Dimineaţa, iunie 1934 (Anul 30, nr. 9851-9879)
1934-06-10 / nr. 9860
FARMECUL personalităţii Dv. se evidenţiază numai într’un mediu potrivit . Mobilierul singur nu poate să creeze într’o cameră o ambiantă de armonie şi confort. La aceasta contribue eleganţa faldurilor şi tonurile stofelor create de artişti, în stil modern sau rustic. © Convinşi de acest adevăr, Székely & Réti au inaugurat un departament al artei decorative, unde sunt îmbinate armonia stofelor şi a covoarelor, cu frumuseţea mobilelor. Maeştri decoratori vă pot ajuta cu sfaturile lor la mobilarea şi decorarea căminului Dv., astfel cum l-aţi visat întotdeauna. SZÉKELY RÉTI S. A. BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI, 66-68 BRAŞOV — TG.-MUREŞ SECŢIA DE LĂMPI MARI REDUCERI DE PRETURI LA TOATE ARTICOLELE Sezonului dle va ară: ORGANDI IMPRIMAT şi BRODAT IN CULORI onini Rochiţe de Struni şi plaja VOIL NEŞIFONABIL VOIL PICHET de MĂTASE DE CHIME IMPRIMAT OLANDA CREPE şi VOIL mătase naturală numai la marele magazin Bazarul Popular lipscani 55 2 050 tei Excursie in Turcia şi Grecia cu „REALITATEA ILUSTRATA“ 23 Iunie—5 Iulie Durata 12 zile vând biletul de vapor dus şi întors, paşaportul, vizele consulare, formalităţile de frontieră. Locuri limitateşi excursie, cu întreţinere complectă, hoteluri de prim rang, mese se, bogat programe de vizitări, automobile, ghizi, bacşişuri, etc. 6*850 LEI Se va vizita : PRINK IPO - EYUE - PIREU - ATENA* DELPHI - CORINT - PHALERO, Cereţi prospecte ș iţineţi ultimele locuri la ghişeul „Excursii“ din teiul Palatului stul“ şi „Dimineaţa“, str. C. Miile. RADIO Programul pentru Sâmbătă 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. bus: Necredinţă. Eugen Hildech. Pri-1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Uvertură la opera „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, executată Orchestra Simfonică din Milano, dirijată de Gino Nari (H); Viena Noaptea de Komzak executată de Orch. Maerk Weber (H.M.V.); Arie din opera „Bărbierul din Bagdad“ de Cornelius şi Arie din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach, cântate de Alfred Piccaver (O); Nocturnă de Chopin şi Cântec fără cuvinte de Ceaikovsky executate la violoncel de Jean Schwaler (C). Potpuriu din opereta „Războiul vesel“ de John Strauss, executat de Orchestra Grete Eweler (H). 13.45: Spectacolele, Bursa, muzica uşoară (plăci). 14.15: Ora; Radio-Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (plăci). Ora copiilor 18.15: Zaharia Buruiană: Lectură. 18.30: Corul şcoalei primare de fete No. 31, condus de Victor Vrânceanu. 18.45: D-ra Demetrescu: Viaţa copiilor. 19: Concert de după amiază, executat de Orchestra Radio: Chillemont: Uvertură romantică „Cărăbuşul de aur“; Lifigini: Balet egiptean-suită I; Leoncavallo; Fantezie din „Zaza“; Mercier; Fantezie din opereta „Deshabulez-vous“; Rechtenwald; Achtung, wir gehen voran-potpuriu de marşuri. SĂPTĂMÂNA BALNEOLOGICA: UNIVERSITATEA RADIO 20.00. Probleme noi balneoclimatice şi turistice de general dr. N. Vicol. 20.20: Orchestra Radio: John Strauss: Ziare de dimineaţă-vals; Popper: Gavotă No. 2; Micheli: Valencia-passodoble; Paschill: Floricele-Potpuriu naţional; Gandolfle: Romanţă pentru violină; Fucik: Uncle Teddy-marş pitoresc. 21: Th. Rogalski: Câteva cuvinte despre Billy Mayerl. 