Dimineaţa, iunie 1934 (Anul 30, nr. 9851-9879)

1934-06-10 / nr. 9860

FARMECUL personalităţii D­v. se evidenţiază numai într’un mediu potrivit . Mobilierul singur nu poate să creeze într’o ca­meră o ambiantă de armonie şi confort. La aceasta contribue eleganţa faldurilor şi tonurile stofelor create de artişti, în stil modern sau rustic. © Convinşi de acest adevăr, Székely & Réti au inau­gurat un departament al artei decorative, unde sunt îmbinate armonia stofelor şi a covoarelor, cu frumuse­ţea mobilelor.­­ Maeştri decoratori vă pot ajuta cu sfaturile lor la mobilarea şi decorarea căminului D­v., astfel cum l-aţi visat întotdeauna. SZÉKELY­ RÉTI S. A. BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI, 66-68 BRAŞOV — TG.-MUREŞ SECŢIA DE LĂMPI MARI REDUCERI DE PRETURI LA TOATE ARTICOLELE Sezonului dle va ară: ORGANDI IMPRIMAT şi BRODAT IN CULORI o­nini Rochiţe de Struni şi plaja VOIL NEŞIFONABIL VOIL PICHET de MĂTASE DE CHIME IMPRIMAT OLANDA CREPE şi VOIL mătase naturală numai la marele magazin Bazarul Popular l­ipscani 55 2 050 tei Excursie in Turcia şi Grecia cu „REALITATEA ILUSTRATA“ 23 Iunie—5 Iulie Durata 12 zile vând biletul de vapor dus şi întors, paşaportul, vizele consulare, formalităţile de frontieră. Locuri limitate­­şi excursie, cu întreţinere complectă, hoteluri de prim rang, mese se, bogat programe de vizitări, automobile, ghizi, bacşişuri, etc. 6*850 LEI Se va vizita : PRINK IPO - EYUE - PIREU - ATENA* DELPHI - CORI­NT - PHALERO, Cereţi prospecte ș iţineţi ultimele locuri la ghişeul „Excursii“­ din teiul Palatului stul“ şi „Dimineaţa“, str. C. Miile.­­ RADIO Programul pentru Sâmbătă 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. b­us: Necredinţă. Eugen Hildech. Pri-1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Uvertură la opera „Băr­bierul din Sevilla“ de Rossini, executa­tă Orchestra Simfonică din Milano, di­rijată de Gino Nari (H); Viena Noaptea de Komzak executată de Orch. Maerk Weber (H.M.V.); Arie din opera „Băr­bierul din Bagdad“ de Cornelius şi A­­rie din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach, cântate de Alfred Piccaver (O); Nocturnă de Chopin şi Cântec fără cuvinte de Ceaikovsky executate la vio­­loncel de Jean Schwaler (C). Potpuriu din opereta „Războiul vesel“ de John Strauss, executat de Orchestra Grete E­­weler (H). 13.45: Spectacolele, Bursa, muzica u­­şoară (plăci). 14.15: Ora; Radio-Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (plăci). Ora copiilor 18.15: Zaharia Buruiană: Lectură. 18.30: Corul şcoalei primare de fete No. 31, condus de Victor Vrânceanu. 18.45: D-ra Demetrescu: Viaţa copii­lor. 19: Concert de după amiază, execu­tat de Orchestra Radio: Chillemont: U­­vertură romantică „Cărăbuşul de aur“; Lifigini: Balet egiptean-suită I; Leon­cavallo; Fantezie din „Zaza“; Mercier; Fantezie din opereta „Deshabulez-vous“; Rechtenwald; Achtung, wir gehen vo­­ran-potpuriu de marşuri. SĂPTĂMÂNA BALNEOLOGICA: UNIVERSITATEA RADIO 20.00. Probleme noi balneoclimatice şi turistice de general dr. N. Vicol. 20.20: Orchestra Radio: John Strauss: Ziare de dimineaţă-vals; Popper: Ga­­votă No. 2; Micheli: Valencia-passo­­doble; Paschill: Floricele-Potpuriu na­ţional; Gandolfle: Romanţă pentru vio­­lină; Fucik: Uncle Teddy-marş pitoresc. 21: Th. Rogalski: Câteva cuvinte des­pre Billy Mayerl. 21.15: Th. Sibiceanu-pian: Billy Ma­yerl: Legendele regelui Artur: a) Pre­ludiu, b) Vrăjitorul Merlin, c) Sabia Escalibor, d) Moartea lui Artur; Holly­hock-fox; Penny wistle-fantezie; Mari­­gold-sllow; Jack în cutie. 