1933-06-10 / nr. 9499
O NOUĂ SURSĂ DE VENITURI DEZVOLTAREA TURISMULUI IN ROMÂNIA Președinția consiliului de miniștri a luat inițiativa unei organizări mai eficace și totodată mai productive a turismului în România. Productivă în sensul de a crea pentru bugetul statului o nouă sursă de venituri. Socotim de prisos să cercetăm chestiunea, dacă o astfel de îndeletnicire intră sau nu în atribuțiile președinției consiliului de miniștri. Ceea ce interesează, este faptul însuși, este reușita inițiativei luate, indiferenet de unde pornește această inițiativă. „România, — a declarat d. subsecretar de stat V. V. Tilea sub a cărui președinție s’au ținut ședințele, la care au participat reprezentanți ai instituțiunilor și societăților de turism sau în legătură cu turismul — țară binecuvântată a unor frumuseți pe cât de minunate, pe atât de variate, ar trebui să fie printre primele țări cercetate de călătorii străini“. De acord, România are frumuseți naturale de o minunăție neîntrecută. Văile râurilor sale sunt de un pitoresc fermecător. Munții, destul de bine împăduriți, sunt impunători, fără să fie inaccesibili. In Ardeal și în Bucovina sunt regiuni, cărora nu le găsești asemănarea decât în anume părți ale Elveției, așa de vestite și așa de cercetate de turiști din cele cinci continente. Incontestabil, România nu este numai o țară cu sol și subsol bogat, ci totodată o țară frumoasă din punctul de vedere al pitorescului. Totuși, turismul în România este încă în fașe. Putini de tot sunt străinii, cari, atrași de frumusețile naturale ale țării noastre, vin să le cerceteze. Tot atât de redus este numărul străinilor, cari vin pentru odihnă ori iz știu îngrijirea sănătății la stațiile noastre balneare și climaterice. In sezonul verei, de pildă, este mult mai mare afluența de străini la Varna, decât la Constanța. Dar de ce să nu mărturisim tot adevărul.? Regiunile pitorești și frumusețile naturale ale României nu sunt cunoscute și cercetate, în proporția în care se cuvine, nici de românii înșiși, necum de cetățenii din alte țări. Sunt români — și aceștia din rândurile intelectualilor sau ale oamenlor cu dare de mână — cari cunosc pe degete cele mai mici culturi din anumite țări din străinătate, dar cari nu se sfiesc să declare că nici nu s’au gândit măcar să întreprindă o călătorie de cunoaștere și de cercetare a tot ce România are mai frumos și mai de seamă. Acelaș lucru se poate spune și despre stațiunile și localitățile noastre balneare și climaterice, cărora românii — chiar cei cu mijloace materiale modeste — le preferă stațiunile și localitățile similare din străinătate. Acum, din inițiativa președinției consiliului de miniștri se caută a se remedia această stare de lucruri și în deosebi, se caută mijloacele pentru a atrage în țară cât mai mulți turiști străini, ceea ce va fi și pentru particulari și pentru bugetul statului o sursă bunicică de venituri. Insă, pentru atingerea acestei ținte, hotărîri luate pe hârtie — și osândite să rămână pe hârtie — nu servesc la lucru mare. Trebuesc înlăturate cu tot curajul și cu toată onestitatea cauzele care împiedică pe străini să vie în țară și îndeamnă pe români să prefere, pentru timpul de odihnă, localitățile din străinătate. Nu insistăm asupra acestor cauze deoarece ele sunt de mult și bine cunoscute. 51 Ma Safzaria Dramatica sinucidere in Ploești Un comerciant își pune capat zilelor tăindu--și arterele mâinilor și apoi beregata PLOEȘTI. 8. — O oribilă sinucidere s’a’ petrecut astăzi după-amiază în orașul nostru. Cunoscutul comerciant horticultor Emerich Krauss, proprietarul florăriei „Crisantema“, din str. Gh. C. Dobrescu No. 10, și-a pus capăt zilelor într’o cameră a hotelului „Țugulea“ din calea Câmpinei 54. Iată împrejurările, puțin obișnuite, în care numitul și-a curmat viața. Astăzi, la ora 11 jumătate, Emerich Krauss, care este în vârstă de 48 ani, s’a prezentat la portarul hotelului „Țugrulea“ cerând o cameră. I s’a dat camera No. 10 de la etajul I. Florarul s’a urcat în odaie și sunând femeia de serviciu, i-a spus că nu vrea să fie deranjat, întrucât ține să se odihnească. Pe la