Dimineaţa, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 9643-9672)
1933-11-20 / nr. 9662
Lain! 20 Noembrie IS88 Presa şi numărul festiv al „Dimineţii Din pasista Asociaţiei culturale „Concordia” primim o călduroasă adresă de felicitare în urma inaugurării clădirii noastre şi a apariţiei numărului nostru festiv. Primim: Prea stimate d-le Batzaria Am citit cu o deosebită atenţie numărul festiv,căci sărbătoarea Dimineţii este sărbătoarea noastră a tutulor cititorilor săi credincioşi. Tot ce s’a publicat in acest număr era interesant, dar m’a mirat că nimeni n’a relevat rolul important ce-i joacă ziarul ca intermediar între caritatea publică şi oamenii nevoiaşi! Poată sunt mulţi dintre noi, cari, când iau ziarul în mână citesc mai întâi rubrica „Pentru inimile caritabile”. Oare a uitat prietena mea, d-na Faimen, pe „baba Rada” care-i trimitea obolul său de la Mărăşeşti? sau cealaltă prietenă a mea, d-na Marghita, succesulcolectei pentru copilul in cărucior? Câţi redactori sunt la „Dimineaţa” tot atâtea suflete bune se pot număra! De la directori până la cel mai mic scriitor, nici unul nu refuza, când ceri un serviciu! Nici nu vreau săcitez numele tuturor acelora, la cari ara apelat de câte ori aveam nevoe de o publicare gratuită pentru protejaţii mei ca să nu le atrag prea mulţi „clienţi” dar recunoştinţa mea e adâncă, şi această recunoştinţă mi-a pus azi condeiul in mână, ştiindumă să vă o exprim pe aceasta cale. Iar d-tră d-le Batzaria, vă mărturisesc, că sub ori şi ce pseudonim, vă daţi de gol, prin nobleţea sentimentelor pe care nu le puteţi ascunde. Cu distinsă stimă THERESE BALLY „Vocea Galaţilor“ scrie: Presa care vorbeşte despre sine atât de rar şi se ocupă zilnic de durerile mulţimii, a făcut excepţie o singură zi de la această regulă tradiţională şi a vorbit despre robi ei in desăvârşirea Statului Românesc. Este vorba de numărul festiv al „Dimineţii”, care in afară de o technică desăvârşită prin care iu trece multe publicaţii similare din Occident, in cele peste IOD pagini ale sale, ne-a dat o imagine vie a României de-acum 30 ani până azi Sărbătorirea are o însemnătate cu atât mai mare cu cât „Dimineaţa" şi celelalte publicaţiuni ce apar în aceiaşi editură, sunt primele şi singurele ziare democratice, nu toată accepţiunea cuvântului. Pagina „Etape" care zugrăveşte luptele duse de „Adevărul" şi „Dimineaţa" împotriva ororilor inutile din 1907. Împroprietărirea, dreptul de vot şi celelalte mari reforme înfăptuite in ţara noastră, este o frescă fidelă de lupte violente duse ani dearândul, într-o vreme când oamenii politici erau departe de vederile democratice. Reformele s'au realizat, timpuri grele au trecut şi cu toate acestea „Adevărul*" şi .Dimineaţa" făcând sacrificii au reuşit să stăpânească vremurile şi după 30 ani de muncă se pot declara mulţumiţi de ce au realizat până acum. La inaugurarea noului palat al acestor ziare noi nu le facem altă urare decât să continue cu aceiaşi râvnă munca începută, pentru propăşirea României in primul rând, şi aoazetării. ____ „VOCEA GALAŢILOR“ Ziarul „Czemowitzjer Allgemeine Zeitung“ scrie: Duminică a apărut un număr special al ziarului „Dimineaţa“ conţinănd peste o sută de pagini. Numărul special a apărut cu prilejul inaugurării imensului palat în care s-a instalat editura „Adevărul“, una din cele mai vechi instituţii de editură din Bucureşti. In această editură apar in primul rând cele două cotidiane „Dimineaţa“ şi „Adevărul“ precum si o serie de reviste săptămănale, revista de artă şi de specialitate, din cele mai variate domeniu Numărul special este o adevărată operă de maestru din punct de vedere ziaristic şi technic. Fiecare pagină restrânge viaţa culturală românească şi conţine contribuţia celor mai