21.15: Th. Sibiceanu-pian: Billy Mayerl: Legendele regelui Artur: a) Preludiu, b) Vrăjitorul Merlin, c) Sabia Escalibor, d) Moartea lui Artur; Hollyhock-fox; Penny wistle-fantezie; Marigold-sllow; Jack în cutie. 21.45: Poşta Radio. 22.05: G. Giuriade-canto: Ottorino Respighi: Stornelatrice; Peter Corne măvara; Massenet: Deschide-ţi ochii albaştri; Tristi: Aprilie; Borgovan; Cântec de leagăn. 22.30: Muzică de dans (plăci). 23: Radio-Jurnal. 23.30: Muzică de dans (plăci). GRUPUL DE NORD-MIJLANO 17.30: Radio jurnal. 17.45: Emisiune pentru copii; 18: Pentru doamne; 18.10: Muzică de dans; 18.55: Comunicate; 19: știri agricole; 20: Comunicate; 20.30: Muzică variată; 21: Semnal orar, știri; 21.05: Radio-jurnal; 21.15: Plăci; 21.30: Cronica radiofonică; 21.45: Concert de muzică de cameră; 22.45: Vaiete; 23.30: Muzcă de dans; 24: Rado jurnal. ROMA 17.30: Jurnal pentru copii; 17.55: Radio jurnal; 18.10: Concert de arch.; 18.55: Comunicate; 20: Radio jurnal; 20.15: Bul. met; 20.45: Cronica sportivă; 21: Semnal orar, comunicate; 21.10: Radio jurnal, știri sportive; 21.30: Cronica radiofonică, apoi ,,Fedora“ dramă lirică în trei acte. PRAGA 17: Bul. met. 17.05: Plăci; 17.30: Trans. de la Auto-Clubul Republicei Cehoslovace; 18: Emisiune pentru adolescenţi; 18.20: Impresii din Rusia; 1820: Plăci; 18.55: Pentru lucrător; 1905 Emisiune germană; 20: Semnal orar; 20.10: Concert; 21.10: Plăci; 21.20: Amintirile unui poet; 21.35: Trans, din Emo; 22: Semnal orar; 23.40: Muzică de jazz; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.30: Trans, din Mor. Ostrava. VIENA 18: Conf.; 18.25: Otto Volan din propriile-i opere; 18.50: Actualităţi; 19.25: „Der Ring des Nibelungen“ piesă de Wagner. Trans. din Opera de Stat din Viena; 23.55: Muzică de dans la plăci. BUDAPESTA 17: Causerie; 18: Reportaj; 19.30: Orchestra de ţigani Saray 20.15: Poşta radio-amatorilor; 20.35: Concert; 21.10: Comedie din studio; 23.20: Orch. de ţigani Bura; 24: Concert al arch. Operei Regale Ungare. VARŞOVIA 17: Muzică uşoară; 18: Audiţie pentru tineret; 13: Plăci; 19: Feuilleton literar; 19.45: Causerie; 20.10: Programul următor; 20.15: Cântece; 20.40: Informaţiuni sportive; 21: Concert din operele lui Chopin; 21.30: Conf. 21.40: Muzică uşoară; 22: Jurnalul radio; 22.10: Muzică uşoară; 23: Causerie actuală; 23.10: Plăci; 24: Comunicate, met. DIMINEAȚA Programul pentru Duminică 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 28 kw. 160 kHz. 11.30 : Pr. C. Dron : Cronică religioasă. 11.45: Muzică religioasă (plăci). 12: O oră de potpouriuri de operete, executate de Orchestra Radio: Lehar : Potpuriu din opereta „Contele de Luxemburg“; John Strauss: Potpuriu din opereta „Războiu vesel“; Millöcker: Potpuriu din opereta „Studentul cerşetor; Kalman: Potpuriu din opereta „Fetiţa olandeză“. 13.00: Jazzul Vişoiu: Muzică modernă. 14.: Spectacolele, Bursa. 14.15: Radio-Jurnal. 14.30: Stroe şi Vasilache: Ora veselă. ORA SATULUI 18: Cunoştinţe folositoare: Dr. Popa Păun. 18.15: Muzică românească (plăci). 18.30: De vorbă cu sătenii: Harie Dobridor. 18.45: Viata satului: George Acsinteanu. 19: Muzică variată, executată de Orchestra Jean Marcu : Arii nationale: Johann Strauss: Voci de primăvară ; Dostal: Servus Viena-potpuriu; Manzatti: Valsul e cântecul iubirii; Ne vin : Narcissus, Intermezzo; Gross: Vreau să mă imbăt astăseară-tango ; Romanţe şi arii naţionale; Demaret; Astă searăvals; Martini: Câte lacrămi am vărsattango; Becce: Serenata; Bosinceanu; Adriana-Tango ; Romanţe şi arii naţionale. SĂPTĂMÂNA BALNEOLOGICĂ: UNIVERSITATEA RADIO 20.30: Tratamentul boalelor de ficat, şi nutriţie la Slănicul Moldovei : Prof. Dr. Tudoran. 