ora 6 d. a., femeii părândui-se suspect faptul că pasagerul nu dă nici un semn de viață, a bătut la ușe". N’a primit însă nici un răspuns. A trecut atunci într’o altă cameră care are o fereastră ce corespunde cu camera No. 10. Uitându-se prin geam a văzut cum pasagerul se afla trântit în pat, iar cearșaful era plin de sânge. Speriată, femeia a înștiințat imediat pe d. Davidescu, proprietarul hotelului, care la rândul său a anunțat autoritățile. Au sosit imediat la hotel d. I. C. Petrescu, șeful circ.i polițienești din vecinătate și comisarul Ioan Stănculescu, care era de serviciu la chestură. SINUCIDEREA A fost chemat un lăcătuș și s’a deschis ușa camerei. Intrând in odaie, polițiștii au avut în fața ochilor un spectacol poribil, întins pe pat, în mijlocul unor băltoace de sânge se afla Emerich Krauss. Pe jos, lângă pat, se aflau un brici și un briceag de asemeni pline de sânge. Cum florarul mai dădea semne de viață a fost transportat imediat la spitalul „Sfiiților“. Aci s’a căutat să i se dea ajutoare. A fost însă de prisos întrucât din cauza pierderii mari de sânge ce a avut, nefericitul a încetat din viață în momentul când tema să fie dus în sala de operați. S’a constatat că florarul și-a pus capăt zilelor tăindu-și cu briciul podul palmelor până la os și apoi beregata. In camera de la hotel nu s’a găsit nici o scrisoare prin care sinucigașul să arate cauzele ce l-au determinat să facă acest gest. ANCHETA D. procuror Angelescu, împreună cu comisarul șef Petrescu și comisarul I. Stănciulescu au început cercetări, ascultând mai mulți martori. Din declarațiile d-nei Krauss, reiese că soțul ei suferea de o boală de nervi și că de mai mult timp și-a pus în gând să-și curme viața. Când a văzut azi că soțul ei nu vine la ora 1 la masă, a bănuit că poate vrea să-și pună în aplicare gândul ce-l frământa și a trimis să-l caute la hotelurile din centrul orașului. Krauss n’a fost găsit insă, fiindcă, după cum s’a văzut, își luase cameră la un hotel mai mărginaș. Corpul sinucigașului a fost predat I. VER. EMERICK KRAUSS I T Membrii guvernului și Casei Regale primuind defilarea trupe» Textul notei franceze PARIS, 7 iunie 1933 Domnule Ministru. La 7 iunie a fost parafat în numele guvernelor german, britanic, francez și italian tratatul a cărui copie este anexată la prezenta notă. Doritor de a se conforma dispozițiunilor Tratatului din 10 iunie 1926, prin care cele două Guverne s’au angajat a-și face cunoscut, respectiv, Tratatele și Acordurile pe care le-ar fi încheiat cu terțe Puteri in chestiuni atingând politica europeană. Guvernul Republicei a ținut Guvernul Român cu prisosință informat asupra împrejurărilor în cari s’a angajat, și asupra condițiuniilor în cari s’a desfășurat negociațiunea ce s’a încheiat. In acelaș spirit și doritor de a dovedi odată mai mult că noul tratat nu va afecta cu nimic politica pe care cele două guverne o urmăresc pe baza tratatului care se leagă, Guvernul Republicii tine să atragă atențiunea Guvernului Român asupra textului definitiv al art. 2 al tratatului parafai astăzi. Această dispozițiune care exclude examenul principiului revizuirii și a cazurilor concrete de aplicare, putând totuși să ducă la examinarea propunerilor privitoare la metodele și procedeurile proprii de a da deplina lor eficacitate articolelor poetului Societății Națiunilor, și în deosebi a mai multora dintre ele în enumerarea cărora figurează art. 19, Guvernul Republicii dorește să precizeze principiile cari îl vor călăuzi în ce privește acest art. 19. Mai întâi nu poate fi vorba de a introduce nici o chestiune de revizuire în afară de regulile fixate prin art. 19 al pactului Societății Națiunilor. Pe de altă parte, în eventualitatea examinării unei proceduri aplicabile în cazul în care unul sau mai multe State, doritoare de a ridica o chestiune teritorială regulată prin tratate și ar propune de a cere Adunării de a delibera in această privință, pe baza acestui art. 19 al pactului Societății Națiunilor, Guvernul Republicii nu va accepta nici o propunere care ar tinde la modificarea condițiunilor în care conform cu termenii