21.45: Poşta Radio. 22.05: G. Giuriade-canto: Ottorino Respighi: Stornelatrice; Peter Corne­ măvara; Massenet: Deschide-ţi ochii albaştri; Tristi: Aprilie; Borgovan; Cântec de leagăn. 22.30: Muzică de dans (plăci). 23: Radio-Jurnal. 23.30: Muzică de dans (plăci). GRUPUL DE NORD-MIJLANO 17.30: Radio jurnal. 17.45: Emisiune pentru copii; 18: Pentru doamne; 18.10: Muzică de dans; 18.55: Comunicate; 19: știri a­­gricole; 20: Comunicate; 20.30: Muzică variată; 21: Semnal orar, știri; 21.05: Radio-jurnal; 21.15: Plăci; 21.30: Cro­nica radiofonică; 21.45: Concert de mu­zică de cameră; 22.45: Vaiete; 23.30: Muzcă de dans; 24: Rado jurnal. ROMA 17.30: Jurnal pentru copii; 17.55: Radio jurnal; 18.10: Concert de arch.; 18.55: Comunicate; 20: Radio jurnal; 20.15: Bul. met; 20.45: Cronica sportivă; 21: Semnal orar, comunicate; 21.10: Radio jurnal, știri sportive; 21.30: Cronica radiofonică, apoi ,,Fedora“ dra­mă lirică în trei acte. PRAGA 17: Bul. met. 17.05: Plăci; 17.30: Trans. de la Auto-Clubul Republi­­cei Cehoslovace; 18: Emisiune pentru a­­dolescenţi; 18.20: Impresii din Rusia; 1820: Plăci; 18.55: Pentru lucrător; 1905 Emisiune germană; 20: Semnal orar; 20.10: Concert; 21.10: Plăci; 21.20: A­­mintirile unui poet; 21.35: Trans, din Emo; 22: Semnal orar; 23.40: Muzică de jazz; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.30: Trans, din Mor. Ostrava. VIENA 18: Conf.; 18.25: Otto Volan din propriile-i opere; 18.50: Actualităţi; 19.25: „Der Ring des Nibelungen“ piesă de Wagner. Trans. din Opera de Stat din Viena; 23.55: Muzică de dans la plăci. BUDAPESTA 17: Causerie; 18: Re­portaj; 19.30: Orchestra de ţigani Saray 20.15: Poşta radio-amatorilor; 20.35: Concert; 21.10: Comedie din studio; 23.20: Orch. de ţigani Bura; 24: Con­cert al arch. Operei Regale Ungare. VARŞOVIA 17: Muzică uşoară; 18: Audiţie pentru tineret; 13: Plăci; 19: Feuilleton literar; 19.45: Causerie; 20.10: Programul următor; 20.15: Cântece; 20.40: Informaţiuni sportive; 21: Con­cert din operele lui Chopin; 21.30: Conf. 21.40: Muzică uşoară; 22: Jurnalul ra­dio; 22.10: Muzică uşoară; 23: Causerie actuală; 23.10: Plăci; 24: Comunicate, met. DIMINEAȚA Programul pentru Duminică 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 28 kw. 160 kHz. 11.30 : Pr. C. Dron : Cronică religioasă. 11.45: Muzică religioasă (plăci). 12: O oră de potpouriuri de operete, executate de Orchestra Radio: Lehar : Potpuriu din opereta „Contele de Lu­xemburg“; John Strauss: Potpuriu din opereta „Războiu vesel“; Millöcker: Pot­puriu din opereta „Studentul cerşetor; Kalman: Potpuriu din opereta „Fetiţa olandeză“. 13.00: Jazzul Vişoiu: Muzică modernă. 14.: Spectacolele, Bursa. 14.15: Radio-Jurnal. 14.30: Stroe şi Vasilache: Ora veselă. ORA SATULUI 18: Cunoştinţe folositoare: Dr. Popa Păun. 18.15: Muzică românească (plăci). 18.30: De vorbă cu sătenii: Harie Do­­bridor. 18.45: Viata satului: George Acsin­­teanu. 19: Muzică variată, executată de Or­chestra Jean Marcu : Arii nationale: Johann Strauss: Voci de primăvară ; Dostal: Servus Viena-potpuriu; Manza­­tti: Valsul e cântecul iubirii; Ne vin : Narcissus, Intermezzo; Gross: Vreau să mă imbăt astăseară-tango ; Romanţe şi arii naţionale; Demaret; Astă seară­­vals; Martini: Câte lacrămi am vărsat­­tango; Becce: Serenata; Bosinceanu; A­­­­driana-Tango ; Romanţe şi arii naţio­­­­nale.