buni scriitori. Numărul trece în revistă viaţa politică, economică şi culturală a ţării. Foarte interesante sunt fotografiile şi tablourile, in deosebi prima pagină. * Ziarul „Morgenblatt“ scrie următoarele: „Marele cotidian bucureştean „Dimineaţa“ a apărut Duminica trecută intr’un număr festiv de 128 pagini. . . Din puct de vedere redacţional, ca şi din punct de vedere tehnic şi grafic, numărul festiv al „Dimineţii“ se prezintă in condiţiuni neîntrecute la noi in ţară. Coperta acestui număr este cum nu se poate mai reuşită Trebue să constatăm că, editură, ziarelor „Adevĕrul“ şi . Dimineaţa posedă, cele mai desăvârşite instalaţii tipografice. Din conţintul numărului festiv se poate vedea, intreaga, activitate de, până în prezent a ziarelor „Adevĕrul" şi „Dimineaţa. Numărul festiv- cuprtfuieţii un număr însemnat de pagini, rezervate tuturor publicaţiilor, care apar in editura Adevărului“. Succesul obţinut nu constitue o surpriză, întrucât „Dimineaţa“ este ziarul cel mai bine informat de la noi din ţară şi totodată ziarul intr’adevăr democratic, iar „Adevărul este cel mai obiectiv şi mai bine scris dintre toate ziarele politice de la noi din ţară“. * „Gazeta Medicală“ scrie: Un eveniment în presa românească a fost, zilele trecute, numărul festiv al ziarului „Dimineaţa“, scos cu prilejul terminării lucrărilor de unificare a palatului său, care e totodată vasta uzină in cuprinsul căreia se munceşte încontinuu, zi şi noapte, ca intr’un stup. • Condiţiunile, tehnice de prezintare a acestui număr de gazetă, frumos şi bogat, învederează gradul de perfecţionare a mijloacelor materiale pe cari, in ciuda obstacolelor ce i-au stat in cale, instituţia de cultură, de formare şi îndrumare a opiniei publice, „Adevărul“ a ştiut să şi le creeze şi să le pună in serviciul luminării poporului. Cititorul s’a găsit, in momentul când a avut in faţa sa numărul festiv cu cele 128 pagini ilustrate şi variate, in situaţia de-a nu şti ce să admire mai mult: progresul mecanic învederat cu acest prilej sau enormul capital de muncă şi pasiune omenească cheltuit pentru cauza nobilă, servită cu dezinteresare, a binelui public. Organ de popularizare a medicinei, „Gazeta Medicală“ işi face o datorie să releve grija permanentă pe care ziarele „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ au avut-o pentru sănătatea publică. Colecţiile lor constituesc dovada că problemele in legătură cu higiena şi medicina au stat totdeauna pe planul principal al preocupărilor, şi cea mai mare parte din realizările obţinute pe acest tărâm,in ţara românească, revine stăruinţei şi pasiunei cu care aceste puternice ziare democratice au dus lupta dealungul anilor. Omagiul nostru are caracterul împlinirii unei datorii de recunoştinţă pentru marile servicii pe care „Adeverul“ şi „Dimineaţa“ le-au adus sănătăţii poporului. Dr. G. D. IONAŞESCU kk La Cernăuţi Cum a fost primit de public.Ce scrie presa locală CERNĂUŢI, 18. „ In cercurile locale se aştepta cu multă nerăbdare şi vie curiozitate apariţia numărului festiv al ziarului ,Dimineaţa“. Cu multe zile Înainte de apariţia acestui număr, un mare număr de cititori au cerut depozitarului nostru să li se rezerve neapărat câte un exemplar. In dimineaţa zilei de Duminică 12 Noembrie depozitul general al fiarelor noastre, debitanţii din oraş şi vânzătorii-colportori au fost asaltaţi de cereri. Toate exemplarele s-au desfăcut în câteva ore. Depozitul general reţinuse insă un număr de exemplare pentru cititorii obişnuiţi ai ziarului. Condiţiunile redacţionale şi tehnice în care a apărut numărul festiv au prilejuit admiraţia unanimă a publicului. In toate cercurile se vorbeşte elogios despre acest număr festiv. Persoanele care au reuşit sa obţină câte un exemplar, sunt