pactului, Adunarea poate in mod valabil invita pe unii membri ai Societății Națiunilor a proceda la o nouă examinare a tratatelor devenite inaplicabile sau a situațiunilor internationale a căror menținere ar putea primejdui pacea lumii. Unanimitatea membrilor prezenți, inclusiv vocea părților, actualmente necesară la aplicarea principiilor generale ale pactului va trebui deci să continue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emite votul de care este vorba. Primiți vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele considerații umi. (ss) J. PAUL BONCOUR D. PAUL BONCOUR extul pactului celor patru și al garanțiilor date Micii înțelegeri Răspunsul României la nota de garanții a Franței Publicăm mai jos textul oficial de guvernul român (garanțiile îmîn traducere română al Pactului ce- j potriva revizuirii) remiserii 8 Iunie lor patru, parafat al altă pri 7 iulie și textul de răspuns al României la la Roma; textul notei franceze că nota franceză : Pact de înțelegere și de colaborare Reprezentanții guvernelor Reichului german, a regatului unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, al republicii franceze și al regatului Italiei, întruniți la Roma la 7 iunie 1933, au dat consimțământul lor proectului de Pact de înțelegere și de colaborare aci inclus, care este de acum parafat, ne varietur, care va purta data acestei zile, guvernele sus-menționate convenind de a proceda la formalitatea semnăturii cât mai curând aceasta va fi cu putință. Președintele Reichului german, președintele Republicii franceze, Maiestatea sa regele Marii Britanii, al Irlandei și al teritoriilor britanice dincolo de mări, împărat al Indiilor și Maiestatea sa regele Italiei, Pătrunși de responsabilitățile particulare, pe cari li le impun faptul de a fi reprezentați cu titlu permanent în Consiliul Societății Națiunilor, FAȚĂ DE SOCIETATEA NAȚIUNILOR ÎNSĂȘI ȘI FAȚĂ DE MEMBRII SĂI, cât și de acelea cari rezultă din semnătura comună a acordurilor de la Locarno. Convinși că starea de îngrijorare care domnește în lume nu poate fi risipită decât printr'o întărire a solidarității lor susceptibilă de a consolida în Europa încrederea în pace. Credincioși angajamentelor pe care le-au luat prin Pactul Societății Națiunilor, prin Tratatele de la Locarno și prin Pactul Briant-Kellogg, și referindu-se la declarațiunea de nerecurs la forță al cărei principiu a fost proclamat în declarațiunea semnată la Geneva la 11 Decembrie 1932 de către delegații lor la Conferința dezarmării și adoptată la 2 Martie 1933 de către Comisiunea politică a zisei Conferințe. Doritori de a da deplina lor eficacitate tuturor dispozițiunilor pactului Societății Națiunilor ȘI CONFORMÂNDU-SE METODELOR SI PROCEDURILOR PE CARI LE PREVEDE ȘI DE LA CARI ÎNȚELEG SA NU DE ROGE, Respectuoși de drepturile fiecărui Stat de cari nu se va putea dispune în afară de cel interesat. Au hotărît de a încheia in acest scop un Pact și au desemnat ca plenipotențiari ai lor, pe: Președintele Reichului german Președintele Republicii franceze .......................................................... Majestatea Sa regele Marii Britanii, al Irlandei și al Dominioanelor britanice dincolo de mări, împărat al Indiilor . . Majestatea Sa Regele Italiei . Cari, după ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute in bună și cuvenită formă au convenit asupra următoarelor dispozițiuni: ART. I. — înaltele părți contractante se vor concerta asupra tuturor chestiunilor cari le sunt proprii. Ele se angajează a face toate sforțările pentru a practica în cadrul Societății Națiunilor o politică de colaborare efectivă intre toate puterile în vederea menținerii păcii. ART. II. — In ce privește pactul Societății Națiunilor și în deosebi articolele sale 10, 16 și 19, înaltele părți contractante hotărăsc de a examina între ele și, sub rezerva deciziunilor cari nu pot fi luate decât de organele regulate ale Societății Națiunilor, toate propunerile relative la metodele și procedurile proprii pentru a da efect acestor articole. ART. III. — înaltele părți contractante se angajează a face toate sforțările lor pentru