20.45; Plăci. 20.30: Tratamentul boalelor de gât şi nas cu apele noastre minerale: Prof. Dr. Predescu Rion. 21.15: D-na Ritta Stern-canto : Bach, Arie; Brahms: 1) Tot mai lin mi-e somnul; 2) Serenadă; 3) In curtea bisericii; 4) Dragostea mea e fragedă; Rich. Strauss: 1) Odihneşte-te sufletul meu; 2) Dedicaţie. 21.35: Concert de seară, executat de orchestra Radio: Flotow: Uvertură la „Alessandro Stradella“; Niemann : Suită de dansuri moderne; Czibulka: Stefania-Gavota; Schebek: Serenadă italiană; O. Brunetti: Piesă caracteristică 22. Pavilionul de ape minerale din Cisi toate posturile de radio, pentru intreamigiu: Dr. St. Anastasia, inspector de-ga săptămână, sunt publicate în revista neral sanitar. „Radiofonia“ 32 pagini ilustrate 7 lei. 22.15: Orchestra Radio: Kalman: Potpuriu din opereta „Prințesa circului“ ; Lehar: Eva-vals; Ceaikovsky: Dans rus. 23: Radio-Jurnal: HEISLBERG. 17: Concert de după amiază; 18.15: Concert de pian; 19.35; 19.25: Cântece populare; 19.50: Povestiri vesele; 20.10: Dialog sportiv; 20.30: „Guntram“ Operă in 3 acte de R. Strauss; 23: Știri, sport; 23.20: Reportaj, sport; 23.40: Muzică de dans. BRESLAU: 17: Muzică de după amiază, orch. operei; 19: Florestiri săteşti; Conf.; 20: Ştiri sportive, pentru copii; 21: Serată patriotică; 23: Trans, din Paris, ştiri sportive; 23.20: Met. ştiri, sport; 23.40: Muzică de dans. GRUPUL DE NORD MILANO: 17 : Plăci ştiri sportive; 18: Muzică variată; 19.00: ştiri sportive; 20.30 Semnal orar; 20.40: Ştiri variate, plăci; 21.45: Tosca, operă in 3( (acte de Puccini. 1 ROMA: 17: Pentru copii! bul. met.; 17.15: Conversaţie; 17.30: Plăci. Ştiri sportive; 10: Concert vocal şi instrumental; 20.30: Ştiri sportive, comunicate; 21.45: „San Martino“ operă chmică în două acte de Silver. PRAGA: 17: Plăci; 17.30: Emisiune germană; 18.30: Plăci; 19: Concert; 19.55: Informaţiuni germane; 20: Informaţiuni; 20.05: Trans, din Brno; 20.45 Conf.; 21: „Bruna cu ochi albaştri“, scenă radiofonică; 21.45: Trans, din Bratislava; 23.30: Plăci; 23.30: Concert. VIENA; 18.35: Conf.; 19: Derby-ul austriac. Reportaj; 19.20: Cântece populare; 19.40: Voci din intuneric, un poet orb. Din operele lui citeşte; 20.45: Met. programul următor; 20.55: Proverbul 21: Concert; 23: Știri serale; 23.15: Rei portaj; 23.25: Muzică de dans. BUDAPESTA: 17.45 Causerie; 19.30 Causerie veselă; 20: Concert de pian 20.50 Causerie; 21: Potpouri muzicale; 23: Muzică de dans; 24: Orchestra de ţigani Bura. VARŞOVIA: 17 Muzică uşoară. 18 Revista teatrală. 18.10 Muzică poloneză. 19 Fragment teatral. 19.15 Artişti eminenţi la plăci. 19.45 Feuilleton literar. 20 Diverse. 20.10 Programul următor. 20.15 Feuilleton. 20.30 Plăci. 20.45 Audiţie veselă. 21.05 Jurnalul radio. 21.40 Gânduri alese. 21.40 Tosca, operă de Puccini. In antract coresp. şi consiliul technic.