1933-06-10 / nr. 9499

O NOUĂ SURSĂ DE VENITURI DEZVOLTAREA TURISMULUI IN ROMÂNIA Președinția consiliului de miniștri a luat inițiativa unei organizări mai eficace și totodată mai productive a turismului în România. Produc­tivă în sensul de a crea pentru bu­getul statului o nouă sursă de ve­nituri. Socotim de prisos să cercetăm chestiunea, dacă o astfel de înde­letnicire intră sau nu în atribuțiile președinției consiliului de miniștri. Ceea ce interesează, este faptul în­suși, este reușita inițiativei luate, indiferenet de unde pornește această inițiativă. „România, — a declarat d. sub­secretar de stat V. V. Tilea sub a că­rui președinție s’au ținut ședințele, la care au participat reprezentanți ai instituțiunilor și societăților de turism sau în legătură cu turismul — țară binecuvântată a unor frumu­seți pe cât de minunate, pe atât de variate, ar trebui să fie printre pri­mele țări cercetate de călătorii străini“. De acord, România are frumuseți naturale de o minunăție neîntre­cută. Văile râurilor sale sunt de un pitoresc fermecător. Munții, destul de bine împăduriți, sunt impunători, fără să fie inaccesibili. In Ardeal și în Bucovina sunt regiuni, cărora nu le găsești asemănarea decât în a­­nume părți ale Elveției, așa de ves­tite și așa de cercetate de turiști din cele cinci continente. Incontestabil, România nu este numai o țară cu sol și subsol bogat, ci totodată o țară frumoasă din punctul de vedere al pitorescului. Totuși, turismul în România este încă în fașe. Putini de tot sunt străi­nii, cari, atrași de frumusețile natu­rale ale țării noastre, vin să le cer­ceteze. Tot atât de redus este nu­mărul străinilor, cari vin pentru o­­dihnă ori iz ști­u îngrijirea sănătății la stațiile noastre balneare și clima­terice. In sezonul verei, de pildă, este mult mai mare afluența de străini la Varna, decât la Constanța. Dar de ce să nu mărturisim tot adevărul.? Regiunile pitorești și frumusețile naturale ale României nu sunt cunoscute și cercetate, în proporția în care se cuvine, nici de românii înșiși, necum de cetățenii din alte țări. Sunt români — și a­­ceștia din rândurile intelectualilor sau ale oamenlor cu dare de mână — cari cunosc pe degete cele mai mici culturi din anumite țări din străinătate, dar cari nu se sfiesc să declare că nici nu s’au gândit mă­car să întreprindă o călătorie de cu­noaștere și de cercetare a tot ce România are mai­ frumos și mai de seamă. Acelaș lucru se poate spune și despre stațiunile și localitățile noa­stre balneare și climaterice, cărora românii — chiar cei cu mijloace ma­teriale modeste — le preferă sta­țiunile și localitățile similare din străinătate. Acum, din inițiativa președinției consiliului de miniștri se caută a se remedia această stare de lucruri și în deosebi, se caută mijloacele pen­tru a atrage în țară cât mai mulți turiști străini, ceea ce va fi și pentru particulari și pentru bugetul statului o sursă bunicică de venituri. Insă, pentru atingerea acestei ținte, hotărîri luate pe hârtie — și osândite să rămână pe hârtie — nu servesc la lucru mare. Trebuesc înlăturate cu tot cura­jul și cu toată onestitatea cauzele care împiedică pe străini să vie în țară și îndeamnă pe români să pre­fere, pentru timpul de odihnă, loca­litățile din străinătate. Nu insistăm asupra acestor cauze deoarece ele sunt de mult și bine cunoscute. 51 Ma Safzaria Dramatica sinucidere in Ploești Un comerciant își pune ca­pat zilelor tăindu--și arterele mâinilor și apoi beregata PLOEȘTI. 