a asigura succesul conferinței dezarmării și își rezervă, in cazul în care la sfârșitul acestei conferințe, chestiunile cari le-ar privi în mod special ar fi rămas în suspensie, de a se relua, intre ele, pentru examinare, prin aplicarea prezentului pact cu scopul de a asigura soluționarea lor prin mijloace apropiate. ART. IV. — înaltele părți contractante afirmă voința lor de a se concerta asupra tuturor chestiunilor de ordin economic prezentând un interes Comun pentru Europa și în special pentru restaurarea sa economică, în vederea unei reglementări de căutat în cadrul Societății Națiunilor. ART. V. — Prezentul Pact este încheiat pentru o durată de zece ani socotită de la punerea sa în vigoare. Dacă, înainte de sfârșitul celui de al 8-lea, niciuna din părțile contractante nu a notificat celorlalte intențiunea sa de a-i pune capăt, el va fi considerat ca reînoit și va rămâne în vigoare fără limitațiune de durată, fiecare din înaltele părți contractante având, în acest caz, facultatea de a-i pune capăt printr’o declarațiune făcută cu acest scop cu un preaviz de doi ani. ART. VI. — Prezentul pact redactat în limba germană, engleză, franceză și italiană, textul francez fiind hotărîtor în caz de divergență, va fi ratificat și ratificările vor fi depuse la Roma cât mai curând aceasta va fi cu putință. Guvernul regatului Italiei va remite fiecăreia din înaltele părți contractante o copie certificată conformă de procesele-verbale de pe procesele verbale de depunere. Prezentul pact va intra în vigoare de îndată ce toate ratificările vor fi fost depuse. El va fi înregistrat la Societatea Națiunilor conform cu Pactul Societății. Făcut la Roma, la........................... una mie nouă sute treizeci și trei, într’un singur exemplar care va rămâne depus în arhivele guvernului regatului Italiei, și de pe care copii certificate conforme vor fi remise fiecăreia din înaltele părți contractante. Pentru care plenipotențiarii susnumiți au semnat prezentul pact de art. 19 din Pactul Societății Na festă comunitate de idei și de iațiunilor. I tențiuni, vă rog, Domnule Ministru. Confirmându-vă această notă și a primi expresiunea sentimentelor asigurându-vă că ambele Guverne , considerați unii mele celei mai înalte, sunt în perfectă armonie și în per) (ss) D. CESIANU Textul notei române Domnule Ministru, Din ordinul Guvernului meu, am onoarea a vă face următoarea comunicare: Confirmându-vă primirea notei din 7 iunie 1933, am onoarea, în numele Guvernului Majestății Sale, a vă mulțumi în chip foarte sincer. Continuând tradițiunea colaborării intime și prieteniei statornice care determină politica comună a ambelor noastre țări, ați avut amabilitatea de a-mi comunica textul Tratatului ce ați parafat cu Guvernele german, britanic și italian. Totodată ați binevoit a-mi transmite o notă care precizează în ce condițiuni și în ce spirit s’au desfășurat negociațiunile în chestiune și în special în ce condițiuni a fost adoptat art. 2 din Tratat. Am onoarea a vă aduce la cunoștință că Guvernul Regal al României împărtășește în întregime punctul Domniei Voastre de vedere în virtutea căruia semnarea acestui Tratat nu va putea afecta în nici un fel și întru nimic politica noastră comună care va rămâne în viitor așa precum a fost și în trecut și astfel cum a determinat-o Tratatul din 10 iunie 1926 încheiat între ambele noastre Guverne. Fiind pe deplin de acord cu guvernul Republicii Franceze că art. 2 din tratatul ce a fost parafat exclude examinarea principiului revizuirii și a cazurilor concrete de aplicațiune, fiind deopotrivă de acord cu privire la regula unanimității, inclusiv voturile părților, pentru eventuala aplicare a art. 19 din Pactul Societății Națiunilor, Guvernul Regal Român ia act cu satisfacțiune de faptul că Guvernul Republicii Franceze nu va accepta nici o propunere care ar tinde să modifice condițiunile în care, potrivit termenilor Pactului, Adunarea poate în mod valabil să invite pe membrii Societății Națiunilor să procedeze la o nouă examinare a tratatelor devenite inaplicabile sau a situațiunilor a căror menținere ar putea pune în