* Programele complecte și detailate de la TRIBUNALELE MILITARE Condamnat pentru furt Secţia l-a a consiliului de război, prezidată de d. col. M. Mihăilescu, — parchetul fiind reprezentat de d. căpitan I. Diaconescu, comisar regal — a judecat ori procesul soldatului Mihăilescu Ion din reg. de transmisiuni, acuzat de furt de la particulari. Susnumitul, în tovărăşia altor răi făcători, s’a introdus prin spargerea uşei, in localul magazinului „Monopol” din str. Şelari, furând diverse mărfuri. Consiliul de războiu l-a condamnat ori la 3 ani închisoare. ALTĂ CONDAMNARE Toteri, secţia I-a a condamnat la 6 luni închisoare pe soldatul Keschevi Aladar din reg. 2 căi ferate, pentru dezertare şi risipire de efecte. ALTE PRICINI Consiliul de război a judec .1 şi procesul soldatului Diuriş Alexandru, acuzat de furt de efecte militare. Inculpatul, prin apărătorul său d. av. Bianchi, a susţinut că delictul de furt, ce i se pune în sarcină, nu a întemeiat, deoarece îi lipseşte elementul esenţial, clandestinitatea (luarea pe ascuns a efectelor imputate). După deliberare, consiliul a achitat pe inculpat. In şedinţa de eri, secţia I-a, a judecat şi pe inculpatul civil Constantin Vasile, trimis în faţa instanţelor militare pentru provocare la grevă. Din cuprinsul ordonanţei definitive, reeşea că inculpatul a îndemnat la grevă, în ziua de 11 iunie 1933, pe lucrătoarele de la fabrica textilă din Splaiul Unirii. Acuzarea se sprijinea pe simpla afirmaţie a unui alt lucrător, care după cum sa dovedit ulterior, era certat cu inculpatul. Pentru acuzat a pledat d. av. Mihail Traian, care a arătat substratul acestui proces şi a demonstrat că nu sunt întrunite elementele componente ale infracţiunii prevăzute de textul art. din legea pentru represiunea unor noui infracțiuni la liniştea publică. Consiliul a dat un verdict de achitare. Amendă fiscală de aproape un miliard lei Cel mai mare proces in materie de amendă fiscală inregistrat in analele justiţiei noastre, este acela referitor la contravenţia de spirt a fabricei „Triton‘‘ din jud. Bihor. Organele fiscale, pe baza cercetărilor făcute în vederea descoperirii şi a stabilirii sustragerilor pe cale frauduloasă a spirtului de la taxele impuse de legea din acea epocă şi care reprezentau un milion de lei la vagonul de spirt, au condamnat fabrica „Triton“ soc. anon. pe dr. Loble şi alţii, să plătească fiscului suma de 961.000.000 ei, drept amendă pentru o enormă cantitate de spirt sustrasă. Procesul verbal de amendare, confirmat de către ministerul finanţelor, a fost atacat cu apel de către cei condamnaţi, înaintea tribunalului Bihor, iar secţia IV-a a acestui tribunal admiţând apelul, a anulat procesul verbal.Ministerul de finanţe — direcţiunea generală a monopolului alcoolului — a făcut recurs contra sentinţei tribunalului, recurs care s-a desbătut pe larg in faţa Curţii de apel din Oradea (ca istanţă de casare in materie fiscală). Au pledat in susţinerea recursului, d-nii avocaţi D. Keminger, Aurelian Bentoiu și S. Bayer, desvoltând cele patru motive de casare prin care se critica sentința tribunalului, arătându-se violările de lege și excesele de putere graţie cărora s-a putut da hotărârea de anulare a procesului verbal. Curtea, după deliberare, a admis recursul ministerului de finanțe, găsind întemeiate cele 4 motive de casare şi in consecință a casat sentința tribunalului S. IV, dispunându-se ca judecarea apelului să se facă din nou de către altă secţie a tribunalului. Curtea a fixat cu această ocazie și o chestiune de principiu referitoare la caracterul acestui fel de afaceri, hotărind că ele au caracter civilo-fiscal. Luai şi ieri cercetările privitoare la omorirea lui Sterie Ciumetti, al cărui cadavru a fost găsit in dimineaţa zilei de 30 Decembrie pe apa îngheţată a lacului Fundeni, sub podul căiei