8. — O oribilă sinuci­dere s’a’ petrecut astăzi după-amia­ză în orașul nostru. Cunoscutul comerciant horticultor Emerich Krauss, proprietarul floră­riei „Crisantema“, din str. Gh. C. Dobrescu No. 10, și-a pus capăt zile­lor într’o cameră a hotelului „Țugu­­lea“ din calea Câmpinei 54. Iată împrejurările, puțin obișnui­te, în care numitul și-a curmat viața. Astăzi, la ora 11 jumătate, Eme­rich Krauss, care este în vârstă de 48 ani, s’a prezentat la portarul ho­telului „Țugrulea“ cerând o cameră. I s’a dat camera No. 10 de la etajul I. Florarul s’a urcat în odaie și su­nând femeia de serviciu, i-a spus că nu vrea să fie deranjat, întrucât ține să se odihnească. Pe la ora 6 d. a., femeii părându­­i-se suspect faptul că pasagerul nu dă nici un semn de viață, a bătut la ușe". N’a primit însă nici un răspuns. A trecut atunci într’o altă cameră care are o fereastră ce corespunde cu camera No. 10. Uitându-se prin geam a văzut cum pasagerul se afla trântit în pat, iar cearșaful era plin de sânge. Speriată, femeia a înștiințat ime­diat pe d. Davidescu, proprietarul hotelului, care la rândul său a a­­nunțat autoritățile. Au sosit imediat la hotel d. I. C. Petrescu, șeful circ.­i poli­țienești din vecinătate și comisarul Ioan Stănculescu, care era de ser­viciu la chestură. SINUCIDEREA A fost chemat un lăcătuș și s’a deschis ușa camerei. Intrând in odaie, polițiștii au a­­vut în fața ochilor un spectacol p­­oribil, întins pe pat, în mijlocul unor băltoace de sânge se afla Emerich Krauss. Pe jos, lângă pat, se aflau un brici și un briceag de asemeni pline de sânge. Cum florarul mai dădea semne de viață a fost transportat imediat la spitalul „Sfii­ților“. Aci s’a căutat să i se dea aju­toare. A fost însă de pri­sos întrucât din cauza pierderii mari de sânge ce a avut, nefericitul a în­cetat din viață în momentul când tema să fie dus în sala de operați. S’a constatat că florarul și-a pus capăt zilelor tăindu-și cu briciul po­dul palmelor până la os și apoi be­regata. In camera de la hotel nu s’a găsit nici o scrisoare prin care sinuciga­șul să arate cauzele ce l-au deter­minat să facă acest gest. ANCHETA D. procuror Angelescu, împreună cu comisarul șef Petrescu și comi­sarul I. Stănciulescu au început cer­cetări, ascultând mai mulți martori. Din declarațiile d-nei Krauss, re­iese că soțul ei suferea de o boală de nervi și că de mai mult timp și-a pus în gând să-și curme viața. Când a văzut azi că soțul ei nu vine la ora 1 la masă, a bănuit că poate vrea să-și pună în aplicare gândul ce-l frământa și a trimis să-l caute la hotelurile din centrul orașului. Krauss n’a fost găsit insă, fiindcă, după cum s’a văzut, își lua­se cameră la un hotel mai mărginaș. Corpul sinucigașului a fost predat I. VER. EMERICK KRAUSS I T Membrii guvernului și Casei Regale primuind defilarea trupe» Textul notei franceze PARIS, 7 iunie 1933 Domnule Ministru. La 7 iunie a fost parafat în nu­mele guvernelor german, britanic, francez și italian tratatul a cărui copie este anexată la prezenta notă. Doritor de a se conforma dispo­­zițiunilor Tratatului din 10 iunie 1926, prin care cele două Guverne s’au angajat a-și face cunoscut, respectiv, Tratatele și Acordurile pe care le-ar fi încheiat cu terțe Pu­teri in chestiuni atingând politica europeană. Guvernul Republicei a ținut Guvernul Român cu prisosin­ță informat asupra împrejurărilor în cari s’a angajat, și asupra condi­­țiuniilor în cari s’a desfășurat ne­­gociațiunea ce s’a încheiat. In