mereu solicitate de prieteni şi cunoscuţi să le împrumute acest număr, spre a-l citi. CE SCRIE PRESA LOCALA In presa locală au apărut articole elogioase cu privire la numărul festiv al ziarului Dimineaţa“. Aşa de pildă, ziarul „Allgemeine Zeitung“ scrie următoarele: „Duminica trecută a apărut un număr festiv al marelui ziar bucureştean „Dimineaţa“. Apariţia acestui număr, care cuprinde peste 100 pagini, se datoreşte inaugurării nouei construcţii a palatului în care e instalată editura „Adevĕrul“, una din cele mai vechi edituri de ziare. In această, editură apar in primul rând marile ziare dimineaţa“ şi „Adevărul“, precum şi o serie de reviste. Numărul festiv al ziarului „Dimineaţa“ constitue, din toate punctele de vedere, o culme a tehnicei jurnalistice. Paginele acestui număr cuprind cele mai variate articole asupra vieţii culturale româneşti. Pagini întregi apoi, scrise de o pană sigură, aduc preţioase contribuţii asupra vieţii politice şi economice de la noi din ţară. Coperta acestui număr festiv e o mică minune de tehnică,, iar in cuprinsul ziarului se găsesc numeroase desene artistice. Editura „Adevĕrul“ a dat dovada că dispune de mijloace tehnice neîntrecute în arta tipografică. Din toate publicaţiile care apar în editura Adevărului, relevăm in deosebi ziarele „Dimineaţai şiAdevĕrul", cari prin atitudinea lor obiectivă şi hotărită asupra tuturor problemelor sociale, au reuşit să câştige întreaga simpatie a masselor de cititori din vechiul Regat şi din nouile provincii. Subliniem mai ales apriga luptă pe care o duc aceste două ziare pentru cauza democraţiei, cât şi împotriva curentelor extremiste“, la Piatra-Neamţ PIATRA-NEAMŢ, 18. Numărul festiv al ziarului „Dimineaţa“ a fost aşteptat de populaţia locală cu mare nerăbdare. Încă, înainte cu câteva zile, numeroşi cititori s-au înscris la sucursala ziarului nostru. Duminică dimineaţa, toţi vânzătorii, chioşcurile şi debitele au fost asaltaţi de grupuri de cititori. Fiecare a dat bucuros 15 lei, ca să poată avea numărul festiv. La ora 10 dimineaţa, întregul stoc a fost complect epuizat. A fost un succes rar, care încă nu s’a mai văzut in viaţa gazetărească. Toţi cititorii şi acei care de obicei nu citesc ziare au arătat un deosebit interes pentru a obţine ,şi păstra ca o frumoasă amintire numărul jubiliar, atât de reuşit al „Dimineţii“. La Drăgăşani DRAGAŞANI. 18. — încă din zorii zilei publicul staţiona la uşa depozitului de ziare,spre a apuca numărul festiv. Când a început să se împartă ziarul, s’a produs o imbulzeală care cu greu a fost potolită De fapt se formase încă din ajim un tablou al cititorilor care veniseră să se asigure din vreme că nu vor rămâne fără foaie. Totuş aceştia au venit in zorii zilei să-şi ridice foaia, deşi şi-o rezervaseră Le era insă teamă că, faţă de numărul mare al cererilor, să nu-şî piardă dreptul, dacă n’ar fi venit la vreme. Intr’o jumătate de oră n’a mai rămas un singur număr în toată prăvălia. Dacă ar fi fost dedouă ori atâtea numere, toate s’ar vândut, căci multă lume a rămas nesatisfăcută. O SERBARE IA CONSULATUL ROMAN Olli KARLSBAD Şeful poliţiei decorat cu „Steaua României“ Citim în ziarul „Karlsbader Tagblatt”,_______ . . Acum câteva zile a avut loc, la Editura„Adevărul“ a dovedit prin consulatul regal român, o serbare acest număr pe ce scară înaltă stă fintimă cu ocazia decorării şefului —m.» a——","TMi poliţiei din Karisbad, d. Wotawa, arta grafică în serviciul acestei edituri. Printre ziarele care apar ut această editură menţionăm in deosebi „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ pentru atitudinea lor curagioasă, obiectivă şi serioasa faţă de toate problemele mai principale, ceiace le-a asigurat simpatiile unanime nu numai in vechiul regat, ni şi în