­­ SĂPTĂMÂNA BALNEOLOGICĂ: UNIVERSITATEA RADIO 20.30: Tratamentul boalelor de ficat, şi nutriţie la Slănicul Moldovei : Prof. Dr. Tudoran. 20.45; Plăci. 20.30: Tratamentul boalelor de gât şi nas cu apele noastre minerale: Prof. Dr. Predescu Rion. 21.15: D-na Ritta Stern-canto : Bach, Arie; Brahms: 1) Tot mai lin mi-e somnul; 2) Serenadă; 3) In curtea bise­ricii; 4) Dragostea mea e fragedă; Rich. Strauss: 1) Odihneşte-te sufletul meu; 2) Dedicaţie. 21.35: Concert de seară, executat de orchestra Radio: Flotow: Uvertură la „Alessandro Stradella“; Niemann : Sui­tă de dansuri moderne; Czibulka: Ste­­fania-Gavota; Schebek: Serenadă ita­liană; O. Brunetti: Piesă caracteristică 22. Pavilionul de ape minerale din Cis­­i toate posturile de radio, pentru intrea­­migiu: Dr. St. Anastasia, inspector de-­ga săptămână, sunt publicate în revista neral sanitar. „Radiofonia“ 32 pagini ilustrate 7 lei. 22.15: Orchestra Radio: Kalman: Pot­puriu din opereta „Prințesa circului“ ; Lehar: Eva-vals; Ceaikovsky: Dans rus. 23: Radio-Jurnal: HEISLBERG. 17: Concert de după a­­miază; 18.15: Concert de pian; 19.35; 19.25: Cântece populare; 19.50: Povestiri vesele; 20.10: Dialog sportiv; 20.30: „Guntram“ Operă in 3 acte de R. Strauss; 23: Știri, sport; 23.20: Reportaj, sport; 23.40: Muzică de dans. BRESLAU: 17: Muzică de după a­­miază, orch. operei; 19: Florestiri săteşti; Conf.; 20: Ştiri sportive, pentru copii; 21: Serată patriotică; 23: Trans, din Pa­ris, ştiri sportive; 23.20: Met. ştiri, sport; 23.40: Muzică de dans. GRUPUL DE NORD MILANO: 17 : Plăci ştiri sportive; 18: Muzică variată; 19.00: ştiri sportive; 20.30 Semnal orar; 20.40: Ştiri variate, plăci; 21.45: Tosca, operă in 3( (acte de Puccini. 1 ROMA: 17: Pentru copii! bul. met.; 17.15: Conversaţie; 17.30: Plăci. Ştiri sportive; 10: Concert vocal şi instru­mental; 20.30: Ştiri sportive, comuni­cate; 21.45: „San Martino“ operă chmică în două acte de Silver. PRAGA: 17: Plăci; 17.30: Emisiune germană; 18.30:­ Plăci; 19: Concert; 19.55: Informaţiuni germane; 20: Infor­maţiuni; 20.05: Trans, din Brno; 20.45 Conf.; 21: „Bruna cu ochi albaştri“, sce­nă radiofonică; 21.45: Trans, din Bratis­lava; 23.30: Plăci; 23.30: Concert. VIENA; 18.35: Conf.; 19: Derby-ul austriac. Reportaj; 19.20: Cântece popu­lare; 19.40: Voci din intuneric, un poet orb. Din operele lui citeşte; 20.45: Met. programul următor; 20.55: Proverbul 21: Concert; 23: Știri serale; 23.15: Rei portaj; 23.25: Muzică de dans. BUDAPESTA: 17.45 Causerie; 19.30 Causerie veselă; 20: Concert de pian 20.50­ Causerie; 21: Potpouri muzicale; 23: Muzică de dans; 24: Orchestra de ţi­gani Bura. VARŞOVIA: 17 Muzică uşoară. 18 Revista teatrală. 18.10 Muzică poloneză. 19 Fragment teatral. 19.15 Artişti emi­nenţi la plăci. 19.45 Feuilleton literar. 20 Diverse. 20.10 Programul următor. 20.15 Feuilleton. 20.30 Plăci. 20.45 Audi­ţie veselă. 21.05 Jurnalul radio. 21.40 Gânduri alese. 21.40­ Tosca, operă de Puccini. In antract coresp. şi consiliul technic.