acelaș spirit și doritor de a dovedi odată mai mult că noul tra­tat nu va afecta cu nimic politica pe care cele două guverne o urmăresc pe baza tratatului care se leagă, Gu­vernul Republicii tine să atragă a­­tențiunea Guvernului Român asupra textului definitiv al art. 2 al trata­tului parafai astăzi. Această dispozițiune care exclude examenul principiului revizuirii și a cazurilor concrete de aplicare, pu­tând totuși să ducă la examinarea propunerilor privitoare la metodele și procedeurile proprii de a da de­plina lor eficacitate articolelor poe­tului Societății Națiunilor, și în deo­sebi a mai multora dintre ele în e­­numerarea cărora figurează art. 19, Guvernul Republicii dorește să pre­cizeze principiile cari îl vor călăuzi în ce privește acest art. 19. Mai întâi nu poate fi vorba de a introduce nici o chestiune de revi­zuire în afară de regulile fixate prin art. 19 al pactului Societății Națiu­nilor. Pe de altă parte, în eventualita­tea examinării unei proceduri apli­cabile în cazul în care unul sau mai multe State, doritoare de a ridica o chestiune teritorială regulată prin tratate și ar propune de a cere A­­dunării de a delibera in această pri­vință, pe baza acestui art. 19 al pactului Societății Națiunilor, Gu­vernul Republicii nu va accepta nici o propunere care ar tinde la modi­ficarea condițiunilor în care conform cu termenii pactului, Adunarea poa­te in mod valabil invita pe unii membri ai Societății Națiunilor a proceda la o nouă examinare a tra­tatelor devenite inaplicabile sau a situațiunilor internationale a căror menținere ar putea primejdui pacea lumii. Unanimitatea membrilor prezenți, inclusiv vocea părților, actualmente necesară la aplicarea principiilor generale ale pactului va trebui deci să continue a fi indispensabilă pen­tru ca Adunarea să poată emite vo­tul de care este vorba. Primiți vă rog, Domnule Minis­tru, asigurarea înaltei mele consi­­derații umi. (ss) J. PAUL BONCOUR D. PAUL BONCOUR extul pactului celor patru și al garanțiilor date Micii înțelegeri Răspunsul României la nota de garanții a Franței Publicăm mai jos textul oficial d­e guvernul român (garanțiile îm­­în traducere română al Pactului ce- j potriva revizuirii) remis­erii 8 Iunie lor patru, parafat al altă pri 7 iulie­­ și textul de răspuns al României la la Roma; textul notei franceze că­ nota franceză : Pact de înțelegere și de colaborare Reprezentanții guvernelor Reich­­ului german, a regatului unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, al republicii franceze și al regatului Italiei, întruniți la Ro­ma la 7 iunie 1933, au dat con­simțământul lor proectului de Pact de înțelegere și de colabo­rare aci inclus, care este de acum parafat, ne varietur, care va pur­ta data acestei zile, guvernele sus-menționate convenind de a proceda la formalitatea semnă­turii cât mai curând aceasta va fi cu putință. Președintele Reichului german, președintele Republicii franceze, Maiestatea sa regele­ Marii Bri­tanii, al Irlandei și al teritoriilor britanice dincolo de mări, împă­rat al Indiilor și Maiestatea sa regele Italiei, Pătrunși de responsabilitățile par­ticulare, pe cari li le impun faptul de a fi reprezentați cu titlu permanent în Consiliul Societății Națiunilor, FAȚĂ DE SOCIETATEA NAȚIU­NILOR ÎNSĂȘI ȘI FAȚĂ DE MEM­BRII SĂI, cât și de acelea cari re­zultă din semnătura comună a a­­cordurilor de la Locarno. Convinși că starea de îngrijo­rare care domnește în lume nu poate fi risipită decât printr'o