provinciile alipite. Lupta acestor ziare pentru democraţie şi contra curentelor extremiste merită să fie indeosebi relevată. Consulul die Harden a ţinut o scurtă cuvântare, în care a lăudat firea nobilă, amabilitatea prevenitoare şi totdeauna gata să dea ajutor, atât în viaţa privată, cât şi în serviciu, a d-lui dr. Wotawa şi a scos în relief cât de mulţumiţi sunt românii, din toate straturile sociale, de manierele şarmante ale şefului poliţiei. Vorbele cunoscute ale lui Goethe: „Nobil trebuie să fie omul, cartitabil şi bun”, se potrivesc de minune d-lui Wotawa, terminând, el, mulţumi cu căldură, pentru foarele sprijin pe care i l-a dat poliţia în cei cinci ani de când este consulul României. Ca reprezentant al Excelenţei sale ministrului plenipotenţiar român din Fraga, d. Emandi, consulul Harden i-a înmânat d-rului Wotawa, însemnele şi decretul ordinului „Steaua României” în gradul de ofiţer, acordate de Majestatea ca regele Carol al II-lea al României. Consulul Schlecht, în numele corpului consular din Karlsbad, a ţinut şi el o mică alocuţiune, în care şi-a exprimat recunoştinţa pentru excelenta activitate a şefului poliţiei, atât de preţuit, de toată populaţia din Karlsbad. După aceea, d-rul Wotawa a mulţumit pentru înalta distincţie, exprimându-şi, în primul loc, recunoştinţ*. tfDr* *- Maiestatea, sa regeie Carol al II-lea, pe care a avut onoarea, pe vremuri, să-l primească la Karlsbad, apoi Ex. sale ministrului Emandi, precum şi consulului Dr. Harden, pentru cuvintele lui cordiale. Cei de faţă au felicitat din inimă pe şeful poliției. Serbarea s-a terminat cu o masă comună a celor de față. CU UNDITA AL. I. BRATESCU-VOINEŞTI volum de savuroasă proză se va pune in vânzare .Miercuri 22 Noemb. Editura „Cartea Românească” CEREŢI LA TOATE LIBRĂRIILE de Consolidarea turnului Roma 18. (Rador). — Ministrul Lucrărilor Publice a vizitat la Pisa lucrările petru consolidarea turnului înclinat istoric dela catedrala din localitate 91M ! NATA Parlamentarii francezi şi problemele tarilor dunărene PARIS, 17, (Rador). — Grupul parlamentar pentru Europa centrală, constituit ori la Cameră, a înscris in programul său de studii problemele economice relative la ţările dunărene : România, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia și Bulgaria. Un grănicer in^nscă un OKH 1:1, 17. ~ Parchetul de Orei a fost informat ca pe malul ■drept al Nistrului, in apropiere de Rezina, a fost împușcat un capoal, in următoarele împrejurări: Pe când soldatul grănicer Ion Profin se găsea noaptea in post, a punctul Ciorna, pe malul Nistrului, a observat pe caporalul de gardă Ion Mureşanu, împreună cu doi indivizi, indreptându-se spre podul de peste Nistru, spre a trece graniţa. Grănicerul Ion Trofin i-a somat să se oprească. Caporalul Mureşanu, voind insă să treacă pe cei doi indivizi, s’a apropiat de grănicer, punând mâna pe armă. Grănicerul, nelăsând să fie dezarmat, la un moment dat, ama s'a descărcat, iar glontele a nimerit pe caporalul I. Mureșanu, omorându-1 pe loc. Intre timp, cei doi indivizi au dispărut. S’a deschis o anchetă pentru elucidarea acestui omor. MARELE de librărie il deţine astăzi romanul apărut la „CUGETAREA” al neîntrecutului prozator CEZAR PETRESCU APOSTOL Romanul celor 40.000 învăţători E nu numai o operă literară, dar şi un document al timpului şi al moravurilor dintre 1908—1933. Un nou serum anti-tuberculos PARIS.