! Pe vremea când ideile nu evoluau — când nu retrogradau! -!- decât cu extremă timiditate, uneltele se desvoltau şi se perfecţionau fără încetare. Ţările agricole construiau uzine şi ţările industriale produceau grâu. Astăzi, uzinele s’au oprit şi grâul putrezeşte în hambare. N’au fost niciodată atâ-ţia vameşi şi aşa de puţin trafic la mentale subsistă, şi, pe de-asupra, frontiere, umblă şi foamea. In asemenea con-Cu toată ciocnirea neîncetată din i cnţii, totul e posibil“. Parisienii au avut de îndurat zile urâte de tot. Holera işi arăta colţii de pe la începutul anului. Lumea nu se prea îngrijea însă, convinsă fiind că e de ajuns să porţi un săculeţ cu camfor la gât ca să nu se atingă nici un microb de tine. Iată însă că în ziua de 26 Martie mor, în câteva ceasuri, patru persoane, printre care şi bucătarul mareşalului Lobau. Cunoscuţii mareşalului se feresc de a-i mai da mâna. Chateaubriand găseşte că aerul are un gust de metal care-ţi rămâne în gât. A doua zi e sărbătoarea micaremeului. Mulţimea nu ţine socoteală de cazurile de holeră şi porneşte la petrecere. Ce holeră! spun unii şi alţii. Asta-i o invenţie a guvernului şi a doctorilor ca să nu lase poporul să se distreze. Un chefliu merge până acolo incât proclamă, cu paharul in mână. Aşa de puţin cred în holeră, că o să beau şase pahare la rând în cinstea ei. La al şaselea pahar, îl loveşte holera. In aceiaşi zi, oamenii cad bolnavi care mai de care. Heine povesteşte că cei deghizaţi pentru carnaval mor aşa de repede încât sunt îngropaţi cu costum cu tot. Numeroase ambulanţe s’au instalat în grabă în cartierele mai populate, dar abia mai pot şi ele prididi. Cazurile se numără acum cu sutele. Cel puţin dacă epidemia ar linişti rivalităţile şi agitaţiile politice! Se întâmplă insă tocmai dimpotrivă. Holera serveşte de argument politic al diferitelor partide. Catolicii pretind că nu e de vină decit ateismul şi voltairianismul lui Louis-Philippe. Partidele de extrema stângă vor să profite de ocazie pentru a aţâţa la tulburări pe proletari. Se răspândeşte svonul că burghezii şi bogaţii otrăvesc poporul. N’au murit de holeră oamenii spune mulţimea — au murit de arsenic. Panica se răspândeşte într’atâta incât lumea ajunge să masacreze pe stradă indivizii care i se par suspecţi. Desminţirea publicată de poliţie produce un efect exact contrariu decât cel aşteptat. Dacă poliţia găseşte cu cale să desmintă, spun cei mulţi, — înseamnă că e adevărat. E nevoie, pentru a linişti spiritele, de devotamentul şi de prezenţa de spirit a câtorva poliţişti de ispravă. Aceştia mănâncă, in faţa mulţimii, alimentele pretinse otrăvite. Intr’o mahala, doi necunoscuţi, bănuiţi că au dat urmii copii o tartină otrăvită, sunt gata să fie linşaţi de public. Doi agenţi îşi fac loc cu coatele, rup tartina in două şi o mănâncă. Lumea începe să ruda şi necunoscuţii sunt salvaţi, dar la timp. Pe deasupra, mai izbucneşte şi aşa numitul război al peticarilor (guerre des Chiffonniers). Ce se întâmplase? Din motive igienice, primăria acordase, incă din 1831, unei întreprinderi private concesiunea serviciului de gunoaie. Era vorba să fie suprimate vechile cotige și înlocmte cu căruţe cu un cal care să treacă in fiecare seară. Peticarii insă, in număr de 1500, care trăiau de pe unna rămăşiţelor din lăzile cu gunoaie, s’au revoltat. La 31 Martie, câteva căruţe din cele „ultra moderne“ au fost incendiate. Răzmeriţa s’a întins până la închisoarea Ste Pelagie unde se aflau deţinuţii politici. Alte incendii urmează peste câteva zile. Philarete Chasles are dreptate să spuie, cu o imagine patetică: am văzut „răscoala şi holera îmbrăţişându-se ca frate şi soră şi alergând prin oraşul despletit“. Holera continuă să facă ravagii. Dricarii nu mai pot satisface comenzile. Prăvăliile se închid. Spiţerii fac avere. Pe stradă, se văd trecători întunecaţi, tăcuţi, mergând repede şi mirosind din când in când câte o sticluţă