­­* Programele complecte și detailate de la TRIBUNALELE MILITARE Condamnat pentru furt Secţia l-a a consiliului de război, prezidată de d. col. M. Mihăilescu, — parchetul fiind reprezentat de d. căpitan I. Diaconescu, comisar re­gal — a judecat ori procesul solda­tului Mihăilescu Ion din reg. de transmisiuni, acuzat de furt de la particulari. Susnumitul, în tovărăşia altor răi făcători, s’a introdus prin sparge­rea uşei, in localul magazinului „Monopol” din str. Şelari, furând diverse mărfuri. Consiliul de războiu l-a condam­nat ori la 3 ani închisoare. ALTĂ CONDAMNARE Tot­eri, secţia I-a a condamnat la 6 luni închisoare pe soldatul Kes­­chevi Aladar din reg. 2 căi ferate, pentru dezertare şi risipire de e­­fecte. ALTE PRICINI Consiliul de război a judec .1 şi procesul soldatului Diuriş Alexan­dru, acuzat de furt de efecte mili­tare. Inculpatul, prin­ apărătorul său d. av. Bianch­i, a susţinut că delictul de furt, ce i se pune în sarcină, nu a întemeiat, deoarece îi lipseşte e­­lementul esenţial, clandestinitatea (luarea pe ascuns a efectelor impu­tate). După deliberare, consiliul a achi­tat pe inculpat.­­ In şedinţa de eri, secţia I-a, a judecat şi pe inculpatul civil Con­stantin Vasile, trimis în faţa in­stanţelor militare pentru provocare la grevă. Din cuprinsul ordonanţei defini­tive, reeşea că inculpatul a îndem­nat la grevă, în ziua de 11 iunie 1933, pe lucrătoarele de la fabrica textilă din Splaiul Unirii. Acuzarea se sprijinea pe simpla a­­firmaţie a unui alt lucrător, care după cum sa dovedit ulterior, era certat cu inculpatul. Pentru acuzat a pledat d. av. Mi­hail Traian, care a arătat substra­tul acestui proces şi a demonstrat că nu sunt întrunite elementele componente ale infracţiunii prevă­zute de textul art. din legea pentru represiunea unor noui infracțiuni la liniştea publică. Consiliul a dat un verdict de a­chitare. Amendă fiscală de aproape un miliard lei Cel mai mare proces in materie de amendă fiscală inregistrat in analele justiţiei noastre, este acela referitor la contravenţia de spirt a fabricei „Tri­­ton‘‘ din jud. Bihor. Organele fiscale, pe baza cercetărilor făcute în vederea descoperirii şi a sta­bilirii sustragerilor pe cale frauduloa­să a spirtului de la taxele impuse de legea din acea epocă şi care reprezen­tau un milion de lei la vagonul de spirt,­­ au condamnat fabrica „Tri­ton“ soc. anon. pe dr. Loble şi alţii, să plătească fiscului suma de 961.000.000 ei, drept amendă pentru o enormă cantitate de spirt sustrasă. Procesul verbal de amendare, con­firmat de către ministerul finanţelor, a fost atacat cu apel de către cei con­damnaţi, înaintea tribunalului Bihor, iar secţia IV-a a acestui tribunal ad­miţând apelul, a anulat procesul ver­bal.Ministerul de finanţe — direcţiunea generală a monopolului alcoolului — a făcut recurs contra sentinţei tribu­nalului, recurs care s-a desbătut pe larg in faţa Curţii de apel din Oradea (ca istanţă de casare in materie fiscală). Au pledat in susţinerea recursului, d-nii avocaţi D. Keminger, Aurelian Bentoiu și S. Bayer, desvoltând cele patru motive de casare prin care se cri­tica sentința tribunalului, arătându-se violările de lege și excesele de putere graţie cărora s-a putut da hotărârea de anulare a procesului verbal. Curtea, după deliberare, a admis re­cursul ministerului de finanțe, găsind întemeiate cele 4 motive de casare şi in consecință a casat sentința tribu­nalului S. IV, dispunându-se ca jude­carea apelului să se facă din nou de către altă secţie a tribunalului. Curtea a fixat cu această ocazie și o chestiu­ne de principiu referitoare la carac­terul acestui fel de afaceri, hotărind că ele au caracter civilo-fiscal. Luai şi ieri cercetările privitoare la o­­morirea lui Sterie Ciumetti, al cărui cadavru a fost găsit in dimineaţa zilei de 30 Decembrie pe apa îngheţată a lacului Fundeni, sub podul căiei ferate. D. judecător