— Agenţia Havas anunţă din Sheltort (Connecticut). IJrul Sthephen J. Maher, care se bucură ca specialist al tuberculozei de o autoritate internaţională, a anunţat descoperirea, de către el, a unui nou serum susceptibil de a vindeca tuberculoza. Acest serum, aplicat barililor tuberculozei, crează un acid care omoara microbul boalei. D-rul Maher n’a experimentat încă serumul său asupra unor fiinţe omeneşti. Femeea de admirabilul roman al d-lui GIB I. MIHAESCU apărut in frumoasa Colecţie „Rosidor” precum şi Mărturia unei generaţii substanţiala operă a d-lui F. ADERCA apărută intr’o nouă ediţie cu preţ redus de Lei 60 Edit. „NAŢIONALA CIORNEI” S. A. Ploaie torenţială in jud. R.Sărat PLAINEŞTI, 18. — Astă noapte, s’a abătut asupra regiunii noastre o ploae torenţială, însoţită de dese descărcări electrice, ca în lunile de vară. „PĂMÂNT NOU” e romanul cel mai de. seamă al necruţătorului observator şi realului poet, care este F. GLADKOW. Ed. „Adeverul” LEI 80 CEREȚI'L LA TOATE LIBRĂRIILE NOU ! A APĂRUT . . .Vv I. Netzler »Trivale Vom schiţa în câteva rânduri. S’a născut la 13 Mai 1889, la Piteşti. Primele studii şi le-a făcut in oraşul natal pentru ca, mai târziu, să şi le continue la Facultatea din Bucureşti, unde a urmat literele şi filosofia. Atunci şi-a început el primele încercări publicistice şi aci a făcut cunoştinţa celor mai mulţi cari, mai târziu, aveau să-i fie admiratori Ion. Trivale s-a ridicat la şcoala critică a d-lui Mihail Dragomirescu pe care, de altfel, l-a avut şi profesor. Cariera sa publicistică a început la „Noua revistă română“ condusă de d. C. Rădulescu-Motru care l-a încurajat şi preţuit atât de mult încât in „Ideia Europeană“ cunoscutul filosof ii consacră un articol în care spune intre altele „de la început am cunoscut că aveam înaintea mea un scriitor de rassă“. Debutul său la revista d-lui C. Rădulescu-Motru este o revelaţie. Articolul „Un criteriu al selecţiunii valorilor naţionale“ a fost viu comentat mai ales că în acea epocă înţelegerea sentimentului naţional era periculos condusă la şovinism. El intervine undrăsneţ cu formula unui ideal al naţionalismului cucerit care era îndemnul la acte creiatoare, la cinstirea istoriei. Articolul căzând și în mâna lui Duiliu Zamfirescu, acesta niu întârzie să-i scrie d-lui C. Rădulescu- Motru: „In călătoria mea pe Dunăre, citesc ultimul număr al revistei d-stră în care Cronica literară mi se pare foarte interesantă. De altfel, articolele semnate de Ion Trivale m’au interesat întotdeauna, deoarece, se ţin, au trup şi suflet, intr’un timp când critica, literară este o turpitudine“. Şi termină „Să comunicaţi d-lui Trivale complimentele mele“. CRITICUL Cu toate ca Ion Trivale a fost elevul d-lui Mihail Dragomirescu, maturitatea lui critică nu are nimic comun cu lecţiile profesorului său. Studiile sale, despre Cerna şi Grigore Alexandrescu în care se poate vedea, sistemul dragomirescian sânt datorite începutului. . Ion Trivale, este de o claritate care impresionează şi de o logică impecabilă. Cronicile literare publicate în Doua revistă română“ au fost strânse, în 1914, într’un volum întitulat „Cronici literare“. Scrisul acestui critic, alături de simplitate şi logică, constitue o formă sintetică şi are, simultan, calitatea genialitaţii. In preocupările sale critice intră cu mult prestigiu cronicile dramatice făcute nemilos „Cocoşului negru“ şi acelea ale pieselor lui Delavrancea. Se ocupă de asemenea cu prezentarea poeţilor la modă şi a profe- ION TRIVALE In jurul crimei din Silistra Noul amănunte SILIfiTRA, 18.