sau câte un borcan. La palatul regal, unde au murit doi servitori, e linişte totuşi. Regele şi cu familia lui au rămas pe loc şi nu şi-au schimbat de fel viaţa cotidiană. Acest calm şi acest curaj impresionează favorabil populaţia. Datorită unei curioase coincidenţe, teatrele au rămas deschise. Nu s-a semnalat în adevăr nici un caz de holeră în sălile de spectacol. La Porte St. Martin, încasările sunt chiar excelente: directorul, om isteţ, a anunţat pe afiş că sălile de teatru sunt singurele localuri publice unde nu izbucneşte holera, oricare ar fi numărul auditorilor. Atâta e de ajuns ca lumea să alerge la teatru... Epidemia nu se potoleşte decât pe la mijocul lui Aprilie, in schimb, la începutul verii, au loc alte lupte de stradă, cu ocazia înmormântării generalului Lamarque... Orice să fii numai Parisian în 1832 nu. E probabil insă că, la bătrâneţe, tinerii din jurul acestui an, pomeneau şi ei cu nostalgie de trecut. Ei, alte vremuri, domnule! . Cartealui Lucas-Dubreton invită, în tot cazul, la meditaţii prelungite asupra mentalităţii colective, a dificultăţilor guvernamentale a perfidiilor politice, etc., etc. D. Faur HENRI BERAUD Schleicher în pamflet K. Caro şi W. Oehme : Schleicher Aufstieg (Rowohlt Verl., Berlin) Lucrarea se subintitulează „Studiu Caro şi Oehme schiţează întreaga pentru a semna istoria contra-re- carieră a generalului evoluţiei“. In adevăr, in afară de istoricul ascensiunii lui Schleicher, autorii ţin sâ-l facă şi pe cel al ideii Căpitan de infanterie la cel mai dinastic regiment de gardă. Schleicher s-a împrietenit aci cu fiul lui Hindenburg. Războiul l-a făcut la marele stat major. A trecut apoi, cu gradul de maior, în serviciul ministerului respectiv. Adversarii ii ironizează de obicei, numindu-1 „general de birou“. De fapt, Schleicher a avut, timp de treisprezece ani, o activitate pur biurocratică în aparenţă numai. In realitate, rolul lui politic începuse de mult să se deseneze. Ştiuse să se facă util prin diplomaţia dibace cu care îndepărta obstacolele ce intârziau intoarcerea regimului militarist. * Autorii subliniază faptul că nu forţa, ci şiretenia, l-au adus la putere. El însuşi, de altfel, a declarat intr’un interview că patronii lui sunt Cezar şi Friederic cel Mare, care l-au învăţat că „oarecare cinism“ e indispensabil celor care au de condus oameni. Decât, se întreabă autorii, va putea această dezinvoltură morală, această strategie fără prejudecăţi, să-i ţie loc de program pozitiv? întrebarea şi îndoiala erau formulate înainte de căderea de la putere a cancelarului Schleicher. Evenimentele ulterioare au dat deci dreptate d-lor Caro şi Oehme, care au făcut, de altfel şi investigaţii asupra hitlerismului. Pentru noi, e interesant faptul că producţia de librărie germană continuă să pue accentul pe temele de actualitate politică, care a dominat după război — pe faţă sau pe ascuns — evoluţia puterii în Germania, preponderenţa forţei armate in Stat. Cei paisprezece ani de criză continuă şi de lupte interne au dus la restaurarea prusianismului autoritar şi agresiv. Generalul von Schleicher este exponentul acestei stări de spirit şi de fapt. Bine documentaţi — atât cu ajutorul hârtiilor oficiale cât şi al convorbirilor confidenţiale — d-nii VON SCHLEICHER Un roman de Henri Duvernois H. Duvernois : 1La Bete rouge (Flatnmarion) Jacques Valversin, eroul,de un tânăr cu câteva defecte şi fără nici o personalitate. E jucător pasionat de cărţi şi îndrăgostit de o femeie frivolă, Claudie Fallex. S’ar părea că, cu ajutorul atâtor factori favorabili, e gata să se ruineze în momentul când îl cheamă in provincie un unchi bolnav, pe care-1 va moşteni. Un asemenea apel nu rămâne niciodată fără ecou. Unchiul e puţin cam maniac şi puţin cam ţicnit. Ţine sechestrată în subsol — în complectă stare de sălbătiicie — o fată tânără, fiica unei metrese care-l înşela cu un prieten. Jacques Valversin împreună cu