ferate. D. judecător de instrucţie I. Stănescu, a ascultat numeroşi martori din personalul poliţiei şi din cercuri apropiate ei — persoane cari au cunoscut toată munca depusă in noaptea de 29 Decembrie după zguduitorul asasinat de la Sinaia, de către autorităţi pentru menţinerea ordinei şi descoperirii ramificaţiilor ce se credea că există in legătură cu cel asasinat. Martorii in chestiune, cu menţiunea de mai sus, au fost propuşi de comisarul Ponova, care după cum se ştie tăgădueşte orice amestec sau cunoştinţă in arestarea şi dispariţia prin crimă a lui Ciumetti, — spre a dovedi cu dânşii alibi-ul, de natură să învedereze că ceeace pretinde dânsul este adevărat; că adică în cursul acelei nopţi, până la orele 4, când s‘a dus acasă să se culce, s‘a aflat in alte părţi şi anume: la casa d-lui gen. Cantacuzino din str. Imprimeriei şi la prefectura poliţiei. Dintre cei ascultaţi pentru stabilirea alibiului sunt d-nii: inspector Parizianu, maior de jandarmi Constantinescu, M. Orăşanu, detectiv D. Ionescu, Dinu artist dramatic, etc. A mai fost audiat d. dr. Nastu, rudă cu comisarul Negrescu şi d. Furdui, student. Magistratul instructor a dispus facerea unor expertize grafice şi technice în interesul clasificării unor puncte interesând instrucţia afacerii. Anularea unei sentinţe de condamnare la 20 ani muncă silnică Intr'un reportaj interesant apărut în numărul de Duminică al ziarului nostru, s-a arătat cum, cu prilejul revizuirii carnetelor şoferilor şi graţie Ingeniozităţii serviciului de identificare şi dactiloscopie (utilizarea amprentelor digitale) de sub conducerea d-lui dr. Valentin Sava, medic legist, — s‘a putut descoperi că un mecanic, anume Costache Manea zis Broscaru și care se ascundea sub un nume fals, a fost condamnat in lipsă la 20 de ani muncă silnică de către Curtea cu juri de Ilfov în anul 1926, și s-a constatat că numitul condamnat’ era urmărit in virtutea mandatului de arestare emis de parchet in executarea pedepsei. Descoperit astfel şi arestat la Văcăreşti, acuzatul a făcut contestaţie la Curtea cu juri pe motv de ordn procedural şi anume pentru neîndeplinirea formelor de „contumacie*“. Contestaţia a fost judecată ieri de către Curtea, formată din d-nii: preşedinte V. Sălcianu şi asesori: Simionescu Anastasiu şi Balş. In urma concluziilor puse în susţinerea contestaţiei de d. avocat Radu D. Rosetti, Curtea a admis-o şi a anulat decizia de condamnare , punând în libertate pe acuzat și dispunând ca procesul crimei în care numitul este implicat să fie judecat din nou, în ziua de 23 Noembrie. Procesele verbale de contrabandă vamală nu pot fi anulate pentru chestiuni de formă Tribunalul de Cernăuţi, în calitate de instanţă de apel, a admis apelul făcut de Isac Dresner contra procesului verbal al autorităţii vamale (confirmat de ministerul de finanţe) prin care numitul era supus la o amendă de 216.000 lei, pentru contrabandă vamală, şi în consecință instanţa a anulat procesul verbal pe motivul că aceste nu prevedea locul şi ora constatărilor făcute de organele vamale anchetatoare, menţiuni cari fiind esenţiale, atrag prin lipsa lor, nulitatea actului încheiat. Reprezentantul ministerului de finanţe se opusese anulării susţinând că, în urma dispoziţiunilor introduse în legea pentru unele măsuri financiare urgente, procesele verbale încheiate in materie de contravenţie şi contrabandă nu mai pot fi anulate