— După cum am anunţat telegrafic, in oraşul nostru s’a întâmplat zilele trecute o crimă, care a impresionat pe toată lumea, fiind vorba, de persoan© bine cunoscute ari. Iată amănuntele complecte: In urma schimbării de regim, din judeţ au venit foarte mulţi partizani ai partidului local dacist. Seara, când s’a anunţat oficial formarea guvernului Duca, entuziasmul trebuia.... stropit cu vin. Mai in toate localurile s’a petrecut până târziu. Intre cei veniţi din judeţ se aflau şi mulţi învăţători. Dintre aceştia, d. Ute Spulber, directorul şcoalei primare din com. Popina şi d. Const. Paraschivescu, directorul şcoalei din comuna Aidemir, împreună cu alţi prieteni, eşind pe la 4 dimineaţa dintr’un local de consumaţie, s’au dus la o cafenea sub hotelul Dobrogea, să bea cafea. De abia se aşezaseră şi de la altă masă d. Const. Pană, fost notar la Hasan Facă, se adresează d-lui Spulber, făcând aprecieri jignitoare relativ la revizoratul şcolar, ce ar fi mânat să se încredinţeze d-lui Spulber, sub noua guvernare. D. Spulber i-a replicat în termeni energici şi a ieşit apoi afară. D. Const. Pană adresându-se tovarăşilor de masă ai lui Spulber, le-a spus: „O să-i bag şi ăstuia câteva gloanţe in piele”. Această ameninţare nu a fost de nimeni luată la serios, mai ales că şi Const. Pană e de aceiaşi culoare politică cu Spulber şi intre ei nu exista vreo ură vedre. Cu toate acestea, când Spulber a reintrat in cafenea, Const. Pana, scoţând un Browning cal. 6,35, a tras două focuri asupra lui Spulber. Un glonţa lovit în antebraţ, producându-i o rană de mică importanţă, iar celălalt a pătruns în fesa stângă şi luând o direcţie verticală, a pătruns un abdomen. D. C. Paraschivescu, sărind să dezarmeze pe criminal, acesta a tras şi asupra lui ult foc, care l’a rănit in umărul stâng. Criminalul scoţând revolverul din mână, l’a lovit cu pumnii pe Souther. In cele din urmă, au fost despărţiţi de ceilalţi. Apoi, criminalul a eşit pe uşă şi a dispărut. Cele două victime însoţite de prieteni, s’au dus la spitalul’ local, unde, după o lungă aşteptare, văzând că medicul nu vine s’au înapoiat în oraş şi au recurs la ajutorul medicilor particulari Medicii au extras gloanţele lui Paraschivescu şi l-au pansat, rana sa nefiind gravă. Cât priveşte pe Spulber, rana sa, fiind mult mai gravă şi întrucât gloanţele i-au perforat intestinele, i s-a făcut un pansament şi apoi a fost urcat într-o maşină şi trimis la Bucureşti. Starea sa este foarte gravă şi se crede că nu va scăpa cu viaţă. Au fost înştiinţate imediat autorităţile. D. comisar Savu Constantinescu a fost delegat cu facerea cercetărilor. Criminalul nu a fost încă prins. CUVÂNTUL LIBER No. 2 Dela d. Vaida la d. Duca de Tudor Teodoreticu- Branişte. — Etatism de Marin Simionescu -Rimniceanu. — Procesul dela Lipsea de F. Dima. — Chilipir de om pe jos (nuvelă) de I. Şt. Ioachimescu. — Centiron şi cume de Bemostene _ Botez. — Scrisoare de C. L. Volceanu. — Necăznit şi neatins de Barbu Lăzăreanu. — Pseudo de Ghifălonescu.— 1186 (versuri) de Eugen Jebeleanu.—Schimbarea domnilor de A. Munte. — Ghilotina de A. Sabia. — Suprarealism de Șt. Ron. — D. Goga despre d. Goga de I. GRONICI : Plastica de l. Anestin. — Literatura de C. I. Sidloveanu. — Teatru! de Mircea Grigorescu. — Muzica de Sgm. —Cărţi — reviste — ziare de T. Lăstun. — Cinematograful de Gh. I. COMENTARII : Jehan Rictus. — Sfârşit de regim. — Lotar. — Un minut de tăcere. — Gestul d-lui Vaida. — Invalizii. — Nemesis, MIZERII : Gh. Brătianu, Guţa Tătărescu, Dinu Brătianu, Cicio Pop, etc. DESENE de l'Arg, Ross, I. Anestin, Nicolae Cerstea, Hay, Mattis Teutsch, etc. 12 pagini mari 5 Ici. Un profesor universitar in vârstă de 21 ani ROMA, 17. (Rador). — Cel mai tânăr profesor universitar italian este doctorul Miranda. El a obţinut catedra de matematici a universităţii din Roma, la vârsta de 21 ani, printr’o strălucită, teză asupra calculului infinitezimal. Asigurările noastre După cum am anunţat, cu ocazia numărului festiv al ziarului nostru, societatea de asigurare „Steaua României“, a organizat o tragere la sorţi specială pentru amortizarea uneia din poliţele de asigurare gratuite, acordate abonaţilor şi cetitorilor ziarului nostru, de către susnumita societate. Fericita posesoare a poliţei eşită la sorţi, este d-ra Floarea