de instrucţie I. Stănes­­cu, a ascultat numeroşi martori din personalul poliţiei şi din cercuri apro­piate ei — persoane cari au cunoscut toată munca depusă in noaptea de 29 Decembrie după zguduitorul asasi­nat de la Sinaia, de către autorităţi pentru menţinerea ordinei şi descope­ririi ramificaţiilor ce se credea că exis­tă in legătură cu cel asasinat. Mar­torii in chestiune, cu menţiunea de mai sus, au fost propuşi de comisarul Po­­nova, care după cum se ştie tăgădue­­şte orice amestec sau cunoştinţă in a­­restarea şi dispariţia prin crimă a lui Ciumetti, — spre a dovedi cu dânşii alibi-ul, de natură să învedereze că ceeace pretinde dânsul este adevărat; că adică în cursul acelei nopţi, până la orele 4, când s‘a dus acasă să se culce, s‘a aflat in alte părţi şi anume: la casa d-lui gen. Cantacuzino din str. Imprimeriei şi la prefectura poliţiei. Dintre cei ascultaţi pentru stabilirea alibi­ului sunt d-nii: inspector Parizia­­nu, maior de jandarmi Constantinescu, M. Orăşanu, detectiv D. Ionescu, Dinu artist dramatic, etc. A mai fost audiat d. dr. Nastu, rudă cu comisarul Ne­­grescu şi d. Furdui, student. Magistratul instructor a dispus fa­cerea unor expertize grafice şi technice în interesul clasificării unor puncte in­teresând instrucţia afacerii. Anularea unei sentinţe de condamnare la 20 ani muncă silnică Intr'un reportaj interesant apărut în numărul de Duminică al ziarului nos­tru, s-a arătat cum, cu prilejul revi­zuirii carnetelor şoferilor şi graţie In­geniozităţii serviciului de identificare şi dactiloscopie (utilizarea amprentelor di­gitale) de sub conducerea d-lui dr. Va­lentin Sava, medic legist, — s‘a putut descoperi că un mecanic, anume Costa­­che Manea zis Broscaru și care se as­cundea sub un nume fals, a fost con­damnat in lipsă la 20 de ani muncă silnică de către Curtea cu juri de Il­fov în anul 1926, și s-a constatat că numitul condamnat’ era urmărit in virtutea mandatului de arestare emis de parchet in executarea pedepsei. Descoperit astfel şi arestat la Văcă­reşti, acuzatul a făcut contestaţie la Curtea cu juri pe motv de ordn pro­cedural şi anume pentru neîndeplini­­rea formelor de „contumacie*“. Contestaţia a fost judecată ieri de către Curtea, formată din d-nii: pre­şedinte V. Sălcianu şi asesori: Simio­­nescu Anastasiu şi Balş. In urma con­cluziilor puse în susţinerea contestaţiei de d. avocat Radu D. Rosetti, Curtea a admis-o şi a anulat decizia de con­damnare , punând în libertate pe a­­cuzat și dispunând ca procesul crimei în care numitul este implicat să fie judecat din nou, în ziua de 23 Noem­­brie. Procesele verbale de contrabandă vamală nu pot fi anulate pentru chestiuni de formă Tribunalul de Cernăuţi, în calitate de instanţă de apel, a admis apelul făcut de Isac Dresner contra procesu­lui verbal al autorităţii vamale (con­firmat de ministerul de finanţe) prin care numitul era supus la o amendă de 216.000 lei, pentru contrabandă vama­lă, şi în consecință instanţa a anulat procesul verbal pe motivul că aceste nu prevedea locul şi ora constatărilor făcute de organele vamale ancheta­toare,­­ menţiuni cari fiind esenţiale, atrag prin lipsa lor, nulitatea actului încheiat. Reprezentantul ministerului de finan­ţe se opusese anulării susţinând că, în urma dispoziţiunilor introduse în legea pentru unele măsuri financiare urgen­te, procesele verbale încheiate in ma­terie de contravenţie şi contrabandă nu mai pot fi anulate în întregime