în întregime pentru viţii de formă, din cazul constatării acestor viţii ei se vor putea înlătura, complectându-se lipsurile menţiunilor prin constatările judecătoreşti. Această susţinere a fost înlăturată de tribunal care a găsit că, întrucât textul la care se referă reprezentantul fiscului vorbeşte numai de procesele verbale de contravenţie vamală şi cum este vorba de o dispoziţie de lege cu caracter de excepţie, ea trebue interpretată în mod restrictiv, aşa că ea se aplică numai proceselor verbale de contravenţie, fiindcă numai de ele se pomeneşte in acea dispoziţie, iar procesele verbale de contrabandă rămân mai departe supuse regimului de drept comun al materiei. Sentinţa tribunalului mai adăuga şi alte consideraţiuni în legătură cu deosebirea celor două soiuri de procese verbale sub raportul gravităţii lor, spre a ajunge la concluzia că şi intenţia legiuitorului a fost să fie mai grijuliu pentru cele de contrabandă care implică şi sancţiuni penale, spre deosebire de cele referitoare la contravenţii. Toată această teorie a tribunalului de Cernăuţi a fost răsturnată de către înalta Curte de casaţie s. II, care a admis recursul introdus de ministerul de finanţe împotriva sentinţei. înalta Curte a casat sentinţa cu trimetere spre o nouă judecare, stabilind jurisprudenţa în sensul că dispoziţia din legea măsurilor financiare, deşi nu vorbeşte decât de procesele verbale de contravenţie se aplică şi celor de contrabandă, intențiani la legiuitorului care a edictat această măsură de evitare a anulării proceselor verbale, fiind aceea de a pune capăt pagubelor pe care tezaurul public le suferea din cauza deselor anulări cauzate de lipsa unor menţiuni cari nu aveau nimic dea face cu constatarea in fond a contrabandelor şi contravenţiilor fiscale. Legea alarrismului şi Constituţia Chestiunea privitoare la constituţionalitatea legii alarmismului din Aprilie 1930 a mai fost supusă secţiunilor unite ale înaltei Curţi de casaţie, cu ocazia unui recurs despre care am vorbit la timpul său. Suprema instanţă s-a pronunţat atunci in sensul că legea cunoscută sub denumirea de mai sus, este constituţională. Un recurs de acelaş gen a făcut ieri obiectul desbaterilor in faţa secţiunilor unite. El era introdus de d. Eduard Kaparnn, redactor responsabil al ziarului „Vorwaertz“ din Cernăuţi, care rămăsese condamnat la o lună închisoare aplicată pe baza legii alarmismului, pentru un articol intitulat „Copiii noştri sunt omoriţi“*, articol socotit că aduce atacuri şi discredit public armatei şi spitalelor respective. Recursul, întemeiat pe motivul că nu s-a luat avizul Consiliului Legislativ la confecţionarea legii şi că aceasta conţine restricţiuni la libertatea presei proclamată prin Constituţie, a fost respins de către secţiunile unite cari au pecetluit încă odată constituţionalitatea zisei legi. Competenţa judecatorilor de ocol mixte Intre secţiunile înaltei Curţi de cal I saţie exista deosebire de vederi cu privire la competenţa in materie de autentificări de acte, a judecătoriilor de ocol mixte. Pentru tranşarea deosebirilor şi fixarea unei jurisprudenţe definitive, chestiunea a fost dedusă în faţa secţiunilor unite ale înaltei Curţi (recurent fiind in cauză Maria Hapan in proces cu Banca Generală). Suprema Curte a decis că judecătoriile mixte, cari au deci in circumscripţia lor teritorii rurale şi urbane, pot autentifica acte ale locuitorilor