Matei, învăţătoare, Oficiul Bozovici jud. Caraş, care a adresat susnumitei societăţi o scrisoare, din care extragem următoarele: Onor. .STEAUA ROMÂNIEI“ Societate de Asigurare Bucureşti Piaţa Rosetti No. 4 In urma celor publicate în ziarul „Dimineaţa“ No. 9655, a cărui abonată sunt, cu onoare vă travepun poliţa No. 25492/203438 spre achitare. Ca din vis s’a lăţit plăcuta veste, că poliţa subsemnatei a eşit câştigătoare, cu ocaziunea bterii, când „Dimineaţa“ a dat numărul festiv, care este o adevărată operă. Nu-i trebueşte acestui ziar nici cea mai mică reclamă, căci faptul vorbeşte de la sine. Primiţi, vă rog, cele mai profunde mulţumiri şi asigurarea, prea distinsei mele consideraţiuni. (ss) Floarea Matei, înv. Oficiul Bozovici jud. Caraș Bozovici, 14 Noembrie 1933 4 Reinhmnarea osemintelor lui Ion Trivale Solemnitatea din gara de Nord şi de la cimitirul „Filantropia” Vineri după amiază au fost aduse in Capitală, spre reinhumare, osemintele a câţiva eroi căzuţi în luptele de la Zimnicea. Timp de aproape 17 ani aceşti morţi in război au fost consideraţi ca pierduţi pentru lume cu toate că familiile lor nu încetaseră până în ultimul moment să-i caute prin cimitire şi pe diferite meleaguri pe unde trecuse măcelul. Găsirea acestor eroi se datoreşte. La ora 3, pe peronul gării de Nord au sosit rudele, ofiţeri, o companie de onoare, cercetaşi şi un numeros public. După ce au fost date jos cele două cuttoare cari serveau drept coşciuge s’au depus coroane de flori şi pe rând, deoparte şi de alta, s’a făcut câte o scurtă slujbă religioasă după ritul creştin şi mozaic. Ceremonialul religios terminat, s’a format, intâi, cortegiul sublocotenentului I. Netzler Trivale care a pornit spre cimitirul „Filantropia“ şi apoi acela al eroilor creştini. întâmplător, unor muncitori cari îşi uzat apariţia valoroasă a multora săpau pământul. înştiinţate, auto din talentele cunoscute azi rităţile au dat, la gâtul scheletelor, peste cruciuliţele de metal pe cari le poartă ostaşii pe front şi cari au identificat in acele resturi omeneşti pe sublocotenentul I. Netzler Trivale, patru soldaţi şi un cercetaş. Prin sârguinţa soc. „Cultul eroilor“ osemintele au fost puse in cutii şi transportate cu un vagon special în Capitală. D. E. Lovinescu a avut de suferit, chiar, de pe urma atacurilor lui Ion Trivale care-l acuza întotdeauna de fantezism dus până la saturaţie. N’a uitat insă marea personalitate critică a lui Ilarie Chendi in memoria căruia a şi scris un studiu. SOLDATUL Purtarea soldăţească a lui Ion Trivale descoperă, celor cari nu l-au cunoscut, pe omul de toate zilele, pe stradă şi intre prieteni. Plecat printre cei dintâi in război n’a precupeţit nimic pe câmpul de onoare. In ziua v car© a căzut a dovedit că şi-a făcut până la urmă datoria. Nu s’a retras şi a murit pe poziţie ciuruit de gloanţe in fruntea companiei pe care o comanda. LA CIMITIRUL „FILANTROPIA“ Din gara de Nord, cortegiul cu rămăşiţele eroului I. Netzler Trivale, a apucat pe calea Griviţei şi prin piaţa Victoriei, până la cimitir. In faţa mormântului in care a fost depus,au luat cuvântul dr. Niemerower, şef-rabin, dr. Alpern precum şi d-nii Baruch, Loebel, preşedintele comunităţii din Piteştişi Bonciu. Toţi au arătat personalitatea lui scriitoricească şi sacrificiul făcut de el pentru ţară. La sfârşit, la apusul soarelui, compania a prezentat arma şi in liniştea generală fiul ostaşului şi scriitorului căzut, a şoptit rituala rugăciune a morţilor. Solemnitatea din gara de Nord . O californiană de 128 de ani PARIS.—Se afunţă din New-York. La S-ta Anna de California, d-na Martina Bella Rosa a sărbătorit cea de a 128-a aniversare; această străbună care se bucură de o perfectă sănătate, s’a născut sub presidenţia lui Thomas