servitoarea Clémentine o eliberează. Iar ea se grăbeşte să-şi omoare călăul, sufocându-l cu o pernă. După moartea bătrânului, Valversin se hotărăşte să dea o educaţie nenorocitei, să facă din ea o fiinţă normală. Treptat, fata se umanizează, se desvoltă, se instrueşte şi... se îndrăgosteşte de salvatorul ei. Acesta e tulburat, dar i se pare că trebue să refuze dragostea fetei, cu atât mai mult cu cât a reluat legătura cu Claudie Fallex Eroina e hotărâtă să se sinucidă. Se va sdrobi cu automobilul de un zid. Instinctul de conservare, dorința de a trăi, o face însă să frâneze la timp. Va accepta propunerea unui cinematografist care o roagă să joace scenele din „La Bâte rouge“ trăite în timpul sechestrării. Arta de povestitor a lui H. Duvemois are de mai multe ori, în cursul acestei intrigi tragice, prilejul de a se afirma. Umanizarea tinerei fete, progresele ei de gândire şi de simţire, sunt urmărite cu cea mai mare dibăcie psihologică. In episodurile secundare, transpare bine cunoscutul spirit de observaţie al autorului. Ii recunoaştem, de asemenea, predilecţia pentru firile slabe, depăşite de un sentiment sau de o datorie peste dimensiunile lor. In genere însă, „La Bete Rouge“ e o surpriză. Dovedind că ştie să fie veşnic nou, H. Duvernois a renunţat, în parte, la ironie şi la duioşie, pentru a utiliza un patetism şi un simț al misterului inedite la el. HENRI DUVERNOIS Holera de acum o sută de ani Lucas-Dubreton: La grande pene de 1832 (Gallimard) Vremurile grele sunt par’ca mai uşor de suportat când le comparăm cu alte vremuri şi mai grele. Volumul atât de evocator al d-lui Lucas- Dubreton are, pe lângă agrementul său istoric şi avantajul moral — sau imoral — de a ne consola de relele prezentului prin cele, și mai mari, ale trecutului. In primele luni ale anului 1932, Reprezentanţii Franţei la conferinţa dezarmării PARIS. 26. (Rador).— D-nii Sarraut, ministrul coloniilor, şi Pierre Cot, ministrul aerului, au plecat astăseară, la ora 21.50, la Geneva, pentru a participa la lucrările conferinţei dezarmării. Un nou vapor românesc CONSTANT,A 27. — Aseară, a plecat spre Hamburg un grup de 32 marinari, care vor aduce in ţară un nou vapor cumpărat de regia autonomă a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă, pentru complectarea parcului de vase al flotei noastre de comerţ. Noul vas al serviciului maritim a fost cumpărat de la societatea „Hamburg America Linie“, în aceleaşi condiţiuni, ca şi vaporul „Ardealul“, cumpărat de la aceeaş societate. Echipajul plecat aseară spre Hamburg pentru armarea vaporului se compune din d. căpitan Oscar Aschinger fost comandant al vaporului „Constanţa“, căp. Petre Lateş, ofiţerul mecanic Gazibar de pe vaporul „Principesa Maria“, trei ofiţeri punte, un şef de echipaj, trei timonieri, trei ajutori mecanici şi 19 marinari. Noul vapor, care va fi numit „Alba Iulia“, va sosi la Constanţa pe la sfârşitul lunii viitoare. In jurul furtului de timbre din Galaţi O NOUĂ ARESTARE GALAŢI. 27. — In afacerea furtului de timbre agricole, dela depozitul din localitate al Casei autonome a monopolurilor. — afacere care se cercetează de d. jude preşedinte Aurel Ionescu, dela cabinetul 1 instrucţie — a intervenit o nouă arestare. S-a dovedit că brutarul Lambru Anastasiu din Bucureşti, a cumpărat din timbrele furate şi plasate în Capitală de către o parte a membrilor bandei. Anastasiu a fost arestat şi adus a Galaţi. După interogatoriul la care a fost supus, d. jude instructor a lansat cuvenitul mandat de arestare, care a fost confirmat de secția II a tribunalului. Anastasiu a fost depus în arestul central. Un caz suspect la Constanţa CONSTANŢA, 27. Autorităţile militare cercetează un caz suspect. O femee a fost găsită pe stradă îmbrăcată in uniformă de locotenent din marină. Miercuri seară, comenduirea ploii a fost înştiinţată de organele poliţieneşti că o femee travestită în uniformă de ofiţer a fost