întărire a solidarității lor suscep­tibilă de a consolida în Europa încrederea în pace. Credincioși angajamentelor pe care le-au luat prin Pactul So­cietății Națiunilor, prin Tratatele de la Locarno și prin Pactul Briant-Kellogg, și referindu-se la declarațiunea de nerecurs la forță al cărei principiu a fost proclamat în declarațiunea sem­nată la Geneva la 11 Decembrie 1932 de către delegații lor la Con­ferința dezarmării și adoptată la 2 Martie 1933 de către Comisiu­­nea politică a zisei Conferințe. Doritori de a da deplina lor efi­cacitate tuturor dispozițiunilor pac­tului Societății Națiunilor ȘI CON­­FORMÂNDU-SE METODELOR SI PROCEDURILOR PE CARI LE PREVEDE ȘI DE LA CARI ÎNȚE­LEG SA NU DE ROGE, Respectuoși de drepturile fiecă­rui Stat de cari nu se va putea dis­pune în afară de cel interesat. Au hotărît de a încheia in a­­cest scop un Pact și au desem­nat ca plenipotențiari ai lor, pe: Președintele Reichului german Președintele Republicii france­ze .......................................................... Majestatea Sa regele Marii Britanii, al Irlandei și al Domi­­nioanelor britanice dincolo de mări, împărat al Indiilor . . Majestatea Sa Regele Italiei . Cari, după ce au schimbat de­plinele lor puteri, recunoscute in bună și cuvenită formă au con­venit asupra următoarelor dispo­­zițiuni: ART. I. — înaltele părți contrac­tante se vor concerta asupra tutu­ror chestiunilor cari le sunt proprii. Ele se angajează a face toate sfor­țările pentru a practica în cadrul Societății Națiunilor o politică de colaborare efectivă intre toate pu­terile în vederea menținerii păcii. ART. II. — In ce privește pactul Societății Națiunilor și în deosebi articolele sale 10, 16 și 19, înaltele părți contractante hotărăsc de a examina între ele și, sub rezerva deciziunilor cari nu pot fi luate de­cât de organele regulate ale Socie­tății Națiunilor, toate propunerile relative la metodele și procedurile proprii pentru a da efect acestor ar­ticole. ART. III. — înaltele părți con­tractante se angajează a face toate sforțările lor pentru a asigura suc­cesul conferinței dezarmării și își rezervă, in cazul în care la sfârșitul acestei conferințe, chestiunile cari le-ar privi­ în mod special ar fi ră­mas în suspensie, de a se relua, in­tre ele, pentru examinare, prin a­­plicarea prezentului pact cu scopul de a asigura soluționarea lor prin mijloace apropiate. ART. IV. — înaltele părți con­tractante afirmă voința lor de a se concerta asupra tuturor chestiunilor de ordin economic prezentând un interes Comun pentru Europa și în special pentru restaurarea sa eco­nomică, în vederea unei reglemen­tări de căutat în cadrul Societății Națiunilor. ART. V. — Prezentul Pact este încheiat pentru o durată de zece ani socotită de la punerea sa în vi­goare. Dacă, înainte de sfârșitul ce­lui de al 8-lea, niciuna din părțile contractante nu a notificat celor­lalte intențiunea sa de a-i pune ca­păt, el va fi considerat ca reînoit și va rămâne în vigoare fără limita­­țiune de durată, fiecare din înaltele părți contractante având, în acest caz, facultatea de a-i pune capăt printr’o declarațiune făcută cu a­­cest scop cu un preaviz de doi ani. ART. VI. — Prezentul pact re­dactat în limba germană, engleză, franceză și italiană, textul francez fiind hotărîtor în caz de divergen­ță, va fi ratificat și ratificările vor fi depuse la Roma cât mai curând aceasta va fi cu putință. Guvernul regatului Italiei va re­mite fiecăreia din înaltele părți