de pe teritoriul rural până la orice sumă, fără nici o îngrădire, insă actele locuitorilor de pe teritoriul urban nu le pot autentifica decât până la o valoare de maximum cincizeci de mii lei. Elevii constituiţi în bandă Instrucţia nenorocitului caz al celor cinci elevi de liceu, cari s-au constituit în bandă pregătindu-se la sediul lor din strada Principatele Unite 51 cu tot materialul necesar loviturilor în stil modern, a fost încheiată in mod complect de d. judecător I. Stănescu, titularul cab. 7. D-sa a dat ieri ordonanţă definitivă în cauză, fixând în mod amănunţit toate faptele şi dovezile şi conchizând la trimiterea în judecată a celor cinci elevi inculpaţi: Emil Voiculescu, Nic. Mihăescu, Alex. Matei, Ermil Bobeica şi Aurel Andronescu. Faptul este calificat în cadrul art X din legea Mârzescu: „asocierea în vederea comiterii delictelor şi crimelor in contra proprietăţii“. Chestiunea competenţei a fost rezolvată prin ordonanţa definitivă in favoarea tribunalelor corecţionale, pe consideraţiunea că este vorba de o infracţiune la liniştea publică, iar nu in contra siguranţei, ordinei publice sau a Constituţiei, acestea din urmă trei soiuri de infracţiuni fiind singurele date în competenţa tribunalelor militare. Procesul va fi judecat deci de una din secţiile tribunalului Ilfov. Pensie pentru act de devotament Cu ocazia stabilirii pensiei cuvenite d-nei Maria Tretinescu văduva decedatului V. Tretinescu fost în ultimul timp avocat al municipiului București, atât comisia pensiilor cât și Curtea de conturi au decis că moartea lui Tretinescu a provenit din cauza unui act de devotament in exerciţiul misiunii sale, iar ca urmare a acestei constatări, a aplicat in cazul de faţă art. 12 alin. d. din legea generală de pensiuni, acordând văduvei o pensie de bază calculată la ultimul salariu avut de defunct. Casa Generală de pensiuni a atacat cu recurs in Casație decizia Curţii de Conturi, susținând că in mod greșit a fost aplicată dispoziția excepțională a art. 12 din legea pensiilor, întrucât Împrejurările in cari a survenit decesul lui Tretinescu nu se pot încadra in ,,actul de devotament“ căruia legiuitorul i-a atribuit un anume înţeles. Secţia II-a a înaltei Curţi de casaţie, judecând recursul Cassei de Pensii, a făcut divergenţă de două ori asupra chestiunii ce forma obiectul motivului de recurs , sau mai exact asupra chestiunii; dacă constatarea existenţei actului de devotament este de atributul suveran al Instanţei de fond şi scapă cenzurii Casaţiei — sau este o chestiune de drept în sensul că înalta Curte poate să controleze constatarea instanţei de fond şi să examineze faptele spre a decide dacă sunt îndeplinite condiţiile cu care legea a caracterizat actul de devotament. Faţă cu divergenţele success recursul a fost trimes înaintea secţiunilor unite ale Casaţiei. Suprema instanţă, după desbateri, şi in unire cu concluziile puse de d. procuror general C. Viforeanu — a respins ori recursul Cassei Generale de pensiuni, stabilind astfel jurisprudența că „actul de devotament*“ din art. 12 alin. d. nu este o chestiune de drept ci o chestiune de fapt, astfel că constatările instanței de fond nu sunt cenzurabile de către înalta Curte de casație. Cercetările in cazul Cluristii La cabinetul 7 instrucţie au contr i Duminică 10 Iunie 1934 Un dezertor judecat după 13 ani BRAŞOV. — înaintea consiliului de război al corpului 