semnalată in societatea unor ofiţeri din marina militară. Acest caz dând de bănuit, d. căpitan Guliano, dela comenduirea pieţii, a început cercetări. Rezultatul , cercetărilor a confirmat faptul semnalat. In urma acestui rezultat, d. căpitan Guliano s’a pus la pândă şi alaltăeri seară, a observat in piaţa Independenţei, trecând doi ofiţeri de marină, dintre cari unul avea o ţinută nebărbătească. Apropiindu-se de ei, d. căpitan Guliano a dispus conducerea falsului ofiţer la poliţie. Aci, s’a constatat că... locotenentul de marină era o femeie. Ea a fost reținută la poliție pentru cercetări. Demonstraţia unor funcţionari ANKARA, 26 (Rador). —Un grup de 600 studenţi au manifestat in faţa biroului Companiei de vagonslits din Istambul, spărgând geamurile. Cauza acestei manifestaţi este concedierea de către companie a unui funcţionar care ar fi vorbit în limba turcă. După ce mulţimea a ascultat o serie de discursuri, pronunţate de către studenţi, poliţia a risipit pe manifestanţi, concediaţi Guvernul spaniol decis să naţionalizeze minele din Asturia MADRID, 26. (Radar).— Miniştrii agriculturii, comerţului şi al industriei au propus crearea unei comisiuni interministeriale care să caute o bază pentru a pune capăt grevei din minele din Asturia. Soluţiunea ar urma să fie dată până în termen de trei luni. Delegaţii lucrătorilor au primit propunerea, care a fost insă respinsă de către reprezentanţii patronali. Se pare totuşi că guvernul ar fi hotărit să pună capăt conflictului In cazul când nu se va putea ajunge la un acord pe cale de bună înţelegere, guvernul nu ar ezita să recurgă la naționalizarea minelor, care ar urma să fie exploatate de către stat. Drama pasională din Galaţi A încetat din viaţa şi Ion COLŢOV GALAŢI, 27. — Cu toate că la un moment dat se spera că starea lui Ion Colţov, asasinul din strada Traian 209, este în afară de orice pericol, totuşi în ultimele clipe s’au produs complicaţiuni, cari au agravat atât de mult starea pacientului încât orice ajutor a devenit inutil Colţov a încetat din viaţă. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului, care a ordonat autopsia cadavrului, iar pe de altă parte a dispus clasarea afacerii. Pagina 3-a Curiozităţi din lumea largă Automobilul cu care Campbel a străbătut într’o cursă 440 kilometri pe oră Preţul unui câine Câinii de vânătoare sunt foarte preţuiţi în Anglia. In ultimul timp, cu toată criza, un câine de rasă pură a fost plătit cu 900 lire sterline, fără ca pentru acest preţ platnicul să intre în posesia câinelui, ci numai «pentru o singură întâlnire acordată căţeluşei respective în vederea unei progenituri de rasă pură. Peste jumătate milion pentru nașterea unor căței, iată într’adevăr o cheltuială inexplicabilă. După atentatul de la Miami Odiosul atentat care era să coste viaţa preşedintelui Roosevelt, nu e fără precedent în Statele Unite. Trei preşedinţi au sucombat victimele asasinatelor. La 1865 in ziua de 16 Aprilie Abraham Lincoln a fost ucis la teatrul Ford de către un actor anume Booth. Preşedintele Garfield a fost grav rănit la 1881 pe când vizita colegiul Wilians şi a sucombat in urma acestor răni. Mac Kinleay ales preşedinte la 1897 a cunoscut o soartă tot atât de tragică ca şi acea a predecesorilor. Aflându-se la Buffalo pentru inaugurarea expoziţiei pan-americane un polonez i-a tras două gloanțe de revolver în cap. Rana lui agravându-se a murit după două săptămâni. Vechea Cartagină Săpăturile începute de arheologul Delatre şi continuate acum după moartea lui cu acelaş zel şi constanţă de către d. Lapeire pentru a scoate la iveală vechea Cartagină duc la rezultate satisfăcătoare. Expediţia a dat de urmele citadelei punice care a ocrotit templul Ehnun iar intr’un mormânt a fost găsit un inel de taur minunat lucrat cu o piatră pe care se află gravate cinci figuri in stilul egiptean. S’a scos deasemeni la iveală un fragment de basorelief înfăţişând