contractante o copie certificată conformă de procesele-verbale de pe procesele verbale de depunere. Prezentul pact va intra în vigoare de îndată ce toate ratificările vor fi fost depuse. El va fi înregistrat la Societatea Națiunilor conform cu Pactul Societății. Făcut la Roma, la........................... una mie nouă sute treizeci și trei, într’un singur exemplar care va ră­mâne depus în arhivele guvernului regatului Italiei, și de pe care copii certificate conforme vor fi remise fiecăreia din înaltele părți contrac­tante. Pentru care plenipotențiarii sus­­numiți au semnat prezentul pact de art. 19 din Pactul Societății Na­ festă comunitate de idei și de ia­­țiunilor. I tențiuni, vă rog, Domnule Ministru. Confirmându-vă această notă și­ a primi expresiunea sentimentelor asigurându-vă că ambele Guverne , considerați unii mele celei mai înalte, sunt în perfectă armonie și în per­) (ss) D. CESIANU Textul notei române Domnule Ministru, Din ordinul Guvernului meu, am onoarea a vă face următoarea co­municare: Confirmându-vă primirea notei din 7 iunie 1933, am onoarea, în numele Guvernului Maje­stății Sale, a vă mulțumi în chip foarte sincer. Continuând tradițiunea colaboră­rii intime și prieteniei statornice care determină politica comună a ambelor noastre țări, ați avut ama­bilitatea de a-mi comunica textul Tratatului ce ați parafat cu Guver­nele german, britanic și italian. Totodată ați binevoit a-mi trans­mite o notă care precizează în ce condițiuni și în ce spirit s’au des­fășurat negociațiunile în chestiune și în special în ce condițiuni a fost adoptat art. 2 din Tratat. Am onoarea a vă aduce la cuno­ștință că Guvernul Regal al Româ­niei împărtășește în întregime punc­tul Domniei Voastre de vedere în virtutea căruia semnarea acestui Tratat nu va putea afecta în nici un fel și întru nimic politica noa­stră comună care va rămâne în vii­tor așa precum a fost și în trecut și astfel cum a determinat-o Tra­tatul din 10 iunie 1926 încheiat în­tre ambele noastre Guverne. Fiind pe deplin de acord cu guver­nul Republicii Franceze că art. 2 din tratatul ce a fost parafat exclude examinarea principiului revizuirii și a cazurilor concrete de aplicațiune, fiind deopotrivă de acord cu privire la regula unanimității, inclusiv vo­turile părților, pentru eventuala a­­plicare a art. 19 din Pactul Societă­ții Națiunilor, Guvernul Regal Ro­mân ia act cu satisfacțiune de fap­tul că Guvernul Republicii Franceze nu va accepta nici o propunere care ar tinde să modifice condițiunile în care, potrivit termenilor Pactului, Adunarea poate în mod valabil să invite pe membrii Societății Națiu­nilor să procedeze la o nouă exami­nare a tratatelor devenite inaplica­bile sau a situațiunilor a căror men­ținere ar putea pune în pericol pa­cea lumii. După ce Guvernul Republicii a precizat-o în sus zisa notă, unani­mitatea membrilor prezenți, inclusiv voturile părților, actualmente nece­sară pentru aplicarea principiilor generale ale Pactului, va trebui deci să continue a fi indispensabilă pen­tru ca Adunarea să poată emite vo­tul de care este vorba. Guvernul Regal Român este de a­­semenea de acord cu Guvernul Re­publicii că nu poate să fie vorba a se introduce nici o chestiune de re­vizuire în afară de regulele fixate Atitudinea oficialității noastre Cercurile noastre oficiale trag, de pe urma situației creiată de semna­rea pactului celor patru și schimbul notelor de mai sus, următoarele con­­cluziuni: Rezultă din« examenul a­­cesteîs* fapte oficiate» 1. — Că acordul celor pa­tru M­­ari Puteri nu mai privește decât interesele lor proprii. 