5 armată a venit spre judecare procesul soldatului Gazi Osman, originar din comuna Caraomer, jud. Constanţa, acuzat că în luna Aprilie 1921 a dezertat din divizionul de tunuri de munte care pe atunci îşi avea reşedinţa la Cerna-Voda şi care astăzi nu mai există. Gâzi, cara nu voia să-şi scoată fesul din cap şi nu reuşea să înveţe româneşte, spre a scăpa de glumele camarazilor săi, a dezertat. A stat în comuna sa natală unde a ocupat funcţia de guard comunal până acum câteva luni, când cu ocazia unei încăerări cu un coreligionar al său, acesta l-a denunţat autorităţilor militare. Cum la data dezertării lui Gazi Osman, armata română nu trecuse pe picior de pace, acesta a fost trimis in judecată pentru dezertare in timp de război, care se pedepseşte cu moartea. Consiliul de război, după o lungă deliberare, a adus un verdict prin care l-a condamnat pe dezertor la şase luni închisoare. După executarea pedepsei el va merge pentru complectarea stagiului militar la reg. 4 călăraşi, deoarece divizionul de tunuri de munte, unde fusese la începutul milităriei sale, nu mai există. Astfel că Osman va face armata la vârsta de 35 ani. Ax Proces de calomnie In urma unei petiţiuni adresate de d. dr. Marin Ionescu, ministrului de comunicaţii încă acum 4 ani şi in care se cerea a se cerceta fraude ce s‘ar îi petrecut la Cassa Muncii C. F. R. şi cari ar fi fost patronate de d. H. Vogtberg directorul general al acestei Instituţii, — d. Vogtberg s-a adresat justiţiei, intentând acţiune penală pentru calomnie împotriva d-lui dr. Marin Ionescu. Procesul a tot tărăgănit in faţa tribunalului Ilfov S. N corecţionată astfel că in Ianuarie 1934, când d. Marin Ionescu face o nouă petiţie de denunţare pe aceeaşi chestie, ministrului comunicaţiilor (petiţie însoţită şi de un memoriu tipărit , în formă de broşură asupra activităţii Cassei Muncii), procesul care era încă pendinte s‘a amplificat cu acest nou act. La termenul de ieri procesul a fost luat în cercetare de către tribunal, însă nu s-a putut intra in desbaterea fondului, deoarece pârîtul d. Marin Ionescu a ridicat incidentul de necompetență a tribunalului, pe motiv că ar fi vorba de o calomnie prin presă, referitoare deci la activitatea publică a reclamantului, calomnie care intră in competența de judecată a Curţii cu juri.Incidentul a fost combătut de d. procuror D. Alevra, cum şi de d. av. Aurelian Bentoiu din partea d-lui Vogtberg, că fiind cu totul neîntemeiat, in cauză fiind vorba de o denunţare calomnioasă, decompetenţa incontestabilă a tribunalului. Tribunalul se va pronunţa mâine asupra incidentului. Diverse Curtea de Apel S. N a admis acţiunea In Contencios intentată de d-na dr. Ana Antoniu din serviciul Cassei Centrale a Asigurărilor Sociale şi în consecinţă a anulat ca ilegală detaşarea (in realitate transferarea) d-sale de la dispensarul Bonaparte unde avea calitatea de medic șef stomatolog, la dispensarul „Gâdei“ din str. Egalității ca medic consultant. Curtea a ordonat reintegrarea reclamantei, pe motiv că măsura n‘a fost luată de minister, singurul in drept, și nici nu s‘a luat avizul comisiunii administrative impus de legea sanitară când este vorba de un medic public care se bucură de stabilitate. — Trib. Ilfov S. H-a a condamnat ieri la 15 zile închisoare pe N. Raisman, pentru abuz de încredere, în sumă de 16.000 lei comis în dauna societăţii „Columbia". i „ Citiţi Lectura“