triumful unui general învingător, monede, vase şi unelte de gospodărie în număr considerabil. Ce înseamnă gloria... Germania serbează actualmente prin festivităţi grandioase pe ilustrul său fiu, Richard Wagner. Dar acest nume e foarte răspândit în Germania. Iată o anecdotă sugestivă. In trecere printr’un orăşel bavarez, un turist recurse la serviciile unui cismar, cu numele Richard Wagner. Arătându-i firma, turistul amabil se adresă patronului. — Văd că ai un nume foarte ilustru, d-le Richard Wagner. — Ştiţi domnule, ii răspunse meseriaşul, asta nu trebue să vă mire. Le 30 de ani Îmi văd de cizmărie în acest târguşor. In felul acesta te cunoaşte lumea şi nu toate împrejurimile. Tragedia unui soţ milionar La Budapesta s’a întâmplat o dramă impresionantă. Un fost milionar Max Gros, unul din cei mai bogaţi industriaşi pe tărâmul industriei lemnului din Ungaria, in vârstă de 67 ani, şi-a împuşcat soţia, secretara şi şi-a tras apoi un glonte în creier. Gros care îşi pierduse pădurile din Ardeal după război avea de luptat in ultimul timp cu dificultăţi materiale. Nervii săi n’au putut suporta aceste zdruncinări şi probabil că intr’un acces de demenţă a săvârşit fapta. A venit acasă pe la ora 5 şi fără nici un cuvânt de explicaţie a scos revolverul trăgând în soție și secretară. Debuturile ceasornicului vorbitor Am arătat că la Paris s’a introdus o inovaţie pentru abonaţii telefonului, ceasornicul vorbitor, care printr’un mecanism special indică oricând, oricui era exactă. Dela punerea lui în funcţiune, ceasornicul a cunoscut un succes imens. A dat peste 1200 răspunsuri pe oră, ceiace e într’adevăr un record. Noua modă masculina a femeilor Cărbunele întunecă atmosfera De vre’o 30 ani încoace, atmosfera la Lyon a devenit mult mai opacă din cauza sporirii consumului de cărbuni, iar Alpii care se vedeau altă dată foarte limpede, se zăresc astăzi ca printr’un văl de ceață. E un fapt oficial stabilit de către un profesor universitar de geografie, care a făcut observații zilnice la institutul de meteorologie din Lyon. Acelaș lucru s-a constatat in regiunea industrială din Liege unde atmosfera e bogată în sulf. Crimă pentru o scufiţă de dantelă O păstoriţă de 15 ani, din Bretagne, a ucis din gelozie pe o tovarăşe de joacă de 11 ani. Păstoriţa care se releva şi prin frumuseţea dar şi prin cochetăria ei ţinea cu orice preţ să aibă o scufiţă de dantelă a celeilalte fetiţe. Posesoarea legitimă refuzând să facă acest dar păstoriţa o ucise cu papucul ei de lemn, apoi dezbrăcă victima până la piele ascunzând cadavrul sub un tufiş, in speranţa că autorităţile vor crede că e vorba de o crimă sadică. Moartea unui ziarist din Cluj in trenul de Sinaia SINAIA. 27. In acceleratul cu No. 31, care a sosit ori la ora 11 în Sinaia, a murit subit, între Comarnic şi oraşul nostru, ziaristul Aurel Ciato din Cluj, str. Iuliu Maniu 5. Şeful gării Sinaia a sigilat geamantanul defunctului precum şi suma de 5162 lei ce s’a găsit asupra sa. In geamantan s’au găsit mai multe medicamente pentru boala de cord de care suferea desigur defunctul. Autorităţile au înştiinţat telegrafic familia la Cluj precum şi parchetul de Prahova. Astăzi s’au primit dispoziţii telefonice din partea d-lui prim ministru Vaida Voevod ca trupul neînsufleţit să fie trimes la Cluj. Azi luăm dejunul la Londra şi cinăm la San-Francisco!!! Astfel va vorbi in arul 2033 tânăra logodnică a domnului pe care-l iubeşte şi cu care se va căsători în mod romantic: se vor cununa în fundul craterului vulcanului Etna şi călătoria de nuntă o vor face în Marte. Bertrand Russell, celebrul scriitor şi savant englez, a scris o viziune ştiinţifică extraordinară, pe care o dă în senzaţionala-i lucrare Lumea in anul 2033 care a apărut cu o serie de fotografii senzaţionale, în excelenta publicaţie de săptămânală, unica în ţară tipărită la Tiefdruck-Fotofotogravură, „Realitatea Ilustrată*6 De vânzare pretutindeni.