2. — Că în ce privește ar­ticolele din pactul Socie­tății Națiunilor, în special articolele IC, l­ și »3. »Nici o modificare n­u se poate face decât sub rezerva de­­eizâ israilis, cari nu pot fi luate decât c?s organele regulate ale Societății Na­­țiunilor. © 1, amendamen­tele la pactul Societății Națiunilor nu pot fi adop­tate decât cu unanimitate de voturi, adică cu con­simțământul celor intere­sați. 3. — Că acordul în patru exclude și examenul prin­cipiului revizuirii și exa­menul cazurilor concrete de aplicare. 4. — Că nici o chestiune de revizuire nu se poate discuta în afară de rega­tele fixate de art. 19 al pactului Societății Națiu­nilor. 5. — Că guvernul fran­cez s’a angajat a nu primi nici o propunere care să modifice actuala procedu­ră în materie de revizuire teritorial­ă, ceia ce asigură Român­ia de a nu rămâne niciodată izolată în fața unei cereri de revizuire. 6. — Conform pactului a­­ceastă revizuire nu se poa­te face decât­­ cu u­uanimi­­tate de vota­ri inclusiv vo­tul părților interesate. 7. — România rămâne astfel stăpâna hotarelor sale ele care nimeni nu poate dispune în afară de consimțământul ei. D. N. TITULESCU Avionfu­l lui Hild s-a prăbușit LNDRA. 8. (Radar).­­ Aviatorul Morrison și soția sa au încercat sa­și ia zborul de pe aerodromul Croy­don, azi dimineață la orele 5 și 30 min., cu destinația New­ York. Ajun­și acolo cei doi aviatori intenționau să stabilească recordul de zbor în linie dreaptă, fără escală, până la Bagdad. După ce parcusese câțiva metri, a­­vionul s’a răsturnat. Trenul de ate­­risaj s’a îndoit și două aripi inferi­oare s’au sfărâmat. Ambii aviatori au scăpat teferi. Se crede totuși că ei nu vor putea sbura o săptămână. Groaznic accident de automobil pe șoseaua Brașov-București Un automobil din Capitan­ se sfărâmă de parapetul șoselei.­T­rei răniți BRAȘOV. 8. — Un grav accident de automobil s’a petrecut azi d. a. la ora 4 pe șoseaua Brașov-Bucu­­rești. Un automobil turism condus de un inginer din Capitală s’a lovit de un parapet în plină viteză sfără­­mându-se. Șofeurul, rănit moral, se află în agonie. Au mai fost rănite, mai u­­șor, alte două persoane. Din cercetările d-lui Alevra, șeful poliției din Dîrste, s’au precizat ur­mătoarele amănunte: CUM S’A ÎNTÂMPLAT NENORO­­ CIREA Inginerul Gabriel Solga din Ca­pitală a venit să-și viziteze logod­nica care se afla în comuna Sur­cheș. După ce a petrecut toată ziua la logodnica sa, pe înserate a plecat cu automobilul, însoțit de d. Molnár Aceștia din urmă au dispărut în pădurea din paropiere refugiindu-se în comuna Satu-Lung unde au fost descoperiți de poliție. Șoferul Alexandrescu în agonie, a leat și de șoferul Alexandrescu, spre fost transportat cu o mașină la sol- București, talul George Mârzescu din Brașov. Ajunși în dreptul pensiunei Ma­­rienhof, cei din automobil au cobo­­rît pentru a mai ciocni un pahar cu vin. La plecare, spre Timișul de sus, inginerul Gabriel Solga, care pre­tindea că este bun conducător, s’a urcat la volan pornind cu maximum de viteză. Mașina n’a făcut decât două sute de metri și a intrat în pa­rapetul din marginea șoselei. Șoferul Alexandrescu a intrat cu capul prin geamul de!ap „parbrise“, mutilîndu-se îngrozitor între para­pet și mașina. Inginerul Solga și d. Molnár s’au ales cu răni mai ușoa­re. DOI RĂNIȚI DISPAR ZIUA SPORTURILOR. — Defilarea­ studentelor de la Otteț P

Next