pentru viţii de formă, d­­in cazul con­statării acestor viţii ei se vor putea înlătura, complectându-se lipsurile men­ţiunilor prin constatările judecătoreşti. Această susţinere a fost înlăturată de tribunal care a găsit că, întru­cât textul la care se referă reprezentantul fiscului vorbeşte numai de procesele verbale de contravenţie vamală şi cum este vorba de o dispoziţie de lege cu caracter de excepţie, ea trebue inter­pretată în mod restrictiv, aşa că ea se aplică numai proceselor verbale de con­travenţie, fiindcă numai de ele se po­meneşte in acea dispoziţie, iar procesele verbale de contrabandă rămân mai departe supuse regimului de drept co­mun al materiei. Sentinţa tribunalului mai adăuga şi alte consideraţiuni în le­gătură cu deosebirea celor două soiuri de procese verbale sub raportul gra­vităţii lor, spre a ajunge la concluzia că şi intenţia legiuitorului a fost să fie­ mai grijuliu pentru cele de contra­bandă care implică şi sancţiuni penale, spre deosebire de cele referitoare la contravenţii. Toată această teorie a tribunalului de Cernăuţi a fost răsturnată de către înalta Curte de casaţie s. II, care a admis recursul introdus de ministerul de finanţe împotriva sentinţei. înalta Curte a casat sentinţa cu tri­­metere spre o nouă judecare, stabilind jurisprudenţa în sensul că dispoziţia din legea măsurilor financiare, deşi nu vorbeşte decât de procesele verbale de contravenţie se aplică şi celor de con­trabandă, intențiani la legiuitorului ca­re a edictat această măsură de evitare a anulării­ proceselor verbale, fiind­­ a­ceea de a pune capăt pagubelor pe care tezaurul public le suferea din cauza deselor anulări cauzate de lipsa unor menţiuni cari nu aveau nimic dea face cu constatarea in fond a con­trabandelor şi contravenţiilor fiscale. Legea alarrismului şi Constituţia Chestiunea privitoare la constituţio­nalitatea legii alarmismului din Aprilie 1930 a mai fost supusă secţiunilor unite ale înaltei Curţi de casaţie, cu ocazia unui­ recurs despre care am vorbit la timpul său. Suprema instanţă s-a pro­nunţat atunci in sensul că legea cu­noscută sub denumirea de mai sus, este constituţională. Un recurs de acelaş gen a făcut ieri obiectul desbaterilor in faţa secţiunilor unite. El era introdus de d. Eduard Kaparnn, redactor responsabil al ziaru­lui „Vorwaertz“ din Cernăuţi, care ră­măsese condamnat la o lună închisoare aplicată pe baza legii alarmismului, pentru un articol intitulat „Copiii no­ştri sunt omoriţi“*, articol socotit că a­­duce atacuri şi discredit public arma­tei şi spitalelor respective. Recursul, întemeiat pe motivul că nu s-a luat avizul Consiliului Legislativ la confecţionarea legii şi că aceasta con­ţine restricţiuni la libertatea presei proclamată prin Constituţie, a fost res­pins de către secţiunile unite cari au pecetluit încă odată constituţionalitatea zisei legi. Competenţa judec­atorilor de ocol mixte Intre secţiunile înaltei Curţi de cal I saţie exista deosebire de vederi cu pri­vire la competenţa in materie de au­tentificări de acte, a judecătoriilor de ocol mixte. Pentru tranşarea deosebirilor şi fixa­rea unei jurisprudenţe definitive, che­stiunea a fost dedusă în faţa secţiuni­lor unite ale înaltei Curţi (recurent fiind in cauză Maria Hapan in proces cu Banca Generală). Suprema Curte a decis că judecăto­riile mixte, cari au deci in circum­scripţia lor teritorii rurale şi urbane, pot autentifica acte ale locuitorilor de pe