pericol pacea lumii. După ce Guvernul Republicii a precizat-o în sus zisa notă, unanimitatea membrilor prezenți, inclusiv voturile părților, actualmente necesară pentru aplicarea principiilor generale ale Pactului, va trebui deci să continue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emite votul de care este vorba. Guvernul Regal Român este de asemenea de acord cu Guvernul Republicii că nu poate să fie vorba a se introduce nici o chestiune de revizuire în afară de regulele fixate Atitudinea oficialității noastre Cercurile noastre oficiale trag, de pe urma situației creiată de semnarea pactului celor patru și schimbul notelor de mai sus, următoarele concluziuni: Rezultă din« examenul acesteîs* fapte oficiate» 1. — Că acordul celor patru Mari Puteri nu mai privește decât interesele lor proprii. 2. — Că în ce privește articolele din pactul Societății Națiunilor, în special articolele IC, l și »3. »Nici o modificare nu se poate face decât sub rezerva deeizâ israilis, cari nu pot fi luate decât c?s organele regulate ale Societății Națiunilor. © 1, amendamentele la pactul Societății Națiunilor nu pot fi adoptate decât cu unanimitate de voturi, adică cu consimțământul celor interesați. 3. — Că acordul în patru exclude și examenul principiului revizuirii și examenul cazurilor concrete de aplicare. 4. — Că nici o chestiune de revizuire nu se poate discuta în afară de regatele fixate de art. 19 al pactului Societății Națiunilor. 5. — Că guvernul francez s’a angajat a nu primi nici o propunere care să modifice actuala procedură în materie de revizuire teritorială, ceia ce asigură România de a nu rămâne niciodată izolată în fața unei cereri de revizuire. 6. — Conform pactului această revizuire nu se poate face decât cu uuanimitate de votari inclusiv votul părților interesate. 7. — România rămâne astfel stăpâna hotarelor sale ele care nimeni nu poate dispune în afară de consimțământul ei. D. N. TITULESCU Avionful lui Hild s-a prăbușit LNDRA. 8. (Radar). Aviatorul Morrison și soția sa au încercat sași ia zborul de pe aerodromul Croydon, azi dimineață la orele 5 și 30 min., cu destinația New York. Ajunși acolo cei doi aviatori intenționau să stabilească recordul de zbor în linie dreaptă, fără escală, până la Bagdad. După ce parcusese câțiva metri, avionul s’a răsturnat. Trenul de aterisaj s’a îndoit și două aripi inferioare s’au sfărâmat. Ambii aviatori au scăpat teferi. Se crede totuși că ei nu vor putea sbura o săptămână. Groaznic accident de automobil pe șoseaua Brașov-București Un automobil din Capitan se sfărâmă de parapetul șoselei.Trei răniți BRAȘOV. 8. — Un grav accident de automobil s’a petrecut azi d. a. la ora 4 pe șoseaua Brașov-București. Un automobil turism condus de un inginer din Capitală s’a lovit de un parapet în plină viteză sfărămându-se. Șofeurul, rănit moral, se află în agonie. Au mai fost rănite, mai ușor, alte două persoane. Din cercetările d-lui Alevra, șeful poliției din Dîrste, s’au precizat următoarele amănunte: CUM S’A ÎNTÂMPLAT NENORO CIREA Inginerul Gabriel Solga din Capitală a venit să-și viziteze logodnica care se afla în comuna Surcheș. După ce a petrecut toată ziua la logodnica sa, pe înserate a plecat cu automobilul, însoțit de d. Molnár Aceștia din urmă au dispărut în pădurea din paropiere refugiindu-se în comuna Satu-Lung unde au fost descoperiți de poliție. Șoferul Alexandrescu în agonie, a leat și de șoferul Alexandrescu, spre fost transportat cu o mașină la sol- București, talul George Mârzescu din Brașov. Ajunși în dreptul pensiunei Marienhof, cei din automobil au coborît pentru a mai ciocni un pahar cu vin. La plecare, spre Timișul de sus, inginerul Gabriel Solga, care pretindea că este bun conducător, s’a urcat la volan pornind cu maximum de viteză. Mașina n’a făcut decât două sute de metri și a intrat în parapetul din marginea șoselei. Șoferul Alexandrescu a intrat cu capul prin geamul de!ap „parbrise“, mutilîndu-se îngrozitor între parapet și mașina. Inginerul Solga și d. Molnár s’au ales cu răni mai ușoare. DOI RĂNIȚI DISPAR ZIUA SPORTURILOR. — Defilarea studentelor de la Otteț P