teritoriul rural până la orice sumă, fără nici o îngrădire, insă actele lo­cuitorilor de pe teritoriul urban nu le pot autentifica de­cât până la o va­loare de maximum cincizeci de mii lei. Elevii constituiţi în bandă Instrucţia nenorocitului caz al celor cinci elevi de liceu, cari s-au constituit în bandă pregătindu-se la sediul lor din strada Principatele Unite 51 cu tot materialul necesar loviturilor în stil modern,­­ a fost încheiată in mod complect de d. judecător I. Stă­­nescu, titularul cab. 7. D-sa a dat ieri ordonanţă definitivă în cauză, fixând în mod amănunţit toate faptele şi dovezile şi conchizând la trimiterea în judecată a celor cinci elevi inculpaţi: Emil Voiculescu, Nic. Mih­ăescu, Alex. Matei, Ermil Bobeica şi Aurel Andronescu. Faptul este calificat în cadrul art X din legea Mârzescu: „asocierea în ve­derea comiterii delictelor şi crimelor in contra proprietăţii“. Chestiunea competenţei a fost rezol­­va­tă prin ordonanţa definitivă in fa­voarea tribunalelor corecţionale, pe consideraţiunea că este vorba de o in­fracţiune la liniştea publică, iar nu in contra siguranţei, ordinei publice sau a Constituţiei,­­ acestea din urmă trei soiuri de infracţiuni fiind singurele date în competenţa tribunalelor mili­tare. Procesul va fi judecat deci de una din secţiile tribunalului Ilfov. Pensie pentru act de devotament Cu ocazia stabilirii pensiei cuvenite d-nei Maria Tretinescu văduva dece­datului V. Tretinescu fost în ultimul timp avocat al municipiului București,­­ atât comisia pensiilor cât și Curtea de conturi au decis că moartea lui Tre­tinescu a provenit din cauza unui act de devotament in exerciţiul misiunii sale, iar ca urmare a acestei consta­tări, a aplicat in cazul de faţă art. 12 alin. d. din legea generală de pensiuni, acordând văduvei o pensie de bază calculată la ultimul salariu avut de de­funct. Casa Generală de pensiuni a atacat cu recurs in Casație decizia Curţii de Conturi, susținând că in mod greșit a fost aplicată dispoziția excepțională a art. 12 din legea pensiilor, întrucât Îm­prejurările in cari a survenit decesul lui Tretinescu nu se pot încadra in ,,actul de devotament“ căruia legiuito­rul i-a atribuit un anume înţeles. Secţia II-a a înaltei Curţi de ca­saţie, judecând recursul Cassei de Pen­sii, a făcut divergenţă de două ori a­­supra chestiunii ce forma obiectul mo­­­tivului de recurs , sau mai exact asu­pra chestiunii; dacă constatarea exis­tenţei actului de devotament este de atributul suveran al Instanţei de fond şi scapă cenzurii Casaţiei — sau este o chestiune de drept în sensul că înal­ta Curte poate să controleze constata­rea instanţei de fond şi să examineze faptele spre a decide dacă sunt înde­plinite condiţiile cu care legea a carac­terizat actul de devotament. Faţă cu divergenţele succes­­s re­cursul a fost trimes înaintea secţiuni­lor unite ale Casaţiei. Suprema instanţă, după desbateri, şi in unire cu concluziile puse de d. procuror general C. Viforeanu — a respins ori recursul Cassei Generale de pensiuni, stabilind astfel jurisprudența că „actul de devotament*“ din art. 12 alin. d. nu este o chestiune de drept ci o chestiune de fapt, astfel că con­statările instanței de fond nu sunt cenzurabile de către înalta Curte de casație. Cercetările in cazul Cluristii La cabinetul 7 instrucţie au contr­­ i Duminică 10 Iunie 1934 Un dezertor judecat după 13 ani BRAŞOV. — înaintea consiliului de război al corpului 5 armată a ve­nit spre judecare procesul soldatu­lui Gazi Osman, originar din co­muna Caraomer, jud. Constanţa, a­­cuzat că în luna Aprilie 1921 a de­zertat din divizionul de tunuri de munte care pe atunci îşi avea reşe­dinţa la Cerna-Voda şi care astăzi nu mai există. Gâzi, cara nu voia să-şi scoată fesul din cap şi nu reuşea să înveţe româneşte, spre a scăpa de glumele camarazilor săi, a dezertat. A stat în comuna sa natală unde a ocupat funcţia de guard comunal până a­­cum câteva luni, când cu ocazia u­­nei încăerări cu un coreligionar al său, acesta l-a denunţat autorităţi­lor militare. Cum la data dezertării lui Gazi Osman, armata română nu trecuse pe picior de pace, acesta a fost tri­mis in judecată pentru dezertare in timp de război, care se pedepseşte cu moartea. Consiliul de război, după o lungă deliberare, a adus un verdict prin care l-a condamnat pe dezertor la şase luni închisoare. După executarea pedepsei el va merge pentru complectarea stagiu­lui militar la reg. 4 călăraşi, deoare­ce divizionul de tunuri de munte, unde fusese la începutul milităriei sale, nu mai există. Astfel că Osman va face armata la vârsta de 35 ani. A­x Proces de calomnie In urma unei petiţiuni adresate de d. dr. Marin Ionescu, ministrului de comunicaţii încă acum 4 ani şi in ca­re se cerea a se cerceta fraude ce s‘ar îi petrecut la Cassa Muncii C. F. R. şi cari ar fi fost patronate de d. H. Vogt­­berg directorul general al acestei Insti­tuţii, — d. Vogtberg s-a adresat ju­stiţiei, intentând acţiune penală pen­tru calomnie împotriva d-lui dr. Marin Ionescu. Procesul a tot tărăgănit in fa­ţa tribunalului Ilfov S. N­ corecţionată astfel că in Ianuarie 1934, când d. Marin Ionescu face o nouă petiţie de denunţare pe aceeaşi chestie, ministru­lui comunicaţiilor (petiţie însoţită şi de un memoriu tipărit ,­ în formă de broşură asupra activităţii Cassei Mun­cii), procesul care era încă pendinte s‘a amplificat cu acest nou act. La termenul de ieri procesul a fost luat în cercetare de către tribunal,­­ însă nu s-a putut intra in desbaterea fon­dului, deoarece pârîtul d. Marin Iones­cu a ridicat incidentul de necompeten­­ță a tribunalului, pe motiv că ar fi vorba de o calomnie prin presă, refe­ritoare deci la activitatea publică a reclamantului, calomnie care intră in competența de judecată a Curţii cu juri.Incidentul a fost combătut de d. pro­curor D. Alevra, cum şi de d. av. Aure­lian Bentoiu din partea d-lui Vogtberg, că fiind cu totul neîntemeiat, in cau­ză fiind vorba de o denunţare calom­nioasă,­ de­­competenţa incontestabilă a tribunalului. Tribunalul se va pronunţa mâine a­­supra incidentului. Diverse Curtea de Apel S. N­ a admis acţiu­nea In Contencios intentată de d-na dr. Ana Antoniu din serviciul Cassei Centrale a Asigurărilor Sociale şi în consecinţă a anulat ca ilegală detaşa­rea (in realitate transferarea) d-sale de la dispensarul Bonaparte unde a­­vea calitatea de medic șef stomatolog, la dispensarul „Gâdei­“ din str. Egali­tății ca medic consultant. Curtea a ordonat reintegrarea reclamantei, pe motiv că măsura n‘a fost luată de mi­nister, singurul in drept, și nici nu s‘a luat avizul comisiunii administrative impus de legea sanitară când este vor­ba de un medic public care se bucură de stabilitate. — Trib. Ilfov S. H-a a condamnat ieri la 15 zile închisoare pe N. Raisman, pentru abuz de încredere, în sumă de 16.000 lei comis în dauna societăţii „Columbia". i „ Citiţi Lectura“

Next